LOGOPEDIE.dap.
ro
ACTIVITATI DE SUPORT DESTINATE
PARINTILOR COPIILOR CU
DEFICIENTE AUDITIVE
Conf. Univ. Dr. Maria Anca
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei,
UBB Cluj Napoca
Una dintre metodele educative
aplicate cu succes in Marea Britanie
dar si in scoli belgiene si olandeze
este „Metoda maternal-reflectiva”.
MRM a fost elaborata si utilizata de
catre calugarul Van Udeh la Scoala
pentru Surzi din St. Michielsgestel,
Olanda. Aceasta metoda s-a dovedit
extrem de utila pentru dezvoltarea
deprinderilor de vorbire, limba, citire
si scriere precum si pentru
dezvoltarea sociabilitatii si a
afectivitatii.
MRM are doua componente:
− „Maternala”, se refera la situatia
de joc in care mama prezinta
copilului un limbaj structurat,
copilul emite incercari verbale,
mama ii raspunde cu modelul
corect si completeaza cele spuse
de catre copil.
− Reflectiva, adica se creeaza
situatii de invatare in care,
copilului, ii sunt oferite
vocabularul si structurile
lingvistice; forma de realizare
trebuie sa constituie o provocare
pentru copil.
Aceste componente dobandesc in
activitatea educationala cadre
1
aplicative si valente noi. Astfel,
componenta maternala se refera la
rolul pe care-l joaca mama in fata
bebelasului: ea ii pune intrebari sau
ii povesteste si tot ea ii raspunde.
Specialistul care lucreaza cu copilul
(logoped, psihopedagog), il intreaba,
ii furnizeaza cuvintele si structurile
verbale necesare construirii
raspunsului, apoi continua
conversatia chiar in absenta
raspunsului acestuia. Copilului i se
ofera un cadru lingvistic larg printr-o
conversatie permanenta referitoare la
activitati zilnice, comune. Copilul va
folosi aceasta forma comunicativa
pentru a-si forma deprinderi de
comunicare, in invatarea treptata a
limbajului utilizand drept suport
pentru conversatie diferite arii
tematice, evenimente.
Componenta reflectiva (a privi
inapoi). Devine operationala ceva
mai tarziu, cand dezvoltarea psihica
permite copiilor, indrumati de catre
profesor, sa reflecteze asupra limbii
pe care o folosesc pentru a-i intelege
mai bine structurile. Aceste structuri
de limba constituie suport pentru
fixarea sensurilor. In etapa reflectiva
copiii reflecta asupra vocabularului
 LOGOPEDIE.dap.ro
si a structurilor de limba, asupra
aspectelor de topica, de morfologie
si sintaxa.
Aceasta trebuie sa fie o etapa
stimulativa si in acelasi timp o
experienta de invatare. Profesorul
trebuie sa fie constient de nivelul de
intelegere al copiilor din clase/grupe
pentru a asigura eficienta demersului
sau.
In scolile sau centrele
educationale in care se aplica metoda
MRM, o componenta importanta a
intregului demers este interventia
suportiva destinata parintilor si altor
membrii ai familiei. Aceasta
interventie este structurata pe
urmatoarele domenii:
− consiliere
− examinar si suport audiologic
− prezentarea si insusirea unor
metode de comunicare
− interventia la nivel anteprescolar
si prescolar a surdopedagoului
− interventia la nivel anteprescolar
si prescolar a instructorului
deficient de auz (in cazul
familiilor de auzitori)
1. Consilierea
Realizarea diagnosticului
surditatii se face la clinica in
prezenta audiologului educational. In
termen de 48 de ore dupa aflarea
diagnosticului parintii trebuie sa fie
contactati de catre un specialist in
consilierea familiei. Nevoile
parintilor au mare importanta pentru
stadiile imediat urmatoare
diagnosticului. Parintii sunt afectati
de aflarea dignosticului in moduri
diferite, de pilda pot aparea reactii de
soc, negare, usurare, vina, etc. O
2
mare problema o constituie
necunoasterea implicatiilor surditatii,
absenta informatiilor referitoare la
deficitul de auz. Parintii au nevoi
diferite: ascultare, compatimire,
nevoie de ajutor. Ei trebuie sa afle ce
au de facut pentru ca, printre altele,
au aflat ca propriul copil are nevoie
de o proteza sau doua, lucru care ii
inspaimanta. Ei afla ca nu va fi usor
copilului sa poarte protezele, dar ca
acest lucru este foarte important.
In literatura de specialitate
sunt descrise diverse reactii si
framantari ale mamelor. “Sa-i
vorbesc? Sa nu ii vorbesc? Trebuie
facut ceva pentru binele copilului.
Mi-e mila de mine si ma intreb cu ce
am gresit. Am recapitulat tot ce am
facut in timpul sarcinii si am vazut
ca am respectat recomandarile si nu
am facut nimic “rau”. Altii au facut
“rele” si au copii normali. De ce
eu? Am fost foarte suparata. Am
plans, nu am putut sa-i spun sotului.
Si el a intrebat “de ce?”, ceea ce ne-
a amplificat vinovatia”.
Este important ca sa fie
intalniti ambii parinti cat mai repede
posibil. O alta problema intampinata
de acesti oameni este de a comunica
rudelor si cunostintelor ceea ce li s-a
intamplat. In general, dupa ce trec
peste socul emotional, parintii vor sa
stie ce este de facut in continuare.
Anumite cupluri vor sa se sprijine
reciproc si drept urmare se constituie
„grupe de sprijin” la care participa
parinti auzitori dar si parinti surzi,
avand ca liant existenta unui copil
surd si diferentiindu-se prin
experienta in domeniul surditatii dar
si prin suita notelor particulare
 LOGOPEDIE.dap.ro
fiecarui cuplu si respectiv fiecarei
familii. Unele familii au nevoie de
mai mult timp sa se obisnuiasca cu
ideea si vor accepta sprijinul
consilierului mai tarziu decat altii.
2. Avizul si suportul audiologic
Parintii trebuie sa fie
perseverenti pentru ca la inceput este
aproape o regula refuzul protezei de
catre copil. Audiologul educational
lucreaza cu copii care au de la 1 an
la 2 ½ ani. Una dintre principalele
probleme puse de catre parinti este
alegerea unei forme de comunicare.
Parintii intreaba daca este bine sa
invete limbajul mimico-gesticular.
Ei vor sa stie cum pot sa comunice
cu copilul lor. Pentru aceasta li se
prezinta video diferite modalitati de
comunicare. Strategiile de
comunicare folosite de catre copil
sunt importante pentru a cunoaste
relatiile dintre copil si familie si
modul in care se poate interveni.
Exemplu: copilul arata cu degetul; ia
parintele de mana si il conduce spre
ceva; incearca sa faca zgomote
verbale sau de alta natura. Scopul
este ca parintii sa inteleaga ca au un
copil care este si surd si nu faptul ca
au un copil surd. Mentionam cateva
roluri ale consilierului si
audiologului educational:
− Sprijina si da sfaturi parintilor;
− Ajuta copii sa beneficieze de
proteze;
− Culege de la parinti informatii
privind copilul;
− Desi parintii trebuie sa se
descurce singuri cu copii
consilierul este cel care le ofera
sugestii si uneori sprijin efectiv;
3
− Cunoaste si discuta cu mai multi
membrii ai familiei (bunici) care
trebuie sa inteleaga faptul ca “nu
se va face bine” si ca trebuie
intervenit efectiv;
− Explica cu rigurozitate faptul ca
protezarea nu este echivalenta cu
vorbirea si nici cu scoala de
auzitori;
− Implementeaza ideea ca problema
surditatii este o problema pentru
intreaga viata.
4.3. Dezvoltarea comunicarii
copilului
Acest deziderat se realizeaza
prin contact vizual, vorbire,
gesticulatie si mai ales prin utilizarea
protezelor. Este importanta
observarea copilului si monitorizarea
progreselor acestuia, evident nu in
fata copilului, prin colaborarea
consilierului cu parintii si cu ceilalti
specialisti. De cele mai multe ori se
constata existenta unei relatii intre
evolutia copilului si natura relatiilor
din cadrul familiei.
4.4. Rolul instructorului deficient de
auz
Multe frustrari ale copilului,
dar si ale parintilor sunt date de
imposibilitatea comunicarii. Daca le
sunt aratate cateva semne gestuale si
vad utilitatea acestora multi parinti
se intereseaza cum le-ar putea
invata. Acesta este momentul
potrivit pentru prezentarea
instructorului surd.
4.5. Rolul surdopedagogului
Psihopedagogul specializat in
domeniul deficientelor de auz are un
rol de nod releu in activitatea de
 LOGOPEDIE.dap.ro

planificare, evidenta si evaluari. compartimente ale dezvoltarii

Aceasta activitate vizeaza copilului (dupa modelul Scalei
urmatoarele domenii: Webster). De asemenea, se
− LIMBAJ SI COMUNICARE selecteaza anumite jucarii cu care
− (inclusiv CITIRE si SCRIERE) atat profesorul cat si instructorul vor
− CUNOSTINTE SI merge la fiecare vizita. Cu aceste
INTELEGEREA LUMII jucarii copilul este antrenat in
INCONJURATOARE diferite jocuri prin intermediul
− (APTITUDINI COGNITIVE SI carora se urmareste dezvoltarea unor
COMPORTAMENT DE abilitati, precum si se incearca
INVATARE) cresterea progresiva a duratei in care
− DEZVOLTAREA FIZICA copilul este antrenat in diverse
− (CAPACITATE MOTORIE activitati.
FINA SI GROSIERA) Exemplu: Adultul antreneaza
copilul in jocuri cu durata de 10 min,
− APTITUDINI PERSONALE SI
timp in care amandoi stau pe covor.
SOCIALE
Uneori copii nu vor sau obosesc si
− (INCLUSIV DEPRINDERILE
este necesar ca atentia lor sa fie
INDEPENDENTE)
relansata.
− MATEMATICA
Profesorul petrece cu parintele
− (constientizarea formei si a si copilul aproximativ o ora pe
dimensiunilor, chiar inainte de saptamana. Aceste intalniri
invatarea numerelor) nicidecum nu servesc la transmiterea
− DEZVOLTAREA de retete de la specialist la parinte.
APTITUDINILOR Parintele observa modul de
CREATOARE relationare al profesorului cu copilul,
− (pentru arta, muzica, teatru, dans) tipul de jocuri introduse de catre
− AMPLASAREA IN acesta, materialele de sprijin folosite,
GRADINITE A COPIILOR vocabularul introdus. Toate acestea
SURZI il vor orienta asupra a ceea ce va
− (aflati sub jurisdictia autoritatii avea de facut in cursul saptamanii.
educationale – modelul din Li se trage atentia parintilor copiilor
Leeds). cu deficit auditiv asupra importantei
integritatii vederii acestora si asupra
A. Realizarea planificarii si a necesitatii ca aceasta sa fie verificata
observatiilor pe parcurs se realizeaza periodic. Printre alte aspecte
prin intalniri ale profesorului cu urmarite, copilul trebuie sa se
instructorul pentru surzi in fiecare zi familiarizeze cu prezenta adultilor
de vineri si planifica impreuna din afara familiei si, in general, el
dezvoltarea comunicarii pentru trebuie sa-si socializeze
saptamana urmatoare. In U. K. se au comportamentul.
in vedere, in realizarea planificarii si
observarii pe parcurs, mai multe

4
 LOGOPEDIE.dap.ro
B. Introducerea intr-un grup
de sprijin familial
Sunt asigurate intalniri la care
participa parintii dar si copiii lor
ceea ce contribuie la constientizarea
surzeniei dar si la socializare.
Parintii afla ca nu sunt singurii care
au astfel de probleme. Se poarta
discutii cu parinti dar si cu adulti
surzi. Exista o serie de relatari ale
parintilor si copiilor lor surzi,
deveniti adulti, despre problemele
specifice surditatii care se dovedesc
foarte diverse de la caz la caz. (W.
McCraken, H. Sutherland, Eficient
nu deficient, Bucuresti, 1996). O
afirmatie interesanta este ca
“deficienta de vedere iti rupe
legatura cu realitatea, pe cand cea de
auz iti rupe legatura cu oamenii”.
La Leeds (UK) s-a adoptat
modelul comunicarii bilingve.
5. Metoda bilingva
Exista o serie de argumente
care au stat la baza utilizarii metodei
bilingve in cazul copiilor surzi si a
celor cu deficiente multiple.
5.1. Scurta descriere
Intr-o versiune simplificata
dar functionala bilingvismul este
capacitatea de a comunica in doua
sau mai multe limbi. Se urmareste:
− Dezvoltarea aptitudinilor bazale
de comunicare interpresonala:
vorbire, ascultare, citire, scriere.
Astfel copilul trebuie ajutat sa-si
poata comunica numele, varsta,
sa poata sa-si faca singur
cumparaturile fiind capabil sa
solicite ceea ce doreste. Se
5
doreste ca acesti copii sa poata
vorbi cu profesorul cel putin la un
nivel bazal, ceea ce insemna ca ei
au o capacitate de intelegere mult
mai mare decat capacitatea
proprie de exprimare.
− Competenta in folosirea
limbajului academic. Acesta
reprezinta mai mult decat
limbajul cotidian (folosit in mod
curent). Astfel, s-a constatat ca
multi dintre copiii care in afara
pot comunica, au dificultati cand
trebuie sa comunice in clasa, deci
sa foloseasca termeni specifici
diferitelor discipline de
invatamant.
− Cele doua limbi nu sunt
cristalizare, ele sunt intr-o
permanenta evolutie si
schimbare.
5.2. Avantajele metodei
Terbuie sa se tina seama de
faptul ca pentru unii copii surzi
accesul la limbajul verbal este
aproape imposibil sau foarte dificil.
In anumite situatii copiii nu
manifesta nici un fel de limbaj si
singura informatie pe care o folosesc
este cea vizuala, darsi aceasta se
dovedeste eficienta doar pentru cei
mai inteligenti dintre ei.
A. Care sunt scopurile?
Se urmareste ca prima limba
sa fie dezvoltata corespunzator
varstei, astfel incat nivelul de
competenta lingvistica in limba lor
preferata sa le dea sanse egale cu ale
copiilor auzitori si sa le permita
accesul la educatie.
 LOGOPEDIE.dap.ro
B. Cum se realizeaza aceste
scopuri?
Se asigura o separare
lingvistica. Copiii surzi din diferite
culturi au aprope aceleasi dificultati
ca si cei care invata cea de-a doua
limba, o limba straina.
Ex.: Multi copii surzi din India
sunt introdusi intr-o clasa de
vorbitori de limba engleza. Daca nu
beneficiaza de sprijin, ei nu pot face
fata dar situatia se schimba cand sunt
sprijiniti. Unii copii se descurca mai
bine decat altii. Este cazul copiilor
care provin din familii de surzi.
Acestia au acces, inca de la nastere,
la o prima limba (cea gestuala), in
plus mediul in care isi dezvolta
limbajul este cel natural si se bucura
de stimulare intensiva.
C. Atitudinile parintilor
O influenta covarsitoare in
realizarea educatiei copiilor surzi o
au atitudinile parintilor fata de forma
de comunicare aleasa pentru copil
precum si nivelul de angajare al
parintilor in aceasta intreprindere
dificila care este educatia copiilor cu
deficit auditiv. O problema care se
bucura de tot mai multa atentie in
ultimul timp este cea a culturii
surzilor si a propriei identitati. Exista
o serie de discutii privind aceste
probleme. Ex.: surzii traiesc reactii
de frustrare cand se gasesc intr-un
colectiv de auzitori si acestia vorbesc
mai multi deodata.
D. Cine trebuie sa predea
limbajul mimico-gestual?
Opinia specialistilor in
comunicarea bilingva este ca cea mai
6
indicata este o persoana surda.
Copiilor surzi li se dau toate
oportunitatile pentru a-si insusi cele
doua limbi pentru a ajunge la un
nivel acceptabil de competenta. In
U.K. se considera ca trebuie totusi
sa-si insuseasca limba engleza
pentru ca traiesc in acea societate.
Daca aleg ca prima limba LMG, ei
nu-si vor insusi limba engleza daca
nu au un nivel acceptabil de
competenta in prima limba.
5.3. Aplicatii
La Centrul din Leeds exista
doua incaperi pentru pregatirea
LMG si respectiv pentru limba
engleza. Orarul este: de patru ori pe
saptamana LMG si o data LE sau o
data LMG si de patru ori LE. Pentru
achizitionarea limbii engleze se
lucreaza cu profesori auzitori cu
pregatire in educatia copiilor surzi,
logopezi, educatoare iar pentru
achizitionarea LMG intervin
instructori surzi. Copiii pot sta cel
mult doua sedinte consecutiv in
acelasi loc, apoi vor trebui sa
schimbe pentru antrenarea
competentelor lingvistice in cealalta
limba. Profesorul si instructorul
hotarasc impreuna, pe baza fisei de
evaluare, care este cea mai accesibila
limba pentru fiecare copil. In luarea
deciziei pentru stabilirea primei
limbi au rol si parintii copilului. La
sfarsit de trimestru, in urma
evaluarii, se decide daca vor ramane
in grupul pe care il frecventeaza sau
se schimba. De la acest centru copiii
vor merge la gradinita.
 LOGOPEDIE.dap.ro

FIGURA 1. Teoria aisberg-ului

PROCESE COGNITIVE COMPETENTA CONVERSATIONALA COMPETENTE DE LIMBAJ

CUNOSTINTE PRONUNTIE
INTELEGERE VOCABULA
EDUCATIE R
GRAMATICA

SUPRAFATA

ANALIZA SENS SEMANTIC

SINTEZA SENS FUNCTIONAL
EVALUARE

COMPETENTA COGNITIVA / ACADEMICA

Unii copii surzi raman la implicate o serie de factori: mediul

nivelul de sus al figurii ceea ce de provenienta al copilului,
inseamna ca in realitate sunt nevoiti motivatia copilului si a
sa acceada la cunostinte cu ajutorul apartinatorilor, sprijinul acordat de
unei limbi pe care nu o cunosc catre parinti, timpul in care se
suficient. In dezvoltarea exerseaza limbajul verbal.
competentelor lingvistice sunt

FIGURA 2. Tipuri de comunicare

COMUNICAREA FARA SOLICITARE COGNITIVA

COMUNICAR
COMUNICAREA
E CU
ANCORATA IN
CONTEXT
CONTEXT
REDUS

COMUNICAREA CU SOLICITARE COGNITIVA

7
 LOGOPEDIE.dap.ro

Invatarea limbajului incepe cunostintele si ideile intr-o limba pe

prin comunicarea ancorata in
context, acesti copii au nevoie de
numerosi stimuli vizuali. Ulterior
acesti copii nu trebuie sa ramina
dependenti de stimulii vizuali.
Pentru dezvoltarea aptitudinilor
lingvistice trebuie dezvoltate
care o inteleg. S-a vazut in modelul
prezentat ca la varsta de 2 ani copiii
si parintii lor participa la cele doua
grupe: LMG si LE. Ulterior le vor fi
evaluate cunostintele in cele doua
limbi.

BIBLIOGRAFIE

- Anca, M. (2001). Psihologia deficientilor de auz. Cluj Napoca, PUC.

- McCracken, W, Sutherland, H. (1996). Eficient nu deficient. Bucuresti
- Watcham, Chr, Sutton, L., Hepburn, Wendy, Jamieson, L., Robb, M. (1998).
Elemente de audiologie educationala. Bucuresti

Aparut in anul 2003