Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară

Bucureşti

Instalație de distilare a amestecului etanol-apă din tescovină sau borhot de fructe

Facultatea:Biotehnologii
Anul II, grupa 6203
Student:
Dîcă Doinița
Dîcă Ana-Maria
Tudorică Felix Sava
 Cuprins
• Introducere
• Operaţia tehnologică de extragere a alcoolului
etilic din tescovină sau borhot de fructe
• Materii prime şi auxiliare
• Descrierea instalaţiei de distilare
• Principiul de funcționare a coloanei de distilare
• Exemplu de coloana de distilare:Coloana "INDIS 400"
• Aplicație practică
• Anexe
• Bibliografie
 Introducere

Prepararea rachiului prin distilare, este cunoscută de circa 700-800 de ani. Prima

atestare documentară pe teritoriul României  este din anul 1570  privitor la fabricarea de ţuică
în localitatea Turţ . Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba
arabă - Al-imbiq - adică distilator.
Tema acestui proiect presupune obţinerea prin distilare a alcoolului etilic dintr-un
amestec apă-tescovină sau borhot de fructe şi descrierea principalelor utilaje folosite la
obţinerea acestuia.
Obţinerea alcoolului din tescovină sau borhot de fructe ,presupune parcurgerea
următoarelor operaţii:recepţie, spălare, presare, filtrare, fermentare şi distilare. Astfel,
plămada filtrată este supusă fermentării, în care glucidele fermentescibile din tescovină sau
borhot de fructe sunt metabolizate, cu ajutorul efectului enzimatic al drojdiilor, în alcool.
Plămada fermentată are conţinut de alcool etilic cu concentratie mica , următoarea etapă
fiind prima distilare, după care procentul de alcool etilic este mai mare. Acest distilat este
supus rectificării, pentru ca procentul final de alcool etilic să fie mult mai mare, operaţia fiind
efectuată în coloana de distilare.
 Operaţia tehnologică de extragere a alcoolului
etilic din tescovină sau borhot de fructe

Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu
punctul de fierbere la 78,3° C, cu gust amar, care arde cu flacara albastră. Se amestecă în orice
proportii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul şi cu alte substanţe organice.
Alcoolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din
fructe, cereale, cartofi, în prezenţa unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de
metabolism al ciupercii drojdiei de bere(Saccharomyces cerevisiae) .
În timpul fermenării are loc un proces chimic de catabolizare (descompunere) a
zaharului.
Alcoolul se obţine şi pe cale sintetică prin hidrogenarea catalitica a aldehidei acetice sau
prin hidratarea etilenei, avănd o largă utilizare în industria chimică, farmaceutică si
alimentară.
 Fermentarea fructelor zdrobite este provocată de microorganisme microscopice,
cunoscute sub denumirea de drojdii sau levuri.Ele sunt prezente peste tot: în sol, în apă, pe
plante, pe fructe şi animale. Sucul dulce al fructelor este un mediu ideal pentru aceste
microorganisme. După prelucrare fructele sunt trecute în vasele de fermentare şi odată cu ele
şi levurile. Când condiţiile sunt prielnice levurile încep fermentaţia.

Fermentaţia este un proces strâns legat de metabolismul levurilor.Glucidele din

must pătrund în interiorul celulelor de levuri prin difuziune sau osmoză, unde, sub influenţa
enzimelor, sunt metabolizate şi transformate în substanţe de acelaşi fel cu protoplasma.
Transformarea substanţelor nutritive în interiorul celulelor de levuri se face numai prin
consum de energie din afară.
 În cazul fermentaţiei alcoolice, energia necesară levurilor este obţinută din
transformarea incompletă a glucidelor în lipsa oxigenului. Din punct de vedere biologic,
fermentaţia este un proces energetic, care înlocuieşte respiraţia în medii lipsite de aer, cu
eliminarea unei cantităţi mici de energie(33 calorii). De aceea, levurile pentru a-şi asigura
funcţiile vitale, metabolizează cantităţi mai mari de glucide decât au nevoie pentru nutriţia lor.
Această corespunde necesităţilor practice, deoarece produsul principal care rezultă în urmă
acestei transformări este alcoolul, care se acumulează în lichid. De obicei, schemă fermentaţiei
alcoolice este redată prin următoarea ecuaţie:

C6H12O6 = 2 C2H5OH + CO2 (+ 33 calorii)

 După recoltare, fructele destinate preparării rachiurilor naturale sunt supuse unor
operaţii de prelucrare în vedera fermentării. Dintre aceste operaţii mai importante sunt:
recepţia, spălarea, îndepărtarea sâmburilor şi zdrobirea fructelor.
Pentru ca fermentaţia materiei prime să decurgă normal trebuie asigurate o serie de condiţii.
Dintre acestea un loc important îl ocupă alegera vaselor de fermentare şi igienizarea lor.Aceste
vase pot fi: vase de lemn, bazine de fermentare(cisterne), rezervoare de polistif(fibra de sticla).

Durata fermentaţiei este influenţată de tipul vaselor, mărimea lor şi modul de prelucrare
a fructelor. În vase de 150-200 litri, la temperaturi de 14-23oC, durata este de 8-10 zile, iar la
temperaturi mai ridicate fermetarea se poate încheia chiar după 6 zile.
 Sfârşitul fermentaţiei se poate stabili pe cale organoleptică sau prin analiză de
laborator.Borhoturile sau boasca care şi-au încheiat fermentaţia sunt supuse imediat distilării,
altfel au loc pierderi însemnate de alcool prin aerisire.

Distilarea tescovinei (boasca) sau a borhotului de fructe reprezinta procesul de

trecere a unui lichid în stare de vapori, prin fierberea acestuia într-un recipient rezistent la
temperaturi ridicate şi condensarea vaporilor rezultăţi într-un sistem răcitor sau refrigerent, ce
poartă numele de distilare.
În cazul băuturilor alcoolice naturale, distilarea poate fi privită că o operaţie tehnologică
de extragere a alcoolului etilic şi a altor componenţi volatili din materiile alcoolice fermentate
(borhoturi sau terciuri de fructe, tescovină şi drojdii) cu ajutorul instalaţiilor de distilare. Ţuica
şi rachiurile naturale sunt băuturi rezultate prin distilarea prunelor sau a altor fructe care au
suferit un proces de fermentaţie alcoolică. Prin distilare se realizează trecerea unui lichid în
stare de vapori prin fierbere şi apoi condensarea acestor aburi într-un recipient. Fructele
zdrobite şi fermentate pot fi considerate din punct de vedere fizic ca un amestec complex format
din alcool etilic şi alte substanţe care au rezultat din fermentaţie, la care se adaugă resturi de
materie primă care în timpul fermentaţiei nu au suferit transformări.
 În cazul materiilor prime pentru fabricarea rachiurilor, pe lângă apă şi alcool etilic,
acestea conţin şi cantităţi însemnate de aldehide, esteri, acizi volatili, care trecând în distilat i-
ar putea da gust şi miros neplăcut.
Pentru a obţine rachiuri pure şi bogate în alcool etilic, în timpul distilării este necesar să
se separe din amestec, prin condensare, acea fracţiune cu un grad alcoolic mai redus,care apoi,
prin răcire, dă un lichid impur şi slab alcoolic numit „flegmă”, precum şi un produs impur ce
formează „fuzelul” sau „uleiul de fuzel”.
Pentru eliminarea impurităţilor se aplică operaţia de rectificare.

Rectificarea este o distilare fracţionată, respectiv o distilare repetată de mai multe

ori în vederea îndepărtării din masa distilatului a produşilor impuri.Alcoolul obţinut din
redistilare se numeşte alcool rectificat.
 La distilarea terciurilor de fructe, a tescovinei şi a drojdiilor se aplică distilarea simplă şi
rectificarea. La rectificare, în prima fază se degajă vaporii care conţin cele mai valoroase
substanţe, numite „frunţi”, în continuare se degajă vaporii de alcool mai puri, de cea mai bună
calitate, aceştia purtând numele de „mijloc. În ultima fază se obţine un lichid mai slab alcoolic,
bogat în impurităţi, de calitate inferioară, denumit „cozi”.

Ponderea fracţiunii „frunţi” este de 1-2% faţă de volumul distilatului crud şi cu tăria de
peste 72% volume alcool.

Fracţiunea „mijloc” se obţine când tăria distilatului în fierbere începe se scadă sub 72%
vol. alcool până ajunge la 20-25% vol.

„Cozile” reprezintă substanţele greu volatile care distilă la urmă, când temperatura din
cazan este mai ridicată. În cazan, după terminarea distilării, rămâne un reziduu numit „borhot
epuizat” fără nici o tărie alcoolică.
 Distilarea se realizează în instalaţii de distilare cum sunt:

• Alambicul simplu (cazanul cu foc direct);

• Alambicul simplu cu amestecător;
• Alambicul cu capac deflegmator şi taler de deflegmare;
• Instalaţie de încălzire cu aburi;
• Cazan cu foc direct de formă plată;
• Cazan cu deflegmator şi placă perforată pentru distilarea tescovinei;
• Instalaţie de distilare cu două blaze;
• Instalaţii de distilare continuă

Momentul distilării influenţează randamentul şi calitatea distilatului obţinut.Cu cât

distilarea se face mai rapid după terminarea fermentaţiei, cu atât calitatea şi randamentul
distilatelor sunt mai bune.
 Materii prime şi auxiliare
Tescovina (boască, boștină sau dreve )reprezintă subprodusul cel mai intalnit din
punct de vedere cantitativ in industria vinicolă.Aceasta este constituită din resturi de struguri
(boabe, pielite, ciorchine si seminte) nefermentate si fermentate.Tescovina poate fi dulce,
nefermentată, rezultată direct de la presarea strugurilor proaspeţi, şi tescovină fermentată,
rezultată din presarea boştinei.Tescovina este albă sau roşie.Compoziţia chimică şi fizică este
legată de natura şi calitatea soiurilor de struguri şi de modul de obţinere a mustului.
Borhotul de fructe (prune,corcoduşe, mere, pere, caise, piersici, struguri)
reprezinta amestecul de fructe tăiate mărunt sau zdrobite. O tocare grosieră nu va duce la
deschiderea tuturor celulelor fructului, acestea rămânând astfel nefermentate. Înainte de a
începe prepararea borhotului, sâmburii fructelor trebuie îndepărtați. În acest mod, băutura va
avea doar aromă gustoasă de fruct. Sunt însă situații în care se pot lăsa la fermentat în borhot
și o treime din sâmburi, aceștia trebuie îndepărtați totuși înainte de distilare.Sâmburii lăsați la
distilat, duce la aparatia acidul cianhidric. În cazul în care sâmburii nu se desprind de pulpă,
aceștia trebuie zdrobiți și tratati ulterior cu enzime.
 Apa este o materie primă importantă pentru industria fermentativă, de compoziţia căreia
depinde calitatea produsului finit.Apa utilizată ca materie primă provine de la reţeaua urbană.
Pregătirea apei necesită corectarea durităţii.

Maiaua de drojdie are capacitatea de transformare a zaharurilor în etanol, astfel

drojdiile rămân preponderente in elaborarea băuturilor alcoolice distilate. Dintre acestea,
genul Saccharomyces cerevisiae este cel mai utilizat, fie natural, fie prin însămânţare
artificială. Drojdia sub formă de maia, în proporţie de 10 – 30%, se adaugă în soluţia
obţinută.
 
 Descrierea instalaţiei de distilare
Distilarea industrială se realizează de obicei în mari coloane cilindrice verticale
cunoscute sub denumirea de „coloană de distilare sau de fracționare“ .Un dispozitiv de
coloană de distilare se bazează pe mai multe piese de conectare, care sunt conectate în serie
între ele:
1. Corpul coloanei de distilare este un rezervor cilindric care are dispozitive de contact
încorporate, pentru schimbul de masă și temperatură, astfel încât este posibilă separarea
lichidelor multicomponente în fracțiuni separate. Sunt reprezentate de diferite plăci(talere,
tavi) și duze. De asemenea, are unități auxiliare, a căror activitate are ca scop conducerea
sau distribuirea lichidului și aburului în interiorul vasului în mod corect, astfel încât un
produs de înaltă calitate să fie obținut la ieșire. Cuprul sau oțelul inoxidabil este utilizat
pentru producerea alcoolului. Utilizarea altor metale, în special aluminiul, este exclusă
pentru a evita coroziunea și eliberarea compușilor toxici.
2. Condensatorul de reflux este proiectat pentru condensarea și separarea fracțiilor ușoare
Schema clasică
3. Un refrigerent pentru racire cu apă curentă este situat între cele două tuburi ale
condensatorului de reflux.
4. Capul de pasteurizare - servește la curățarea alcoolului din „capete” (fracții ale
capului) și îmbunătățește calitatea produsului. Acestea, la rândul lor, sunt formate în timpul
procesului continuu de rectificare.
5. Refrigerentul conține apă răcită . Această parte a coloanei răcește 1/8 sau 1/10 din
întrega coloana.
6. Element de contact - plase metalice, placi, duze, talere.
7. Termometru , distilarea fiind un proces foarte delicat, foarte dependent de menținerea
temperaturii corecte.
8. Consumabile - adaptoare, piulițe filetate, șaibe de tracțiune, tuburi de cupru și silicon.
Acestea din urmă sunt utilizate pentru a preveni formarea de impurități și mirosuri de la
terți în produsul comercializabil.
9. Cub de distilare cu elemente de încălzire.
Schema unei instalații de rectificare continue

Unde : 1– alimentare cu amestec initial;

2 – preancǎlzitor;
3 – zona de epuizare din coloana de rectificare;
4 – zona de concentrare;
5 – condensator;
6 – distribuitor;
7 – reflux extern;
8 – rǎcitor de disilat;
9 – vas colector distilat;
10 – vas colector reziduu
 Coloane cu talere

1 – corpul coloanei; 2 – taler cu clopote; 3 – conducta de vapori ;4 – clopot ; 5 – teava de preaplin pentru
circulatia lichidului
 Principiul de funcționare a coloanei de distilare
Coloana este creată din materiale care nu reacționează cu alcoolul și nu emit compuși
toxici. În interiorul coloanei există un proces continuu de schimb de abur și lichid, care se
numește rectificare.
Schema unui distilator simplu constă dintr-un dispozitiv de evaporare - cubul și condensator
de racire , care sunt interconectați de o țeavă. Cubul este umplut cu lichidul prelucrat , iar
încălzirea și evaporarea este efectuată de încălzitor . Răcirea are loc cu ajutorul apei care este
condusă în mod constant prin condensatorul răcitor fiind setat un termometru , care
înregistrează temperatura vaporilor la condensare.
Distilatorul funcționează după cum urmează: folosind încălzitorul, lichidul din cub este
adus la fierbere astfel începe producția intensivă de abur care conține cea mai mare
concentrație de alcool ,fiind mai ușor decât lichidul, se ridică prin conductă, in partea de sus a
coloanei de distilare, intră în condensatorul de reflux, suferă condensare repetată din cauza
răcirii cu apă, apoi curge în jos(flegma) .
 Dacă temperatura a atins 100 ° C, aceasta înseamnă că alcoolul din amestecul din cub
este complet evaporat și doar apa se evaporă din cub. Pe parcursul procesului, flegma
întâlnește următoarea porțiune de abur fierbinte și intră din nou în procesul evaporare,la
nivelul placilor de contact, reluându-se procesul de distilare.În flegmă, uleiurile de fuselină și
alți compuși nocivi rămân, iar vaporii de alcool se condensează fără obstacole și se scurg în
vasele setate. Concentrația medie de alcool în distilat, obținut din folosirea instalatiilor simple
de distilare, de obicei, nu depășește 40%, astfel poate fi reluat procesul și se obține o soluție de
alcool mai concentrată ≈ 60% apoi se poate repeta acest proces pentru a obține o concentrație
de alcool în distilat ≈ 90 ... 96%. Rectificarea este un proces dependent de căldură, care se
realizează în coloane în contracurent cu elemente de contact (duza, plăci). În procesul de
rectificare, există un schimb continuu între faza lichidă și abur. Faza lichidă este îmbogățită cu
o componentă mai mare, iar faza de aburi este mai mică.
 Acest amestec de abur este introdus continuu în coloana de distilare. Industria utilizează
unități de distilare cu acțiune continuă. Pentru aceasta, echipamentul de rectificare (de obicei
automatizat) este montat imediat pe echipamentele speciale de distilare. Fiecare etapă de
distilare este numită placă teoretică si corespunde la doua placi fizice instalate in coloana.
Pentru coloanele de distilare cu diametrul 10-30 mm, elementul de contact este duza.
Duza, este perceputa ca un filtru si umple întregul volum interior al părții de distilare a
coloanei. Distilatul pur curge iar aburul pur se ridică. Astfel, dacă ambele componente nu au
incluziuni străine (din coloana nu cade spumă de la amestecul din cub), atunci acest "filtru"
își îndeplinește funcțiile de transfer de căldură și de masă pe termen nelimitat pentru o lungă
perioadă de timp în interiorul coloanei.
 Functionarea coloanei de distilare este proiectată pentru presiunea internă în coloana de
720 - 780mm Hg, si pentru că instalatia are în mod necesar contact cu atmosfera prin partea
superioara a condensatorului de reflux, această presiune este și o presiune atmosferică optimă
pentru funcționarea acesteia.
Alcoolul obținut ca urmare a acestui proces are un gust dur (așa-numitul alcool tehnic).
Poate fi folosit în scopuri tehnice, dar pentru industria alimentară va trebui să fie rafinat -
diluat, filtrat și infuzat.
Pentru o mai bună purificare, materiile prime rezultate sunt supuse unui proces de
filtrare cu cărbune activ. Ca urmare a acestei proceduri, alcoolul va deveni "moale" .De fapt,
aceasta este o procedură clasică pentru a obtine faimoasa vodcă ruseasca.
 Exemplu de coloana de distilare
Coloana "INDIS 400"
 
Instalaţia "INDIS 400" este destinată fabricării rachiurilor din borhot de fructe (în
special prune fermentate) sau din drojdie de vin lichidǎ şi din vin cu 6% alcool.Poate
funcţiona independent sau împreunǎ cu o instalaţie de rectificare, formand instalaţia pentru
distilarea continuă a rachiurilor naturale. Instalaţia este deosebit de productivă, ceea ce o
face aptă a fi utilizată în unităţi cu capacitate productivă mare .
. Instalaţia de distilare continuǎ
tip INDIS-400
1-coloanǎ; 2-electromotor; 3-
conducte de legǎturǎ; 4-blazǎ; 5-
deflegmator cu filtru; 6-
condensatoare; 7-pompǎ pentru
materia primǎ; 8-racord
alimentare abur; A-materie
primǎ; B-apǎ; C-alcool; D-borhot
epuizat
• Particularităţi constructive ale intalaţiei INDIS 400

Coloana de distilare: - 18 talere conice şi clopot

- sistem de curăţire a talerelor- raclor metalic acţionat de axul central

care se roteşte cu turaţie constantă de 1,57 rot/min .

Pompă de alimentare cu materie primă - cu piston cu debit variabil.

Filtru cu inele ceramice (Rasching).

Grup de condensatoare – schimbătoare de căldură tubulare.

• Caracteristici tehnice:
Productivitate - 350-450 hl/24h

Consum abur (1,2-2 bar) 800 kg/h

Consum apă ( 15o C) 6 m3/h

Putere instalată 1,87 kW

Motoreductor principal: tip M l12/RB 2357 10, clasa 3

- putere motor 0,33 CP
- raport transmisie 1,872 (i)
Turaţia axului central 1,57 rot/min
Pompa de borhot: tip DOFIN 125x60-1/100 F
- putere motor 1,5 kW
- debit la 30 Mca 0,1-4,32

Masa netă: 2765 kg

Dimensiuni de gabarit:
- lungime 5500 mm
- lăţime 2600 mm
- înălţime 13400 mm
Racorduri:
- intrare abur diametrul ϕ 15 mm

- intrare borhot ϕ 50 mm

- intrare apă în coloană ϕ 15 mm

- intrare apă în condensator ϕ 50 mm

- ieşire apă de la condensator ϕ 65 mm

- intrare apă la filtru ϕ 25 mm

- intrare apă la sifon ϕ 25 mm

- orificii de descărcare ϕ 100 mm

- ieşire produs finit ϕ 50 mm

 SCHEMA TEHNOLOGICA
Tescovina

Receptie

Apă Spalare Apă

Presare Seminţe+pieliţe

Filtrare

Solutie zaharat
Maia drojdie CO2
Fermentare

Distilare

Rachiu de tescovină
 Tescovina
SCHEMA FLUX
Receptie

20°C Spalare 20°C

Apă Apă

Soluţie de difuzie

Presare Seminţe+pieliţe

Filtrare

Solutie zaharat

Maia drojdie Fermentare CO2

100°C Abur 100°C Abur

Distilare 1
Apa rece 5°C Apa rece 15°C
30%etanol
100°C Abur 100°C Abur
Distilare 2
Apa rece 5°C Apa rece 15°C
87% etanol
 Aplicație practică

O cantitate de 1000 kg de plamada fermentata cu concentratia (C% ) alcool de 6% este

supusa operatiei de distilare in doua etape. Dupa prima distilare, distilatul 1 are concentratia (C
%) de alcool de 30%. Dupa rectificare (distilarea 2), distilatul 2 va avea concentratia (C%) de
87% de alcool. Presupunem ca nu avem pierderi si operatia este discontinua.
Sa se calculeze masa distilatului 1 si a distilatului 2.

• Schema flux
F2 F3

F1 D1 D2
Distilare 1 Distilare 2
• Notatii

 F1 = plamada fermentata 1000kg,

 F11 = alcolul din plamada fermentata,
 F2 = plamada epuizata,
 F3 = apa si alte substante lichide,
 D1 = distilatul 1,
 D11 =alcoolul din distilatul 1,
 D21 =alcoolul din distilatul 2,

• Rezolvare
Bilant alcool pe distilare 1: D11 = F11
D11 =30% * D1
F11 =6% * F1 = 60kg
D11 =60kg =30% * D1
D1 = 60kg/30%
D1 =60 * 100/30 = 200kg
D1 =200kg

Bilant alcool pe distilare 2: D11 = F21

D21 =60kg = 87% * D2
 D2 =D21/87%
 D2 =60 * 100/87 = 68,966kg
 D2 = 68,966kg
 Anexe
Punctul de fierbere al amestecului apă-alcool.
Punctul de fierbere al amestecului (0 C) Conținut de alcool în amestec (0) Conținut de alcool în perechi (0)
100 0 0
98,75 1 13
97,50 2 28
95 5 42
93,75 7 50
92,50 10 55
91,25 12 61
90 15 66
88,75 18 68
87,50 20 71
85 30 78
83,75 40 82
 Producția de alcool și vodcă dintr-un kilogram de materii prime.

Tipul de materie primă Producția de alcool / kg Randament de votcă 40 0 \u200b\u200blitri / kg

cartofi 0,11-0,18 0,35

secară 0,4-0,43 0,88
grâu 0,433 0,92
orez 0,587 1,247
ovăz 0,358 0,895
mazăre 0,408 0,767
mei 0,413 0,876
amidon 0,716 1,521
ghinde 0,25 0,558
sfeclă 0,082-0,12 0,212
struguri 0,09-0,14 0,247
Merele 0,064 0,138
pere 0,052-0,10 0,165
orz 0,344 0,724
hrișcă 0,473 1,004
cireș 0,045-0,06 0,121
zahăr 0,511 1,080
castan 0,258 0,572
 Durata de fermentare a fructelor în raport de modul lor de prelucrare
Temperatura mediului
Modul de prelucrare Durata de fermentare (zile)
ambiant (oC)

Fructe întregi 40 19,7

Fructe zdrobite 15 29,4

Fructe zdrobite cu zdrobitor

18 28,6
centrifugal
Fructe zdrobite cu zdrobitor cu
15 29,0
tambur cu degete

Mere opărite 12 23,0

 Bibliografie
• E.A.Bratu – „Operaţii unitare în ingeria chimică”, Vol 3
• Constantin Banu – „Manualul inginerului de industrie
alimentară”, Vol.1,2;
• https://www.pestre.ro/cazan-cu-coloana-distilare-uleiuri-esentiale-a
pa-florala-bauturi-aromatice-200-litri_15884/
• https://www.fabricadetuica.ro/info/tehnologia-de-fabricare
• https://
oddagipermarket.ru/ro/poleznye-instrumenty/processy-proishodyas
hchie-v-rektifikacionnoi-kolonne-sushchnost-processa.html
• https://nt-csm.ru/ro/identifikaciya-processa-rektifikacii-teoriya-rekt
ifikacii-spirta-i.html