Voltaire

Voltaire nascut la 21 noiembrie 1694 – decedat la data de 30 mai 1778,

a fost un scriitor, filosof, istoric, dramaturg, prozator și epistoler
al Iluminismului francez.
Fiul unui notar avut, Voltaire a urmat colegiul iezuit Louis le
Grand (Ludovic cel Mare). Aici și-a descoperit spiritul critic.
Unchiul său l-a introdus în cercul deiștilor. La rugămintea tatălui
său, în 1711 a început dreptul, pe care nu avea să-l termine,
interesat fiind mai mult de discuțiile
intelectualilor, scriitorilor și aristocraților ce aveau loc în palatele
sau în cafenelele din Paris. Din pricina viziunilor sale critice, pe
care le reda în batjocură, a fost întemnițat în 1717 pentru
unsprezece luni la Bastilia. Fiind amenințat de o nouă arestare
în Franța, s-a refugiat între 1726 și 1729 în Anglia, unde a fost
influențat de empirismul lui John Locke și de deism.
Ca deist și francmason, Voltaire a criticat fiecare formă
a religiei instituționale și s-a implicat în neînțelegerile politice. A
fugit în Lorena când a fost emis un nou mandat de arestare
împotriva lui în 1734. Din 1734 până în 1748, a trăit cu prietena
sa Émilie du Châtelet la Castelul Cirey. Aici și-a scris memoriile,
tratatele de științe naturiste, istorie și politică, dar și opere
dramatice și poetice.