MONACO

CLASA A 8 A 
SCOALA GIMNAZIALA ,,GENERAL GRIGORE BAȘTAN,,
Miruna Mihai 
Monaco, oficial Principatul Monaco (in franceza Principauté de Monaco), este un oras-stat si
microstat suveran, situat pe Rivierea Franceza din Europa de Vest. Se invecineaza  cuFranta pe trei laturi, în
timp ce cealaltă parte are ieșire la Marea Mediterana. Monaco are o suprafață de 2,02 km² și o populație de
aproximativ 37800 de locuitori; este a doua cea mai mica și cea mai dens populata tara din lume. Monaco
are o frontieră terestră de 4,4 km, o coasta de 4,1 km, și o lățime care variază între 1.700–349 m. Cel mai
înalt punct din țară este pe o cărare îngustă numită Chemin des Revoires  pe pantele Mont Agel, în
districtul Les Revoires, la 161 m deasupra nivelului mării. Cel mai populat cartier din Monaco este Monte
Carlo și cel mai populat district este Larvotto/Bas Moulins. Prin imbunatatiri funciare, masa de uscat
monegască s-a extins cu douăzeci la sută. Deși mic, Monaco este foarte vechi și destul de bine cunoscut,
mai ales datorită statutului său ca teren de joacă pentru cei bogați și celebri. În 2014, s-a constatat că
aproximativ 30% din populație era alcătuită din milionari, la fel ca orașele Zurich sau Geneva.

                                                                              
                
Monaco este un principat  reglementat sub o formă de monarhie constitutionala, cu Printul Albert al II-
lea  ca sef de stat. Deși Prințul Albert al II-lea este un monarh constituțional, el deține o imensă putere
politică. Casa de Grimaldi conduce statul Monaco, cu scurte întreruperi, încă din 1297. Limba oficială
este franceza, dar sunt vorbite și înțelese și monegasca, italiana și engleza. Suveranitatea statului a
fost recunoscută oficial prin tratatul franco-monegasc din 1861, Monaco devenind membru cu drepturi
depline al Natiunilor Unite în 1993. În ciuda independenței și politicii externe separate, apărarea țării
este responsabilitatea Franței. Cu toate acestea, Monaco menține două mici unitati militare .

                          
Dezvoltarea economică a fost stimulată în secolul al XIX-lea prin deschiderea primului cazinou, Monte
Carlo, și a unei legături feroviare cu Parisul. De atunci, clima blândă, peisajele splendide și localurile de
jocuri de noroc au contribuit la statutul principatului de destinatie turistica și centru de recreere de prim
rang pentru cei bogați și celebri. În ultimii ani, Monaco a devenit un important centru bancar și a reușit
să-și diversifice economia în servicii și industrii mici, cu valoare adaugata mare și non-poluante. Statul
nu impune niciun impozit pe venit, impozitele pe profit sunt reduse, și este un cunoscut paradis fiscal. De
asemenea, este gazda anuală a Marele Premiu al Prinicipatului Monaco, una dintre primele mari premii
de Formula Unu.

Monaco nu face în mod oficial parte din Uniunea Europeana (UE), dar participă la anumite politici ale UE, inclusiv
la controalele vamale și de frontieră. Prin relația sa cu Franța, Monaco utilizează euro ca monedă unică (înainte de
aceasta se folosea francul monegasc). Monaco a aderat la Consiliul Europei în 2004. Este membră a Organizatiei
Internationale a Francofoniei(OIF).
Istoria
• Numele de Monaco vine de la colonia greceasca phocaeana din apropiere. Denumită de liguri Monoikos, din
grecescul „μόνοικος”, „casă singură”, de la "μόνος" (monos) „singur” + „οἶκος” (oikos) „casă”, , care poartă fie
sensul de oameni care trăiau „într-o singură casă” sau „trăiau separat, fiecare în casa lui”. Potrivit unui mit
antic, Hercules a trecut prin zona Monaco și s-a întors de la vechii zei. Ca urmare, acolo a fost construit
templul lui Hercule Monoikos. Pentru că singurul templu din această zonă a fost „Casa” lui Hercule, orașul a
fost numit Monoikos. A ajuns în mâinile Sfantului Imperiu Roman, care a dat-o apoi genovezilor. O ramură
exilată a familiei genoveze Grimaldi, a luptat o sută de ani până a obținut controlul asupra așezării. Deși
Republica Genova va dura până în secolul al XIX-lea, ea a permis familiei Grimaldi să păstreze Monaco, și, ca
urmare, și Franța și Spania, au lăsat-o în pace timp de sute de ani. Franța nu a anexat-o până la Revolutia
Franceza, dar după înfrângerea lui Napoleon a fost pusă sub tutela Regatului Sardiniei. În secolul al XIX-lea,
atunci când Sardinia a devenit o parte din Italia, regiunea a intrat din nou sub influență franceză, dar Franța i-
a permis să rămână independentă. Ca și Franța, Monaco a fost ocupată de către puterile Axei în al Doilea
Razboi Mondial și, pentru o perioadă scurtă de timp, a fost administrat de către Italia, apoi cel de-al Treilea
Reich, înainte de a fi în sfârșit eliberat. Deși ocupația a durat doar puțin timp, aceasta a însemnat deportarea
populației evreiesti și executarea mai multor membri ai rezistentei din Monaco. De atunci Monaco a fost
independent, dar a luat unele măsuri în direcția integrării în Uniunea Europeana.
Geografia
• Monaco este un oras-stat suveran, cu 5 cartiere și 10 districte, situat pe Riviera Franceza în Europa de Vest. El
se învecinează cu departamentul francez Alpes-Maritimes pe trei laturi, a patra fiind riverană Marii
Mediterane. Centrul său este la aproximativ 16 km de Italia și doar 13 km nord-est de Nisa. Are o suprafață
de 2,02 km², sau 202 hectare, și o populație de 36.371, Monaco fiind astfel doua cea mai mica și cea mai
dens populata tara din lume. Țara are o frontieră terestră de numai 4,4 km, o coasta de 4,1 km, revendică o
platformă continentală care se extinde 22,8 km și are o lățime care între 1.700–349 m.Cel mai înalt punct din
țară intrarea în clădirea rezidențială Patio Palace (zona Jardin Exotique) din drumul D6007 (strada Moyenne
Corniche) având 164,4 m deasupra nivelului mării. Cel mai jos punct din țară este coasta Mării
Mediterane. Saint-Jean este cea mai lungă apă curgătoare, în jur de 190 m lungime, iar Fontvieille este cel
mai mare lac, de aproximativ 0,5 ha în dimensiune. Cel mai populat cartier este Monte Carlo, și cel mai
populat district este Larvotto/Bas Moulins. După recenta extindere aPortul Hercule, suprafața totală a țării a
crescut la 2,02 km² sau 202 ha; în consecință, noi planuri au fost aprobate pentru a extinde cartierul
Fontvieille cu 8 hectare, cu teren recuperat din Marea Mediterană. Proiectele actuale de îmbunătățiri
funciare includ extinderea cartierului Fontvieille Există două porturi în Monaco, Hercules și Portul
Fontvieille. Singura resursa naturala a țării este fondul de pescuit; aproape întreaga țară fiind o zona urbana ,
în Monaco nepracticându-se agricultura. Un port port francez numit Cap d*Ail este foarte aproape de
Monaco.
Clima
• Monaco are un climat mediteranean cu veri calde (clasificarea
climatice Koppen: Csa), influențat de climatul oceanic și de climatul
subtropical umed. Ca urmare, are veri calde și uscate, și ierni blânde și
ploioase. Interludii reci și ploioase pot întrerupe sezonul uscat de
vară, a cărui durată medie este și ea mai scurtă. După-amiezele de
vară sunt rareori fierbinți (temperaturi > 30 °C sunt rare) întrucât
atmosfera este temperată de briza constantă a mării. Pe de altă parte,
nopțile sunt foarte blânde, din cauza temperaturii destul de ridicate a
mării în timpul verii. În general, temperaturile nu scad sub 20 °C în
acest anotimp. În timpul iernii, înghețurile și ninsorile sunt extrem de
rare și apar, în general, o dată sau de două ori pe deceniu.
 Limba
• Limba oficială a Principatului Monaco este franceza, în timp ce italiana este
vorbită de către considerabila comunitate italiană din Principat. Limba
engleza  este folosită de americani), britanici, canadieni și irlandezi.
• Tradițional, limba națională era monegasca, o varietate de ligură), astăzi vorbită
doar de o minoritate de rezidenți și ca limbă secundară de mulți localnici. În City
of Monaco, semnele stradale sunt tipărite atât în franceză, cât și în monegască.