Dezvoltarea

Constituțional
ă în Republica
Moldova.
CONȚINUTURI:
-Definiția Constituției și a Constituționalismului
-Constituțiile României care au acționat pe teritoriul Republicii Moldova
-Constituțiile socialiste care au acționat pe teritoriul Republicii Moldova
-Noțiunea blocului de constituționalitate
-Perioada dezvoltării constituționale în perioada 1989-prezent în
Republica Moldova
-Bibliografie
Noțiuni-cheie:
-Constituțiile române, constituțiile socialiste, dezvoltarea constituțională, blocul de
constituționalitate, Constituția Republicii Moldova.

Obiective de referință:
- Să identifice constituțiile și alte acte cu caracter constituțional care au acționat
în spațiul teritorial al Republicii Moldova;
- Să determine etapele principale de dezvoltare a constituției în spațiul teritorial al
Republicii Moldova;
- Să evalueze dezvoltarea constituțională în spațiul teritorial al Republicii Moldova
-Definiția Constituției și a
Constituționalismului i

Constituționalismul este „un compus de idei, atitudini și modele de comportament care elaborează
principiul conform căruia autoritatea guvernării derivă dintr-un corp de legi fundamentale și este
limitată de acesta”

Constituţionalismul este unul din principalele categorii în istoria doctrinelor juridice şi politice, un
pilon în ştiinţa dreptului constituţional. Prin aspectul politic constituţionalismul se prezintă ca un
sistem de relaţii speciale create între stat şi societate pe baza unui consens, ca o doctrină şi mişcare a
ideologiei politice.

Termenul de constituţionalism derivă din cuvântul „constituţie“, însă nu este echivalent cu acesta şi are
mai multe semnificaţii în ştiinţele moderne juridice, politice şi istorice
Constituția este legea  fundamentală a unui stat în care sunt consemnate
principiile de bază ale organizării lui, drepturile și îndatoririle fundamentale ale
cetățenilor.

O constituție este un sistem, frecvent codificat într-un document scris, care indică
regulile și principiile care guvernează o organizație. În cazul națiunilor, acest termen
se referă specific la o constituție națională, care definește principiile politice
fundamentale a statului și descrie puterile și obligațiile guvernului respectiv.
Majoritatea constituțiilor naționale stabilesc drepturile și datoriile principale ale
cetățenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme și locale etc.,
reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică și politică la un moment
dat a statului respectiv. Anterior evoluției constituțiilor naționale codificate,
termenul constituție putea fi folosit pentru a descrie orice lege importantă.
-Constituțiile României care au acționat pe
teritoriul Republicii Moldova
Etapele Dezvoltării Constituționale.În literatura de
specialitate autohtonă sunt prezentate trei variante
ale etapelor de dezvoltare constituțională în
Republica Moldova,pe care le voi prezenta mai jos
I. Dezvoltarea constituțională în RM a fost abordată
pentru prima dată în monografia autorilor V.Ivanov
și Gh.Costachi.Conform concepțiilor autorilor
menționați,la acea perioadă,și anumea perioada
1919—1978,sunt enumerate 5 etape principale de
dezvoltare constituțională a RM,caracterizate prin
adoptare :
1. Manifestului Guvernului
muncitoresc-țărănesc provizoriu al
RSS Basarabene din 8 mai 1919-act
cu caracter constituțional ;
2. Constituția RASS Moldovenești din
23 aprilie 1925;
3. Constituția RSSM din 6 ianuarie
1938.
4. Constituția RSSM din 10 februarie
1941;
5. Constituția RSSM din 15 aprilie
1978.191 La baza acestei tipizări a
etapelor de dezvoltare s-a luat numai
actele cu caracter constituțional din
perioada sovietică.
 Regulamentele organice 1831-1832
Proclamația de la Islaz 1848
Constituția României din 1866
Constituțiile României din 1923 și 1938
II. Etapele dezvoltării constituționale în viziunea
Constituțiile Sovietice din
lui A.Arseni include etape puțin mai diferite
1925,1938,1941,1978
decât cele ale doctrinarilor de mai sus astfel:
Constituția Republicii Moldova din 1994

-Etapa incipientă,care începe cu primele

reglementării,ce pot fi plasate în categoria
izvoarelor de drept constituțional,și până la 1812;
-Etapa constituționallismul din Basarabia în
componența Imperiului Rus 1812-1917;
-Etapa consolidării constituționalismului 1917-
III.Și opinia exprimată de către I.Guceac pe care 1940:Constituționalismul în Basarabia-parte
o susținem și noi,că,constituționalismul în RM a coponentă a României 1918-1940 și
cunoscut cinci etape în dezvoltarea sa : Constituționalismul în RASSM-1924-1940;
-Etapa constituționalismului în RSSM 1940-1989;
-Etapa contemporană a constituționalismului în
RM
Constituțiile României care au acționat
pe teritoriul Republicii Moldova
Constituţia României din 1866- După unirea Moldovei şi Valahiei într-un stat unic – România, o importanţă constituţională a
avut statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, iar mai apoi, Constituţia din 1866.[3] Constituţia din 1866 cuprinde 8 titluri cu 133 de
articole. Ea cuprinde următoarele titluri: „Despre teritoriul României”, „Despre finanţe”, „Despre puterea armată”, „Dispoziţii generale”,
„Despre revizuirea constituţiei”, „Dispoziţii tranzitorii şi suplimentare” etc. Constituţia consacră în chiar primul articol că: „Principatele
Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România”[4]. Alt principiu modern al dreptului constituţional
consfinţit de constituţie, este declararea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor românilor. Constituţia prevedea că aceste drepturi puteau fi
exercitate numai de cetăţenii români. Cetăţenia putea fi acordată numai creştinilor de rit creştin.[5] Alt principiu al Constituţiei din 1866
era principiul supremaţiei constituţiei, care însemna că toate legile trebuie să corespundă constituţiei şi că aceasta nu poate fi suspendată
nici parţial şi nici total.[6] Constituţia din anul 1866 a suferit o serie de modificări. Pentru perioada istorică adoptării ei, Constituţia din
1866 a fost una din cele mai liberale din Europa şi a constituit un puternic instrument juridic pe calea modernizării ţării în spiritul
revendicărilor democratice.[7]

Constituţiile socialiste- Constituţia R.A.S.S.M. din 1925

La 10 mai 1925 Congresul al IX-lea al Sovietelor din întreaga Ucraină a întărit Constituţia R.A.S.S.M. şi a introdus modificări respective
în Constituţia R.A.S.S.M. Congresul I al Sovietelor din Moldova a adoptat Constituţia R.A.S.A.M. la 23 aprilie 1925.
Constituţia cuprindea 48 de puncte expuse în şapte capitole şi anume: prevederile generale, organele supreme ale puterii de stat, Sovietul Comisarilor
Norodnici, organele puterii locale, bugetul R.A.S.S.M., stema şi steagul. Constituţia din 1925 nu se referea la drepturi şi libertăţi, ceea ce nu este
compatibil cu denumirea de constituţie modernă.

Conform acestei constituţii sistemul judiciar era compus din judecătoriile norodnici organizate în teritoriu, Judecătoria Principală, ce activa în baza
regulamentului său şi Judecătoria Supremă a U.R.S.S., ca instanţa superioară care exercită un control în general, inclusiv şi administrativ.

Ea a consfinţit prin lege dictatura prolitariatului, bazată pe alianţa clasei muncitoare şi ţărănimii, determinând rolul conducător al Partidului Comunist.
Constituţia R.A.S.S.M. din 1925 a instaurat baza de organizare a puterii muncitorilor şi ţăranilor într-un sistem unic de organizare reprezentativă –
sovietele de deputaţi ai ţăranilor şi ai Armatei Roşii .

Constituţia R.A.S.S.M. din 1938- În baza renovării constituţionale a U.R.S.S. (1936), la 6 ianuarie 1938 a fost adoptată noua constituţie a
R.A.S.S.M., care avea 11 capitole şi 114 articole cu patru capitole mai mult decât cea din 1925. Capitolele noi se refereau la orânduirea socială,
drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, sistemul electoral, procedura de modificare a constituţiei . Organele locale ale puterii de stat erau Sovietelor
raionale, orăşeneşti şi săteşti. Constituţia a introdus dreptul la vot universal, direct egal şi cu scrutin secret. Proclamând cetăţenilor drepturi,
Constituţia concomitent le-a înaintat şi anumite îndatoriri: executarea legilor, respectarea disciplinei de muncă, atitudinea onestă faşă de datoria
obştească, stima faţă de regulile de convieţuire socială, păstrarea şi consolidarea proprietăţii socialiste.

Constituţia R.S.S.M. din 1941- Următoarea etapă în evoluţia constituţionalismului în Moldova se referă la formarea Republicii
Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi adoptarea Constituţiei R.S.S.M. din 1941. Trăsăturile de bază şi principiile acestei constituţii se
caracterizează prin continuitatea prevederilor Constituţiei U.R.S.S. din 1936, Constituţiei R.S.S.U. din 1937, cât şi ale Constituţiei
R.A.S.S.M. din 1925 şi 1938
În urma evenimentelor din 1940 a fost constituită R.S.S.M.. Statul postu a fost creat şi integrat în U.R.S.S. La 10 februarie 1941, Sesiunea I a
Sovietului Suprem al R.S.S.M. a adoptat Constituţia R.S.S.M. Constituţia cuprindea 11 capitole şi 125 de articole. După structura şi numirea
capitolelor ea nu se deosebea de constituţiile celorlalte republici sovietice . În capitolul I, R.S.S.M. se declară ca stat al muncitorilor şi ţăranilor. Baza
politică o constituie sovietele de deputaţi ai oamenilor muncii, apărută în rezultatul răsturnării puterii moşiereşti şi capitaliştilor şi instaurării dictaturii
proletariatului. Ca organe locale, Constituţia arată Sovietele locale, organele alese în baza dreptului electoral universal, egal, direct cu scrutin secret.

Justiţia se înfăptuia de judecătoria Supremă a R.S.S.M., cele raioanele, populare şi de judecătoriile speciale ale U.R.S.S.

Modificarea constituţiei putea fi făcută doar de Sovietul Suprem al R.S.S.M. cu două treimi din voturi. Constituţia din 1941 permitea temporar
existenţa proprietăţii private mici. Această Constituţie renunţă la principiile universale: pluralismul politic, separaţia puterilor, supremaţia legii şi a
statului de drept.[12]

Constituţia R.S.S.M. din 1978- La 15 aprilie 1978, Sovietul Suprem al R.S.S.M. a votat în unanimitate Constituţia din 1978. Structura
acestei Constituţii era următoarea: preambulul, 10 secţiuni, care conţin 19 capitole şi 172 articole. Păstrând sistemul sovietelor, Constituţia a păstrat şi
principiul unicităţii şi supremaţiei sovietelor, negând ca şi mai înainte principiul separaţiei puterilor. Constituţia din 1978 lărgea drepturile cetăţenilor,
adăugând la drepturile fixate în constituţia precedentă – la muncă, învăţătură, odihnă, asigurare socială – şi altele noi ca: dreptul la ocrotirea sănătăţii,
dreptul la locuinţă, dreptul de a se folosi de realizările culturii, dreptul de a participa la conducerea treburilor de stat şi obşteşti, dreptul de a depune
plângeri împotriva acţiunilor persoanelor oficiale, organele de stat şi obşteşti.
Perioada dezvoltării constituționale în perioada 1989-
prezent în Republica Moldova

Dezvoltarea constituționalismului contemporan în Republica Moldova a permis :

1. Adoptarea de acte normative ce stau la baza reglementării relațiilor sociale fundamentale;

2. Consacrarea principiului separației puterilor în stat ;

3. Aplicarea principiului pluripartidismului și pluralismului de idei ;

4. Stabilirea bazelor funcționării jurisdicției constituționale ;

5. Crearea de instituții naționale pentru protecția drepturilor omului,precum instituția Avocatului Parlamentar (Ombudsmanului).

La fel ,la dezvoltarea constituționalismului contemporan din Republica Moldova au influențat următorii factori:

- trecerea de la regimul totalitar de guvernare a statului la un regim democratic

- trecerea de la ideologia marxist-leninistă la ideologia clasică europeană

- căutarea metodelor eficiente de guvernare a statului( Modificarea Constituției din 2000)

 -căutarea mecanismelor și instrumentelor eficiete de protejare a drepturilor omului și de eliminare a descriminării

( Republica Moldova a devenit membră cu drepturi depline a Organizației Națiunilor Unite ,Consiliului Europei , Organizației pentru Securitatea și Cooperarea în
Europa etc.; Republica Moldova a ratificat majoritatea acelor internaționale în domeniul reglementării drepturilor omului ,inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor
Omului etc.) Ceea ce a stagnat dezvoltarea constituționalismului în țara noastă a fost apariția și dezvoltarea fenomenului separatismului în regiunea transnistriană

Un rol important în dezvoltarea constituționalismului în perioada 1989-prezent în Republica Moldova l-a jucat adoptarea Constituției
Republicii Moldova din 1994. În procesul elaborării și adoptării Legii fundamentale s-a ținut cont de cele trei condiții ale
constituționalismului contemporan,cum ar fi :
a) separația puterilor în stat

b) statul de drept

c) consacrarea drepturilor omului.

Constituția Republicii Moldova ,până la adoptarea ei ,a parcurs mai multe etape :

1. La 19 iunie 1990 se formează o comisie pentru elaborarea proiectului de Constituție condusă de Mircea Snegur

2. În martie 1993 comisia respectivă prezintă Parlamentului proiectul de Constituție din 136 de articole ce însumase dispoziții de legi din patru
proiecte de Constituție ,elaborate de savanții Academiei de Știință ,Comisia Guvernului ,Comisia Secretariatului Parlamentului și un grup
independent de autori
Bibliografie
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-constitutional/capitolul-7-dezvoltarea-constit
utionala-a-republicii-moldova/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bie

https://ulim.md/sju/wp-content/uploads/revista-SJU-3-4-2016-Victor-POPA.-Abordari-conceptuale-in-
definirea-constitutionalismului.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Constitutionalism

http://www.justice.md/md/dic/

https://www.qdictionar.com/definitie-dex/constitutionalism.php

https://ro.encyclopedia-titanica.com/significado-de-constitucionalismo

https://scholar.google.com/citations?user=B4BBIeMAAAAJ&hl=ro

https://shop.cartier.md/files/pdf/1458051303.pdf 26.11.2022