b)

Dilatarea termică a corpurilor

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.2 recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate din domeniile:
mecanică, căldură, electricitate, optică
1.3 definirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici
2.1 observarea fenomenelor, culegerea şi înregistrarea observaţiilor referitoare la
acestea
2.2 observarea realizării unor aplicaţii experimentale şi a etapelor efectuării
acestora
2.4 organizarea, utilizarea şi interpretarea datelor experimentale culese
3.2 rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau aplicativ
4.2 formularea observaţiilor proprii asupra fenomenelor studiate
5.1 aplicarea normelor elementare de protecţie individuală în cursul utilizării
aparaturii şi dispozitivelor de laborator

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei, elevii trebuie să ştie:

O.1. să definească dilatarea;
O.2. să identifice factorii care favorizează dilatarea unui solid (variaţia
temperaturii, natura substanţei din care este alcătuit corpul, dimensiunile
corpului);
O.3. să aplice noile cunoştinţe dobîndite în rezolvarea de probleme;
Dilatarea firelor vara şi în condiţie de iarnă
измене
De ce între şine se lasă spaţiu?
Tote corpurile la încălzire se dilată. Şinele vara. fiind
0С încălzite de Soare se dilată, modificînu-şi dimensiunile
.Toate corpurile la răcire se contractă. Şinele
iarna, fiind răcite se contractă micşorînu-şi
lungimea
Dilatarea liniară a corpurilor
Δl
lo

l αloΔt
Δ =

Variaţia temperaturii

Coeficient al dilatăriitermice liniare

 Dilatarea termică a corpurilor

Δl
α=lоΔt
Coeficientul dilatării liniare
arată cu cît se măreşte
fiecare metru din lungimea
corpului luat la zero grade,
la mărirea temperaturii cu un
grad celsius
 Lamela bimetalcă
La încălzire lamela bimetalică se înconvoae

Întrerupător de siguranţă
 Dilatarea volumică

ΔV= βVoΔt

Coeficientul dilatării volumice

 Între coeficientul de dilatare liniară şi
coeficientul de dilatare volumică există
legatura:

  3
Coeficientul dilatării volumice
l
Coeficientul dilatării

l
volumice arată cu cît se
măreşte fiecare metru cub
din volumul corpului luat la
zero grade, la mărirea
l
l
temperaturii cu un grad
celsius
 Obezi, inele

Obadă încălzită
Un exemplu de utilizare a dilatării termice este înbrăcare obezei
Obadă răcită pe rama roţii. Obade se încălzeşte, fapt ce conduce la mărirea
diametrului obezei, după ce se instălează pe roată. La răcire,
obade se angrenează cu roata şi nu mai poate fi scoasă.
 Dilatarea volumică a apei

Densitatea apei este maximală la

temperatura  4 0 C
«Anomalia» apei
 Distribuţia temperaturii apei
rîului în dependenţă de adîncime

0cm Strat de gheaţă

20cm
40cm

60cm
80cm

100cm
De ce la sistemul de răcire a automobililor se utilizează rezervor de expansiune?
Unde aţi mai întîlnit aşa instalaţii?

Ce sa întîmplat cu şinele?

Pot fi înlocuite vergelele de fer din bitonul armat

cu vergele de alte metale ?

De ce ţăvile din imagine sunt instalate în mod «neeconomic»?

 Probleme
1. Lungimea unei rigle de aluminiu la 0 °С este egală cu 79,5 cm, iar lungimea unei rigle de oţel – 80
cm. La ce temperatură riglele vor avea lungimi egale?. Dacă se cunosc coeficienţii dilatării liniare a
5 1 5 1
oţelului  1  1,2  10 K şi a aluminiului  2  2,6  10 K

2. Pentru ce valori ale lungimilor iniţiale la temperatura de 0 °С două fire, de oţel şi de cupru, vor avea
la orice temperatură o diferenţă a lungimilor egală cu 5cm?. Dacă se cunosc coeficienţii dilatării
liniare a oţelului  1  1,2  10 K şi a cuprului 2  1,7  10 5 K 1 .
5 1

3. O bară de cupru cu lungimea de 1ma fost fixată între doi păreţi la temperatura 0 °С. Cu cîte grade a
fost încălzită bara, dacă în ea a apărut o tensiune mecanică egală cu 816 MPa? Care ar fi alungirrea 5 1
absolută a barei, dacă sa-r înlătura pereţii? Se cunosc Coeficientul dilatării liniară a cuprului  1,7  10 K

Modulul lui Young pentru cupru este: 109GPa.

 Probleme pentru echipe
1. La efectuarea unei lucrări de laborator, lungimea uni tub de alamă la temperatura de 20 °С s-a
dovedit a fi egală cu 1 m. După ce prin el sa trecut vapori cu temperatura 100 °С, tubul s-a alungit cu
1,6 mm. Ce valoare a coeficientului de dilatare liniară s-a obţinut în acest experiment

2. O sîrmă de platină cu lungimea de 1,5m se află la temperatura de 0 °С. La trecerea curentului

electric, sîrma s-a ţncălzit şi s-a alungit cu 15 mm. Pînă la ce temperatură a fost încălzită sîrma?
  9  10 6 K 1
Dacă coeficientul dilatării liniare a platinei are valoarea:

3. O tablă de oţel de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 60cm x50cm, a fost încălzită pînă la
temperatura de 400 °С. Cu cît se va schimba aria suprafeţei tablei?. Dacă coeficientul dilatării liniare
a oţelului este:   1,2  10 K
5 1

3
4. Volumul unei plăci de beton la temperatura de 0 °С este de V0  2m . Pînă la ce temperatură a
3
fost încălzit betonul dacă volumul lui s-a mărit cu V  0,16m ?. Dacă coeficientul dilatării liniare a
betonului este:   1,2  10 K
5 1
Bibliografie:
Mihai Marinciuc, Spiridon Rusu ”Fizica cl X-a” editura Liceum 2008
Mihai Marinciuc, Spiridon Rusu ” Fizică. Culegere de probleme” editura
Liceum 2008
Imagini internet (http://images.yandex.ru/)
http://school.xvatit.com/index.php?title
http://sernam.ru/book_phis_t1.php?id=198