Digestia la nevertebrate

Elev: Enescu Marian Alexandru

Clasa: a-X-a D
Profesor îndrumător: Andreea Elena Drăguț
 Protozoare şi spongieri
Protozoarele:

– Protozoarele sunt organisme microscopice, cele mai simple ca

structură, fiind unicelulare. Lumea protozoarelor este variată.
– Sunt primele forme animale apărute pe Pământ.
– Nu au sistem digestiv. Majoritatea prezintă o digestie
intracelulară.
– Ele se hrănesc în principal cu substanțe organice sau cu alge
unicelulare, sunt deci organisme heterotrofe, dar unele grupe (de
exemplu euglenele) în prezența luminii se hrănesc prin fotosinteză,
deci autotrof.Acestea se hrănesc în timpul nopții cu substanțe organice
din apă,fiind mixtotrofe (se hranesc si cu alge si cu substanțe organice)
. Digestia se realizează cu ajutorul vacuolelor digestive.
 Spongierii
– Buretele nu este un animal, ci o colonie, fiecare individ având un oscul.
– Forma buretelui este neregulată, cu deschideri mai mari numite
osculi prin care intră apa ce străbate corpul, şi deschideri mai mici
numite pori prin care intră apa în corpul buretelui.
– Nutriția se realizează intracelular cu ajutorul vacuolelor
digestive din apa aspirată prin pori și face digestia
microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta.
 Celenteratele
• Celenterate sunt o subdiviziune de animale nevertebrate, acvatice, ce
trăiesc în orice mediu salin.
• Sunt organisme diploblastice propriu-zise, având corpul format din două
foițe embrionare și anume ectoderm și endoderm. Între aceste două foițe
embrionare aceste organisme au o mezoglee care poate fi anhistă sau celulară.
• De regulă celenteratele se hrănesc cu pești. Cavitatea gastrică are aspect
saciform, ca la hidrozoare. Secundar această cavitate se compartimentează cum
se întâmplă la polipii de scifozoare și anthozoare
• . Celenteratele sunt animale diblastice libere sau fixate, având corpul alcătuit
din două straturi de celule, ectodermul şi endodermul, între care se află
mezogleea şi o masă gelatinoasă. La celenterate apare pentru prima dată în
seria animală cavitatea gastrică. Celenteratele au sistem nervos şi muscular.
Sistemul nervos este format dintr-o reţea de celule nervoase, întinse pe toată
suprafaţa corpului, la unele formându-se aglomerări de celule nervoase. La
celenterate apar şi primele organe de simţ: ocelii (ochi primitivi) şi statocistele
(organe ale echilibrului).
 Exemple Celenterate

Mobile Fixe
 Platelminți
• Prezintă un sistem digestiv mai complicat.
• Au sistemul digestiv format dintr-un orificiu buco-ana, faringe
musculos și un intestin ramifica, prevăzut cu numeroase diverticule
închise.
• Teniile, ca urmare a adaptării la viața parazită,n-au sistem digestiv
și se hrănesc prin osmoză.
• Aparatul excretor-corespunde tipului protonefridian. În partea
terminală a acestui sistem apare o celulă cu flamură vibratilă (celulă de
formă stelată cu canalicul excretor+un mănunchi de cili vibratili).
Canaliculele excretoare se continuă cu un canal excretor longitudinal.
Ele se pot deschide la exterior independent sau se pot uni într-un
trunchi excretor. Segmentul tubular al celulei cu flamură vibratilă are o
structură similară cu gulerașul citoplasmatic al choanocitelor de la
spongieri.
Răspândirea Teniei
 Anelide-Râma
• Are un faringe musculos și glandular care secretă enzime sub
acțiune asupra proteinelor.
• Esofagul este prevăzut cu o gușă, urmată de o pipotă cu pereți
musculoși. În esofag se deschid glandele calcaroase al carui produs
are rol în reglarea echilibrului ioniilor din lichidul corpului.
• Tubul digestiv se continuă cu intestinul care este prevăzut cu
multe cercuri glandulare ce maresc suprafața de digestie si
absorbție.
• Intestinul se deschide la exterior prin anus.
 Steaua de mare
• Steaua de mare se hraneste mai ales cu scoici. Mai intai
deschide scoica. Apoi isi scoate stomacul pe gura si il introduce
intre valvele scoicii. Stomacul digera victima.

• Daca steaua de mare este prinsa de unul din brate, evadeaza

desprinzandu-si bratul. In locul acestuia creste unul nou.
• Datorita capacitatii de a digera mancarea in afara corpului sau
steaua de mare este capabila sa vaneze prada mai mare decat
gura ei ca de ex: scoici, stridii, artropode, pesti mici si moluste.
• Stelele-de-mare reuşesc să prindă cu stomacul, ca într-o plasă, chiar peşti vii.
Peştele înoată, trăgând peste tot după sine steaua de mare. Ea îi stă în spinare
lipită ca o ventuză cu ajutorul stomacului scos în afară şi mistuie fără grabă peştele
încă viu.
• Dar cum poate să prindă un animal atât de lent, un peşte care se mişcă repede?
• Steaua-de-mare apucă de aripioarele înotătoare peştele care întâmplător s-a
atins de ea, cu ajutorul unor cleştişori. Apoi raza cu peştele care a căzut în micile ei
capcane se îndoaie şi duce prada la gură cu coada înainte. Stomacul ţâşneşte în
afară şi o acoperă.
• Stelele-de-mare sunt liniştite, fără dinţi şi de-abia se târăsc. Dar sunt adevărate
animale de pradă, care consumă foarte multă carne.
• Ventuzele aflate la capatul picioruselor au un rol esenţial în prinderea prăzii.La
extremitatea fiecarui brat, se afla celulele fotosensibile,care alcatuiesc un fel de
ochi primitiv, capabil să reactioneze la lumina.
 Bibliografie
 Surse:
-Wikipedia
- Scribd
- Toateanimalele