Voltaire

Omul este liber n momentul n care acesta dorete s fie. Utilizare, nu abuz; nici abstinen, nici exces vreodat face om fericit. Suntem cu toii plin de slbiciune i erori; ne reciproc iertare reciproc nebuniile noastre aceasta este prima lege a naturii. Lasa (Voltaire)

Scurt biografie a lui Voltaire i Rezumatul dintre ideile sale principale

Voltaire

pe numele su adevrat Franois-Marie Arouet, (nascut. 21

noiembrie 1694 la Paris decedat 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor i filozof alIluminismului francez.
Franois-Marie Arouet, mai bine cunoscut prin pseudonimul Voltaire, a fost un scriitor francez Iluminismului, deist i filozof. Voltaire perceput burghezia francez s fie prea mici i ineficiente, aristocraia a fi parazite i corupt, rnd la fel de ignorant si superstitios, i biserica ca o for static folositor doar ca o contrapondere, deoarece ei "taxa religioase", sau zeciuial, au ajutat pentru a consolida o powerbase mpotriva monarhiei. Voltaire ncredere democraie, pe care el l privea ca nmulire prostie a maselor. Pentru a Voltaire numai un monarh luminat, sftuii de ctre filosofi ca i el, ar putea aduce o schimbare aa cum a fost in regelui raional interesul de a mbunti puterea i bogia din Frana din lume. Voltaire este citat ca spunnd c "ar asculta mai degraba un leu, peste 200 de obolani (proprie) specii". Voltaire crede c, n esen, monarhia a fi cheia pentru progres i schimbare. El este cel mai bine cunoscut n aceast zi i de vrst pentru romanul su, Candide ou l'Optimisme (1759), care satirizeaza filosofia de Gottfried Leibniz. Voltaire este, de asemenea, cunoscut pentru mai multe aforisme memorabile, cum ar fi n'existait pas Dieu Si, faudrait il l'inventer ("Dac Dumnezeu nu ar exista, ar fi necesar s-l inventeze"). Astzi, Voltaire este amintit i onorat n Frana ca un polemist curajos, care a luptat neobosit pentru drepturile civile, dreptul la un proces echitabil i libertatea de religie, i care a denunat ipocrizii i nedreptile a Vechiului Regim. Dar unii dintre criticii si, cum ar fi Thomas Carlyle, susin c n timp ce el era de neegalat n form literar, nu chiar i cele mai elaborate din lucrrile sale a fost de o valoare mult pentru materie, i c el nu a rostit nici o idee semnificativ proprie.

Numele "Voltaire"
Numele "Voltaire", pe care autorul a adoptat n 1718, este o su, Arouet, iar scrisorile iniial a "Le Jeune" ("tineri").

anagrama a "AROVET LI," latinizate ortografia numelui

[] Numele, de asemenea, ecouri n ordinea invers silabe de numele unei familii Chteau din Poitou regiune: " Airvault ". Adoptarea numelui "Voltaire", urmtorul text
ncarcerarea sa la Bastille este vzut de muli pentru a marca separarea formal lui Voltaire de la familia lui i de trecutul su.

Richard Holmes sprijin aceast derivare de nume, dar adaug c un scriitor, cum ar fi Voltaire ar fi destinat s
transmit, de asemenea, conotaiile sale de viteza si indraznet. Acestea provin din asociaii cu cuvinte precum "voltige" ( acrobatii pe un trapez sau cal), "

volte-face "(o filare despre fata lui dumani unul),

i" volatile "(iniial, orice creatur cu aripi). "Arouet" nu a fost o potrivire nume nobil pentru reputaia sa n cretere, mai ales dat fiind faptul c este numele cu rezonan "rouer " ("pentru btaie") i "rou" (un "dbauch"). ntr-o scrisoare ctre

Jean-Baptiste Rousseau (a nu se confunda cu Jean-Jacques Rousseau ) n martie 1719,

Voltaire concluzioneaz prin solicitarea c, dac Rousseau dorete s-l trimit o scrisoare ntoarcere, el face acest

lucru prin adresarea-l la Monsieur de Voltaire. Un post-Scriptum explic: "J'ai t si Malheureux sous le nom que d'Arouet j'en ai pris surtout autre ONU se toarn n'tre plus confondu avec le pote Roi", care se traduce ca, "Am fost atat de nefericit n numele d'Arouet c i-am luat un alt, n primul rnd, astfel nct a nceta s mai fie confundat cu poetul Roi ". [Aceasta probabil se refer la

Adenes Le Roi , i oi "diftongului" a fost apoi pronunat ca modern

francez pronun " AI ", astfel la asemnarea cu" Arouet "este clar, i, prin urmare, ar fi putut fi bine o parte din raionamentul su. ntr-adevr, Voltaire este cunoscut n plus s-au folosit cel puin 178 stilou nume separate n timpul vieii sale.

Citate Voltaire
O suta de ani de la ziua mea nu va fi o Biblie n pmnt cu excepia unuia care este privit de ctre un solicitant de curiozitate anticar. Iubesc adevarul, dar eroare iertare. Este mai bine s risc care economisesc o persoan vinovat dect de a condamna un nevinovat unul. Bunul sim nu este att de comun. Lucru ne salveaz de la trei mari rele: plictiseala, viciul i nevoia. Aceast aglomerare care a fost numit i care nc se numete Sfntul Imperiu Roman nu era nici sfnt, nici roman, nici un imperiu. n cazul n care se afl prietenie, exist o patria lui. Fiecare om este vinovat de tot binele el nu a fcut. Toi ucigaii se pedepsesc cu excepia cazului n care ucide n numr mare i la sunet de trmbie. Toate raionamentele de oameni nu sunt n valoare de un sentiment de femei. Apreciere este un lucru minunat: Se face ceea ce este excelent n altele aparin noi. Atta timp ct oamenii cred n absurditile ei vor continua s comit atrociti. (Voltaire) Fiecare om este o creatur a epocii n care triete, i puini sunt capabili s se ridice deasupra idei ale timpului.(Voltaire, Essai sur les MOEURS ET L'ESPRIT des Nations, 1756)

Istorie
Voltaire a avut o influen enorm asupra dezvoltrii

istoriografiei prin demonstraia sa de noi modaliti noi de a

privi trecutul. cel mai bine-cunoscute istoriile sunt Epoca lui Ludovic al XIV-lea (1752), i Eseu asupra Vamal i Duhul a Naiunilor (1756). El a rupt de la tradiia de a nara evenimente diplomatice i militare, i a subliniat vamale, istorie social i realizri n domeniul artelor i tiinelor. Eseu despre vamale urmrit progresul civilizaiei mondiale ntr-un context universal, respingnd astfel att naionalismul i cretin cadru tradiional de referin. Influenat de Bossuet e Discurs asupra istoriei universale (1682), el a fost primul savant pentru a face o ncercare serioas de a scrie istoria lumii, eliminarea cadre teologice, i subliniind economie, cultura i istoria politic. El a tratat Europa ca un ntreg, mai degrab dect o colecie de naiuni. El a fost primul care a sublinia datoria de civilizaie a culturii medievale arabe, dar altfel a fost slab pe Evul Mediu. Dei el a avertizat n mod repetat mpotriva prtinire politic din partea istoric, el nu au ratat numeroase ocazii de a ridiculiza Bisericii Catolice. Voltaire a informat c oamenii de tiin nimic contradictorii n cursul normal al naturii nu a fost s fie crezut. Dei el a gsit n ru record istoric, el a crezut cu fervoare motiv i educarea maselor analfabete ar duce la progres. Voltaire explica viziunea sa asupra istoriografiei n articolul su despre "Istoria" lui Diderot n

Encyclopedie :

"Una dintre cererile de istoricii moderni mai multe detalii, mai bine faptele constatate, date precise, mai mult atenie n vam, legile, moravurile, comer, finane, agricultur, populaie." istoriile lui Voltaire a impus valorile Iluminismului asupra trecutului, dar el a ajutat la istoriografia liber de antiquarianism, Eurocentrism, i o concentrare pe oameni mari, diplomaie, i rzboi.

Poezie
De la o vrst fraged, Voltaire afiat un talent pentru scris versuri i prima sa lucrare a fost poezie. El a scris dou lungi poeme epice carte, inclusiv pentru prima dat scris n limba francez, a trziu,

Henriade , i mai

domnisoara de Orleans , pe lng multe alte piese mai mici. Virgil , folosind Alexandrine cuplet reformat i prestate monotone pentru

Henriade a fost scris n imitaie de

cititorii moderne, dar a fost un mare succes la inceputul secolului 19 si 18, cu aizeci i cinci ediii i traduceri n mai multe limbi. Poemul epic transformat regelui francez Henric al IV ntr-un erou national pentru ncercrile sale de la toleran de sesizare cu Edictul de la Nantes lui Pucelle. La, pe de alt parte, este un

burlesc pe puteri

supraomeneti atribuite virginitatea n legenda de Joan de Arc. poeziile lui Voltaire minore sunt n general considerate superioare la una dintre aceste dou lucrri. Deschiderea mormntul lui Voltaire, 1899 :

Proz

Frontispiciu i prima pagin a unui capitol de o traducere n englez devreme de Smollett T. et al. a lui Voltaire "Candide", tiprit de J. Newbery, 1762

proz de lucrri i romante, de obicei compus ca pamflete, au fost scrise ca polemici . Candide atacuri pasivitatea inspirat de filosofia lui Leibniz de optimism ; L'Homme aux ECU quarante ( Omul de Patruzeci de coroane ), sociale i politice anumite moduri de timp; Zadig i altele, formele de primit i metafizice ortodoxia moral, iar unele au fost scrise la batjocorind Biblie . n aceste lucrri, ironic
Multe dintre lui Voltaire stilul lui Voltaire, fr exagerare, se poate observa, n special reinere i simplitatea tratament verbale

Jonathan Swift , distincia de a pregti calea pentru science fiction "e ironie filosofice, n special n su Micromgas .
stil. Candide, n special, este cel mai bun exemplu al lui. Voltaire are, de asemenea, n comun cu

Voltaire la Frederic cel Mare "sSanssouci . Gravura de Charles Pierre Baquoy . n critica general i scris diverse, scris lui Voltaire a fost comparabil cu alte opere ale sale. Aproape toate lucrrile sale mai mult de fond, fie n versuri sau proz, sunt precedate de prefee de un fel sau altul, care sunt modele de tonul lui caustice nc de conversaie. ntr-o mare varietate de pamflete greu de definit i scrieri, el afieaz abilitile lui de la Jurnalism. n critica literar pur principal munca lui este sur Commentaire Corneille, dei el a scris mai multe lucrri similare - uneori (ca n viaa lui i anunuri de Molire), independent i, uneori, ca parte a lui

Sicles .

opere ale lui Voltaire, n special private scrisorile sale, conin frecvent cuvntul "l'infme", iar expresia "crasez l'infme," sau "zdrobi infama". Sintagma se refer la abuzuri la oameni prin drepturi de autor i clerul care

[18] El a simit aceste efecte n propria exiluri, n confiscrile de su cri, i suferinele hidos de Calas i La Barre . De asemenea, el
Voltaire a vzut n jurul lui, i superstiie i intoleran care clerul ras n cadrul poporului. a afirmat c (una dintre cele mai faimoase citate) "Superstiia stabilete ntreaga lume n flcri; potolete filosofia ei". Cele mai des citate cotaie Voltaire este apocrif. El este creditat cu incorect scris, "sunt de acord cu ceea ce spui, dar voi apra pn la moarte dreptul tu s-l spun." Acestea nu erau cuvintele lui, ci mai degrab cele de Evelyn

Beatrice Hall , scris sub pseudonimul SG Tallentyre n ei 1906 cartea biografic Prieteni de Voltaire . Primria intenioneaz s rezum n propriile ei cuvinte lui Voltaire atitudinea fa de Claude Adrien Helvetius i controversate De cartea sa l'esprit, dar ei first-person expresie a fost confundat cu o cotatie real de
la Voltaire. interpretarea ei nu surprinde spiritul de atitudinea lui Voltaire fa de Helvetius, aceasta ar fi fost aceast versiune sintetizat Hall a fost inspirat de o cotatie de gsit ntr-o scrisoare Voltaire 1770 la o Abbot le Roche, n care el a fost raportat ca a spus, "detest ceea ce scrie , dar mi-ar da viaa mea pentru a face posibil

[19] Cu toate acestea, oamenii de tiin cred c nu trebuie s fi fost din nou o interpretare greit, ca scrisoarea nu pare s conin nici un astfel de citat. [20]
pentru tine de a continua s scrie. " Voltaire prima filosofice lucrri importante n lupta sa mpotriva "l'infme" a fost Tratat pe toleran,expunnd afacerea Calas, mpreun cu toleran exercitate de alte credine i n alte epoci (de exemplu, de ctre evreii, romanii, grecii i chinez). Apoi, n su

Dictionnaire philosophique , care conin articole cum ar fi "Avraam",

"Geneza", "Biserica a Consiliului", el a scris despre ceea ce el a perceput ca originile omului de dogme i convingeri, precum i comportamentul inuman i politice ale instituiilor religioase n vrsarea de snge peste certurile de secte concurente. Printre alte obiective, Voltaire a criticat politica colonial a Franei n America de Nord, de respingere a vastul teritoriu al

New Frana ca " cativa acri de pamant de zpad "(" quelques arpents de Neige ").

Religie
Voltaire la 70. Gravur din 1843 ediie de su filosofic Dictionary . Voltaire nu crede c nici un singur text religios sau tradiie de revelaie a fost nevoie s cread n Dumnezeu. lui Voltaire a fost mai degrab accentul pe ideea unui univers bazat pe raiune i un respect pentru natur, care reflecta contemporane

panteismul . Iluminismului european , Voltaire a considerat el nsui un deist , exprimnd

Ca i ali gnditori cheie n timpul

ideea: este credina? Este "o sa creada ca ceea ce este evident? Ce Nu Este perfect evident pentru mintea mea c exist un necesar, etern, suprem, i fiin inteligent.. Aceasta nu este o chestiune de credin, ci a raiunii "

Bibliei a fost amestecat. Dei influenate de Socinian lucrri, cum ar fi Fratrum Bibliotheca Polonorum , sceptic atitudinea lui Voltaire la Biblie separatl de la teologi unitarian ca Fausto Sozzini sau chiar politic-scriitori biblici ca John Locke . [
n ceea ce privete textele religioase, de avizul Voltaire a Acest lucru nu a mpiedicat practica sale religioase, dei a ctigat pentru el o proast reputaie n rndul fundamentalitii religioi. Si asa

catolic Wolfgang Amadeus Mozart scria tatlui su n anul de moartea lui

Voltaire, zicnd: "-Voltaire ticlos arc n cele din urm a dat cu piciorul n gleata ...." [

Islamului i profetul su, Muhammad , pot fi gsite n scrierile lui Voltaire. ntr-o scrisoare recomanda sa joace Fanatismul, sau Mahomed laPapa Benedict al XIV-lea , Voltaire a descris
Punctele de vedere ale

fondatorul Islamului ca "fondatorul unui barbar i sect false" i "un profet fals." [ Mai trziu, opiniile sale au fost mai generoase, ludnd adesea toleran relativ a comportamentului musulmane n inuturile ei au cucerit (spre deosebire de inchizitiilor cretine) i faptul c doctrinele sale au fost scrise de ctre fondatorul su nsui, nu se bazeaz pe zvonuri, i nu au suferit modificri nenumratele doctrina cretin a avut. Sa Essai sur les Moeurs et l'Esprit des Nations, conine mai complet conturi mult pe Muhammad i fondator i rspndirea religiei sale ca face o serie de polemic lucrrile sale despre religie.[28] Din lucrrile traduse pe confucianismul i Legalismul, Voltaire a atras pe conceptele chineze de politic i filosofie (care s-au bazat pe principii raionale), s priveasc critic la religia organizata european i aristocraia ereditar. [

necesit citare ]

Exist o poveste apocrif c ara sa de origine la Ferney a fost achiziionat de ctre Biblia Geneva Societatea i utilizate pentru Biblii imprimare, , dar acest lucru pare a fi rezultatul unei nenelegeri de raportul anual 1849 al Bibliei

Societii Americane . lui Voltaire Castelul este acum deinut i administrat de ctre Ministerul francez al Culturii . Iluminismul scoian Scots a nceput dezvoltarea unui practic ramur unic al umanismului n msura n care Voltaire a spus "Ne uitam la Scoia pentru toate ideile de civilizaie ". [31] [32]
n ntr-o scrisoare la "

Frederick al II , rege al Prusiei , din data de 05 ianuarie 1767 el a scris c,

Le christianisme est la ridicol plus, la religie la care se adaug absurde et qui sanglante Ait jamais infect Le Monde. [33] (Cretinismul este cel mai ridicol, absurd i sngeros religie c majoritatea infectate vreodat n lume.)

"

Lucrari majore

Lettres philosophiques sur les Anglais (1733), revised as Letters on the English (circa 1778) Le Mondain (1736) Sept Discours en Vers sur l'Homme (1738) Zadig (1747) Micromgas (1752) Candide (1759) Treatise on Tolerance (1763) Ce qui plat aux dames (1764) Dictionnaire philosophique (1764) L'Ingnu (1767) La Princesse de Babylone (1768)