GHID METODIC PENTRU PERFECTAREA REFERATELOR STIINTIFICE

ELEMENTELE REFERATULUI STIINTIFIC

Volum, pagini, format A4, font 12,

Denumirea elementului interval 1,5
(ştiinţe socio-umanistice)
1. Foaie de titlu (Anexa 1) 1 pag.

2. Cuprins (Anexa 2) 1 pag.

3. Lista abrevierilor 1 pag.

4. Introducere
- actualitatea şi importanţa temei;
- scopul şi obiectivele propuse în referat;
- gradul de investigaţie a temei(expunerea 1 pag.
autorilor şi a literaturii din domeniu);
- suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific
al lucrării (metode de cercetare);
- cuvintele-cheie ale cercetarii;
5. Conţinutul propriu-zis al lucrării
(referatul conţine 2 capitole)
6. Capitolul I. Titlul (fundamentare
teoretică, analiză, sinteze, etc.)
1.1 5-7 pag.
1.2
1.3
Capitolul II. Titlul (aplicare, rezultate
cercetări, studii de caz, etc.)
2.1. 5-7 pag.
2.2
2.3
7. Concluzii şi recomandări 1-2 pag.

8. Total pagini 15-20 pag.

9. Bibliografie 1-2 pag.
10. Anexe

1. Foaia de titlu

Foaia de titlu se perfectează conform Anexei 1. În caz dacă referatul este scris în altă limbă decât
limba română, se vor perfecta două foi de titlu, prima fiind în limba română. Titlul trebuie ales
astfel încît să informeze cat mai exact asupra conţinutului lucrării respective. Acesta trebuie să
atragă atenţia , sa sugereze conţinutul şi domeniul de aplicare al lucrării. Un titlu trebuie să descrie
cît mai adecvat conţinutul, în cuvinte cît mai puţine

2. Introducere

1
Se descrie actualitatea şi importanţa problemei abordate, se argumentează motivul alegerii temei
de cercetare (ca premise obiective si/sau subiective prin care studentul justifică tema aleasă); se
indică scopul, ipoteza şi obiectivele cercetării, metodele de cercetare, se definesc conceptele
esenţiale şi mai puţin uzuale, se menţionează importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a
cercetării, baza experimentală a cercetării, se realizează un sumar al compartimentelor referatului.

3. Compartimentele de bază ale referatului

Corpul lucrării reprezintă partea cea mai importantă şi este riguros structurată pe unităţi de text:
compartimente, paragrafe, în funcţie de specificul acesteia. Referatul poate fi divizat în două
compartimente, în care autorul tratează problema de cercetare, descrie ipoteza de lucru în raport
cu metodologiile aplicate, polemica ştiinţifică cu privire la problema de cercetare, prezintă şi
analizează datele, studiul experimental/bibliografic, expune rezultatele obţinute, poziţiile
personale şi formulează concluzii, recomandări şi opinii proprii.
Fiecare capitol se finalizează cu concluzii.

4. Concluzii

În acest compartiment se prezintă rezumatul rezultatelor obţinute şi valoarea elaborărilor propuse,

se menţionează modalităţile de realizare a obiectivelor formulate în introducere şi se expun opiniile
şi contribuţia personală în studierea şi elucidarea problemei abordate.

5. Bibliografie

Bibliografia este un compartiment obligatoriu al referatului şi se perfectează în conformitate cu

standardele în vigoare. În lista bibliografică se inserează doar lucrările consultate. Nu se admite
indicarea titlurilor care nu au fost consultate. De asemenea, toate sursele citate în textul lucrării
trebuie să se regăsească în lista bibliografiei. Bibliografia trebuie să conţină între 10-20 titluri.
Bibliografia se redactează în ordinea alfabetică a numelor autorilor, iar în lipsa menţionării lor, în
ordinea alfabetică a titlurilor. Sursele bibliografice se divizează conform limbii în care a fost
redactată lucrarea (română, rusă, engleză etc.), cu păstrarea numerotării unice. Perfectarea
bibliografiei se realizează conform standardelor acceptate (Anexa 4)

6. Referinţe bibliografice

Autorul referatului este obligat să facă în textul lucrării referinţe la sursele utilizate în elaborarea
lucrării. Referinţele se numerotează prin cifre şi se prezintă fie în subsolul fiecărei pagini, fie se
indică numărul de ordine al lucrării din bibliografie şi pagina respectivă (conform standardului, în
paranteze pătrate).

În cazul în care referinţele se prezintă în subsolul fiecărei pagini, se redactează după cum urmează:
Courtois S. Cartea neagra a comunismului. Bucureşti: Humanitas, 1998, p.81-82.

Daca imediat dupa prima citare se foloseste o informatie din aceeasi lucrare se pune o alta nota, în
felul urmator: Ibidem, p.85.

2
Daca informatia este preluata de la aceeasi pagina, a aceleiasi lucrari, se pune nota: Ibidem (Idem)

Daca studentul foloseste aceeasi lucrare / text / carte nu imediat, ci mai citeaza un alt autor, în
conditiile în care revine la autor citat anterior atunci nota este prezentata astfel: Courtois S. Cartea
neagra…, p.91.

Revenirea la lucrarea anterioara: Parvan S., op. cit., p. 54.

Atunci când se foloseste un articol extras dintr-o publicatie de specialitate? Iata un exemplu:
Nicolae Balca, "Teologia dialecta si Biserica Ortodoxa", în Revista de Filosofie, Vol. XXIII, nr.
2/1938, p. 160- 185.

Modelul de redactare a notelor prezentat este numit sistemul European de notare. Cele doua
variante ale sale, notele plasate la subsolul paginii sau notele plasate la sfârsitul textului.

În cazul în care referinţele se prezintă în corpul textului în paranteze pătrate se redactează

după cum urmează: [34, p. 222] - în care prima cifra, în exemplul dat 34, indică numărul sursei la
care se face referinţă din lista bibliografică, iar a doua (p. 222) – indică pagina.

7. Anexe.

În funcţie de specific un referat științific poate conţine anexe, în care se cuprind probele aplicate,
tabele cu date individuale, diagrame, hărţi, planşe, figuri, liste, desene, fotografii care nu sunt
obligatorii în text şi care depăşesc jumătate din pagină. În textul referatului se vor face în mod
obligatoriu referinţe la anexele incluse. Anexele se perfectează în corespundere cu rigorile. (Anexa
5).Anexele nu se includ în volumul lucrării.

8. Exigenţe privind tehnoredactarea referatului

Redactarea referatului trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

Referatul se editează computerizat pe hârtie albă, format A4, pe o singură parte a foii.

Referatul se perfectează folosindu-se fontul Times New Roman cu dimensiunea de 12 pt. Spaţiul
între rânduri este de 1,5 intervale. Textul se nivelează după ambele câmpuri laterale.

Paginile referatului au următorul câmp: în stânga - 30 mm, sus - 25 mm, în dreapta – 15 mm, jos
- 25 mm.

Titlul capitolelor sunt scrise cu litere majuscule (font 12 pt., bold, centrat), a paragrafelor — cu
litere mici, în afară de prima literă (font 14 pt., bold, centrat). După denumirea capitolului sau a
paragrafului nu se pune punct. Capitolele se numerotează prin cifre romane, iar paragrafele cu cele
arabe.

3
Fiecare capitol începe din pagină nouă, paragrafele urmează succesiv. Sublinierea titlurilor nu se
admite.

Toate tabelele, formulele, figurile (desene, diagrame etc.) se numerotează, indicându-se numărul
capitolului şi numărul de ordine a acestuia. De exemplu, Tabelul 1.2 (tabelul doi din capitolul
întâi). Denumirea tabelului se amplasează de asupra tabelului, iar a figurii - sub figură.

Toate paginile referatului se numerotează, începând cu pagina de titlu şi terminând cu ultima

pagina, fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu nu se pune numărul paginii.
Numărul paginii se indică pe câmpul din dreapta paginii jos.

În mod obligatoriu, se utilizează literele cu diacritice specifice limbii romane (ă, â, î, ş, ţ şi

majusculele lor).

Semnele de punctuaţie (".", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spaţiu.

Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor.

În referat nu se admit însemnări, corecţii, conturări de litere, ştersături, pete, adăugări la pagină
etc.

Se pot utiliza note de subsol pentru a oferi explicaţii pentru diferiţi termeni, figuri, clasificări,
anexe care nu apar în textul lucrării.

Caracterul literelor: cursivul/italic se foloseşte pentru cuvintele de origine străină, titluri de cărţi
sau periodice, un cuvânt sau un pasaj care merită a fi pus în evidenţă, aldinul/bold se foloseşte
pentru titlurile capitolelor şi subcapitolelor, evidenţierea propoziţiilor sau frazelor ce trebuiesc
memorate.

Imprimarea referatului pe hârtie trebuie să fie calitativă. Literele, semnele, formulele, figurile
trebuie să aibă aceeaşi intensitate pe parcursul rândului, paginii, lucrării în ansamblu, iar indicii
formulelor trebuie să fie lizibili.

Referatul se prezintă la catedra de profil in termenul stabilit.

9. Evaluarea referatului

Referatul științific evaluează competenţele studentului de a efectua cercetări, de a aplica

cunoştinţele teoretice în procesul de elaborare a unor soluţii practice specifice domeniului de
formare profesională sau de realizare a studiilor de caz.

În procesul evaluării vor fi apreciate după următoarele criterii:

1. Gradul corespunderii referatului specialităţii solicitate
2. Corespunderea temei referatului esenţei materialului lucrării
3. Actualitatea temei
4. Proporţionarea conţinuturilor referatului
5. Metodologia cercetării
4
6. Argumentarea şi demonstrarea ipotezei/ipotezelor
7. Procesarea şi analiza teoretică, implicarea critică, interpretativă a autorului
8. Expunerea şi argumentarea concluziilor
9. Completitudinea surselor şi a referinţelor bibliografice
10. Corectitudinea stilistică şi gramaticală a textului
11. Corectitudinea tehnoredactării
12. Perfectarea generală a referatului
13. alte criterii stabilite de catedra de profil.

5
 Anexa 1. Foaia de titlu a referatului
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA (font 14, Bold, centered)

FACULTATEA (font 14, Bold, centered)

CATEDRA

NUMELE DE FAMILIE, PRENUMELE AUTORULUI (font 14, Bold, centered)

TITLUL REFERATULUI (font 16, Bold, centered)

Referat stiintific / studiu de caz

Conducător ştiinţific: _____________ Numele, prenumele, gradul ştiinţific

(semnătura)

Autorul: ______________
(semnătura)

CHIŞINĂU-2016

6
 Anexa 2
CUPRINS

Lista abrevierilor
Introducere...............................................................................................................................

I. Titlul Compartimentului I..................................................................................................

1.1 denumirile paragrafului…………………………………................................................
1.2 denumirile paragrafului....................................................................................................
1.3 denumirile paragrafului………………………………………………………………....

II. Titlul Compartimentului II....................................................................

2.1 denumirile paragrafului..................................................................................................
2.2 denumirile paragrafului...................................................................................................
2.3 denumirile paragrafului…………………………………………………………………

Concluzii şi recomandări...................................................................................................
Bibliografie.........................................................................................................................................

Anexe................................................................................................................................................

7
 Anexa 4. Redactarea bibliografiei

În bibliografie se includ lucrările utilizate în referat cu referinţele respective în text.

Exemple de publicaţii tipărite:

Carte cu un autor

1. Soulet J–F. Istoria comparată a statelor comuniste, Bucureşti: Polirom, 1998.

2. Тихомиров В.Д. Корейская проблема и международные факторы (1945 - начало 80-х
годов). Москва: Вост. Литературы. 1998.
3. Permin A., Hansen I. Epidemiology, diagnosis and control of poultry parasites. Rome: FAO,
1998.

Carte cu mai mult de trei autori

1. Stan N. ş. a. Tratat de legumicultură. Bucureşti: Timpul, 2004.

Articole, studii
1. Chistruga M. Accesul la finanţe – constrângere la creşterea economică din Republica Moldova,
În: Revista teoretico-ştiinţifică „Economie şi Sociologie”, Chişinău: Institutul de Economie,
Finanţe şi Statistică, 2012, nr. 2, p. 90-98.
2. Елизаветин, А., Переговоры А.Н. Косыгина и Чжоу Эньлая в Пекинском
Аэропорту. În: Проблемы Дальнего Востока, 1992, №5, pp. 44-62.
3. Rurac M. Influenţa prelucrării de bază a solului asupra unor însuşiri fizice. În: Culegere de
lucrări ştiinţifice a Universităţii Agrare de Stat din Moldova, 2001, vol. 9, p. 95-99.

Alte surse
1. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. nr. 259-xv din 15 iulie 2004. în:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.07.2004, nr.125-129 (1479-1483).
2. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Chişinău, 2005.
3. Chairman Mao Talks to the People: Talks and Letters. 1956-1971. New York: Pantheon Books,
1974.

Resurse internet
1. Zubok Vladislav M. The Khrushchev - Mao Conversations, 31 July - 3 August 1958 and 2
October 1959. In: CWIHP Bulletin 12/13, Fall/Winter 2001, p. 244-272.
http://www.wilsoncenter.org/topics/pubs/New_Ev_CWAsia.pdf (vizitat 15.03.2008)

8
 Anexa 5. Model de anexă
Taxonomia lui Bloom

Nivelul Infinitivul Complementul direct

Domeniul cognitiv
Cunoaşterea
1. Cunoaşterea datelor particulare
1.1. a defini, a distinge, a identifica, a Vocabular, termeni, terminologie, semnificaţie
Cunoaşterea recunoaşte (-ii), definiţie, referinţe, elemente
terminologiei
1.2. a recunoaşte, a dobîndi, a Fapte, informaţii faptice, surse, nume, date,
Cunoaşterea identifica evenimente, persoane, locuri, perioade de timp,
faptelor proprietăţi, exemple, fenomene
particulare
2. Cunoaşterea căilor/mijloacelor care permit utilizarea / prelucrarea datelor particulare
2.1. a identifica, a recunoaşte, a Formă (-e), convenţii, uzanţe, utilizări, reguli,
Cunoaşterea dobîndi modalităţi, mijloace, simboluri, stil (-uri),
regulilor format (-e), reprezentări
(convenţiilor)
1.2.2. a recunoaşte, a dobîndi, a Acţiune(-i), proces, mişcare (-ări), continuitate,
Cunoaşterea identifica dezvoltare (-ări), tendinţă (-e), secvenţă (-e),
tendinţelor şi cauze, relaţie (-ii), forţe, influenţe
secvenţelor
1.2.3. a recunoaşte, a dobîndi, a Arie (-i), tip (-uri), caracteristică (-i), clasă (-
Cunoaşterea identifica e), ansamblu (-ri), diviziune (-i), aranjare
clasificării (-ări), clasificare (-ări), categorie (-ii)
1.2.4. a recunoaşte, a dobîndi, a Criterii, baze, elemente
Cunoaşterea identifica
criteriilor
1.2.5. a recunoaşte, a dobîndi, a Metode, tehnici, abordări, utilizări, procedee,
Cunoaşterea identifica tratamente
metodelor
1.3. Cunoaşterea elementelor generale aparţinînd unui domeniu de activitate
1.3.1. a recunoaşte, a dobîndi, a Principiu (-ii), lege (-i), propoziţie (-ii), părţi
Cunoaşterea identifica esenţiale, generalizări, elemente principale,
principiilor şi implicaţie (-ii)
legilor
1.3.2. a recunoaşte, a dobîndi, a Teorii, baze, interrelaţii, structură (-i),
Cunoaşterea identifica organizare
teoriilor şi (-ări), formulare (-ări)
structurilor
2. Înţelegerea
2.1. a traduce, a transforma, a exprima Semnificaţie (-ii), simplu (-e), definiţii,
Transpoziţia prin propriile cuvinte, a ilustra, a abstracţii, reprezentări, cuvinte, fraze
(transformarea) pregăti, a citi, a reprezenta, a
schimba, a scrie din nou, a
redefini
2.2. a interpreta, a reorganiza, a Pertinenţă, relaţii, fapte esenţiale, aspecte, punct
Interpretarea rearanja, a diferenţia, a distinge, a (-e) de vedere nou (noi), caracterizări,
face, a stabili, a explica, a concluzii, metode, teorii, abstracţii
demonstra
2.3. a aprecia, a induce, a conchide, a Consecinţe, implicaţii, concluzii, factori,
Extrapolarea prevedea, a diferenţia, a ramificaţii, efecte, probabilităţi
determina, a extinde, a interpola, a
extrapola, a completa, a stabili
9
3. Aplicarea
a aplica, a generaliza, a stabili Principii, legi, concluzii, efecte, metode, teorii,
legături, a alege, a dezvolta, a abstracţii, situaţii, generalizări, procese,
organiza, a utiliza, a se servi de, a fenomene, procedee
transfera, a restructura, a clasifica
4. Analiză
4.1. Căutarea a distinge, a detecta, a identifica, Elemente, ipoteză (-e), concluzii, supoziţii,
(analiza) a clasifica, a discrimina, a enunţuri de fapte, enunţuri de intenţii,
elementelor recunoaşte, a categorisi, a deduce argumente, particularităţi
4.2. Căutarea a analiza, a contrasta, a compara, a Relaţii, interrelaţii, pertinenţă, teme, evidenţă,
(analiza) distinge, a deduce erori, argumente, cauză
relaţiilor (-e), efect(-e), consistenţă (-e), părţi, idei, căi
indirecte
4.3. Căutarea a analiza, a distinge, a detecta, a Formă (-e), exemple, scop(-uri), tehnici, punct
(analiza) deduce, a depista (-e) de vedere, mijloc indirect, aranjament (-e),
principiilor de temă (-e), structură (-i), organizare (-ări)
organizare
5. Sinteza
5.1. Definirea a scrie, a povesti, a relata, a Structură (-i), model (-e), produs (-e),
unui concept produce, a constitui, a transmite, a performanţă
crea, a modifica, a documenta (-e), proiect (-e), comunicări, lucrare (-ări),
efort (-uri), compunere
(-i), fapte specifice
5.2. Elaborarea a propune, a planifica, a produce, Plan(-uri), obiective, specificare (-ări), fapte
unui plan de a proiecta, a modifica, a specifica schematice, operaţii, mijloace, modalitate (-ăţi),
acţiune soluţie (-ii)
5.3. Derivarea a produce, a deriva, a dezvolta, a Fenomene, taxonomii, concept (-e), teorii,
unor relaţii combina, a organiza, a sintetiza, a schemă (-e), relaţii, abstracţii, generalizări,
abstracte dintr- clasifica, a deduce, a formula, a ipoteză (-e), percepţii, modalităţi, descoperiri
un ansamblu modifica
6. Evaluarea
6.1. Evaluarea a judeca, a argumenta, a valida, a Exactitate (-ăţi), pertinenţă, erori, veracitate
în baza evalua, a estima, a decide (veridicitate), lacune, sofisme, precizie, grad de
criteriilor exactitate
interne
6.2. Evaluarea a judeca, a argumenta, a Scopuri, mijloace, eficienţă, economie (-ii),
în baza considera, a compara, a contrasta, utilitate, alternative, planuri de acţiune,
criteriilor a standardiza, a evalua standarde, teorii, generalizări
externe

Model de schemă. Sistemul de competenţe ale profesorului

10
 a m ana
e tenţ ge
ri
o mp a d e e al
ţ v a ă
C t en lu
a
p e ţ a d e o r
m en rg e
o pet de an
n ţ a p ro i z
te

C
m
e n ţa pr e ie a
p e d c
et

re
ic

C
p de

m
a t

ta
m n ţ c

o
te comuni e

re
iv
C
o
e gno c

rc e d

ă
ţa

p e
d

ar ologi i
n

e
Com

se

tare
pet nţa
e
m mpet
Profesorul

ida
o

c
ct
C ă
o c
C ă

11
 Anexa 7 Grila de evaluare a referatului

Criterii de Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător

evaluare (10-9) (8-7) (6-5) (4-1)
Gradul Lucrarea Lucrarea Lucrareacorespunde Lucrarea nu
corespunderii corespunde corespunde în mare parţial specialităţii corespunde
lucrarii specialităţii completamente parte specialităţii solicitate specialităţii
solicitate specialităţii solicitate solicitate
solicitate
Corespunderea Tema corespunde Tema corespunde Tema corespunde Tema nu
temei lucrarii esenţei materialului esenţei materialului esenţei materialului corespunde esenţei
esenţei materialului lucrării lucrării în mare lucrării parţial materialului lucrării
lucrării completamente parte
Actualitatea temei Tema corelează Tema corelează în Tema corelează Tema nu corelează
totalmente cu temei cu cerinţele şi parţial cu cerinţele şi cu cerinţele şi
cerinţele şi necesităţile necesităţile societăţii necesităţile
necesităţile societăţii societăţii
societăţii
Proporţionarea Materialul prezentat Materialul prezentat Materialul prezentat Materialul prezentat
conţinuturilor în capitole este total în capitole este în capitole este în capitole este total
referatului echilibrat suficient de parţial dezechilibrat dezechilibrat
echilibrat
Metodologia Metodologia Metodologia Metodologia Metodologia
cercetării cercetării este cercetării este cercetării este cercetării este
relevantă adecvată scopului generală, fără neadecvată
aspecte concrete
Argumentarea şi Argumentare foarte Argumentare bună Argumentare Argumentare
demonstrarea bună parţială insuficientă
ipotezei/ipotezelor
Procesarea şi Procesarea şi Procesarea şi Procesarea şi analiza Procesarea şi
analiza teoretică, analiza teoretică, analiza teoretică, teoretică, implicarea analiza teoretică,
implicarea critică, implicarea critică, implicarea critică, critică, interpretativă implicarea critică,
interpretativă a interpretativă a interpretativă a a autorului la interpretativă a
autorului autorului este bună autorului suficient general, fără aspecte autorului
de bună concrete insuficientă
Expunerea şi Concluziile sunt Concluziile sunt Concluziile sunt Concluziile sunt
argumentarea expuse bine expuse suficient de expuse la general, expuse insuficient
concluziilor bine fără aspecte concrete
Completitudinea Completitudinea Completitudinea Completitudinea Completitudinea
surselor şi a surselor şi a surselor şi a surselor şi a surselor şi a
referinţelor referinţelor referinţelor referinţelor referinţelor
bibliografice bibliografice este bibliografice este bibliografice este bibliografice este
destul de suficientă parţială, lipsesc insuficientă, lipsa
consistentă unele surse / multor surse/
referinţe de valoare referinţe de valoare
Corectitudinea Absolut corect Corect în temei Incorectitudini Număr mare de
stilistică şi parţiale incorectitudini
gramaticală a
textului
Corectitudinea Absolut corect Corect în temei Incorectitudini Număr mare de
tehnoredactării parţiale incorectitudini
Perfectarea generală Conform cerinţelor Cu abateri Cu abateri Nu sunt respectate
a referatului regulamentare nesubstanţiale de la substanţiale de la cerinţele
cerinţele cerinţele regulamentare
regulamentare regulamentare

12
 Anexa 8
Scala de evaluare (Regulamentul de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza
Sistemului Naţional de Credite de Studiu)
Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1, de regulă, fără zecimale.

1. Nota 10 sau „excelent” (echivalent ECTS – A) este acordată pentru demonstrarea profundă
şi remarcabilă a competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs/modul,
creativitate şi aptitudini în aplicarea competenţelor dobândite, lucrul independent considerabil şi
cunoaştere versată a literaturii din domeniul respectiv. Studentul a însuşit 91 – 100% din materialul
inclus în curriculum/programa analitică a unităţii de cursul/modulului.
2. Nota 9 sau „foarte bine” (echivalent ECTS – B) este acordată pentru o demonstrarea foarte
bună a competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs/modul, abilităţi foarte
bune în aplicarea competenţelor dobândite cu câteva erori nesemnificative/neesenţiale. Studentul
a însuşit 81 – 90% din materialul inclus în curriculum-ul (programa analitică) a unităţii de
curs/modulului.
3. Nota 8 sau „bine” (echivalent ECTS – C) este acordată pentru demonstrarea bună a
competenţelor teoretice şi practice dezvoltate de unitatea de curs/modul, abilităţi bune în aplicarea
finalităţilor de studiu cu o anumită lipsă de încredere şi imprecizie ce ţin de profunzimea şi detaliile
cursului/modulului, dar pe care studentul poate să le corecteze prin răspunsuri la întrebări
suplimentare. Studentul a însuşit 71 – 80% din materialul inclus în curriculum-ul (programa
analitică) a unităţii de cursul/modulului.
4. Notele 6 şi 7 sau „satisfăcător” (echivalent ECTS – D ) sunt acordate pentru demonstrarea
competenţelor de bază dezvoltate de unitatea de curs/modul şi abilitatea de aplicare a acestora în
situaţii tipice. Răspunsul studentului este lipsit de încredere şi se constată lacune considerabile în
cunoaşterea unităţii de curs/modulului. Studentul a însuşit 61 – 65% şi respectiv 66 – 70% din
material.
5. Nota 5 sau „slab” ( echivalent ECTS - E ) este acordată pentru demonstrarea competenţelor
minime din domeniul unităţii de curs/modulului, punerea în aplicare a cărora întâmpină numeroase
dificultăţi. Studentul a însuşit 51 – 60% din material.
6. Notele 3 şi 4 ( echivalent ECTS – FX ) sunt acordate în momentul în care studentul nu
demonstrează competenţele minime, iar pentru a promova unitatea de curs se cere lucru
suplimentar. Studentul a însuşit 31 – 40% şi respectiv 41 – 50% din material.
7. Notele 1 şi 2 sau „nesatisfăcător” ( echivalent ECTE – F ) sunt acordate studentului care a
copiat sau a demonstrat o cunoaştere minimă a materiei de 0 – 30%. Pentru a promova unitatea de
curs mai trebuie de lucrat încă foarte mult.

13