VIOLENTA-fenomen nedorit

Prof. consilier
Serestely Ibolya
“Când copacul este mic,
grădinarul îl îndreaptă
încotro pofteşte; dar nu
mai reuşeşte să-i îndrepte
arcuirile şi îndoiturile
atunci când a crescut.“
Abushokur Baekhi
Violenţa are loc atunci
cînd cineva, în mod
intenţionat, spune, face
sau ameninţă că va face
lucruri care rănesc fizic
sau emoţional, sperie,
provoacă durere şi
suferinţă altor
 Există mai multe
tipuri de violenţă:
 Un copil
bătut de
părinţi este
un copil
abuzat.
 Copiii
trebuie
protejaţi de
violenţă.
 Violenţa în cifre
61,2 % din părinţi strigă la proprii copii
52,4 % îi ameninţă cu bătaia sau cu
alte pedepse fizice
39,6 % îşi bat copiii
86,2 % din părinţi spun că prin bătaie îl fac pe
copil să-i asculte şi să-i respecte
13,4 % îşi bat copiii pentru că au fost şi ei, la
rîndul lor, pălmuiţi de părinţii lor
11,9 % din părinţi spun că îşi bat copiii pentru că
îi iubesc şi le vor binele
 După ce a fost bătut,
copilul se simte:
Înjosit
Umilit
Neajutorat
Neîndreptăţit
Neiubit de părinţi
Fără sprijin
Nedorit
 Un copil abuzat …
• Adună în suflet multă frustrare ,
neputinţă, umilinţă;
• Trăieşte sentimente de frică puternică, de
pierdere a controlului;
• Imaginea de sine este deteriorată,
respectiv stima de sine este lezată;
• Este agresiv şi are reacţii inadecvate la
stimuli neutri;
• Se simte lipsit de siguranţă;
• Are un nivel ridicat de anxietate;
• Este depresiv;
• Poate avea impulsuri de
autodistrugere (tentative de suicid);
• Devine inadaptabil;
• Îi scad competenţele (are
performanţă şcolară scăzută);
• Are puţine vise frumoase legate de
viitor;
• Are aşteptări mici de la ziua de mîine.
Copilul abuzat în relaţia cu
alte persoane…
Nu are încredere în oamenii
din jurul său;
 Întîmpină dificultăţi în
stabilirea relaţiilor cu alte
persoane;
 Are tendinţa de a-i agresa
pe alţii;
 Nu cooperează;
Tinde să se izoleze.
Cînd ajunge adolescent,
un copil abuzat poate …
• Să consume droguri sau
alcool;
• Să fie delincvent:
• Să se prostitueze;
• Să aibă o sarcină nedorită.
Cînd ajunge adult, un copil
abuzat poate …

• Să devină agresorul
copiilor săi;
• Să provoace violenţă
conjugală.
Copilul trăieşte
sentimente de
frică
puternică.
 Un copil
abuzat poate
deveni un
adult violent.
CARE SUNT SERVICIILE ȘI INSTITUȚIILE LA
CARE POATE APELA O PERSOANĂ CARE
ESTE VICTIMA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE?

POLIŢIE
UPU
MEDICINĂ LEGALĂ
PRIMĂRII
DGASPC
CABINETE DE AVOCATURĂ
CABINETE PSIHOLOGICE
 Poliția
Apelul la 112.
• Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a
sesizărilor primite prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (112), formulate în scris sau oral,
direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă
domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către
alte persoane.

• În cadrul intervenţiilor, poliţiştii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor şi pot realiza orice
alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate. Ei observă şi adresează întrebări cu privire la
starea fizică a persoanelor implicate şi, dacă se impune, solicită intervenţia echipelor medicale.
Informează atât victima, cât şi agresorul, cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi măsurile ce vor fi
dispuse în urma evaluării situaţiei de fapt.

• Începând din anul 2018, poliţiştii care intervin la cazuri de violenţă domestică pot emite, după analizarea
situaţiei pe baza unui formular de evaluare a riscului, un ordin de protecţie provizoriu, valabil 5 zile.
 Sistemul de sănătate
Imediat după agresiunea suferită de victimă, ea trebuie să se prezinte la o
unitate de primiri urgențe sau la un centru de primiri urgențe. Uneori
victimele au impresia că nu au decât o contuzie sau o rană superficială, dar
ele pot avea afecțiuni interne pentru care este nevoie de un consult medical.
În plus acest consult de urgență este gratuit. Dacă victima merge mai întîi la
unitatea de medicină legală și de acolo este îndrumată la spital, consultația
la spital nu va mai fi gratuită.
Scrisoarea medicală pe care victima o poate primi de la spital este de ajutor
la obținerea certificatului medico-legal.

 Instanțe de judecată și parchete

Victima se poate adresa direct instanțelor de judecată cu cererea de
emitere a unui ordin de protecție și parchetelor cu o plângere penală.
 Serviciile sociale de suport pentru victimele violenței în familie
Victima poate să se adreseze pentru consiliere și suport, pentru consiliere psihologică și
pentru informații la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului care se găsesc
în fiecare reședință de județ, la direcțiile de asistență socială de pe lîngă primării sau la
sistemul public de asistență socială. Serviciile care oferă asistență și suport pentru victimele
violenței în familie pot fi publice sau private, respectiv servicii oferite de organizații non-
guvernamentale. Informațiile despre aceste servicii se găsesc în acelelași surse. Victima
poate să se adreseze acestor servicii indiferent dacă a solicitat intervenția poliției la 112,
indiferent dacă a depus plângere penală împotriva agresorului sau nu.
Victima poate solicita explicit de la unul dintre serviciile de consiliere să fie cazată într-un
adăpost (centru de primire în regim de urgență, apoi centru de recuperare). În acest scop va
fi evaluată și acceptată dacă va corespunde anumitor criterii. Criteriile diferă de la o instituție
la alta și pot fi aflate doar direct.
Victima poate solicita ajutor de la un psiholog care are cabinet individual - de la acesta va fi
pusă în legătură cu alte servicii de suport.
Victima poate apela la un cabinet de avocatură pentru îndrumare. De cele mai multe ori este
bine ca victima să se adreseze și altor servicii de suport dintre cele enumerate mai sus.
Avocații pot lua cel mai adesea două direcții de acțiune: cererea unui ordin de protecție și
acțiunea de divorț.
 Ordinul de protecție
• Ordinul de protecţie este un instrument legislativ care are ca scop protejarea persoanei a cărei viaţă,
integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui
membru al familiei.
• Prin ordinul de protecţie instanța poate să dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri -
obligaţii sau interdicţii - dintre următoarele: a) Evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei,
indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) Reintegrarea victimei şi, după caz, a
copiilor, în locuinţa familiei; c) Limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a
locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu
victima; d) Obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de
copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de
învăţământ a persoanei protejate; e) Interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau
zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) Interzicerea
oricărui contact telefonic, prin corespondenţă sau orice alt mod, cu victima; g) Obligarea agresorului de a
preda poliţiei armele deţinute; h) Încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
• Este scutit de taxă de timbru;
• Poate fi provizoriu, valabil 5 zile (emis de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
constată că există un risc iminent )
SAU
• Se poate emite pe o durată de maxim 6 luni;
• Dacă pericolul persistă, victima poate solicita un nou ordin de protecţie, având nevoie de probe cu privire
la continuarea actelor de violență.
• Încălcarea ordinului de protecţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un
an. Împăcarea părţilor (ca urmare a retragerii plângerii penale) înlătură răspunderea penală. Ca urmare,
atunci cînd victima își retrage plângerea, agresorul știe că are putere absolută asupra ei.