Motive literare în

opera bacoviană
Dumitru
Clasa a XII-a “A”
George Bacovia
Despre Bacovia s-a spus că a fost un poet simbolist, însă
criticii literari au remarcat că operele sale aparțin poeziei
române moderne. Critici precum George Călinescu au
văzut în Bacovia un neosimbolist, un poet cu o materie
poetică insuficientă.

După cel de-al Doilea Război Mondial, poezia lui este

afiliată curentelor de gândire mai noi și este pusă în paralel
cu teatrul absurdului, cu anumite curente ale
modernismului poetic, suprarealismul, expresionismul
sau existențialismul.
 Semnificația motivului oraşului

Oraşul bacovian este târgul de provincie aflat sub

semnul plumbului şi caracterizat printr-o atmosferă
de "copleşitoare dezolare, de toamnă cu ploi putrede,
cu arbori cangrenaţi, limitată intr-un peisagiu de
mahala de oraş provincial, între cimitir şi abator.(Eugen
Lovinescu)

Toamnă
Clavirile plâng în oraş...
Afară o vreme de plumb
Şi vântul împrăştie ploaia,
Tomnatice frunze prin târg
Aleargă, pe drumuri, cu droaia.
Un bolnav poet, afectat
Aşteaptă tuşind pe la geamuri -
O fată, prin gratii, plângând,
Se uită ca luna prin ramuri.
Ea plânge... el palid se pierde
Prin târgul sălbatec, sever;
Şi pare tabloul acesta
Că-i antic şi plin de mister!...
Opere
Fanfară Noapte
Ce tristă operă cânta Se-ntind bulevarde-n noapte de vară,
Fanfara militară Pe arbori, electrică lumină -
Târziu, în noapte, la grădină...
La gară zvâcneşte o maşină
Şi tot oraşul întrista,
Fanfara militară.
Şi-n gol, tresar signale de gară.
Plângeam, şi rătăceam pe stradă Pe cer de safir, comori de avari...
În noaptea vastă şi senină; Tăcerea în gol vibrează cu zvon, -
Şi-atât de goală era strada - Oraşul, cu-ncetul, pare-un salon, -
De-amanţi grădina era plină. Acuma, în somn, tresar fete mari.
Oraşul luminat electric
Dădea fiori de nebunie -
Era o noapte de septembrie,
Atât de rece şi pustie!
Şi tot oraşul întrista
Fanfara militară...
Târziu, în noapte, la grădină,
Ce tristă operă cânta
Fanfara militară.
 Semnificația contextuală

• În toate cele trei opere, motivul oraşului are o semnificaţie

comună : faza in curgerea ireversibila spre moartea lucrurilor şi
degradarea materiei. De exemplu în opera “Fanfară” motivul,
atestat în ultima strofă este accentuat prin versurile “Şi tot oraşul
întrista/Fanfara militară...” având aceiaşi sugestie contextuală.

• În poezia “Toamna” motivul atestat în primul vers este accentua

prin imaginea artistică “Clavirile plâng în oraş...” şi denotă oraşul
ca un spatiu in care viata reprezinta o faţeta a blestemului
primordial.
 Asemănări şi divergenţe

• Toate cele trei opere au la bază tema trecerii ireversibile

a timpului, “oraşul” fiind cel ce dă valoare acestuia
printr-o iluzie numită viaţă.

• O divergenţă contextuală putem observa între poeziile

“Tomnă” şi “Fanfară”, în prima din opere oraşul
semnificând spaţiul primordial iar în a doua –
degradarea materiei
 Aserţiune critică

“În toate imprejurarile, el se exprimă printr-un personaj care este şi nu

este el insuşi , ci masca lui expresivă , adică ipostaza prin care el îşi
valorifică nu atât trăirile intime cât o anumită viziune a lumii , o
interpretare a ei mai profundă şi mai cuprinzatoare .” (autor necunoscut)
Viziune proprie : Prin operele sale, Bacovia îşi exprimă propria viziune
asupra lumii triste şi depresive din punctul său de vedere. Poeziile sale
sunt un mod unic de a simţi trăirile şi sentimentele lui în momentul
scrierii lor, acestea fiind o pată alba lăsată de el în literatura română
Mulţumesc pentru
atenţie