Sunteți pe pagina 1din 32

Procesarea strugurilor pentru obtinerea vinului

Generalitati
Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica completa sau
partiala a strugurilor proaspeti zdrobiti sau nezdrobiti , ori a mustului din struguri proaspeti .
Stiinta care se ocupa cu tehnologia vinului se numeste oneologie .
Clasificarea vinurilor are la baza compozitia chimica , insusirile gustative-olfactive ,
tehnologia de fabricatie si destinatia lor .
Considerand aceste criterii , se poate face o clasificare generala a vinurilor :
Vinuri de consum current
- vin de masa (VM) : alb , roz si rosu , cu o tarie alcoolica de 8,5 % alcool .
- vin de masa superior (VMS) : alb , roz si rosu , cu o tarie alcoolica de minim
9,5% alcool .
Vinuri de calitate :
- de calitate superioara (VS) , cu o tarie alcoolica naturala de minim 10,5%
alcool si cel putin 9,5% alcool dobndit .
- de calitate superioara cu denumire de origine controlata si trepte de calitate
(DOCC) , sa provina din musturi cu minim 220g/l zaharuri si vinul sa aiba o tarie alcoolica
naturala de min 11,5 % alcool si dobandita de min 10 % alcool . In functie de perioada de
culegere acestea se grupeaza astfel : culese la maturitate deplina (CMD) , culese tarziu (CT) ,
culese la inobilarea boabelor (CIB) si culese la stafidirea boabelor (CSB)
Vinuri speciale , cu un continut variabil de alcool
- vinuri efervescente
- spumante ( vin spumos)
- spumoase
- petiante
- prelate
- vinuri licoroase
- vinuri aromatizate
- alte vinuri speciale
Materia prima
Materia prima pt obtinerea vinurilor sunt strugurii. Strugurii au in structura lor
ciorchine si boabe . Ciorchina reprezinta 3,5% din greutatea strugurelui , iar bobul fara pielita
si samanta reprezinta 84,5% din greutatea strugurelui .
Prin urmare , marimea bobului si structura sa , alatri de alti factori influenteaza
randamentul la obtinerea mustului .
Bobul sau pulpa in structura sa contine 6081% apa , 1020% glucide , 56%
substante dizolvate , cum sunt: acizi organici , care dau vinului prospetime si buchet , saruri
organice (substante colorate) , substante azotoase (saruri amoniacale , aminoacizi , proteine ,
etc.) , substante pectice (pectina , gume, etc.)substante tanate , enzime , drojdii , vitamine .
Ciorchina , contine 75..81% apa , 1..7% tainuri , 1,42% substante azotoase , care se
opun limpezirii vinului si 1% substante minerale .
Pana sa ajunga la structura descrisa anterior in dezvoltarea lor , strugurii implicit
boabele parcurg patru perioade :
- perioada de crestere , dureaza circa 40-45 zile , in care are loc o acumulare se
zahar de 0,51% .
- perioada de parga , dureaza circaca 12 14 zile , in care acumularea de zahar
creste , iar bobul devine elastic .
- perioada de maturizare , sau coacere , dureaza circa 40-45 zile , in care se
acumuleaza zahar in must in procent de 17-25 % si se diminueaza aciditatea . Este perioada in
care via are nevoie de multa lumina si caldura la sfrsitul acestei perioade se recomanda
recoltarea strugurilor pentru vin;
- perioada de stafidire sau supra coacere , apare cand sa-u lenificat ciorchinii ,
iar boabele traiesc pe baza rezervelor accumulate .
Materiile auxiliare
Materiile auxiliare , se utilizeaza pentru :
- limpezire
- ambale si transport
- agenti de spalare si dezinfectie
- utilitati (energie electrica , termica , apa , abur , etc .)
Limpezirea , se realizeaza cu o multime de materiale dintre care :
- bentonita , uscata , 2030g/100 litri vin
- gelatina 25g/100 litri vin
- lapte degresat 0,51 litri/100 litri vin
- clei de peste (obtinut din basica inotatoare a morunului si nisetrului ) in
proportie de o,4 0,5 litri /100 litri de vin
Ambalarea , presupune aprovizionarea cu :
- sticle pentru vin
- butoaie
- dopuri , capsule
- navete, casete , etc
Agenti de spalare , se utilizeaza :
- soda calcinata 310%
- soda caustica 3%
- clorura de var 0,30,4 %
- lapte de var 1%
Tehnica procesarii strugurilor pentru obtinerea vinurilor
Tehnica procesarii strugurilor pentru obtinerea vinurilor albe
Procesarea strugurilor pentru obtinerea vinurilor albe cuprinde doua faze tehnologice :
- faza de prelucrare primara a strugurilor pana la obtinerea mustului
- faza de procesare a mustului pentru obtinerea vinului
[schema procesului de obtinere a vinurilor albe ]
[Operatiile effectuate in cadrul procesului tehnologic ]
Limpezirea mustului dureaza 10 20 ore , se face prin util . frigului pana la temp. la
cre suspensiile se depun prin centrifugare sau prin util. Unor compusi chimici cum este
dioxidul de sulf in procent de 515g/hl de must
Fermentarea consta in transformarea (in prezenta unor enzyme ) zaharurilor
fermentabile accumulate in alcool , dioxid de carbon si microelemente .
Reactia de transformare este :




C
6
H
12
0
6
2CH
3
-CH
2
-OH+2CO
2
+ MICROELEMENTE
In faza de depozitare pentru fermentare se facce corijarea mustului pentru
imbunatattirea calitaii acestuia :
- prin adios de zahar , alcool etilic conccentrat sau alcool distilat din vin
- prin cupajare care consta in omogenizarea prin amestecarea a doua sau
mai multe musturi diferite in proportii bine stabilite .
in procesele tehnologice de obtinere a vinurilor albe sunt cunoscute doua metode de
fermentare :
- semicontinua
- continua
La fermentarea semicontinua se adauga peste mustul de fermentare must proaspat la
25
0
C , din acest amestec un volum egal cu cel al mustului proaspat adaugat se muta intr-un
vas unde este insamantat cu drojdii .
Fermentarea continua se bazeaza pe diferenta de greutate intre mustul proaspat si vin .
Din acest motiv mustul proaspat se introduce in mod continuu in recipientul de fermentare pe
la partea inf. A acestuia , iar pe la partea superioara se colecteaza vin .
In formare lui vinul cunoaste doua faze import :
- ascendenta
- descendenta
Faza de ascendenta , are trei etape : formarea propriu-zisa , maturarea si invechirea
vinului .
Descendenta , este faza de deteriorare a calitatilor vinului .
Receptie
struguri
Zdrobire
Dezbrobonire

Ciorchini


Mustuiala

Bostina
Must ravac

Presare
discotinua

Sulfitare
Limpezire

Must extra

Bostina
Corectare grad
alcoolic

Fermentatie

Presare
discontinua
Drajdii
selectionate

Vin nou

Must I,II
Pritocire

Tescovina
Formare
Pritocire

Drojdie
Maturare

Pritocire

Cleire

Vin alb
superior

Filtrare

Vin alb
Vin alb curent
Schema operatiilor tehnologice de obtinere a viului alb .



Tehnica procesarii strugurilor pentru obtinerea vinurilor rosii

De mentionat faptul ca pana la operatia de fermentare a bostinei procesul tehnologic
este diferit de cel pentru obtinerea vinului alb datorita tehnicilor de extractie a compusilor
fenolici din partile solide .Dupoa obtinerea vinului nou operatiile sunt identice cu cele pentru
obtinerea vinului alb.
Schema fluxului tehnologic de vinificare in rosu cu macerare si fermentare pe bostina
.

Schema principalelor operatii din tehnologia de obtinere a vinului alb .
Linii tehnologice in flux pentru obtinerea vinurilor de masa si a sucurilor de
struguri
Schema unei instalatii pentru obtinerea vinurilor de masa si a sucurilor din
struguri : 1- transportor struguri , 2- buncar , 3- presa , 4-freza, 5- ransportor , A-
ravac, B- must fractionar .
Include platforma pt. Descarcarea mijlocului de transport 1 in buncarul 2 . De aici strugurii
ajung in dispozitivul de presare 3 care inlocuieste buncarul si zdrobitorul din liniile de
prelucrae primara a strugurilor .
De aici strugurii zdrobiti ajung la presare in presa cu falci rotative 4 de unde este captat ravacul A impreuna cu cel p[relucrat de la presa 3 . De la presa 4 este prelucrat mustul fractionar
si colectat prin B . De la acest tip de presa musturile obtinute au un buchet evidentiat .
Utilaje pentru fermentare pe bostina
Utilajele de acest tip sunt bazine sau cisterne specializate . Dintre cele de tip cisterna
este binecunoscut vinificatorul ROTO .
Vi
nificatoru
l cisterna
tip
ROTO :
1- corpul
cisternei ,
2- gaura
de
alimentar
e , 3
must , 4-
dispozitiv
de
control , 5 supapa de siguranta , 6 reductor , 7 support cisterna , 8 - motor electric
, 9 robinet golire , 10 jgheab .
Cisterna vinificator se umple prin gaura 2 cu mustul 3 . La partea superioara cisterna
este prevazuta cu dispozitivul de control 4 si supspa de siguranta 5 pentru eliminarea
dioxidului de carbon . Cisterna este prevazuta cu jgheabul perforat de ino 10 prin care ravacul
trece spre robinetul de evacuare 9 . In timpul procesului de fermentare cisterna se roteste cu 4
rot/min . Un ciclu complet dureaza 12 zile interval in care sunt prevazute 4 serii de rotire a
cisternei .
Masini pentru zdrobire si desciorchinare
Generalitati
Operatia tehnologica initiala din cadrul prelucraii primare a strugurilor este zdrobirea
si separarea ciorchinilor (desciorchinarea) .
Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vedera eliberarii sucului pe
carte il contin , fara a farmita pielitele , semintele si ciorchinii . In urma acestei operatii
microflora existenta pe struguri este dispersata in intreaga masa de mustuiala . Daca strugurii
nu sunt striviti , sucul nu se poate transforma in vin , deoarece levurile prezente in principal
pe suprafata boabelor , nu-si pot exercita actiunea lor asupra sucului inchis in boabe
Desciorchinarea strugurilor , numita si dezbrobonire , consta in separarea boabelor de
ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de o parte si a ciorchinelor si a
resturilor vegetale pe de alta parte
Prezenta ciorchinelui in mustuiala contribuie la poluarea vinului cu diferite substante
chimice fol. La tratarea viei .
Pe de alta paret contribuie la prezenta unui gust intens de ciorchine , bogat in substante
astringente si cu o duritate pronuntata atunci cand sunt tinere .
Cerinte tehnice si tehnologice ale masinilor zdrobitoare desciorchinatoare .
Clasificare
Sunt calsificate in doua tipuri de baza :
- zdrobitoare cu valturi
- zdrobitoare centrifugale cu soc
Se intalnesc de asemenea , combinatii dintre aceste tipuri .
In functie de destinatia tehnologica si de modul in care sunt cuplate , in linia
tehnologica cu late masini , zdrobitor elevator , zdrobitor- scurgator ;
Desciorchinator zdrobitor , zdrobitor desciorchinator pompa .
Cerintele tehnice de baza , impuse masinilor zdrobitoare desciorchinatoare :
- piesele care se afla in contact cu produsul trebuie sa fie fabricate din otle
inoxidabil sau din alte materiale corespunzatoare din punct de vedere igienico-sanitar .
- piesele fabricate din otele inoxidabil trebuie sa fie tratate termic in scopul
ridicarii stabilitatii , rezistentei la coroziune ;
- suprafata valturilor , a zdrobitoarelor desciorchinatore trebuie sa fie
acoperita cu cauciuc in conformitate cu standardele in vigoare
- zdrobitoarele descirchinatoare cu valturi trebuie sa fie unite cu un dispozitiv
, care permite reglarea jocului intre valturi , de 3-5 mm.
- Sistemul de ungere a zdrobitoareleo trebuie sa evite posibilitatea patrunderii
materialelor de ungere pe produs sau in contact cu produsul
- Zdrobitoarele desciorchinatoarele trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de
protectie impotriva supraincarcarii .
Constructia si functionarea zdrobitoarelor desciorchinatoare
Organele de lucru de care depinde eficienta activitatii zdrobitorului-desciorchinator ,
sunt valturile si desciorchinatorul . Dar problermele legarte de caracteristicile mecanice si
energetice ale zdrobitoarelor cu valturi nu sunt sufficient studiate , de aici rezultand marea
diversitate a tipurilor si a formelor geometrice ale valturilor , utilizate in vinificatie .
Forma geometrica si starea suprafetelor de lucru ale valturilor inf. Procesul de
maruntire a strugurilor , calitatea mustului , productivitaea zdrobitorului si consumul specific
de energie .
Strierea suprafetei de lucru a valturilor (fara a tine cont de proprietatile structural-
mecanice ale boabelor ) a fost introdusa in vinificatie din industria mararitului .
Valturile canelate (striate) care lucreaza in perechi atat in industria moraritului cat si in
industria de vinificatie au viteze de rotaie diferite .Raportul vitezelor axiale ale valturilor dupa
unele surse bibliografice este de 4:3 iar dupa altele de 1:2.

Masini pentru zdrobire si desciorchinare

Generalitati
Operatia tehnologica initiala din cadrul prelucrarii primare a strugurilor este zdrobirea bobitelor
si separarea ciorchinilor (desciorchinarea).
Zdrobirea consta in distrugerea integritatii boabelor in vederea eliberarii sucului pe care il
contin, fara a faramita pielitele, semintele si ciorchinii. In urma acestei operatii microflora
existenta pe struguri este dispersata in intreaga masa de mustuiala. Daca strugurii nu sunt
zdrobiti, sucul nu se poate transforma in vin, deoarece levurile, prezente in principal pe
suprafata boabelor, nu-si pot exercita actiunea lor asupra sucului inchis in boabe.
Actiunea produsa in timpul zdrobirii favorizeaza inmultirea levurilor care, la randul lor,
determina o fermentatie rapida si usoara a mustului.
Dupa zdrobire, materialul recoltat poate fi usor vehiculat prin pompare, sulfitat omogen,
iar maceratia bostinei pentru vinurile rosii si aromate are loc in conditii optime, deoarece
suprafata dintre faza lichida si solida este mult marita. Cand insa prelucrarea strugurilor pentru
producerea acestor vinuri de maceratie incepe cu desciorchinarea, zdrobirea nu mai este o
operatie obligatorie, deoarece integritatea boabelor este suficient de distrusa cu
ocazia desciorchinarii.
In diferite procedee de vinificatie, ca de exemplu in tehnologia producerii vinurilor
rosii, prin maceratie carbonica nu se efectueaza separarea mustului ci a vinului brut. La
obtinerea vinurilor care constituie materie prima pentru procesul de sampanizare, nu se
efectuaza operatia de zdrobire. In asemenea situatii, zdrobirea boabelor se efectueaza in timp,
datorita procesului de maceratie, sau direct prin presare, ca in tehnologia vinurilor spumante.
Desciorchinarea strugurilor, numita si dezbrobonire, consta in separarea boabelor de
ciorchine si eliberarea separata a sucului si boabelor pe de o parte si a ciorchinelor si a
resturilor vegetale pe de alta parte.
Particularitatile executarii acestei operatii depind de numerosi factori, dintre care un rol
principal il are tipul de vin care se urmareste a se obtine.
Pentru vinurile albe, desciorchinarea s-a dovedit mai putin necesara, intrucat influenta pe
care o exercita prezenta ciorchinelui asupra calitatii vinului este neinsemnata. Atunci cand recolta
este nedesciorchinata, scurgerea mustului si presarea bostinei se face cu mai multa usurinta,
deoarece mustuiala are un grad de elasticitate mai ridicat, iar ciorchinii joaca rolul unor cai de
drenaj. Mustul obtinut are mai putina burba si un gust mai bun decat cel rezultat dintr-o
mustuiala desciorchinata.
Desciorchinarea devine obligatorie atunci cand produsul zdrobit stagneaza pe
parcursul fluxului tehnologic un timp oarecare in stadiul de mustuiala, sau cand in schema
tehnologica este, prevazuta si operatia de macerare in vederea ridicarii continutului vinului in extract.
In astfel de situatii se impune desciorchinarea, deoarece ciorchinii din mustuiala influenteaza negativ
calitatea viitorului vin. Desciorchinarea este recomandata si atunci cand ciorchinii nu sunt lignificati,
deoarece prezenta lor in mustuiala face sa creasca continutul mustului in compusi fenolici, in special
in acei oxidabili precum si in unele saruri de calciu, potasiu etc.
Pentru vinurile rosii si aromate, desciorchinarea este o operatie tehnologica indispensabila.
In acest caz vinurile se imbunatatesc din punct de vedere calitativ, au un grad alcoolic mai ridicat cu
circa 0,5 %vol, sunt mai intens colorate, ceva mai acide, se limpezesc usor si nu sunt lipsite de
o anumita suplete si finete.
Macerarea - fermentarea mustului fara desciorchinare determina obtinerea de vinuri cu gust
intens de ciorchine, bogate in substante astringente si cu o duritate pronuntata atunci cand sunt
tinere.
Prezenta ciorchinelui in mustuiala contribuie intr-o anumita masura si la poluarea vinului cu
diferite pesticide retinute in asperitatile acestuia cu ocazia tratamentelor de combatere a bolilor si
daunatorilor vitei de vie.
In concluzie, desciorchinarea, ca operatie tehnologica, este utila pentru producerea vinurilor
aromate si a celor rosii superioare, facultativa pentru vinurile rosii de consum curent si obligatorie
atunci cand strugurii, prin natura soiului din care provin, dau vinuri aspre, astringente, precum si in
cazul unui cules timpuriu cand ciorchinii sunt mai ierbacei. Desciorchinarea, partiala sau totala,
trebuie sa se aplice in functie de conditiile concrete in care se prezinta produsul recoltat, cu luarea in
considerare a tipului de vin urmarit pentru a se obtine.


Cerinte tehnice si tehnologice ale masinilor zdrobitoare-
desciorchinatoare. Clasificare
Masinile zdrobitoare - desciorchinatoare moderne pot fi clasificate in doua tipuri de baza:
zdrobitoare cu valturi si centrifugale cu soc. Se intalnesc, de asemenea, combinatii dintre aceste
tipuri.
In functie de destinatia tehnologica si de modul in care sunt cuplate, in linia
tehnologica, cu alte masini, zdrobitoarele - desciorchinatoare pot fi clasificate in:
- zdrobitoare: zdrobitor - cantar, zdrobitor elevator, zdrobitor -
scurgator;
-desciorchinatoare: zdrobitor - desciorchinator, zdrobitor -
desciorchinator - pompa, zdrobitor - desciorchinator - elevator; desciorchinator - zdrobitor (care se
deosebesc in functie de ordinea operatiilor de zdrobire - desciorchinare).
Cerintele tehnice de baza, impuse masinilor zdrobitoare -desciorchinatoare, sunt
urmatoarele :
- piesele care se afla in contact cu produsul trebuie sa fie fabricate din otel, inoxidabil sau din
alte materiale corespunzatoare din punct de vedere igienico - sanitar;
- piesele fabricate din otel inoxidabil trebuie sa fie tratate termic in scopul ridicarii
stabilitatii, rezistentei la coroziune;
- suprafata valturilor, a zdrobitoarelor - desciorchinatoare trebuie sa fie acoperita cu cauciuc in
conformitate cu standardele in vigoare;
- zdrooitoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie unite cu un dispozitiv, care permite
reglarea jocului intre valturi, de 3-5 mm;
- bataia radiala a lantului nu trebuie sa depaseasca 0,005 din diametrul valtului;
- ovalitatea cilindrului perforat al zdrobitorului - desciorchinator nu trebuie sa depaseasca
2,0 mm;
- sistemul de ungere a zdrobitoarelor trebuie sa evite posibilitatea patrunderii materialelor de
ungere pe produs sau in produs si pe suprafata pieselor care se afla in contact.cu produsul;
- zdrobitoarele - desciorchinatoare trebuie sa fie echipate cu un
dispozitiv special de protectie contra supraincarcarii;
- zdrobitoarele - desciorchinatoare cu valturi trebuie sa fie echipate, de asemenea, cu dispozitive
care permit antrenarea bostinei atat cu antrenarea cat si cu inlaturarea ciorchinilor;
- pompa pentru pomparea bostinei poate fi inclusa in componenta constructiei agregatului sau
poate fi considerata masina de sine statatoare cu
mecanism de actionare independent;
- nivelul zgomotului nu trebuie sa depaseasca 75 dB la distanta de 1 m.
Constructia si functionarea zdrobitoarelor-
desciorchinatoare
. Zdrobitoare - desciorchinatoare cu valturi
Organele de lucru, de care depinde eficienta activitatii zdrobitorului desciorchinator, sunt
valturile si desciorchinatorul. Dar, problemele legate de caracteristicile mecanice si energetice
ale zdrobitoarelor cu valturi nu sunt suficient studiate, de aici rezultand marea diversitate a
tipurilor si a formelor geometrice ale valturilor, utilizate in vinificatie.
Forma geometrica si starea suprafetelor de , lucru ale valturilor influenteaza procesul de
maruntire a strugurilor, calitatea mustului obtinut, productivitatea zdrobitorului si consumul specific de
energie. Strierea suprafetei de lucru a valturilor zdrobitoare (fara a tine cont de proprietatile
structural -mecanice ale boabelor) a fost introdusa in vinificatie din industria moraritului.
Valturile canelate (striate) care lucreaza in perechi atat in industria moraritului cat si in
industria de vinificatie au viteze de rotatie diferite. In majoritatea zdrobitoarelor de struguri,
raportul vitezelor axiale ale valturilor dupa unele surse bibliografice este 4:3, iar dupa altele
1:2.
Realizarea pe suprafata valturilor a canelurilor si viteza de rotatie diferita
imbunatatesc conditiile de prindere si antrenare a produsului si asigura o distrugere mai buna
a pielitei bobitelor, ceea ce usureaza iesirea mustului.
Viteza de deplasare a particulelor de produs in zona de distrugere nu este egala cu
viteza axiala a valturilor.
Deplasarea strugurelui cu o oarecare viteza in raport cu valturile duce la distrugerea
pielitelor de pe suprafata bobitelor si a ciorchinilor. Prin urmare, diferenta vitezei periferice a
valturilor zdrobitoare, dorita intr-un sir de ramuri ale industriei, in vinificatie, mai ales la
prepa
rarea
vinuri
lor
albe,
este
nedor
ita.
I
n
ultimul tip se observa tot mai mare trecere de la valturile cilindrice cu caneluri la cele profilate
Tipuri de valturi: a- cilindrice; b,c,d- profilate (patru si opt caneluri)
Geometria si conditiile cinematice ale actiunii valturilor profilate contribuie la o
aplicare rationala a fortelor exterioare asupra strugurilor prelucrati. La distrugerea lor intre
varfurile si adanciturile valturilor, strugurii capata viteze considerabil mai mici si sunt supusi
strivirii mai slabe.
Procesul de zdrobire se apropie mult de varianta optima cand faramitarea strugurelui
este rezultatul apropierii suprafetelor paralele, fara ca acestea sa aiba o miscare relativa una
fata de alta. Majoritatea firmelor straine fabrica valturile profilate cu 4, 6, 8 palete. In
literatura de specialitate sunt prezentate anumite recomandari pentru alegerea formelor optime
si a metodelor de calcul.
Referitor la cele prezentate anterior, este importanta constatarea lui G. Troost ca intre
valturile cu 4 palete ciorchinii se indoaie intr-o mai mica masura decat intre valturile cu 6 si 8
palete.
Valturile zdrobitoare, de obicei, sunt realizate din fonta cenusie si sunt protejate prin
acoperire anticorosiva.
Unele firme straine utilizeaza in acest scop esente de lemn tare. Firma franceza Guy et
Mital - Marmonier' fabrica valturile din silumin. In ultimul timp pentru protectia anticorosiva a
valturilor este folosit cauciucul alimentar datorita avantajelor pe care le prezinta: elasticitate
inalta, stabilitate la actiunile factorilor fizici si chimici si pretul relativ scazut. Firme renumite
din strainatate, specializate in producerea utilajului pentru vinificatie, folosesc valturi
cauciucate sau chiar valturi din cauciuc.
La toate zdrobitoarele este prevazut un mecanism care permite reglarea jocului intre
valturi, iar pentru evitarea avariilor este prevazut un dispozitiv de blocare, sub forma unui cuplaj
cu frictiune sau cu came, care intrerupe lantul cinematic al mecanismului de actionare a
valturilor.
Cel de-al doilea organ de lucru principal al zdrobitorului este desciorchinatorul care, la
utilajele moderne, este reprezentat de un cilindru orizontal perforat, pe axa caruia, in interiorul
sau, este montat un rotor cu palete. Avantajele acestui organ de lucru sunt: eficienta
tehnologica mare, simplitatea constructiva, fiabilitate.
Alaturi de aceste avantaje trebuie amintita si particularitatea sa constructiva de a
permite, pentru separarea ciorchinilor, folosirea unor viteze relativ reduse, ceea ce
imbunatateste calitatea mustului.
La studierea solutiilor constructive ale desciorchinatoarelor se poate constata o mare
varietate a parametrilor lor constructivi si cinematici.
Referitor la problema prezentata, V.D.Emeleanov face urmatoarele precizari: numarul
paletelor pe o spira a rotorului de-a lungul unui pas, in eventualitatea-aranjarii paletelor pe o
suprafata elicoidala simpla (cu un singur inceput), este de 8, 12, 16 sau 20; distanta intre palete
in acest caz variaza in intervalul 25-31 mm, iar pasul spirei este cuprins intre 200 si 570 mm.
Trebuie facuta insa precizarea ca din punct de vedere tehnologic este mai rational de utilizat
doua intrari ale paletelor.
Turatia rotorului variaza intr-un interval destul de larg (120 - 200 rot/min), iar in
unele cazuri atinge si valori mai mari.
Constructia desciorchinatorului este o problema de mare importanta careia trebuie sa i
se acorde o atentie deosebita. in acest sens un loc important il ocupa constructia cilindrului in
care, dupa posibilitati, este realizata distrugerea mecanica a ciorchinilor, asigurandu-se o
antrenare mai intensa a lor si deci o imbunatatire a calitatii procesului.
Cerinte impuse din punct de vedere tehnologic utilajului
Indicatori Norme pentru zdrobitoare
Cu valturi Centifugale
cu soc
Continutul maxim de suspensie in
must ravac g/dm
Imbogatirea maxima a mustului-
ravac cu substante tanante, g/dm
Imbogatirea maxima a mustului-
ravac cu fier mg/dm
Continutul maxim din mustuiala al
bobitelor nestivite, , raportat la masa
bobitelor din strugurii initiali
Continutul maxim din masa de
ciorchini a bobitelor nestrivite, , raportat la
masa bobitelor din strugurii initiali
Continutul maxim de ciorchini
faramitati in mustuiala, , raportat la masa
initiala a strugurilor
Pierderea maxima a produsului cu
ciorchini,, raportata la masa bobitelor de
struguri initiali
75
0,15
5
5
0.10
1
2
120
0,25
5
2
0.05
0.05
1

Schita de principiu a desciorchinatorului tip VDG-20, si schema cinematici a acestei masini , schema
principiala a zdrobitorului-desciorchinator cu valturi ramane neschimbata aproape pentru toate
variantele de masini din aceasta grupa.
Desciorchinatorul VDG-20: a schita de principiu; b schema cinematica; 1-
buncar; 2 valturi; 3
cilindrul
desciorchinatorului; 4
capacul; 5- arborele
desciorchinatorului; 6
palete; 7 dispozitiv; 8
transportor
elicoidal; 9 cadrul
masinii
desciorchinatorului; 10
gura de evacuare
bostina; 11 gura de
evacuare
ciorchini; 12
clapeta obturatoare.
Principiul de
functionare al
desciorchinatorului tip VDG-20
este urmatorul: recolta este
descarcata in buncarul de
alimentare de unde trece
printre valturile 2 si se
zdrobeste. Trecand printre
valturi, toata masa de struguri
se indreapta spre
desciorchinator, bostina este
supusa loviturilor paletelor in
urma carora bobitele se
desprind de ciorchine. Bobitele
trec prin orificiile
cilindrului perforat ajungand in
recipientul de bostina, iar ciorchinele deplasandu-se sub actiunea paletelor se indreapta spre iesire. In
partea inferioara a recipientului pentru bostina se afla snecul care transporta bostina la pompa.
Utilajul poate lucra si ca zdrobitor, fara a inlatura ciorchinele si ca zdrobitor-desciorchinator.
Pentru aceasta exista clapeta obturatoare care, ocupand o pozitie sau alta, conduce strugurii zdrobiti
catre desciorchinator sau catre recipient.
In tabelul7.2. sunt prezentate unele caracteristici tehnice pentru diferite tipuri de utilaje din
aceasta categorie.
Caracteristicile tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinatoare cu valturi
Tipul VDG-10 VDG-20 VDG-30/50
Productivitatea,
t/h
10 20 30-50
Valturile: 2 2 2
-numarul
-diametrul, mm
-turatia,
rot/min
317
62,5
317
62,5
317
65-70
Turatia
arborelui
desciorchinatorului,
rot/min
185 200 145;160;175
Puterea
mecanica de actionare,
kW
3 4 3
Dimensiunile
de gabarit L x b x h
2244x127
7
x1800
2840x127
0
x1995
300x1500
x1980
Masa , kg 863 1425 1700
In continuare vor fi prezentate unele tipuri de zdrobitoare-desciorchinatoare care se deosebesc
partial prin constructia lor, de masinile analizate anterior.
Institutul Stiintific de Cercetari din Armenia pentru Viticultura si Vinificatie a realizat un
model de dispozitiv pentru receptia si prelucrarea strugurilor cu productivitatea de 20 t/h /VPPV-
20/.
Utilajul este alcatuit din buncarul de receptie 1, pe fundul caruia sunt instalate doua
transportoare 2 cu placi, care se misca unul in intampinarea altuia. Fiecare transportor este
executat sub forma de banda infinita care este infasurata pe rotile dintate 6, 7, 8. Placile aluneca
liber de-a lungul ghidajelor 10. Placile suprapuse una peste alta prezinta varfuri si goluri realizate
astfel incat varful de la placa superioara sa corespunda cu golul de la placa inferioara.
Sub transportoare este instalat desciorchinatorul 3, sub care se afla sita de scurgere 4.
Bostina, trecand prin sita de scurgere, ajunge in scurgatorul 9, unde sucul o transporta spre prese.
Transportoarele si desciorchinatoarele snecului sunt actionate de la motorul electric prin
transmisie cu curea.
Principiul de functionare al masinii tip VPPV-20 consta in urmatoarele: masa de struguri
ajunge in buncar, care are in partea inferioara doua
transportoare cu placi inclinate. Riflurile de pe placile transportoare apuca
strugurii si-i indreapta spre orificiul conic care se ingusteaza si unde are loc
zdrobirea de mai multe ori a strugurilor si apoi prin sita de scurgere ajung in
scurgatorul cu snec. Mustul ravac din scurgator este strans in rezervorul pentru
rnust iar hostina este trimisa la presare.
Schema masinii tip VPPV-20: 1 buncarul de receptie; 2 transportoare cu placi; 3
desciorchinator; 4 sita de scurgere; 5 snec; 6-7-8-roti dintate; 9 scurgator cu snec; 10
ghidaje.
Pentru stabilirea relatiilor de calcul necesare determinarii dimensiunilor de. baza ale dispozitivului de
inchidere au fost efectuate cercetari experimentale pe instalatia de model geometric asemanatoare
scurgatorului de tip VSSS-20/30M. Cercetarile au fost efectuate cu struguri de soiul Riesling si
Acateleli, care sunt prevazute de normative pentru determinarea parametrilor tehnico-tehnologici ai
scurgatoarelor.
Au fost realizate incercari comparative ale buncarului de receptie cu zdrobitoare dupa metoda
clasica /Jdanovici G.A. 1967/. Productivitatea liniei experimentale a

fost 50 t/h. Pentru comparatie a
fost folosit buncarul de receptie cu snecul dozator si zdrobitoare de tip VD-30 din linia de
prelucrare a strugurilor cu productivitatea de 30 t/h.
Rezultatul cercetarilor a stabilit ca, in cazul folosirii echipamentului de incercare, continutul in
must al substantelor absolut uscate se micsora cu 0.2%, continutul ramasitelor ciorchinilor cu 1,7%,
substante fenolice cu 77,5 mg/dm
3
, fier cu 6,0 mg/dm
3
in comparatie cu varianta controlata. Ceilalti
indici ai calitatii zdrobirii strugurilor au fost aceiasi.
Datele obtinute demonstreaza ca mustul obtinut pe modelul de incercare are o calitate superioara
fata de cel controlat si productivitatea este mai mare.
Constructia unui zdrobitor cu valturi profilate si cu role este urmatoarea (fig.7.10.): pe fundul
buncarului de receptie 1 sunt instalate dispozitive de zdrobire. Intre acestea, fixata pe peretii buncarului, este
instalata placa de separare 2.
Schema
tehnologic
a a
masinii: 1
buncarul
de
receptie; 2
placa de
separare;
3- valturi
; 4
role; 5,6
axele de
rotire; 7,8

degajarile valturilor;9 urechile barelor de montare a rolelor.
Dispozitivele de zdrobire constau din doua valturi cuplate 3, cu varfuri si degajari cu acelasi
profil. Pe varfurile fiecarui valt sunt montate rolele 4, care au posibilitatea de a se roti. Axele
acestor role sunt paralele cu axele 6 de rotire a valturilor. Rolele sunt fixate in degajarile 7 ale
valturilor. Axele rolelor sunt fixate in urechile barelor de montare fixate pe partile frontale
ale valturilor, iar suprafetele rolelor si ale valturilor sunt cauciucate.
Principiul de functionare al utilajului este urmatorul: strugurii se toarna in buncarul de receptie.
Peretii inclinati ai buncarului si placa de separare a fluxului 2, datorita masei proprii a strugurilor, ii
dirijeaza spre dispozitivul de zdrobire. Ca urmare a rotirii valturilor 3 in sensuri opuse, strugurii sunt
atrasi in spatiul dintre rolele 4 si degajarile 8. Rotindu-se in jurul axei sale in degajare, rola se
rostogoleste e masa de struguri si compenseaza complet diferenta vitezelor de rotatie ale suprafetelor
tangentiale ale valturilor si exclude miscarea si frecarea strugurilor.
Alta masina tipizdrobitor-desciorchinator este cea cu dispozitiv de prelevare a
mustului i a fost realizata in
Romania
Schema tehnologica a
masinii tip zdrobitor-
desciorchinator cu dispozitiv de
prelevare a mustului: 1
buncar; 2 valturile; 3
obturator; 4 palete; 5 clindru
perforat; 6 arborele
desciorchinatorului; 7 jgheab
pentru evacuare; 8 snec; 9,10
ciur; 11 snec.
Strugurii din
buncarul 1 cad pe valturile 2, de
unde prin obturatorul 3 ajung pe
arborele 6 al desciorchinatorului cu
paletele 4, ciorchinele evacuandu-se
prin jgheabul 7, iar bobitele zdrobite prin perforatiile cilindrului 5ajungand la snecul 8.
Aceasta masina se deosebeste de celelalte utilaje, de acelasi tip,, prin faptul ca pentru evacuarea
bostinei se utilizeaza doua snecuri 8 si 11. Ultimul este montat sub un unghi de 45. Sub ambele snecuri
sunt instalate doua ciururi 9, 10 prin care la miscarea bostinei se elimina mustul.
Avantajele acestei masini constau in: posibilitatea obtinerii unui must de diferite fractii;
incetinirea procesului de oxidare bostinei (datorita micsorarii timpului ei de prelucrare), micsorarea
suprafetei necesare productiei(prin scoaterea din linie a scurgatorului) si in universalitatea utilizarii
(datorita obturatorului 3 pot fi prelucrati struguri cu separarea si fara separarea
ciorchinilor).
La fabricile de vin si de sucuri, pentru maruntirea fructelor si bobitelor sunt folosite zdrobitoare
de fruncte si legume tip CDP-4 sau masina de taiat radacinoase tip CPI-4. Exista intreprinderi unde
fructele cu samburi seprelucreaza in vederea obtinerii sucului pe liniile de prelucrare a strugurilor, in
care, pentru maruntirea fructelor se folosesc masini de tip centrifuge.
Utilizarea masinilor de maruntire prezentate nu permite obtinerea unei bostine destul de
omogene din punct de vedere al compozitiei si cu proprietati extractive destul de bune. In bostina este
continuta o cantitate anumita de particule destul de mici (pana la 1 mm), ca urmare a acestui fapt la
presare si scurgere sucul se imbogateste cu particule in suspensie. In afara de aceasta, valorile inalte ale
vitezelor liniare ale organelor de lucru accelereaza oxidarea bostinei si sucului. La ICSIA din Crimeea
(filiala din Simferopol), au fost realizate zdrobitoare cu valturi tip VDV-5 pentru maruntirea fructelor,
inainte de a extrage din ele sucul prin scurgator si presa.
Zdrobirea se realizeaza prin doua valturi antrenate prin transmisie dintata sincrona si montate
in buncarul de incarcare. Valtul conducator este antrenat in miscare de rotatie de motorul electric prin
cuplajul de siguranta si reductorul cu melc. Toate piesele si subansamblurile care se afla in contact
cu materia prima si cu bostina sunt executate din materiale speciale.
Variatia jocului dintre valturi permite evitarea zdrobirii semintelor.
Incercari experimentale pe zdrobitoare tip VDV-5 au fost efectuate la
fabricarea de vin din Simferopol si la fabricarea de vinuri din fructe din Minsk.
Au fost obtinute urmatoarerele productivitati tehnice: 5-7; 5-6; 3,2-3,5 si 5,8- 6 t/h, pentru diferite
tipuri de vinuri.
Consumul specific de energie electrica a fost 0,25-0,5 kW h/t.
Au fost realizate valturi cu aripioare cu profil variat, dintre care, cele cu profil triunghiular
sunt cel mai des utilizate.
In urma experientelor efectuate, s-a constat ca sucul de visine obtinut
la presa de struguri tip VPND-10 contine 15-17% suspensie, atunci cand s-a
realizat prin zdrobire.
Dupa schimbarea acestui zdrobitor cu cel de tip VDV-5, continutul suspensiilor in suc s-a
micsorat pana la 7-8,5%. Zdrobitorul tip TDG-20 separa pana la 90% din codite si 1-20% din samburi,
ceea ce inrautateste considerabil conditiile de separare a primei fractii de suc de celelalte fractii.
Umiditatea tescovinei la utilizarea zdrobitorului tip VDV-5 s-a micsorat cu 3%.
In urma rezultatelor incercarilor experimentale au fost recomandate, pentru fabricare,
zdrobitoarele de tip VDV-5.
Zdrobitoare-deseiorchinatoare centrifuge cu socuri
Particularitatea specifica a principiului de functionare a zdrobitoarelor desciorchinatoare
centrifuge cu socuri este realizarea simultana a operatiilor de zdrobire si desciorchinare efectuate de
catre rotorul masinii. Aceste masini sunt caracterizate de o turatie mare a rotorului (pana la 450-500
rot/min).
In functie de pozitia organelor de executie,. zdrobitoarele-
desciorehinatoare centrifuge cu socuri se subimpart in utilaje verticale si
utilaje orizontale.
In cazul celor orizontale, in bostina ramane o cantitate oarecare de boabe nezdrobite
si, prin urmare, este necesara introducerea unui dispozitiv suplimentar de zdrobire.
Din punct de vedere tehnologic, existenta vitezelor mari ale organului de executie in
zdrobitoarele centrifuge cu socuri se reflecta negativ asupra calitatii mustului, in comparatie
cu zdrobitoarele cu valturi.
In urmatoarea figura sunt prezentate schemele principale ale zdrobitoarelor-
desciorchinatoare cu socuri. Principalul organ de lucru al masinii este rotorul, care este
reprezentat de un arbore vertical 1 (in cazul al doilea-arbore tubular) cu bratele 2. La
extremitatea de jos a arborelui este instalat un suport cruce 7. Fiecare pereche de brate este
fixata pe arbore sub un unghi de 90 fata de cea vecina. Pe suportul 7 sunt instalate paletele
verticale 3, care sunt incovoiate pe spirala in spatiul inelar dintre doi cilindri. Cilindrul
exterior 6 este perforat si comunica cu recipientul pentru bostina al masinii. Arborele cu brate
se afla in cilindrii 4 si 5 care, la randul lor, se afla in interiorul cilindrului 6.
Suprafata laterala interioara a cilindrului mic 5, in primul caz, este ondulata, pentru
marirea rezistentei la lovirea strugurilor de peretii cilindrului. La varianta b, 8 reprezinta un
arbore vertical pentru paletele inclinate. Paletele elicoidale sunt destinate separarii cat mai
exacte a resturilor de coaja a bobitelor, separarii bobitelor de ciorchinii patrunsi in spatiul
inelar dintre cilindrii, precum si transportului ciorchinilor catre orificiul de evacuare si
inlaturarea lor din zdrobitor.
Schema prezentata (varianta a ) corespunde zdrobitoarelor tip TDG-20, TDG-30 din
R. Moldova si sistemului BLACHERE (Franta, Algeria).
Firma Blachere produce, de asemenea, zdrobitoare in patru variante ale caror
caracteristici tehnice sunt prezentate in tabelulul urmator.
Caracteristicile tehnice ale zdrobitoarelor produse de firma Blachere
Productivitatea, t-h
Turatia rotorului,
rot/min
8
550
18
450
30
450
40
420
Puterea
electromotorului, kW
Dimensiunile de
gabarit, mm
-lungimea
-latimea
-inaltimea
Masa, kg
4,416
1600
1000
1600
400
5,888
1800
1100
1700
600
7,36
2100
1200
1800
700
8,832
2300
1300
1900
800
Schema tehnologica a zdrobitorului-desciorchinator centrifug cu socuri: a cu
arbore comun, cu brate si palete; b cu arbori de actionare, separati; 1,8 arbori; 2
brate; 3 palete elicoidale; 4 cilindri interiori netezi; 5 cilindru interior ondulat; 6
cilindru exterior perforat; 7 suport in cruce.

Firma Garolla (Italia) produce zdrobitoare cu productivitatea de 30 si 40 t/h
(stationare) si de 10 t/h (mobile). Asemenea tipuri de zdrobitoare sunt produse si de firma
Gianazza (Italia).
Analizandu-se procesul de lucru al acestor masini, s-a stabilit ca, dupa lovirea cu
bratul, strugurele primeste o viteza considerabila si poate sa iasa din camera de zdrobire,
trecand nu mai mult de 1-2 lovituri ale bratelor pe fiecare strugure.
Zdrobitoarele-desciorchinatoare cu brate, cu dispunerea verticala a organelor de lucru,
prezinta o eficienta tehnologica scazuta. Un rol important in distrugerea bobitelor si in
desciorchinare il are procesul de transport al strugurilor cu ajutorul bobitelor si in
desciorchinare il are procesul de transport al strugurilor cu ajutorul paletelor elicoidale catre
orificiul de iesire pentru ciorchini, proces care este insotit de o frecare intensa a strugurilor pe
suprafata cilindrului perforat.
Sunt posibile mai multe metode de inlaturare partiala a acestor neajunsuri. Astfel, in
Franta, Italia precum si in alte tari sunt patentate utilajele tip zdrobitor-desciorchinatoare
verticale cu asa-numita alimentare cu stuguri de jos, dintre asemenea constructii
deosebindu-se zdrobitoarele Blachere fara brate. Pentru zdrobitoarele-desciorchinatoare cu
alimentare de jos nu este necesarainstalarea receptorului de bostina.
O metoda de marire a gradului de uniformitate al zdrobirii strugurilor este folosirea
mecanismelor de actionare separata a arborelui cu brate de cel cu palete elicoidale.
Un asemenea tip de utilajeste cel reprezentat in fig.4.12.b care este realizat dint-un
corp cilindric, pe a caruiparte dorsala este instalata fereastra pentru evacuarea ciorchinilor.
Concentric corpului este asezat un cilindru interior 4, deasupra caruia este instalat
buncarul de alimentare. In interiorul corpului, concenric cu acesta, se afla si cilindrul
perforat 6. pe axa corpului cilindric vertical este instalat arborele 8, care in partea de jos, cu
ajutorul unui suport de tip cruce orizontal 7, are fixatepaletele elicoidale 3. Pe arborele
tubular 1 sunt instalate bratele 2.
Strugurii se rastoarna in buncarul zdrobitorului, de unde trec in cilindrul mic unde, cu
ajutorul bratelor care se rotesc, se realizeaza zdrobirea strugurilor si desciorchinare. In partea
inferioara a corpului, strugurii sunt aruncati datorita fortei centrifuge pe paletele elicoidale.
Bobitele zdrobite cad prin gaurile cilindrului perforat si sunt evacuate prin fereastra speciala.
Caracteristici tehnice ale zdrobitoarelor-desciorchinatoare centrifuge cu socuri
Tipul T
DG-20
TD
G-30
TDG-30A TDG-50
Productivitatea 2
0
30 30 50
Turatia arborelui cu
brate, rot/min
2
75;350;
4
25;500
250
;300;
350
;400
125;175;
225;275
75;110;
150;1
80
Turatia paletelor
elicoidale, rot/min
2
75;350;
4
250
;300;
350
400 300
25;500 ;400
Puterea mecanica
de actionare,kW
7
,5
10 10 13
Dimensiuni de
gabarit, mm
-lungimea
-latimea
-inaltimea
-masa
1
890
1
300
1
000
6
00
196
0
196
6
180
0
108
0
1960
1800
2100
1080
2910
3120
3200
3408

Zdrobitorul-desciorchinator centrifug
cu socuri tip TDG-50: 1corpul
cilindric; 2cilindrul interior; 3buncarul de
alimentare; 4 cilindrul perforat exterior; 5
arborele pentru desciorchinator; 6 -suport in
cruce; 7palete elicoidale; 8arbore pentru
actionarea zdrobitorului; 9brate orizontale
(ale zdrobitorului).

Aceasta schema functionala sta la
baza constructiilor utilajelor TDG-20, TDG-
30A si TDG-50 care au productivitatea de 20,
30 si respectiv 50 t/h. In fig.7.13. este
prezentata schema tehnologica a zdrobitorului
TDG-50.
Zdrobitor-scurgator
Zdrobitoarele scurgatoare au fost construite din necesitatea simplificarii prelucrarii
strugurilor, prin realizarea scurgerii mustului liber, concomitent cu zdrobirea strugurilor.
Este format dintr-un zdrobitor cuvalturi canelate 2 (fig. 7.14) turnate din arama,
avand la partea inferioara un transportor de mustuiala cu melc 3, cu ajutorul caruia se
realizeaza scurgerea mustului liber.
Turatia melcului este 24 rot/min iar
distanta dintre valturi 2,25-9,75 mm.

Zdrrobitor scurgator:
1- palnie de alimentare; 2-valturi canelate; 3- transportor melc; 4- racord
evacuare must; 5- palnie evacuare mustuiala scursa; 6- cilindru perforat.
Mustuiala zdrobita de cele doua valturi ale zdrobitorului cade intr-un jgheab de tabla
perforat montat la partea inferioara a carcasei. In acest jgheab este montat un melc
transportor inclinat la 20-25, care vehiculeaza mustuiala de-a lungul sau si a unui
cilindruperforat montat in prelungirea jgheabului de mustuiala. Mustul liber se scurge prin
orificiile jgheabului si cilindrului perforat, iar mustuiala scursa este eliminata prin gura de
evacuare 5. Mustul scurs se colecteaza intr-un bazin plasat sub jgheabul perforat, de unde prin
racordul 4 se scurge spre cisternele de colectare ale cramei.
Din cauza lipsei desciorchinarii si a comprimarii mustuielii in dispozitivul de
scurgere, mustul obtinutcu acest utilajeste foarte bogat in substante tanante. Totodata, prin
frecarea mustuielii de peretii cilindrului perforat, are loc o maruntire a componentelor solide,
care duce la marirea procentului de burba din must.
Folosirea zdrobitoarelor-scurgatoare de acest tip nu este recomandabila decat in
situatia in care strugurii care trebuie prelucrati sunt de calitate inferioara, astfel incat o
prelucrare complexa nu ar fi rentabila.
Caracteristici tehnice : capacitatea de prelucrare: 5-6 t/h; puterea electromotorului
2,8 kW; capacitatea cosului de alimentare 80 l; turatia valturilor 120 rot/min; turatia melcului
24 rot/min; distanta intre valturi 2,25-9,75 mm.
La reglarea distantei dintre valturi, se tine seama de: diametrul boabelor, starea
recoltei de struguri, forma suprafetei valturilor.
Intretinerea consta in spalarea zilnica cu jet de apa, dupa incetarea activitatii. Se
spala palnia de alimentare, valturile zdrobitoare, gura de evacuare, partile interioare, dupa
scoaterea capacelor laterale si demontarea sitei de fund din dreptul capacelor.
Revizia masinii se face o data pe an, la sfarsitul sezonului, si consta in
demontarea masinii, curatirea organelor de lucru si verificarea lor.

Zdrobitor-desciorchinator cu pompa
Zdrobitorul-desciorchinator cu pompa este de fapt un agregat numit
egrafulopompa, care prezinta o serie de avantaje: indici calitativi de lucru superiori,
productivitate ridicata, utilizare larga, reglare simpla, ocupa un spatiu restrans.
Cele mai raspandite tipuri de asemenea utilaje intalnite in unitatile vinicole din
Romania sunt zdrobitorul-desciorchinator cu pompa de tip Independenta si TZD-1.
Egrafulopompa Independenta Sibiu are productivitate redusa si indici calitativi de lucru
inferiori celor obtinuti cu echipamentul TYD-1 produs de Tehnofrig Cluj.
Zdrobitorul-desciorchinator cu pompa TZD-1 are urmatoarele componente
principale: valturile zdrobitoare 2, cilindrul separator 4, arborele desciorchinator 6, pompa de
mustuiala 8 (fig.7.15.)
Cadrul agregatului este o construtie metalica din profiluri U si din cornier,
sudate, pe care sunt montate, in suruburi, diferitele organe ale masinii. Aceste este fizatpe
fundatie prin sase suruburi speciale.
Zdrobitorul este format din patru valturi canelate, imbracate la ezterior cu o
camasa de otel inoxidabil. Valturile extreme sunt montate pe bucse excentrice de fonta care
permit, prin rotirea lor, reglarea distantei dintre ele si valturile fixe. Pentru evitarea
deteriorarii diferitelor orgne ale masinii, in cazul intrarii unor corpuri tari intre valturi,
zdrobitorul este prevazut cu con de frictiune.
In functionarea normala, cuplul motor primit de la roata de lant 3, montata pe
butucul rotii dintate 2, care se rotste liber pe axul 1, se transmite axului 6 prin intermediul
rotii dintate libere 5 si a conului de frictiune 4
Zdrobitor-desciorchinator cu
pompa: 1-buncar de alimentare; 2- valt
zdrobire; 3- perete inclinat; 4- cilindru
separator; 5- segmente spira; 6- arbore
desciorchinator; 7- palete; 8- pompa de
mustuiala cu piston; 9- jgheab evacuare
ciorchini; 10- bazin colector mustuiala; 11-
gura de evacuare mustuiala.





Dispozitiv de siguranta cu con de frictiune:
1- valt;
2- roata dintata; 3- roata de lant; 4- con de frictiune;
5- roata dintata;
6- ax valt; 7- saiba elastica; 8- piulita
Strangerea conului de frictiune 4 in locasul sau de pe roata dintata 5 se face cu ajutorul
piulitelor 8 si al saibei elastice 7.
In cazul in care cuplul rezistent depaseste o anumita valoare, conul de
frictiune patineaza in locas, intreruand astfel transmiterea miscarii la valturi.
Buncarul de alimentare, montat pe cadrul zdrobitorului, este construit din
tabla de otel cu profiluri cornier sudate. Pentru evitarea contactului strungurilor cu fierul, in
interior, buncarul este acoperit cu un strat de vopsea rezistenta la actiunea acizilor din must. In
partea opusa alimentarii cu struguri acesta este prevazut cu un perete mai inalt pentru evitarea
caderii strugurilor in afara buncarului.
Cilindrul separator este un tambur din tabla de otel inozidabil, perforata, pe
care este nituita, la capatul anterior, o coroana dintata de antrenare, iar la capatul posterior un
inel de rulare. Turatia cilindrului separator este de 14 rot/min.
Pe corpul tamburului sunt montati in exterior opt segmenti de spira, care
transporta spre carcasa inferioara a desciorchinatorului boabele cazute in jgheabul cilindrului
separator, prin orificiile tamburului.
Axul desciorchinatorului, plasat in interiorul cilindrului separator, se compune
dintr-un valt pe care sunt montate prin filetate si piulite de siguranta, o serie de palete dispuse
in spirala. Turatia axului desciorchinator este de 166 rot/min.
Atat axul cat si paletele sunt confectionate din otel inoxidabil. Axul se sprijina
pe doua lagare cu rulmenti, iar sa capatul anterior sunt montate doua roti de lant.
Strugurii descarcati in buncarul 1 sunt antrenati prin rotirea valturilor
zdrobitorului 2 intre acestea si zdrobiti, dupa care cad pe peretele inclinat 3. De aici strugurii
aluneca spre cilindrul separator 4, de unde sunt preluati de paletele axului separator 6, care ii
antreneazaspre jgheabul de evacuare a circhinilor 9.
Pentru prelungirea sau scurtarea timpului in care ciorchinii sunt supusiactiunii
paletelor, acestea sunt prevazute cu posibilitatea de reglare a orientarii lor, prin rotirea in jurul
axei proprii.
Boabele zdrobite, desprinse de pe ciorchini, cad prin orificiile practicate in
peretii cilindrului separator, de unde, prin rotirea acestuia (in sens invers sensului de rotire al
axului desciorchinator, sunt impinse de catre segmentii elicoidali 5, spre carcasa inferioara a
agregatului, in bazinul 10, de unde pompa 8 le evacueaza spre scurgator.
Caracteristici tehnice: capacitatea de prelucrare: 30-45 t/h; capacitatea
buncarului de alimentare: 1,4 m
3
; debitul pompei: 40 000 l/h; inaltimea de refulare a pompei
pe verticala: 14 m; puterea electromotorului: 10 kW; n: 1500 rot/min; dimensiuni de gabarit,
in mm: 3160 x 2000 x 3670; masa: 3000 kg.
Variatia capacitatii de prelucrare a gregatului este limitata de productivitatea
valturilor zdrobitoare care este functie de indicele de zdrobire care depinde de calitatea
materialului.
Indicii calitativi ai agregatului, imbogatirea mustului in substante tanante si fier
sau vatamarea ciorchinilor si semintelor se incadreaza in limitele valorice impuse de cerintele
tehnologice.
Caracteristici tehnice: capacitatea de prelucrare: 5-6 t/h; puterea electromotorului 2,8
kW; capacitatea cosului de alimentare 80 1; turatia valturilor 120 rot/min; turatia melcului 24
rot/min; distanta dintre valturi 2,25-9.75 mm.
La reglarea distantei dintre valturi, se tine seama de: diametrul boabelor, starea
recoltei de struguri, forma suprafetei valturilor.
Intretinerea consta in spalarea zilnica cu jet de apa, dupa incetarea activitatii. Se spala
palnia de alimentare, valturile zdrobitoare, gura de evacuare, partile interioare, dupa
scoaterea capacelor laterale si demontarea sitei de fund din dreptul capacelor.
Revizia masinii se face o data pe an, la sfarsitul sezonului, si consta in demontarea
masinii, curatirea organelor de lucru si verificarea lor.
Calculul tehnologic al zdrobitoarelor-desciorchinatoare si al morilor cu cutite

Elementele dimensionale ale valturilor
Determinarea geometriei optime a valturilor profilate, elaborarea metodologiei de
calcul, precum si proiectarea acestora constituie probleme de
actualitate in constructia de utilaje pentru vinificatie. Problemele mai importante,
care presupun un studiu mai profund, sunt mecanica procesului de lucru a
valturilor (caracterul actiuni organelor de lucru asupra produsului:
cinematica de miscare a strugurelui si jocul intre valturi s.a.m.d.), actiunea diferitilor factori
asupra productivitatii zdrobitorului precum si indicii calitatii procesului obtinut.
Geometria si conditiile tehnice ale actiunii valturilor profilate contribuie la
aplicarea rationala a fortelor exterioare asupra strugurilor supusi prelucrarii.






La maruntirea lor intre varfurile si golurile nervurilor, strugurii capata viteze
considerabil mai mici si sunt supusi unei frecari mai slabe. Procesul de maruntire, in acest
caz, se apropie tot mai mult de varianta optima de faramitare a strugurilor, ca rezultat al
apropierii suprafetelor plane de maruntire. Majoritatea uzinelor realizeaza valturi profilate cu
4, 6 si 8 nervuri.
Conditia ca bobul de strugure sa poata fi antrenat de valturi si tras printre acestea
este: , unde este unghiul de frecare al bobului cu suprafata valtului.
Diametrul valtului pentru antrenarea celor mai mari boabe se determina din conform
relatiei:
unde: 6 este distanta
dintre valturi, care trebuie sa fie mai
mare decat dimensiunile semintelor
de struguri. Unghiul a capata
valoarea maxima in, cazul in care 6=0.
Introducand 6-0 si = , se obtine diametrul minim al valtului:
Valoarea unghiului de frecare cp ajunge pana la 14.5. in
practica pentru D se foloseste valoarea
obtinuta cu relatia:
Este stabilit ca atunci cand turatia n a organului de lucru
(valtul)
variaza in intervalul 1-10 rot/min, coeficientul K care pune in evidenta antrenarea
materiei prelucrate, variaza in limite largi pentru aceeasi cantitate de must ravac. Valoarea
lui K poate fi determinata grafic.
Pentru o cantitate maxima de must ravac (55 dal/t), coeficientul K la
n =1-10 rot/min, se poate determina analitic:
Se mentioneaza ca in relatia de calcul anterioara nu s-a
tinut cont de
profilul valturilor. Factorii de acest tip se pot lua in consideratie
introducandu-se in relatia de mai sus coeficientii K
1
si K
2
. Coeficientul K
1
tine
cont de caracteristica geometrica a suprafetei de lucru a valturilor si se determina prin
raportul dintre suprafata transversala de actiune pentru valturi profilate si suprafata
transversala de actiune pentru valturi netede
Suprafata sectiunii transversale a valturilor netede poate fi calculata cu relatia:
iar cea a valturilor
profilate cu relatiile :
in care: este coeficient de
proportionalitate, care depinde de numarul de proeminente si este egal cu =0,75, cand z =
4; =1, cand z=6: =1,25, cand z = 8; F
0
-suprafata sectiunii transversale adancite dintre
doua palete vecine , h - inaltimea paletei, , S - latimea paletei, m; - unghiul de
antrenare a valturilor. Coeficientul tine cont de cantitatea de must care se elimina
la zdrobirea strugurilor si este dat de relatia:
unde: - concentratia de suc, %, raportata la volumul total de
produs. Este
stabilit ca marimea q
0
depinde de jocul dintre valturi.
Productivitatea zdrobitoarelor-desciorchinatoarelor
Productivitatea zdrobitorului-desciorchinator cu valturi. Se determina conform relatiei :
in care: este viteza medie de deplasarea
produsului prin spatiul dintre
valturi, m/s (sau viteza periferica a valturilor); 6 -distanta (jocul) dintre valturi, m
(aproximativ 0,006 m); / - lungimea valtului, m; p - densitatea in vrac a strugurilor,
kg/m
3
(600 - 700 kg/m
3
); K
u
- coeficient de corectie care tine seama de neuniformitatea de
alimentare cu produs, umplerea spatiului dintre valturi(K = 0,7-0,8) Relatia pentru
determinarea productivitatii poate avea si urmatoarea forma:
Mentionam ca relatiile indicate sunt
aplicabile numai in cazul in care materialul se
faramiteaza in bucati care nu contin lichid. In
realitate, cand bobitele ajung in zona de functionare
a valturilor, orice crapatura cat de mica a pielitei bobitei este urmata de eliminarea sucului
(mustului), avand o viteza mai mare decat a masei principale de struguri, trecand mai repede
printre valturi. in consecinta, productivitatea reala a zdrobitorului cu valturi este mai mare
decat cea 'calculata conform formulelor indicate. In afara de aceasta, in aceste relatii nu se tine
seama de profilul valturilor.
Latimea spatiului pentru zdrobire intre valturile profilate este putin mai mare decat cea
dintre valturile netede sau striate, in timp ce alti parametri geometrici sunt aceiasi (diametral
exterior, distanta intre axe).
Coeficientul de corectie se determina conform relatiei:
in care: v este viteza periferica a valturilor, m/s; A - coeficient in
functie de tipul valtului. Pentru valturile cilindrice, v = 0,48-1,57 m/s iar A =
0,753,
pentru cele profilate, cand v = 0,8-1,24 m/s, A = 0,859; m - exponent (m=l si respectiv
m=l,06).
Consumul energetic la zdrobirea-desciorchinarea strugurilor si la maruntirea
fructelor

Consumul energetic pentru antrenarea arborilor zdrobitorului-desciorchinaiorului este
necesar in vederea invingerii rezistentei la rotirea valturilor si la separarea boabelor de
ciorchini.
Momentul de rezistenta la rotirea valturilor poate fi determinat ca o
suma a doua componente:
unde: M
d
este momentul necesar invinger
ii rezistentei la deformare a produsului; M
fr
- momentul
de rezistenta la frecarea in lagare, creat de greutatea valturilor si de forta de impingere a
produsului printre valturi. Componenta M
d
se
determina cu relatia:
in care: P
i
este forta de impingere, N; D -
diametrul valturilor, m; unghiul de antrenare intre valturi a produsului.

Momentul de frecare in lagare este dat de relatia:
in care: u- este coeficient de frecare in
lagare; G
v
- greutatea valturilor; d
l
-diametrul
lagarului, m.

Puterea de actionare a zdrobitorului se determina cu relatia:
In care n: este turatia valturilor sau turatia
medie a celor doua valturi, rot/min; randamentul
transmisiei.
Pentru calculul orientativ al puterii motorului electric de actionare a valturilor
zdrobitorului poate fi folosita si relatia empirica:
in care: d
m
este diametrul mediu al
bobitei de struguri; K - coeficient
in functie de proprietatile fizico-
mecanice ale strugurilor, profilul valturilor (pentru valturi cilindrice K=0,194-0,338; pentru
valturi profilate k = 0,136-0,164);

Puterea consumara pentru separarea ciorchinilor poate fi determinata cu relatia:
in care Q, este productivitatea zdrobitoarelor, kg/s; a - lucrul
mecanic specific al desciorchinatoarelor, Nm/kg. [a=(82,4-130,8)
N-m/kg].