Voltaire

Proiect prezentat de eleva Tacea Ana Maria Selena

 François-Marie Arouet, sau mai bine cunoscut după pseudonimul său,
Voltaire, s-a născut la data de 21 noiembrie 1694 în Paris. În cariera sa
literară care s-a întins pe o perioadă de peste 60 de ani, acesta a scris
multe poeme înfluente, eseuri și cărți, inclusiv „Candide” și „Scrisori
privind națiunea engleză”. Spiritul său meticulos și ideile provocatoare
despre religie, libertate și etică, i-au adus faimă și dispreț la curțile
Europei și, mai târziu, l-au ajutat să își consolideze reputația ca una
dintre figurile fundamentale ale Iluminismului.
 Originea faimosului pseudonim nu este
clară
 Voltaire a avut o relație tensionată cu tatăl său care i-a descurajat aspirațiile
literare și a încercat să îl forțeze să urmeze o carieră în domeniul juridic.  Este
posibil ca pentru a arăta respingerea valorilor tatălui său, acesta să fi renunțat la
numele de familie și a adoptat pseudonimul „Voltaire” după terminarea primei
piese de teatru în anul 1718. Voltaire nu a explicat niciodată semnificația
pseudonimului, așa că savanții au putut doar să speculeze în privința originilor.
Cea mai cunoscută teorie susține că numele este o anagramă a unei silabisiri
latine a numelui de familie „Arouet”, dar alții spuneau că pseudonimul era o
referire la numele unui castel al familiei sau de la porecla „voluntaire” (voluntar),
pseudonimul a fost dat ca o referire sarcastică la încăpătânarea acestuia.
 Voltaire a fost închis la Bastilia timp de
aproape un an
 Spiritul sarcastic al lui Voltaire i-a făcut probleme cu autoritățile pentru
prima dată în luna mai 1716, când a fost exilat pentru scurt timp din
Paris deoarece a compus poeme satirice la adresa familiei regentului
 francez. Tânărul scriitor nu era foarte diplomat, spunea întotdeauna
ce gândea și, un an mai târziu, a fost arestat și închis la Bastilia din
cauză că a scris un vers prin care se insinua că regentul avea o relație
incestuoasă cu fiica sa.  Voltaire s-a lăudat că celula sa i-a oferit timp și
liniște pentru a se gândi și a petrecut  11 luni după gratii. Mai târziu, a
îndurat o scurtă perioadă de timp la Bastilia în aprilie 1726 când a fost
arestat pentru că a plănuit să se dueleze cu un aristocrat care l-a
insultat și l-a bătut. Pentru a scăpa de închisoare, acesta s-a  exilat de
bunăvoie în Anglia, unde a rămas pentru aproape trei ani.
 Era un  scriitor prolific  extraordinar
 Voltaire a scris peste 50 de piese de teatru, 12 tratate despre știință, politică și filosofie și câteva cărți de
istorie despre orice, începând cu Imperiul Rus până la Parlamentul francez.  De-a lungul drumului,
Voltaire a reușit să introducă foarte multe versuri și o corespondență  stufoasă care cumulează aproape
20, 000 de scrisori către prieteni și contemporani.  Se presupune că Voltaire și-a păstrat începutul
extraordinar în care își petrecea până la 18 ore pe zi scriind sau dictând secretarelor, în timp ce era,
adesea, în pat. Se prea poate ca acesta să fi ingerat catități imense de cafeină – conform unor surse,  
scriitorul ajungea să bea până la 40 de căni de cafea pe zi.
Multe dintre lucrările sale au fost
interzise
 Din moment ce scrierile sale denigrau orice, începând cu religia
și până la sistemul juridic, Voltaire se lovea  frecvent de cenzură
 din partea guvernului francez. O bună parte din opera sa a fost
suprimată și autoritățile au ordonat chiar ca anumite cărți să fie
arse de executorul  statului.  Pentru a se lupta cu cenzorii,
Voltaire și-a tipărit majoritatea lucrărilor în străinătate și a
publicat sub diferite nume false și pseudonime. Faimoasa sa
nuvelă „Candide”, a fost inițial atribuită lui „Dr. Ralph” și a
încercat activ să se distanțeze de aceasta timp de mai mulți ani
după ce, atât guvernul, cât și biserica o dezaprobau. În ciuda
eforturilor sale de a rămâne anonim, Voltaire a trăit neîncetat cu
frica de închisoare.  După ce a scris „Scrisori privind națiunea
engleză” și a fost lansată în anul 1734, acesta a fost forțat să se
retragă în mediul rural francez și și-a petrecut majoritatea
ultimilor ani ai vieții sale în exil neoficial în Elveția.
Voltaire a ajutat la popularizarea faimoasei
povești despre Sir Isaac Newton și măr
 Cu toate că cei doi nu s-au cunoscut niciodată în persoană, Voltaire era un acolit
entuziast al fizicianului și matematicianului englez, Sir Isaac Newton. După ce a
primit o copie a lucrării lui Newton „Principia Mathematica”, acesta a susținut că a
îngenunchiat înainte ei cu reverență „așa cum se cuvenea”. Voltaire a jucat un rol
cheie în răspândirea ideilor lui Newton și  a oferit una dintre primele expuneri despre
cum un savant cunoscut și-a dezvoltat teoriile despre gravitație. În „Eseu despre poem
eroic”, Voltaire a scris că Newton „a avut primul gând despre sistemul de gravitație,
după ce a văzut un măr căzând dintr-un copac. Voltaire nu a fost sursă inițială pentru
povestea  momentului „Evrika!”, așa cum susține adesea, dar prezentarea sa a fost
importantă în a fi tranformată  într-o parte fabuloasă a biografiei lui Newton.
 Voltaire nu a fost niciodată căsătorit și
nu a zămislit copii
 În timp ce Voltaire, teoretic, a decedat burlac,
viața lui personală a implicat o serie  de amante,
concubine și iubite pe termen lung. Acesta a avut
o aventură faimoasă de 16 ani cu geniala-și foarte
căsătorita – autoare și cercetătoare, Émilie du
Châtelet și, mai târziu, s-a dedicat, în secret,  
unei relații cu nepoata acesteia, Marie-Louise
Mignot. Cei doi au trăit ca un cuplu căsătorit de
la începutul anilor 1750 până la moartea  sa și
chiar au adoptat un copil în anul 1760, când au
ajutat o tânără femeie nevoiașă, pe nume Marie-
Françoise Corneille. Voltaire a plătit, mai târziu,
zestrea pentru căsătoria lui Corneille și, adesea
de referea la el însuși și la Mignot ca fiind
„părinții” ei.
Controversele au continuat chiar și după
moartea sa
 Voltaire s-a stins din viață în Paris în anul 1778, în doar câteva luni după ce s-a
întors pentru prima dată pentru a supraveghea producția uneia dintre piesele
sale de teatru. În ultimele zile din viață, oficialii Bisericii Catolice i-au făcut vizite
în mod repetat lui Voltaire – care a  fost critic adesea la adresa religiei organizate
– în speranța de a-l convinge să își retragă afirmațiile și pentru a se spovedi
înainte de a-și da ultima suflare. Marele scriitor a fost neînduplecat, și, se pare,
că le-a spus preoților să îl lase să moră în pace. Refuzul său a însemnat că a
respins înmormântarea creștină, dar prietenii și familia au reușit să organizeze o
înhumare secretă în regiunea Champagne din Franța înainte ca ordinul să devină
oficial.
 Voltaire
Proiect prezentat de eleva Tacea Ana Maria Selena