1.

DOCUMENTAREA ÎN LITERATURA TEHNICO-ȘTIINȚIFICĂ CU PRIVIRE

LA TEHNOLOGIA FABRICĂRII DIVINURILOR
Divinul este o băutură alcoolică cu tărie, care prezintă aromă și gust caracteristic, fabricat
din distilat de vin maturat cel puțin 3 ani, cu scopul de a fi prelucrat, îmbuteliat sau
comercializat [1].
În literatura tehnico-științifică, există diverse tehnologii de fabricare a divinurilor. Una
dintre acestea este reprezentată în brevetul numărul RU 2159281, autorii căruia sunt
Corendovici, C., Mileev A., Perepelkin A. Acesta prevede o metodă de cupajare inovațională a
distilatelor de vin cu sirop de zahăr și apă dedurizată, prelucrarea cupajului la rece, filtrarea
acestuia, maturarea și îmbutelierea. Deosebirea invenției de metoda standardă constă în faptul că
în calitate de distilate se folosesc soiurile de vin din regiunea orașului Ponc, în proporțiile care
predau produsului finit arome de vanilie-fusel-floral. Vârsta medie a distilatelor de vin este de
cel puțin 4 ani, iar siropul de zahăr folosit este de marca „De La Tour” în cantitate de 0,2 – 0,4
dal la 1000 dal de cupaj. La necesitate, în cadrul cupajării se folosește și extractul de stejar în
cantitate de 0,6% de la volumul cupajului [2].
Tehnologia clasică de fabricare a divinurilor prevede cupajarea distilatelor de vin de 3 sau
5 ani și mai mult, divizarea acestora în două volume de produs, unul dintre care (de obicei, cel cu
cea mai mică proporție) se maturează în doage de stejar timp de 3 luni, iar celălalt se
direcționează la odihnă, se prelucrează cu frig, se filtrează, apoi se încălzește la 30 ℃, se menține
la această temperatură timp de 6 zile, se filtrează a doua oară, se răcește, apoi, are loc cupajarea,
se filtrează și iarăși se răcește, se îmbuteliază. Un dezavantaj al acestei metode este aceea că
produsul finit are calități organoleptice slabe, iar procesul tehnologic este îndelungat.
O altă tehnologie de fabricare a divinului constă în maturarea distilatelor de vin cu
introducerea extractelor de stejar, cupajarea distilatelor maturate, siropului de zahăr, colirului,
apă dedurizată (la necesitate), prelucrarea cupajului, filtrarea, maturarea cu adaos ulterior de
distilate cu diferită perioadă de maturare. Dezavantajul acestei metode constă în faptul că
produsul finit are proprietăți organoleptice relativ mai puțin pronunțate [3].
O tehnologie mai avansată este folosită în Franța, cea care prevede cupajarea distilatelor
de vin de diferită vârstă de maturare, a siropului de zahăr, colir, apă dedurizată (la necesitate),
prelucrarea cupajului, filtrarea și îmbutelierea. Un dezavantaj al acestei tehnologii este prezența
aromei și gustului nepronunțat [4].
Tehnologia prevăzută de brevetul numărul RU 2159281 are drept scop principal
îmbunătățirea caracteristicilor organoleptice și extinderea sortimentului divinurilor. Rezultatul
tehnic se obține printr-o metodă inovațională de cupajare. Ca materie primă, deci, se folosesc
vinuri albe din reguiunea orașului Ponc, cu o maturare de 4, 6, 8 și 10 ani. Siropul de zahăr se
adaugă în proporție de 10-15 g/dm3, iar apa dedurizată se aduce până la tăria de 40%. Cupajul
este tratat cu frig, se filtrează și se direcționează spre maturare timp de 90 zile până la 12 luni.
Un alt brevet de invenție care descrie succint tehnologia de fabricare a divinului este
înregistrat cu numărul RU2144075C1. Autorii brevetului sunt Arhireev A. și Jerdev V. Prototipul
invenției a fost tehnologia care prevede micșorarea concentrației de spirt în distillate de vin
maturate în doagă de stejar prin adăugarea apei dedurizate sau distilate. În cazul divinului,
distilatul se fabrică din vinuri albe, iar apa prezentă în acesta rezultă din prelucrarea strugurilor.
De aceea, adăugarea apei în distilate de vin duce la modificări negative esențiale asupra
proprietăților organoleptice ale produsului finit. Calitatea divinului este cu atât mai bună, cu cât
este mai mare concentrația produșilor de reacție în urma modificărilor chimice, fizice și
biochimice din cadrul interacțiunii distilatului de vin cu doagele de stejar. Concentrația acestor
substanțe se mărește odată cu timpul maturării și atinge valorile maximale la 50 de ani de
maturare, iar după aceea, după cum au stability experimentele, începe să scadă. Concentrația de
alcool în distilatele de vin în decursul maturării trebuie să fie în limitele 60-70%, iar în produsul
finit – 40-57% [5].
Cercetările denotă, că la adăugarea apei, scade concentrația de alcool, și, totodată,
concentrația substanțelor rezultate la maturare. Deci, scopul acestui brevet de invenție este
majorarea eficienței comerciale de producere a divinurilor și îndepărtarea cantității de alcool.
Astfel, se prevede micșorarea timpului de maturare a divinurilor fără a afecta calitatea produsului
finit.
Brevetul prevede îndepărtarea cantității de alcool printr-o membrană care este permeabilă
doar pentru alcool și impermeabilă total sau parțial pentru apă și componentele specifice de
maturare a divinului. Astfel, se mărește concentrația în divin a substanțelor care rezultă la
maturare, și, în accest sens, se micșorează timpul de maturare a divinurilor. Prin această metodă,
se îmbunătățesc proprietățile organoleptice și tehnologice ale divinului, fără maturare relativ
îndelungată.
Producătorul divinului, în dependență de posibilitățile pe care le are (financiare,
experiență în domeniu, de exploatare), poate selecta una din metode pentru a separa o cantitate
mai mare de alcool din distilat de vin destinate fabricării divinului, de exemplu: instalația de
osmoză inversă; instalația de dializă; instalație de microfiltrare; utilaj de extracție cu membrană;
utilaj de pervaporație.
La etapa actuală, pentru înlăturarea cantității de alcool se folosesc, deseori, instalații de
osmoză inversă. Membranele acestor instalații au o selectivitate majorată, un randament relativ
mare, cost de achiziționare și exploatare accesibilă.
 Procedeul descris în brevetul RU2144075C1 prevede procesul direcționării distilatului de
vin în recipientul 12 (Anexa 1). Concentrația inițială de alcool este de 60-70% din volum.
Distilatul de vin maturat umple, gravitational, toate elementele instalației, recipientul 12,
conductele 10, 11, 13, pompa 9, compratimentul superior 3, modulul membranar 1, iar supapa 16
care este amplasată pe conducta 15 este închisă.
O cantitate de alcool se separă în instalația dată prin osmoză inversă, folosind membrana
5. Pentru realizarea acestui proces, se activează pompa 9, soluția se direcționează prin circuit la
temperatura camerei (circa 20 ℃). Moleculele de alcool se transportă prin membrana 5, care
include următorul mecanism: selecția moleculelor de alcool prin intermediul stratului activ 6,
trecerea acestora prin membrană și prin straturile 7 și 8. Apoi, alcoolul parcurge în
compartimentul 4 prin compartimentul perforat 2. Forța motrice a procesului dat este diferența
de presiune dintre compartimentele 3 și 4. Alcoolul se direcționează prin conducta 18 în
containerul 17, din care se îndepărtează pe măsură ce are loc umplerea.
Pe măsură ce are loc îndepărtarea alcoolului din distilatul de vin maturat, concentrația lui
scade, iar concentrația subtanțelor rezultate la maturare crește. Astfel, calitatea divinului se
îmbunătățește. După un timp anumit, care, de obicei, se determină experimental, concentrația de
alcool din soluție atinge o valoare stabilită (de exemplu, 40% din volum), pompa 9 se oprește,
supapa 16 se deschide și divinul prin conducta 8 se direcționează spre recipientul 14, se
prelucrează și se îmbuteliază. Calitatea divinului rezultat se determină prin metode de laborator
sau prin degustare.
Un brevent marcant american care ține de tehnologia producerii divinurilor este
înregistrat sub numărul EP1831344A1. Autorii acestuia sunt Christopher Armes și Andrew
Shilton. Acesta are drept scop fabricarea a unui distilat de vin purificat în care fiecare etapă a
procesului este selectivă pentru anumiți compuși, oferind astfel o reducere treptată a compușilor
din produs. Astfel, distilatul de vin trebuie să fie supus filtrării la dimensiuni moleculare,
rășinilor cu schimb de ioni, rășini adsorbante, cărbune activat, pentru a controla aroma și gustul
distilatului. Astfel, acest lucru poate duce la adaosuri în cantități mai mici a zahărului,
coloranților, conservanților. Etapele de bază descrise în brevet includ: producerea vinului,
filtrarea vinului prin procesul de nanofiltrare, purificarea vinului folosind material cu schimb de
ioni, purificarea prin material adsorbant [6].
Avantajele acestei tehnologii este faptul că produsul finit, fabricat în baza vinurilor
filtrate are proprietăți organoleptice mai bune, în comparație cu metoda clasică. Produsele care se
obțin în baza metodei descrise au o serie de caracteristici: culoare intensă de chihlimbar; gust
uscat sau astringent; miros caracteristic mai puternic.
 Brevetele de invenție și literatura tehnico-științifică prezintă o bază pentru cercetarea
tehnologiei de fabricare a divinurilor. Acestea formează o bază de informații-suport pentru
studiul proceselor tehnologice.
 2. ARGUMENTAREA TEHNICO-TEHNOLOGICĂ A NECESITĂȚII
ÎMBUNĂTĂȚIRII CALITĂȚII UTILAJULUI DE CUPAJARE
Cupajarea divinului constă în mixarea în proporții bine determinate a distilatelor de vin,
apei alcoolizate, siropului de zahăr, colir și altor tipuri de divin (în unele cazuri), cu scopul de
a fabrica un divin de calitate [7, pag. 260].
Cupajarea este o operație tehnologică extrem de importantă în procesul de producere a
divinurilor. Timpul păstrării cupajului are o influență asupra calității divinului. În decursul
păstrării are loc armonizarea gustului și aromei, datorită compușilor eterilor etanici,
glicozide, terpene. Pentru îmbunătățirea proprietăților organoleptice, este recomandat ca
distilatul de vin, după cupajare, să se matureze timp de 4 luni (în cazul divinului simplu) și 6-
12 luni (pentru divinul de marcă) [8].
În cazul în care distilatul de vin, înainte de cupajare, are un conținut redus de eteri etanici,
adaosul acestora în cupaj duce la îmbunătățirea proprietăților organoleptice. Astfel, s-a
constatat că pentru a obține un divin de calitate, la cupajare se adaugă o fracțiune de eteri
etanici (121-131 grade/20 mm. col. Hg). Siropul de zahăr, la rândul lui, introduce în divin
zaharoză. Procesul de invertire are loc îndelungat.
Cupajarea necesită și un echipament modern, pentru a fi realizată cu exactitate. În cadrul
întreprinderii S. A. „Barza Albă”, determinarea proporțiilor pentru cupajare este sarcina
inginerului tehnolog și se realizează cu ajutorului unui mixer gigantic. Însă, pentru mărirea
eficienței cupajării, este necesară introducerea noilor echipamente, care ar satisface condițiile
tehnologice, pentru a îmbunătăți proprietățile organoleptice ale distilatului de vin.
Cerințele de bază pentru utilajul de cupajare modernizat sunt: să aibă o construcție simplă
și accesibilă; să fie ușor de curățit și de deservit; să fie eficient din punct de vedere
tehnologic; să prezinte capacitate de separare mare, pentru o ajustoare mai ușoară a
distilatului; prezența unei soluții antispumante, pentru a crește randamentul de alcool într-un
divin calitativ.
Utilajul modernizat pentru cupajare trebuie să conțină panou digitalizat, care, conform
formulei standarde de calcul, va determina cantitățile necesare de apă alcoolizată, sirop, colir,
apă dedurizată, dar și divinuri de diferiți ani de maturare. Cupajarea în acest utilaj se va
desfășura conform prevederilor ГОСТ 13741-91 [1].
În timpul cupajării este necesară evitarea contactului cu oxigenul, pentru a preveni
procesul de oxidare a distilatului de vin. Utilajul modernizat va permite un control eficient al
procesului de cupajare, astfel încât se vor îmbunătăți proprietățile organoleptice ale utilajului.
Utilajul dat va fi mai eficient din punct de vedere energetic și va reduce pierderile de materii
prime, ceea ce va duce la mărirea eficienței întreprinderii S. A. „Barza Albă”.
3._CARACTERISTICA MATERIEI PRIME PENTRU FABRICAREA DIVINURILOR.
CERINȚE FAȚĂ DE VINURILE DESTINATE PENTRU FABRICAREA DIVINURILOR
Materia primă principală pentru fabricarea divinurilor o reprezintă vinurile albe. Deci,
Vinul, în calitate de materie primă pentru distilare, se fabrică după o tehnologie specială din
struguri proaspeți, conform SM 84- anul? din soiuri albe specializate. Cultivarea strugurilor care
sunt destinați producției divinului trebuie să fie realizată de producătorii controlați de către
Registrul vitivinicol al Republicii Moldova, care trebuie să asigure respectarea normelor sanitare
și agrotehnice.
Procesul de cultivare trebuie să includă următoarele caracteristici: densitatea plantației
trebuie să fie minim de 2800 butuci pe hectar, cu goluri în plantațiile viticole de cel mult 20%.
Întreținerea plantațiilor de viță de vie este realizată în conformitate cu îndrumările agrotehnice și
alte acte normative ce asigură obținerea materiei prime de o calitate superioară. Tăierea viței de
vie trebuie să fie efectuată până la 20 aprilie cu păstrarea pe butuc a încărcăturii medii
recomandate nu mai mare de 60 ochi viabili. Fertilizarea solului trebuie să se facă prin
administrarea îngrășămintelor organice și minerale recomandate, în dependență de sol și soiul de
viță de vie cultivat [12]. ???
Pentru fabricarea vinurilor necesare Distilatul de vin pentru fabricarea divinului, se
prepară, utilizându-se următoarele soiuri de struguri: Chardonnay, Feteasca Albă, Luminița,
Aligote, Perveneț Magarcea, grupa Pinot, Riesling de Rhin, Riton, Rkatițeli, Sauvignon,
Silvaner, Suholimanski belâi, Ugni Blank, Bianca, Alb de Onițcani, Alb de Suruceni, dar și
amestecul din aceste soiuri.
Cantitatea maximală de producere a distilatului pentru divin este de 1600 litri de alcool
anhidru la 1 hectar sau 23 tone de struguri la hectar cu obținerea a 1600 decalitri de vin cu o
concentrație alcoolică în medie de 10% volum și un randament de 69 decalitri de vin din 1 tonă
de struguri.
Procesarea strugurilor se efectuează fără utilizarea dioxidului de sulf cu separarea rapidă
a mustului de boștină. Pentru fabricarea vinului materie primă se utilizează mustul-răvac și
fracțiile de presă limpezite. Înainte de fermentare, mustul se limpezește prin deburbare de la 12
până la 15 ore la temperatura de cel mult 10 grade Celsius sau de la 8 până la 8 h la temperatura
mediului ambiant cu utilizrea bentonitei în doze de la 2 până la 3 g/dm3. Mustul limpezit, fără
adaosul dioxidului de sulf, se fermentează la o temperatură de la 16 grade Celsius până la 25
grade Celsius cu utilizarea maielei de levuri de vin selecționate în cantitate de la 1% până la 3%
sau drojdiilor active pentru vinificație, în doze recomandate de producător.
După fermentarea completă rezervoarele se umplu, vinul materie primă se lasă să se
limpezească, apoi se trage de pe drojdie și, după necesitate, se egalizează în limitele soiului sau
amestecului de soiuri. Vinul materie primă se depozitează în rezervoare metalice cu înveliș
special protector sau din oțel inoxidabil, care se întrețin pline cu umplerea periodică a golurilor,
fără utilizarea dioxidului de sulf. Se recomandă păstrarea vinului materie primă sub un strat de
gaz inert sau alcoolizarea lui până la o concentrație alcoolică de la 10% vol. până la 14 % vol. cu
distilat pentru divin crud.
Vinul materie primă trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
1. Limpiditate – limpede sau opalescent, cu drojdii, fără incluziuni străine.
2. Culoare – de la verde deschis sau pai deschis până la roz.
3. Aromă și gust – curate de soi sau de vin, fără nuanțe străine.
4. Concentrația alcoolică - %, vol – minim 8,0.
5. Concentrația în masă a acizilor titrabili exprimată în acid tartric, g/dm3- minim 4,5.
6. Concentrația în masă a acizilor volatili exprimată în acid acetic, g/dm3- max. 1..
7. Concentrația în masă a acidului sulfuros total, mg/dm3- max. 15.
Se admite un conținut de drojdie în vinul materie primă de maximum 3,0%. Vinul
materie primă ce nu satisface prevederilor enumerate, se trece în rebut și nu se utilizează la
fabricarea distilatului pentru divin [12].
Vinul materie primă se distilează peste cel puțin o lună după încheierea procesului de
fermentație alcoolică, dar nu mai târziu de 1 mai al anului succesiv anului de recoltă. Vinul
materie primă se transportă în cisterne metalice feroviare și auto cu înveliș special protector sau
de oțel inoxidabil. Depozitarea vinului materie primă se realizează în condiții ce exclud
diminuarea calității lui.
O materie auxiliară, însă destul de importantă este apa. Aceasta este necesară pentru
procesul de cupajare a divinului. La fabricare, este folosită apa curățită de impurități, fără miros
și gust străin. În apa destinată pentru fabricarea divinului nu trebuie să se conțină NaHCO3,
NH3, CO2, HNO3. Se permite conținutul de NO3 nu mai mult de 25 mg/l, Mn – 0,2 mg/l, Fe-
0,5 mg/l.
Prezența sărurilor fierului în cantități mari nu este binevenită, deoarece acestea
interacționează cu componentele stejarului și astfel divinul obține gust nespecific. Sărurile
calciului și magneziului care sunt dizolvate în apă duc la majorarea durității apei. Însă, la
fabricarea divinului se folosește apa cu duritatea de 3,5 grade.
Apa care nu corespunde cerințelor nu poate fi folosită în procesul de fabricare. Aceasta
este înlocuită cu apa distilată. Însă, apa distilată este foarte costisitoare și astfel prețul produsului
finit crește. În locul curățării apei prin distilare poate fi folosită smoala cu schimb ionic. Astfel,
conform acestei tehnologii, cationii de Ca++ și Mg++ sunt înlocuiți de alți cationi, care nu duc la
mărirea durității apei. Apa dedurizată se filtrează prin strat de cationi КУ-2, astfel încât ionii de
Ca++ și Mg++ trec în stratul de cationi, iar în apă nimeresc cationii de Na+.
O altă materie auxiliară este zahărul. Zahărul trebuie să fie de culoare albă și fără miros și
gust nespecific. Conform standardului GOST 31732-2021, zahărul trebuie să conțină nu mai
puțin de 99,75% zaharoză și nu mai mult de 0,15% umiditate. Conținutul zaharozei în zahărul de
calitate superioară trebuie să fie nu mai puțin de 99,85%, în zahărul de calitatea I – nu mai puțin
de 99,75%. Cantitatea zahărului invertit trebuie să fie între 0,02 și 0,03%.
Zahărul farin trebuie să fie de culoare albă, fără pete și adaosuri auxiliare. Conținutul de
umiditate nu trebuie să depășească 0,3%, iar procentul de zaharoză trebuie să fie nu mai puțin de
99,9 % .
Soluțiile în apă de zahăr farin și zahăr bucăți trebuie să fie perfect transparente. Zahărul
este achiziționat de către uzină în saci cu masa de 80-100 (50)kg. Acestea necesită să fie
depozitate în încăpere curată și cu umiditate nu mai mare de 70%.

BIBLIOGRAFIE
1. ГОСТ 13741-91. Коньяки. Общие технические условия
2. Способ производства коньяка [on-line] [accesat 12.11.2023]
Disponibil: https://i.moscow/patents/RU2159281C1_20001120
3. КИШКОВСКИЙ, З. Н., МЕРЖАНИАН, А. А. Технология вина. М: Легкая и
пищевая промышленность, 1984. с. 429-441.
4. ГЕРАСИМОВ, М. А. Технология вина. М: Пищевая промышленность, 1964. С. 570-
580.
5. Способ изготовления алкогольных напитков [on-line] [accesat 12.11.2023]
Disponibil: https://patents.google.com/patent/RU2144075C1/ru
6. Purified beverage products and processes for making the same [on-line] [accesat
12.11.2023]
Disponibil: https://patents.google.com/patent/EP1831344A1/en
7. СКУРИХИН, И. М. Химия коньяка и бренди. Москва: ДеЛи Принт, 2005. ISBN 5-
94343-095-4. 296 p.
8. LOURENCO, Silvia, ANJOS, Ofelia, CALDEIRA, Ilda, etc. Natural blending as a novel
technology for the production process of aged wine spirits: potential impact on their
quality. In: SCI, 2022. [on-line] [accesat14.11.2023]
Disponibil: https://doi.org/10.3390/app121910055
9. Купаж, стабилизация и выдержка коньяков [on-line] [accesat 14.11.2023]
Disponibil: https://vinograd.info/knigi/tehnologiya-pererabotki-vinograda/tehnologiya-
konyaka/kupazh-stabilizaciya-i-vyderzhka-konyakov.html
10. Купажирование коньяков [on-line] [accesat 14.11.2023]
Disponibil: http://www.sergey-osetrov.narod.ru/Projects/Vodka/cognac.htm + MULTA
BIBLIOGRAFIE!!!!
11. ОСЕЛЕДЦЕВА, Инна Владимировна. Научное обоснование и развитие
методологии контроля качества коньячных дистиллятов и коньяков. Краснодар:
ФГБНУ, 2017. [on-line] [accesat 14.11.2023]
 Disponibil:_https://kubansad.ru/media/uploads/files/dissovet/predv_rassmotr/
dis_oseledceva.pdf
12. GOST 14137-74 Vinuri, vinuri materie primă, coniacuri și distilate pentru coniacuri.
Reguli de recepționare, metode de prelevare a probelor
13.

Anexa 1
Brevetul RU2144075C1 și utilajul care include membrana permeabilă pentru alcool

Legendă: 1- modulul membranar, 2 – membrana permeabilă pentru alcool, 3 – compartimentul

superior, 4 – compartimentul inferior, 5 – celulele membranei permeabile pentru alcool, 6- partea
suparioară a membranei permeabile pentru alcool; 7,8 – straturile membranare; 9 -pompa; 10, 11,
13,15,18 – conducte, 12 -recipientul cu soluție de distilat de vin; 14 – recipientul divinului
rezultat; 16 -supapă; 17 – containerul( recipientul) cu alcool.