CLASIFICAREA MAȘINILOR DE

TRICOTAT

Andriaș Victoria
SUBIECTELE TEMEI
1. Schema-bloc a mașinilor de tricotat.
Particularități constructive
2. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de
tricotat
3. Calculul fineții mașinilor de tricotat
4. Mecanisme și dispozitive comune mașinilor
de tricotat
1. Schema-bloc a mașinilor de tricotat.
Particularități constructive
Maşinile de tricotat (MT) sunt alcătuite
din ansambluri de mecanisme, care realizează
mişcări şi acţiuni sincronizate, cu scopul de a
prelucra mecanic firele textile, pe care le
transformă în tricoturi cu diferite forme şi
structuri.
Particularități constructive a mașinilor de tricotat

Indiferent de grupa din care face parte,

orice maşină de tricotat poate fi dotată cu
următoarele mecanisme şi dispozitive:
⮚ mecanismul de formare a ochiurilor (MFO);
⮚ mecanismul de alimentare cu fire (MAI);
⮚ mecanismul de tragere şi colectare a
tricotului (MT-C);
⮚ mecanismul de acţionare (MA);
⮚ mecanismul desenator (MD);
⮚ mecanismul de comandă (MC);
⮚ mecanisme şi dispozitive speciale (Mds).
Schema-bloc a mașinii de tricotat rectilinii (MRT)
Schema-bloc a mașinii de tricotat circulare (MCT)
Schema-bloc a mașinii de tricotat de urzeală (MTU)
 Clasificarea mașinilor de tricotat (MT)
Deşi maşinile de tricotat au acelaşi scop, ele
sunt foarte diverse din punct de vedere
constructiv. Astfel, acestea se pot clasifica după
mai multe criterii, şi anume:
1. După structura tricoturilor realizate:
❖ maşini de tricotat tricoturi din bătătură
(simple) – MTB;
❖ maşini de tricotat tricoturi din urzeală – MTU;
 Clasificarea mașinilor de tricotat (MT)

2. După procedeul de tricotare:

❖maşini care tricotează după procedeul de
tricotare cu buclare prealabilă;
❖maşini care tricotează după procedeul de
tricotare cu buclare finală;
❖maşini care tricotează după procedeul de
tricotare combinat;
 Clasificarea mașinilor de tricotat (MT)

3. În funcție de tipul acelor de tricotat:

❖maşini de tricotat cu ace cu cârlig;
❖maşini de tricotat cu ace cu limbă;
❖maşini de tricotat cu ace speciale;
 Clasificarea mașinilor de tricotat (MT)

4. În funcție de forma fonturilor:

❖ maşini rectilinii de tricotat – MRT – (au fonturi
rectilinii şi produc, în general, tricoturi plane);
❖ maşini circulare de tricotat – MCT – (au fonturi
circulare şi produc, în general, tricoturi tubulare)
 Clasificarea mașinilor de tricotat (MT)

5. După gradul de automatizare:

❖ maşini de tricotat manuale;
❖ maşini de tricotat mecanizate;
❖ maşini de tricotat automate cu comenzi mecanice;
❖ maşini de tricotat automate cu comenzi
electromagnetice sau electronice.
 2. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de
tricotat

Caracteristicile tehnice ale unei maşini

reprezintă date tehnice care permit aprecierea
performanţelor acesteia, indicarea domeniului de
utilizare şi diferenţierea unei maşini de alta.
În cazul MT, principalele caracteristici tehnice
sunt:
❑ fineţea,
❑ dimensiunile fonturilor,
❑ numărul de ace,
❑ numărul de sisteme,
❑ viteza de tricotare,
❑ dimensiunile de gabarit.
 2. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de tricotat

1. Fineţea maşinii reprezintă numărul de ace cuprinse

pe o unitate de lungime din fontură . Se notează cu
simbolul K însoţit de indicaţia sistemului de exprimare
a unităţii de lungime.

Cel mai utilizat sistem de exprimare a fineţii maşinilor

este sistemul englez (KE), care are la bază, ca unitate de
lungime, ţolul englez (inch), de 25,4 mm (de exemplu: o
maşină cu KE = 18 are 18 ace cuprinse pe un ţol din
fontură).
Finețea MRT este cuprinsă în interval de: K = 2 ...14E.
Finețea MCT este cuprinsă în interval de: K = 8 ...42E.
Cu cât fineţea unei maşini este mai mare, cu atât
firele ce pot fi prelucrate au o grosime mai mică.
 2. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de tricotat

2. Dimensiunile fonturii se referă la lăţimea fonturilor rectilinii (Lf) şi la

diametrul fonturilor circulare (D).
Lăţimea fonturii se exprimă în ţoli sau cm, iar diametrul fonturii se
exprimă în ţoli sau mm. Dimensiunile fonturilor influențează direct
proporțional lățimea de tricotat ce se va obține pe MT.

3. Numărul de ace dintr-o fontură se notează cu simbolul Na şi depinde

de lăţimea sau diametrul fonturii şi fineţea MT.
Numărul de ace dintr-o fontură se calculează în funcţie de forma
fonturilor, cu următoarele relaţii:
La maşini rectilinii:
▪ dacă lăţimea fonturii, Lf, este exprimată în ţoli: Na = KE * Lf ;

▪ dacă lăţimea fonturii, Lf, este exprimată în cm: Na = KE * (Lf /2,54) .

La maşini circulare:
▪ dacă diametrul fonturii D, este exprimat în ţoli: Na = π* KE *D˝;
▪ dacă diametrul fonturii, D, este exprimat în mm: Na = π*KE* (D˝/25,4).
La maşinile de tricotat cu două fonturi, numărul total de ace în cele două
fonturi este 2xNa.
 2. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de tricotat

4. Numărul de sisteme se notează cu simbolul S şi

reprezintă numărul de zone de tricotare cu care este
înzestrată MT. La fiecare sistem de tricotare se poate
produce un rând de ochiuri normale.

Cu cât numărul de sisteme este mai mare, cu atât

numărul de rânduri de ochiuri, produse la o deplasare a
saniei (în cazul maşinilor rectilinii) sau la o rotaţie a
fonturilor (la maşinile circulare) va creşte. De exemplu:
✔ în cazul unei MCT cu S = 48, se pot produce 48 de
rânduri de ochiuri normale la o rotaţie a fonturilor;
✔ în cazul unei MRT cu S = 2, se pot produce 2 rânduri
de ochiuri normale la o deplasare a saniei cu lacăte.
 2. Caracteristicile tehnice ale mașinilor de tricotat

5. Viteza de tricotare se notează cu simbolul n

şi reprezintă turaţia fonturilor la MCT (rot/min),
numărul de deplasări pe minut ale saniei la MRT
(depl/min) şi turaţia arborelui principal la MTU
(rot/min).
6. Dimensiunile de gabarit sunt caracteristici
care influențează modul de amplasare a maşinilor
în secţiile productive, deoarece acestea determină
spaţiul ocupat în planul pardoselii şi înălţimea
încăperii secţiei de tricotat, pentru o aranjare cât
mai rațională.
La MRT dimensiunile de gabarit sunt: L-
lungimea, l- lăţimea şi h-înălţimea, iar la MCT: Dc-
diametrul coroanei bobinelor şi h- înălţimea.
3. Calculul fineții mașinilor de tricotat
Pentru exprimarea fineţii unei MT se folosesc mai multe sisteme, care au apărut în diferite
ţări, în paralel cu dezvoltarea construcţiei MT.

a) Sistemul englez folosește ca unitate de măsură țolul englez și are 3 variante:

⮚ sistemul englez vechi notat cu Ev sau gg care exprimă numărul de ace pe 1,5 țoli (38,1
mm) (de ex.: maşini Cotton);
⮚ sistemul englez nou notat cu E care exprimă numărul de ace pe 1 țol (25,4 mm) (de ex.:
maşini rectilinii de toate felurile, maşini circulare groase şi fine cu diametre mici şi mari);
⮚ sistemul englez Rashel, notat cu simbolul ER care exprimă numărul de ace pe 2 țoli
(50,8 mm) (de ex.: maşini Raşel);

b) Sistemul francez folosește ca unitate de măsură țolul francez de 27,8 mm și are 2

variante:
⮚ Sistemul francez fin, notat cu simbolul EF, care exprimă numărul de ace pe 1 țol (27,8
mm) (de ex.: maşini de tricotat circulare, cu şi fără maieze, de la 20 EF);
⮚ Sistemul francez gros, notat cu Fg care exprimă numărul de ace pe 1,5 țoli (41,7 mm)
(de ex.: maşini de tricotat circulare, cu şi fără maieze, de la 27 Fg).

c) Sistemul saxon folosește ca unitate de măsură țolul saxon (23,6 mm) (de ex.: maşini
rapide de tricotat din urzeală și maşini Raşel).

d) Sistemul internațional folosește ca unitate de măsură numărul metric M (100mm) (de ex.:
maşini de toate tipurile ).
 4. Mecanisme și dispozitive comune
mașinilor de tricotat
Maşinile de tricotat sunt alcătuite cu o serie
de mecanisme și dispositive care transmit
mişcări sincronizate la organele producătoare de
ochiuri, la sisteme de alimentare cu fire, etc.
În general, orice MT are următoarele
mecanisme principale:
❑ Mecanisme de formare a ochiurilor;
❑ Mecanisme de alimentare cu fir;
❑ Mecanismul de tragere și înfășurare a
tricotului;
❑ Mecanismul de comandă;
❑ Mecanismul de acționare.
 MT moderne sunt echipate cu mecanisme și
dispozitive special, de ex.:
▪ Mecanisme desenatoare pentru efecte de
culoarea;
▪ Dispozitive pentru desene de structură și
mixte;
▪ Dispositive de oprire automată la ruperea
firului; la tensiunea prea slabă a firului; la
umplerea colectorului de tricot; la apariția
găurilor în tricot; la ruperea acelor,
selectoarelor; la montarea greșită a
apărătorului de protecție; etc.
▪ Mecanisme de îngustare și lărgire a
tricotului;
▪ Dispositive de înregistrare a producției, etc.
 Mecanismul de formare a ochiurilor (MFO)

Constituie elementul principal al MT și

determină construcția celorlalte mecanisme. Atât
MRT, cât și MCT pot fi prevăzute cu unul sau mai
multe sisteme de formare a ochiurilor.
 Mecanismul de alimentare cu fire (MAI)

Presupune modul cum sînt desfășurate, antrenate și

furnizate firele de la bobină sau sul din urzeală, pînă la
acele de tricotat. Rolul acestuia este de a furniza
sistematic și cu viteză constantă, cantități egale de fir
pentru fiecare sistem de lucru.
 Mecanismul de alimentare cu fire (MAI)

Se cunosc două sisteme de alimentare cu fire:

⮚ Sistemul negativ de alimentare cu fir constă în tragerea firului
sau firelor de pe formate pentru a forma ochiuri cu anumite
dimensiuni. În cazul alimentării negative se produc variații mari
ale tensiunii în fir ceea ce conduce la obținerea de ochiuri cu
mărime neuniformă.
 Mecanismul de alimentare cu fire (MAI)

⮚ Sistemul pozitiv de alimentare cu fir

constă în debitarea firului sau firelor cu
viteză și tensiune constantă cu ajutorul unor
mecanisme speciale de alimentare.
 Mecanismul de tragere și înfășurare a tricotului (MT-C)

Tragerea, ca fază de formare a ochiurilor încheie

ciclul de tricotare și constă în aplicarea forțelor de
tragere asupra ochiului nou format, în vederea
orientării sale pe direcția tricotului, pentru a
permite reînceperea tricotării într-un nou ciclu.

Tragerea tricotului se poate realiza :

- Concentrat – prin intermediul platinelor
de închidere sau mecanismelor de tragere
cu baghete.
- General – prin diferite tipuri de
mecanisme de tragere generală.
Mecanismul de tragere și înfășurare a tricotului (MT-C)

Mecanism Mecanism Mecanism

de tragere de tragere de tragere
cu cu cilindri pneumatic
greutăți
 Mecanismul de comandă (MC)

Asigură mișcarea sincronizată

a tuturor mecanismelor MT
(introducerea și scoaterea
periodică din funcțiune a unor
mecanisme și dispositive,
comenzi de reglare a
mecanismului de formare a
ochiurilor, obținerea unor
repere conturate, semiconturate
sau tricoturi de diferite
legături ). Mecanismele de
comandă sunt de diferite tipuri
și au la bază comenzi mecanice,
electromagnetice și combinate.
 Mecanismul de acționare (MA)

Acționarea MT se face prin

motoare individuale, iar
construcția și modul de
acționare diferă în funcție de
tipul mișcărilor ce trebuie să
fie transmise. Mecanismul de
acționare poate fi cu roti
dințate sau cu lanțuri.
Mișcarea de la motor se
transmite unui arbore principal
de la care se distribuie spre
celelalte mecanisme cu organe
în mișcare.
 VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE