EMYA

European practices of mentoring with

young adults at risk of disadvantage and
school drop-out

Grundtvig Learning Partnership

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie (comunicare) reflectă numai punctul de vedere
al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
MENTORAT ŞI COMUNICARE

Abilităţi de consiliere de bază

MENTORAT ŞI COMUNICARE

 Mentorat –stabilirea unei relaţii de sprijin şi

orientare intre un adult şi un tânăr.
 “Sprijin şi orientare” – demers de
consiliere.
 Abilitati de consiliere de bază: metode de
eficientizare a comunicării verbale şi non
verbale.
ABILITAŢI DE CONSILIERE DE
BAZĂ

 ASCULTAREA ACTIVĂ
 ALTERNAREA ÎNTREBĂRILOR
DESCHISE CU CELE ÎNCHISE
 PARAFRAZAREA
 SUMARIZARE
 REFLECTAREA
ASCULTAREA ACTIVĂ
SCOPURI:

- orientează persoana fizic şi psihologic

- încurajează persoana să vorbească
- informează persoana că este ascultată
- transmite empatie

Empatie - înţelegerea situaţiei şi trăirilor persoanei ca şi cum am

fi în locul acesteia, fără a ne identifica cu persoana .
ASCULTAREA ACTIVĂ

 COMPORTAMENTUL DE ASCULTARE ACTIVĂ

- aşezarea cu faţa către persoană

- stabilirea contactului vizual
- adoptarea unei posturi deschise
- înclinarea corpului către persoană
- înclinări din cap
FOLOSIREA ÎNTREBĂRILOR
DESCHISE
 Întrebări la care persoana nu poate răspunde cu
“da” sau “ nu”.
 Exemple:
“ Spune-mi despre familia ta”
“ Ce te face să spui asta?”
“ De ce crezi că ai ajuns să ai probleme cu
absenţele?”
 Când le folosim: - când începem interviul
- când persoana nu e motivată
- când vrem să aflam informaţii
FOLOSIREA ÎNTREBĂRILOR
ÎNCHISE
 Întrebări la care se poate răspunde cu “ da “ , “nu”,
sau alte două cuvinte.
 Exemple:

“ Ai multe absenţe ? Câte ?”

“ Se întâmplă să consumi alcool?”
 Când le folosim:

- când vrem informaţii specifice

- când vrem să discutăm o anumită temă
- când vrem să întrerupem discuţia
ÎNTREBĂRI DESCHISE VS.
ÎNCHISE
EXEMPLE:
M: “ Te simţi speriat/ă ?”
“ Cum te simţi când te gândeşti la...?”

M: “ Te îngrijorezi în legătură cu ce o să faci dacă iei

notă mică la test ?”
“ Ce crezi că o să faci dacă iei notă mică?

M: “ Relaţia cu părinţii tăi este una bună ?”

“ Spune-mi, cum este relaţia cu părinţii tăi ?”
PARAFRAZAREA
 DEFINIŢIE: Mentorul reformulează conţinutul
mesajului persoanei consiliate.
 SCOPURI:
- transmiterea faptului că înţelegem mesajul
persoanei consiliate
- ajutăm persoana să simplifice/cristalizeze
mesajul comunicat
- încurajăm persoana să elaboreze mesajul
- verificăm dacă am înţeles corect mesajul
 PARAFRAZAREA
 CÂND FOLOSIM PARAFRAZAREA:
- când avem o ipoteză legată de situaţia persoanei
- când persoana are greutăţi în a lua o decizie
- când mesajul persoanei este complex şi există o
confuzie legată de conţinutul corect al mesajului

 EXEMPLU :
P: “ Şi mama îmi spune să nu mai lipsesc de la ore”
M: “ Se pare că eşti conştient că şi persoanele
apropiate sunt îngrijorate de lipsa ta de la ore”
 PAŞI ÎN UTILIZAREA PARAFRAZĂRII

 P ( elev de 16 ani):”Cum să le spun părinţilor să nu mă mai

controleze atât de mult? O să zică că sunt obraznic. Nu prea
am chef să le zic ce simt”

 M:
Paşi: 1)Reamintirea mesajului şi repetarea lui în gând.

2) Identificarea conţinutului mesajului : ( vrea mai multă

libertate dar îi e teamă să le spună ca să nu fie perceput ca
obraznic)

3) Selectarea formulei de început: “ Se pare că...”, “ Din

ce îmi spui înţeleg că...”, “ Crezi că...”
PAŞI ÎN UTILIZAREA PARAFRAZĂRII
4) Traducerea conţinutului cheie în propriile cuvinte:
(ex. mai puţin control= mai multă libertate, o să creadă că sunt
obraznic = îngrijorat de reacţia părinţilor )

5) Comunicarea mesajului reformulat:

“ Se pare că nu ai găsit o cale să le spui părinţilor că vrei mai
multă libertate datorită faptului că eşti îngrijorat de reacţia pe
care ar putea ei să o aibă. Este adevărat ?”

6) Solicitarea confirmării că reformularea este corectă.

“Este adevărat ?”
REFLECTAREA
 DEFINIŢIE: un răspuns verbal/non verbal la
exprimarea unei emoţii.
 STRUCTURĂ: “ Simţi/ te simţi ....pentru că....”

 EXEMPLU:
P: ( elev , 18 ani) “ Mi se pare că atâtea lucruri se întâmplă
acum. A început ultimul semestru de şcoală, trebuie să
încep să învăţ pentru BAC, mama are probleme de
sănătate şi trebuie să ajut pe acasă. Parcă nu mai fac
faţă.

M: “ Din ceea ce îmi spui, mi se pare că te simţi copleşit de

toate lucrurile care se întâmplă în viaţa ta” ( contact
vizual, postură deschisă, ton empatic).
 SUMARIZAREA
 DEFINIŢIE: Colecţie de mai multe parafrazări şi
reflectări care condensează mesajul persoanei sau
conţinutul întregii discuţii. Acoperă mesaje mai lungi.

 SCOPURI:
- identificăm o tema majoră a discuţiei/mesajului
- evităm divagarea de la tema discuţiei
- începem o discuţie pornind de la una anterioară
- metodă pentru a încheia discuţia –concluzie
- evaluam progresul consilierii
- facem tranziţia la altă temă de discuţie
PAŞI ÎN UTILIZAREA
SUMARIZĂRII

EXEMPLU:
 P ( elevă de 14 ani) :
La începutul discuţiei: “Nu înţeleg de ce părinţii trebuie să
divorţeze. Nu dau vina pe ei, dar e foarte greu pentru mine”
( voce scăzută, evită contactul vizual, ochii în lacrimi)

La mijlocul discuţiei:” Aş vrea să rămână împreună. Câteodată

cred că nu se poate pentru că se ceartă din cauza mea.
Poate e vina mea.”
 PAŞI ÎN UTILIZAREA SUMARIZĂRII
 M:
Paşi: 1) Reamintirea conţinutului şi a emoţiilor.
Conţinut: vrea ca părinţii să nu divorţeze. Emoţii: se simte
tristă, vinovată
2) Identificarea temei mari a mesajului
Crede că e responsabilă de despărţirea lor.
3)Selectarea unei formule de început .
“ Mi se pare că te simţi...” “ Din ce îmi spui înţeleg că te
simţi...” “ Văd că tu crezi ...şi asta te face să te simţi...”
4) Comunicarea mesajului sumarizat şi evaluarea eficienţei
“ La începutul discuţiei mi-ai spus că nu vrei să dai vina pe
nimeni pentru divorţul părinţilor. Acum mi se pare că tu crezi
că eşti responsabilă pentru despărţirea lor, şi asta te face să
te simţi tristă şi vinovată. Este adevărat?”
 CONCLUZII
 Utilizarea metodelor de consiliere de bază asigură
succesul comunicării şi a stabilirii relaţiei de suport cu
elevul.

 Abilităţile de bază sunt învăţate implicit în cursul

socializării, la unele persoane sunt mai bine
dezvoltate ( inteligenţa emoţională ), iar utilizarea lor
poate fi învăţată explicit.

 Exersarea lor creşte eficienţa comunicării.