2 Bunastarea si prot. copilului Copii au nenumarate nevoi care nu sunt satisf.

Datele despre copiii supusi unor abuz grav sunt ingrijoratoare.Incepind din 70 straduinta societatii de a schimba soarta copiilor aflati in dificul In familie a condus la cresterea suportului social oferit in mai multe tari p/u toti copii victim a violentei.Preocuparea fata de bunastarea copiilor este multidisciplinara si acopera diverse aspect a personalitatii copiilor dominant fiind punctual de vedere al profesiei de AS.Categorii de copii la care se refera in mod special sistemele de protectie a copiilor sunt:1)copii supusi unor rele tratamente2Abandonati temporar sau permanent in institutii de ocrotire3Copii cu boli cronice4Dependenti de droguri cu tulburari de dezvoltare5Copii orfani de ambii sau unul din parinti6Copii victim ale calamitatilor natural,razboaie.Sistemul ocrotirii copilului in vederea bunastarii se defineste ca un ansamblu de servicii oferite de catre stat prin care se asigura copiilor support material,AS medicala,educatie si locuinta.Structura serviciilor oferite poate fi diferita si depinde de sistemul de protective sociala mai mult sau mai putin universal care o desfasoara la moment.Sistemul ocrotirii copiilor in vederea bunastarii si prevenirii abuzului cuprinde:1Baza infomationala a sistemului2Baza legislativa cara asigura functionarea sistemului3Servicii de asistenta profilaxie si reabilitare.4Specialisti pregatiti p/u activitati profesionala p/u copii5Programe de profilaxie si reabilitare p/u copii6Managementul sistemului. 3Principii si dilemePrincipiile interventiei copilului sunt:1Primordialitatea intereselor copilului fata de cel al tuturor celorlalti actori sociali.2Principiul intelegerii copilului ca o personalitate unitara,ca un ansamblu de nevoi international.Satisfacerea acestor nevoi depinde de pers semnificative din mediul copilului.3Perspectiva ecologica-se refera la intelegerea dezvoltarii umane in cadrul conceptual propriu,punindu-se in evidenta legatura dintre individ families i mediul social.4Perceperea competentei clientilor- se refera la punerea accentului pe capacitatile copilului si cele ale familiei.5Principiile planificarii in perspectiva se refera la necesitatea cunoasterii scopului final al investigatiei si intervenitei si organizarea unui sire de activitati pe termen lung.6Perspectiva dezvoltarii se refera la intelegerea schimbarilor care survin in diferitele perioade de viata7Perspectiva familiei in protectia copilului-porneste de la idea dupa care familia este conceptul natural de viata al copilului.Din punct de vedere legal parintilor le revin drepturi se responsab fundamentale privind educarie prorpiilor copii. 4Nivelurile abuzuluiDefinirea relelor tratamente asupra copiilor poate porni de la intelegerea abuzului si neglijarii copiilor,cauzarea intentionata a unei vatamari care afecteaza sanatatea fizica si psihica a copilului si integrarea lui in viata personala.Abuzurile de orice fel inseamna profitarea de pe urma diferentei de putere dintr un adult si un copil dintre disconsiderearea copilului ca personalitate cu nevoi si drepturi specific.Aprecierea gravitatii faptelor comise in cazul abuzului copilului se face in functie de:1Virsta copilului-cu cit acesta este mai tinar cu atit faptele sunt considerate mai grave.2Gradul fortei aplicate-fapta fiind cu atit mai grava cu cit forta aplicata este mai mare.3Relatia dintre abuzator si victima-fapta fiind cu atit mai grava cu cit relatia abuzatororului cu victim este mai apropiata.4Diferenta de virsta dintre abuzator si victima-fapta fiind cu atit mai grava cu cit diferenta este mai mare..5Tipul actului sexual la care a recurs agresorul,gravitatea faptelor fiind mai mare daca a avut loc penetrarea copilului.Copilul interactioneaza cu adultul la 3 nivele:mediul familial,institutional si social.Abuzul societal este suma actiunilor atitudinilor si valorilor societatii care impedica dezvoltarea copilului.Abuzul societal se refera la:1existenta inegalitatii educationala2Marginalizarea unor familii si impingerea lor treptata spre zona de risc.3Gradul crescut de violenta din societate4Necondamnarea prin lege a diferitor forme de pedeapsa corporala in context social in care violenta impotriva copiilor este posibila.Abuzul institutional se refera la organizatiile si institutiile frecventate de copii care ar trebui sa aiba drepturile necesare,bunastarea.In aceste institutii se pot intilni nu numai mentalitati si practice discriminatorii dar si forme de cele mai grave de abuz fizic sau psihic.Abuzul familial include familia si microgrupul in care copilul poate fi integrat:colegi,prieteni,vecini.Parintii au drepturi constitutionale,civile in privinta cresterii copiilor lor.Comportamentul abuziv este cel care depaseste standartul cultural si legal al societatii. 5Administrarea cazului de abuz In cazul depistarii violentei domestic si a abuzului copilului in diferite institutii impotriva copilului suntem obligati sa raportam acest caz primarului,secretarului,as,comisariatului de politie,de servicii de urgenta daca e nevoie.Activitatea practica de diagnostic asistential porneste de la diagnosticarea factorilor ce se refera la circumstantele unui posibil abuz dar si de la cei care pot fi implicate in planificare unor masuri de protective a copilului victim.Specialistul nu poate trata in mod izolat copilul abuzat sau neglijat el trebuie sa cunoasca sistemul tuturor conexiunilor manifestate in viata acestuia.Evaluarea situatiei de catre a.s responsabil de caz are ca rezultat completarea unui material informative care va insoti copilul de-a lungul evolutiei sale in familie sau institutie.Informatiile vor fi adunate si prelucrate de a.s intr-o perioada scurta de timp.Aceasta informative este completata de interviul nondirectiv cu copilul,cu fam. Persoanei de referinta, iar rezultatele investigatiei vor servi autoritatilor ce instrumenteaza cazul in vederea stabilirii celor mai adecvate misiuni care sa respecte interesul superior al copilului.Investigatia initiala cuprinde: 1.Descrierea tipului de abuz si a unor circumstante 2.Aprecierea gradului de vulnerabilitate al copilului in functie de virsta si gradul sau de maturitate. 3.Informatii referitoare la potentialul abuzator si informatii anamnetice Investigatia detaliata cuprinde: 1.Informatii referitoare la atitudinea parintilor fata de cop.

2.Structura,tipul familiei,situatia juridical 3Date anamnestice referitoare la parinti4Informatii privind reteaua sociala de support a familiei.Interventia propriu zisa in cazurile de abuz se centreaza pe urma directii:1juridic-prin stabi unor masuri de protect a copil.2recuperator-centrata pe copil sip e familia acestuia.

6Definitia si clasificarea abuzului.Abuzul si neglijarea reprezinta un fenomen social complex intilnit din cele mai vechi timpuri.Conform organizatiei mondiale a sanatatii abuzul reprezinta orice forma de maltratare fizica sau psihica,abuzul sexual sau neglijarea,tratarea neglijenta sau exploatarea in scopuri comerciale sau orice tip de exploatare care poate cauza daune effective potentiale p/u sanatatea,supravietuirea,demnitatea,sau dezvoltarea copilului in contextual unei relatii de de responsabilitate incredere sau autoritate.Maltratarea este orice forma voluntara de actiune sau omiterea unei actiuni care este in detrimental copilului si care profita de incapacitatea copilului de a se apara.Vulnerabilitatea copilului reiese din particularitatile psihocomportamentale si de virsta specific:1Lipsa aproape complete a posibilitatii fizice si psihice de aparare.2Capacitatea redusa de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale adultilor.3Capacitatea redusa de intelegere a consecintelor unor actiuni proprii sau ale altora.4Capacitatea redusa empatica.5Imposibilitatea de a deosebi intre intentiile bune ale altora.Caracteristica abuzului-abuzul reprezinta o problema sociala care trebuie definite adecvat cu determinarea capacitatilor precise.Indiferent de faptul ca exista o gama larga de cazuri,definitii ale abuzului,toate au citeva elemente commune:1Sanatatea fizica sau psihica a copilului este afectata 2Vatamarea este facuta in mod intentionat. Abuzul fizic implica folosirea fortei fizice asupra copilului si supunerea la munci dificile care depasesc posibilitatile acestuia.Abuzul emotional sau psihologic este un comportament inadecvat a adultului fata de copil cu efecte negative asupra personalitatii in formarea copilului.Abuzul sexual consta in expunerea copilului la vizionarea de material pornografice, Seductiei.Neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul,de a-I asigura nevoile biologice,emotionale.Neglijarea poate pune in pericol dezvoltarea normal a copilului.Cele mai grave forme de neglijare sunt:Neglijarea alimentatiei copilului,imbracamintei,curateniei si sigurantei locuintei,supravegherii copilului, educatiei scolare,nevoilor sale affective si de comunicare,abandonul.

7.Factorii abuzului:1Factori sociali-1nivelul redus de trai al majoritatii familiilor abusive si somajul famililor sarace in care unul sau ambii parinti au un statut professional scazut.2apartenenta familiei la un grup minoritar dezavantajati sociali antreneaza insecuritate,frustrare si stress ca urmare a izolarii sociale a familiei3saracia si somajul 2Factori psihologici: Parintii ce apartin tipurilor de personalitate lipsiti de autocontrol-dominati de impulsivitate,agresivitate.declanseaza situatia de abuz.2Parintii sunt imaturi afectivi,dezvolta mecanisme de dependent fata de partenerul conjugal neglijind nevoile copilului.3Unul sau ambii parinti in mod inconstient au preluat modelul familial socializator de tip abuziv.4Parintii au fost supusi unor stresuri multiple(conflicte maritale,divort. 5Parintii au asteptari nerealiste supradimensionate fata de comportamentul cop.6Parintii au avut tulburari de atasament in copilarie devenind parinti anxiosi,evitanti.7Parintii au diferite forme de psihopatie. 9Abuzul si neglijarea in contextual socio-economic actual. In ultimii 20 de ani in R.M situatia calitatii vietii copiilor s-a inrautatit prin prisma celor mai importanti indicatori.Astfel mortalitatea infantile este cea mai ridicata din Europa,greutatea la nastere a scazut.Sunt foarte frecvente bolile ce reflecta o proasta alimentatie sau o proasta ingrijire.Principalele trasaturi specific ale contextului in care se produce abuzul si neglijarea copilului sunt:1mentalitatea educative punitive,lipsa de empatie p/u copil.2Existenta tabuurilor,falsa rusine care explica indiferenta.3consecintele politicii demografice-ce a generat un nr mare de copii nedoriti.4Costurile sociale ale tranzitiei si crizeicare se traduce prin dificultati economice p/u familie-saracie si somaj.5Tranzitia si criza se traduc nu numai in dificultati economice dar si in fenomene patologice sociale(stresul) 6Absenta unui sistem eficient de protective a copilului-servicii medicale,educationale,sociale,juridice actioneaza limitat si dispun de resurse limitate.7Lipsa legislatiei necesare-probl abuzului este slaba si incomplete mentionata in legislatia interna.Neglijarea si abuzul copilului sunt o realitate a societatii contemporane ,neglijarea si abuzul afecteaza dezvoltarea copilului in dimensiunile sale esentiale.De aceea este necesara schimbarea mentalitatii tuturor factorilor implicate copii,parinti,cadre didactice.Schimbarea mentalitatii fata de fenomenul abuzului nu se poate produce decit printr-o informare a actorilor sociali cu privire la dimensiunile si aspectele psihologice sociale ale fenomenului si realizarea urmatoarelor propuneri:1ameliorarea nivelului economic al familiei2mai buna informare asupra drepturilor copiilor si a institutiei abilitate sa-I protejeze.3diversitatea serviciilor sociale p/u copii si familii4serviciile de interventie active si rapida sa nu sa se reduca la forme passive monetariste care nu fac decit sa redistribuie saracia.5mai buna pregatire psihologica si juridical a cadrelor didcactice.6schimbarea atmosferei in scoli,reducerea solicitarilor scolare.

10Reactiile de aparare ale copilului la evenimente traumatizante. Rele tratamente au asupra copilului efectele negative. caracteristicile evenimentelor traumatice sunt urmatoarele:1aparitia neasteptata2intensitate imprevizibila3intrecerea limitelor obisnuite ale experientei umane.4caracter infricosator p/u cei mai multi pe care ii afecteaza.In categoria evenimentelor traumatizante intra urmatoarele:1dezastre naturale2accidente de munca3accidente de circulatie4accidente casnice.Sunt deosebite 2 categorii ale victimelor unor evenimente traumatice:1victimele primare-care sufera de pe urma evenimentului2victime secundare-care asista la intimplari de natura traumatica exercitate asupra unor personae neindragite,prieteni sau chiar necunoscuti.In ultimele 3 decenii o directiei mportanta a cercetarilor psiho-sociale au fost studiile privind consecintele violentei asupra comport copil. In 1980 s-a recunoscut sindromul de stress posttraumatic ca fiind o categorie aparte de diagnostic official aplicabila in cazul copiilor care au suferit experiente traumatizante.Sindromul de stress posttraumatic se diferentiaza de forme acute ale reactiilor de stress.In cadrul ambelor sindroame sunt incluse:1anxietatea accentuata2depresia3pierdereaq respectului de sine4retragerea in sine5comportamente de evitare.Daca fenomenele descries apar in primele 4 saptamini de la actiunea evenim traumatic si se rezolva in aceasta perioada atunci capacitatea de adaptare a organismului a biruit stresul si copilul nu va suferi de sindromul de stress posttraumatic.Daca simptomele persiste mai mult de o luna consecintele psihice se vor prelungi pe o perioada de timp,sau pe toata viata.Copii aflati in situatia de maltratare trec prin experiente de viata care restring satisfacerea nevoilor lor.Reactiile copiilor la astfel de situatii variaza in mare masura in functie de urmatoarele:1tipul de rele trauma la care au fost supusi2virsta cop la moment comiterii abuz3capacit lui de intelegere a realitatii4suportul post abuz,ajutorul primit.5caracteristicile evenim traumatice6caracteristicile copiilor de personalitate(calitatile inascute de vulnerabilitate sau rezistenta) 11Vulnerabilitatea si rezistenta la stress Factorii vulnerabilitatii copiilor pot fi in interiorul copiilor(factori temperamentali,conditiile nasterii,cresterii si educatiei) sau in exterior(saracia,conflicte familiale).Severitatea reactiei la stress este in dependent de combinatia factorilor dispozitionali si de mediu.Vulnerabilitatea este dependent de sex-fetele fiind mai putin vulnerabile la stress decit baietii,baietii par a fi mai putin rezistenti decit fetele in fata unui ansamblu de factori stresanti. 2Cercetatorii au distend ca deja la virsta de 2 ani se observa un prag de caracteristici psihologici care deosebesc copii de cei vulnerabili.Copii rezistenti sunt descrisi ca active,,receptivi,activi In stabilirea relatiilor sociale.3P/u perioada adolescentei sa constatat o noua schimbare in determinarea nivelului de rezistenta la stress si aceasta resist depinde de relatiile cu parintii,support emotional primit in familie.4P/u perioada adolescentei sa constatat o noua schimbarein determinarea nivelului de stress,ponderea principal avind-o factorii de personalitate. 12Consecintele abuzului In contextual interrelatiei dintre factorii stresori si capacitatea copilului de a rezista stresului,simptomele pe care le prezinta u copil vor fi variate.In functie de persistenta stresorilor deosebim trauma de tipul intii si de tipul 2.Trauma de tipul intii-sunt caracterizate de amintiri precurente intrusive cu reprezentari clare,detaliate ca urmare a unor astfel de amintiri a retrairii frecvente a evenimentului traumatizant,copilul poate deveni hipervigilent.Trauma de tipul 2-apare in urma unor serii de atacuri.raspunsurile caracteristice p/u aceste trauma include diminuarea reactivitatii la lumea exterioara si intensibilitatea psihica,autohopnoza.Cele descries sunt reactii de aparare ale copiilor care le manifesta p.u a incerca sa uite de trairile lor traumatice,acesti copii sunt adesea descrisi ca fiind lipsiti de empatie sau insensibili. 14. Modalitati de a face fata maltratarii.Profilul psihologic al copilului abuzat Studiul efectuat de organiz,,Salvati copii in cadrul centrelor de consiliere si practica asistentiala a permis conturarea unui profel psihologic in functie de tipul de abuz la care va fi supus copilul: Abuz emotional-acompaniaza celelalte forme de abuz asupra copilului dar poate fi si izolat avind efecte asupra dezvoltarii somatice si psihice a copiilor(ignorarea,rejectarea,umilirea)pot adduce la tulburari de atasament si se manifesta:a)somaticpierderea apetitului,tulburari de somn.b)comportamentala-apatie,izolare,agresovotate,ostilitate.c)la nivel de dezv cognitivaapar dificultati care creeaza impresia unui deficit de intellect,conentrarea diminuata a atentia. Abuz fizic-manifestarile comportamentale ce acompaniaza abuzul fizic sunt grupate in urm tipologii:1copilul agitatdistructiv,ostil,dezechilibrat.Acesti copii sunt etichetati ca copii problema,greu de suportat,obositori.2Tipul copilului victimtimid,tacut si anxios,izolat..Evita stabilirea unui contact visual direct.Stabileste cu greutate un dialog si este monosilabic. Abuz sexual-acest tip de abuz aduce la o polarizare a manifestarilor comportamentale.1Retragere excesiva in sine-acesti copii manifesta un autocontrol exagerat,comunicare saraca in idei.Acesti copii respring cooperarea cu ceilalti si se angajeaza superficial in diferite activitati.2Agitatie psihomotorie-tulburari ale capacitatii de concentrare,dezinteres p/u activit scolara,comportamente de evitare.

15Factori de risc in mediul social pentru producerea abuzului si neglijarii copilului Abuzul impotriva copilului nu poate fi explicat de un singur factor declansator.Unii autori pun accentual pe patologia agresorului,altii analizeaza fenomenul din perspectiva provocarilor socio-economice sau a crizelor familiale.Pentru a intelege fenomenul maltratarii copilului e nevoie de analizat in complex interactiunea multiplilor factor ce actioneaza la diferite niveluri. Primul nivel vizeaza factorii individuali.Factorii de risc individuali se atribuie atit caracteristicile parintelui ingrijitorului cit si caracteristicile copilului. Riscurile legate de sanatatea,situatia psihosociala a parintelui:boli psihice,dereglari affective,stari depressive,retard mintal,consum de alcool si droguri,experienta de abuz sau neglijare in propria copiarie. Riscurile legate de situatia copil:boli psihice,disabilt psihice,temperament iritabil,nastere premature. La nivel interpersonal-se examineaza factorii care deriva din multitudinea de relatii interpersonale-cu membrii familiei,vecini,prieteni,care pot influenta factorii individuali. La aceasta categorie se atribuie:atasamentul dezorganizat intre parinte si copil,violenta intre membrii familiei,problem de sanatate fizica sau mintalaembrilor familiei,discriminarea familiei pe motive,entice,religioase,delincveta. Factorii de risc plasati la nivel de comunitate caracterizeaza capacitatea sistemelor comunitarede a recunoaste preveni si raspunde la cazurile de abuz si neglij a copiilor: Unele caracteristici ale comunitatii creeaza conditii favorabile pentru amplificarea fenomenului fata de copii: Toleranta pedepselor corporale si a violentei in general, Inegalitatea genurilor,lipsa serviciilor de protectie a copilului si a familiei,saracia,accesul liber la alcool. Factori de risc plasarti la nivel de societate-se exprima prin normele si valorile promovate si aplicate in societate.Factorii ce pot contribui la cresterea incidentei cazurilor de violenta in societate sunt:politicile sociale,educationale,economice,de sanatate,bazate pe standarte joase,normele culturale si sociale care incurajeaza agresivitatea si violenta interpersonala,traditii cce subestimeaza importanta relatiilor parinte-copil. 16Diagnosticul abuzului copilului. Activitatea de diagnostic a copilului abuzat-agresarea copilului fizica,emotionala sau sexuala determina situatia de criza ceea ce duce la o stare de vulnerabilitate care prin persistenta factorilor de stress provoaca tulburari de comportament emotionale sau somatice.Cea mai frecventa problema cu care se adreseaza parintii consilierilor este modificarea comportamentului copilului.In precizarea initiala a diagnosticului sunt precizate instrumentele:anamneza si istoricul familiei,interviul conversatia,teste psihologice. Activitatea practica de diagnostic asistential porneste de la diagnosticarea factorilor ce se refera la circumstantele unui posibil abuz dar si de la cei care pot fi implicate in planificare unor masuri de protective a copilului victim.Specialistul nu poate trata in mod izolat copilul abuzat sau neglijat el trebuie sa cunoasca sistemul tuturor conexiunilor manifestate in viata acestuia.Evaluarea situatiei de catre a.s responsabil de caz are ca rezultat completarea unui material informative care va insoti copilul de-a lungul evolutiei sale in familie sau institutie.Informatiile vor fi adunate si prelucrate de a.s intr-o perioada scurta de timp.Aceasta informative este completata de interviul nondirectiv cu copilul,cu fam. Persoanei de referinta, iar rezultatele investigatiei vor servi autoritatilor ce instrumenteaza cazul in vederea stabilirii celor mai adecvate misiuni care sa respecte interesul superior al copilului. 17Teoriile privind abuzul si neglijarea Conceptia medicala Cel mai cunoscut reprezentatnt al acestei teorii este H.Kempe,care prin cercetariile si publicatiile sale de la inceputul anilor 60 asupra cazurilor de sugari cu member rupte,neaccidental,adesea in mod repetat,a initiat sindromul copilului batut.S-a considerat ca abuzul asupra copilului este o boala sufficient de bine delimitate pentru a fi considerate o unitate specifica de diagnostic.Patologia acestei boli consta in tulburarile de personalitate ale parintilor,care se manifesta in relatia lor cu propriul copil.In interpretarile din cadrul modelului medical din punct de vedere etiologic factorul primar este considerat a fi defectul de personalitate a adultului,care in prezenta unui stress supraadaugat determina manifestari agresive,fizice si verbale fata de copil. 18Teoriile privind abuzul si neglijarea.Incestul si familia disfunctionala. Modelul teoretic al psihoterapiei familiale analizeaza tulburarile de comportament ale membrilor familiei din punctual de vedere al relatiilor din sistemul familial.Familia incestuoasa este considerate ca neindeplinind nevoile de ingrijire,caldura si sexualitate ale membrilor familiei,intr-un mod adecvat gradului lor de maturitate.In locul acestor atitudini pot aparea fenomene de posesiune,agresivitate,relatii denaturate de tip sexual.In familiile incestuoase predomina idea imposibilitatii relatiilor de intimidate intre persoanele mature din familie,precum si imposibilitatea separarii acestora. 20Teoriile privind abuzul si neglijarea.Perspectiva femenista privind abuzul. Conceptia femenista analizeaza implicarea diferita a celor doua sexe in abuz in general,dar mai ales in abuzul sexual.Este criticata atitudinea unor studii care minimizeaza procentul copiilor abuzati sexual.Din raportul Kinsey(1948,1953) a rezultat ca 24% dintre femei au suferit o anumita forma de abuz sexual din copilaria mica si pina la pubertate,cei care au comis abuzurile fiind in toate cazurile barbati.Conceptia feminista ia atitudine foarte vehementa impotriva libertinismului in privinta sexualitatii.Daca libertinismul considera sexualitatea copiilor ca fiind un dat natural si nu condamna relatia sexuala dintre un

adult si un copil,conceptia feminist respringe orice forma a relatiei sexuale dintre un adult si un copil.Feminismul considera ca este extreme de dificil pentru un copil sa refuse,sa se opuna,sau sa rezista solicitarilor venite din partea unui adult.Conceptia feminist se opune libertinismului de natura sexuala si in ceea ce priveste efectele abuzului sexual asupracopilului. 21Teoria atasamentului Formarea legaturilor de atasament este o caractersitica importanta a relatiilor de familie.Bowlb y a descries nevoia imperoasa pentru sugar si copilul mic a existentei unei personae stabile care sa-I ofere dragoste si ingrijire pornind de la teoria psihanalitica privind importanta traumelor din copilarie pentru viata adulta si de la datele privind comportamentul puilor de animale dupa nastere.Belsy si Cassidy considera teoria atasamentului ca fiind o teorie developmentalista,care unifica intelegerea biologica a naturii umane si conceptia psihanalitica conform careia experientele din copilaria timpurie sunt de maxima importanta pentru dezvoltarea ulterioara a personalitatii.Pe baza teoriei atasamentului Erickson,Egeland 1989 modul in care copii,in baza experientelor lor din prima copilarie isi creeaza asteptari in legatura cu propriul comportament si cu al celor din jur.In acest cadru comportamentul dificil,nestapinit al unui copil maltratat poatefi explicat ca reprezentind asteptarile negative proprii si ale celorlalti. 22Conceptia socio-biologica Agresivitatea umana era vazuta de Lorenz ca fiind un instinc declansat in mod automat de anumite conditii ale mediului ambient(suprapopularea unui teritoriu sau entuziasmul militant) Lorenz a elaborate idea ca agresivitatea nu apartine unui numar restrins de indivizi,ci este un comportament uman inalienabil.Datorita acestei conceptii sa putut intelege ca strategia comportamentului agresiv a aparut in evolutia speciilor fiindca au sporit sansele de adaptare ale unor indivizim,care nu razbeau doar cu strategii pasnice cooperante.Pornind de la studiul comportamental adaptativ al speciilor la conditiile de mediu,Wilson lanseaza cercetari de etiologie umana,care reanalizeaza relatia dintre caracterul adaptativ al comportamentului si baza sa instinctive,innascuta.Principiul de baza al biologiei sociale este preluat din conceptia Darwinist-evolutionista a supravietuirii specie prin acei reprezentanti ai sai care se adapteaza cel mai bine conditiilor de mediu. 23Conceptia de factura sociologica Explicatiile de acest tip pun in evidenta importanta factorilor sociali pentru producerea relelor tratamente.Factorul de natura sociala cel mai des invocate in literature de specialitate care influenteaza atitudinile parentale violente impotriva copilului ca si relele tratamente si violenta impotriva copilului este saracia.Familiile sarace prezinta un risc crescut de abuz impotriva copiilor,datorita numeroaselor stresuri associate cu saracia:nivelul scazut de scolarizare al parintilor,somajul,venitul insufficient pentru a asigura o calitate a vietii la un nivel decent.Mediile sarace sporesc stresul social,conducind la nivele crescute de neglijare sau abuz,impotriva copilului.Mai multi cercetatori ai fenomenului maltratarii include factorii legati de situatia economica printer determinantii comportamentului parental.Mai mult nivelul socioeconomic si calitatea suportului social al familiei sunt considerate ca fiind factori care influenteaza nu numai declansarea relelor tratamente dar si consecintele abuzului asupra dezvoltarii copilului precum si posibilitatile de interventie in aceste cazuri.Un alt factori social relevant este gradul de izolare sociala a familiei,respective masura in care familia poate mobiliza un support social adecvat in favoarea ei in cazul in care singura nu face fata presiunilor sociale. 25Caracteristica abuzului emotional/psihologic la copil Abuzul emotional este actionarea psihica asupra copilului,unica sau repetata,atitudinea neglijenta sau ostila,alte comportamente ale parintilor sau ingrijitorilor care provoaca deformari ale autoaprecierii la copil,pierderea increderii in sine si complica procesul de dezvoltare si socializare a copilul.Mai frecvente sunt intilnite urmatoarele forme de abuz emotional:Rejectarea,izolarea,terorizarea,ignorarea.Se mai intilnesc inca doua forme de abuz emotional:sindromul ENOD/PSSS,sindromul Munchausen prin delegatie.ENOD-esecul nonorganic de dezvoltare-la copii cu virste mai mici de 3 ani,iarPSSS nanismul privative copiilor mai mari de 3 ani.ENOD consta in inttirzierea dezvoltarii fizice a copilului associate cu carente in dezvoltarea psihoemotionala a acestuia.Caracteristicile copilului cu ENOD:-inaltime redusa,circumferinta craniana redusa,intirzieri in dezvoltarea cognitive,evitarea contactului cu ochii.Sindromul Munchausen prin delegatie-desemneaza un tip de maltratare a copilului in care parintii falsifica o boala a copilului prin:1exagerare2fabricare3inducerea simptomelor.Boala copilului este neexplicata,misterioasa,prelungita ,iar semnele nu apar decit in prezenta ingrijitorului.Cele mai commune simptome ale bolilor fabricate sunt:diaree continua,dureri abdominale,astma,alergie. 26Neglijarea copilului.Forme de neglijare Neglijarea este incapacitatea cronica a parintelui de a-I satisfice copilului nevoile de baza ca hrana inbracamintea,adapostul,

Ingrijirea medicala,educatia,protectie si supravegherea.Forma de neglijare cea mai des intilnita este cea fizica.Consta in neglijarea alimentatiei copilului,lipsa imbracamintei adecvate,refuzul de a ingriji de sanatatea copilului.Aceasta forma de neglijare este deseori asociata cu saracia. O alta forma de neglijare care afecteaza adaptarea sociala a copilului este neglijarea educationala,care consta in neincadrarea copilului in o forma adecvata de invatamint,neglijarea nevoilor special de educatie a copilului.Neglijarea educationala este insostita de lipsaSupravegherii copilului. O alta dimensiune a comportamentului neglijent tine de ignorarea nevoilor emotionale ale copiilor,insotita de abilitatea slaba a aparintilor de a se angaja pozitiv,emotional in cresterea copilului.Se manifesta prin reducerea contactelor fizice cu copilul,ignorarea progreselor in dezvoltarea copilului,ignorarea emotiilor copilului. 27Abuzul fizic Agresarea copilului in mod deliberat de catre adultul in a carui grija se afla el,provocarea de leziuni sau otravirea lui este definite ca abuz fizic.Violenta fizica se exprima prin actiuni variate ca forma si ca intensitate:de la pedepse corporale excesive pina la comportamente extreme care pot pune in pericol viata copilului.Pentru a aprecia semnele fizice de pe corpul copilului si a conchide referitor la prezenta absenta abuzului fizic se judeca luindu-se in consideratie:localizarea ranii,virsta copilului,explicatia data de parinte.Situatia poate fi apreciata ca abuz atunci cind sunt depistate semen vizibile ale traumei,sunt oferite explicatii incredibile referitor la aparitia traumei. Exploatarea puterii de munca a copilului este o forma a abuzului fizic care desemeneaza orice forma de munca a copilului de pe urma careia poate profita un adult si are drept consecinta afectarea dezvoltarii educatiei copilului. Cele mai grave si mai periculoase forme ale muncii sunt:muncile care ii expun pe copii la riscuri fizice,psihologice,sau sexuale.2muncile effectuate cu materiale,masini periculoase.3muncile effectuate intr-un mediu nesanatos,muncile effectuate in conditii deosebit de dificile. 28Caracteristica generala si formele abuzului sexual Abuzul sexual este definit ca implicare unui copil intr-o activitate sexual ape care nu o intelege ,pentru care nu are capacitatea de a-si da incuviintarea informata,pentru care nu este pregatit din punctul dezvoltarii.Clasificarea formelor de abuz sexual se face in functie de mai multe criterii.Astfel dupa criteriul actiunilor poate fi evidentiat abuz sexual cu si rafa contact. Abuz sexual cu contact presupune atingerea zonelor intime ale corpului.Este de 2 forme:1cu penetrare-cu penisul,degetul diverse obiecte a vaginului,gurii,anusului.2fara penetrare-mingiierea zonelor intime,sarutare. Abuzul sexual fara contact include:Voyeurism-impunerea copilului de a se expune in forma nuda Exhibitionism-expunerea organelor genital in fata unui copil. Implicarea copilului in producerea pornografiei Incitarea la prostitutie-angajarea intr-un raport sexual a unui copil Hartuire sexuala-avansuri sexuale nebinevenite. In functie de caracterul relatiei intre victim si abuzator se deosebesc urmatoarele forme de abuz sexual: 1Intrafamilial-actiuni cu character sexual din partea rudelor apropiate 2Extrafamilial-actiuni cu character sexual din partea persoanelor bine cunoscute de copil 3Stradal-actiuni cu character sexual ,aplicarea violentei fizice de catre pers straine, 4Institutional-actiuni cu character sexual in institutii de tip inchis.

29Specificul reactiilor posttraumatice la copii Expunerea la evenimente traumatizante presupune trairea unor stari affective cu repercursiuni grave asupra personalitatii care afecteaza dezoltarea copilului si au un impact negative pe termen lung asupra individului.Se pot distinge raspunsuri immediate ale copilului la situatia de maltratare si consecinte pe termen lung.Simptomatologia imediata dezvoltata de copilul-victima este complexa si reprezinta reactii de tip emotional,comportamental,somatic.Porcesul de suferinta a copilului in situatia de abuz se interfereaza cu procesul de dezv a a copilului.De obicei suferinta il slabeste pe copil, si acestuia nu ii mai ramin suficiente resurse interioare pentru a investi in prorpia dezvoltare.Astfel copiilor maltratati le este characteristic Sindromul deficitului de atentie ,intirziere in dezvoltarea limbajului.Suferinta copilului este acunsa dupa mai multe tipuri de comportamente compensatorii-strategii de supravietuire a copilului.Unii copii perpetueaza comportamentul agresorului,sunt agresivi si violenti fata de alte personae,altii adopta un comportament autodistructiv, 32. .Terapia de joc(ludo)este utilizata in recuperarea copilului victim a abuzului si neglijarii.Copilul caruia ii este teama sa certe cu oricare dintre parinti sau sa-si exprime sentimentele,emotiile cu continut negative fata de ceva sau de cineva le poate exteriorizain raport cu fam de papusi fara regret si vonovatie.Artterapia-este utila pentru copii mici,p/u copii de virste mai mari

deprimati sau ostili.Terapia prin arta ajuta la precizarea diagnosticului,il ajuta pe copil sa se inteleaga pe sine sa se elibereze de tensiunile si anxietatile accumulate. 33Abuzul sexual al copiilor.Factori favorizati Abuzul sexual este definit ca implicarea unui copil intr-o activitate sexual ape care el nu o intelege,pentru care nu are capacitatea de a-si da incuviintarea normal,pentru care nu este pregatit din punctul de vedere al dezvoltarii sau care incalca legile sau tabuurile sociale.Organizatia Mondiala a Sanatatii presupune sub abuz sexual asupra copilului antrenarea acestuiaIntr-o activitate realiata cu intentia de a produce placer sau a satisfice nevoile unui adult sau un copil semnificativ mai mare. 35Intervievarea copilului maltratat Intervievarea reprezinta unul dintre primii pasi in procesul de evaluare initiala a situatiei copilului si are ca scop aprofundarea datelor privind situatia copilului si a familiei lui,sondarea modului in care se percep persoanele intervievate,compararea diverselor modalitati de perceptive a situatiei,confruntarea unor informatii,inregistrarea atitudinilor si sentimentelor celor intervievati fata de obiectul evaluarii.Persoana care ia interviu poate fi psiholog,asistent social,inspector de polities sau pediatru in dependent de faptul in ce instant a fost sesizat sau suspectat cazul de abuz sau neglijare a copilului.Locul interviului trebuie ale in asa fel incit sa sporeasca confortul copilului.Prezenta altor personae in timpul interviului poate face mai dificil pentru copil sa dezvaluie in intregime informatia despre abuz. 36.Tehnici de folosire a papusilor si desenelor anatomice. Ppuile anatomicesunt folosite n special n lucrul cu copiii ntre 2-6 ani, dar pot fi folositei pentru copiii mai mari. S-a constatat c aceste ppui fiind sugestivepot induce anumite rspunsuri. Ele nu pot produce acest lucru la copiiicare nu au avut nainte curiozitatea n privina sexualitii. Acetia seangajeaz mai uor n jocuri sexuale cu ppuile anatomice dect copiiicare nu sunt abuzai sexual. Exist probabilitatea ca n jocurile cu copiiide aceeai vrst sau privind filme, reviste pornografice copiii sdobndeasc anumite cunotine despre activitatea sexual. Terapeutultrebuie s pun anumite ntrebri pentru a clarifica acest lucru: Cine faceaa?Avantajul utilizrii ppuilor anatomice este acela c pentru copiiimici ppuile reprezint un mod de comunicare mult mai familiar dectlimbajul i deseori le ofer posibilitatea de a se exprima liber.Prile corpului ppuilor pot servi pentru a reaminti copiluluiabuzul sexual. Copiilor mai mari, care pot comunica prin limbaj, le estemult mai uor s arate, cu ajutorul ppuilor, cum a avut loc cazul.Ppuile pot fi utilizate: pentru a liniti copilul; pentru a sparge gheaa n comunicare; ca mijloc de demonstraie; pentru a-i reaminti cele ntmplate; ca model anatomic.Sunt cunoscute dou metode de folosire a ppuilor:1) copilul se angajeaz spontan n jocul cu ppuile; n timpuljocului se observ reaciile copilului i asistentul social i punentrebri;2) ppuile sunt introduse pe parcursul discuiei despre abuzulsexual. O alt tehnic n investigarea cazurilor de abuz sexual esteutilizarea desenelor anatomice.Desenele anatomice sunt poze cu aduli i copii de ambele sexe ndiferite stadii de dezvoltare i cu caractere sexuale primare i secundare.Sunt utile n lucrul cu copiii mici i mari. Dezavantajul acestora este ccopilului i este mult mai greu s demonstreze abuzul sexual cu ajutorullor. 37.DESA Una din tehnicile terapeutice adesea utilizate n tratamentulcopiilor victime ale abuzului sexual este modelul DESA, care includeurmtoarele componente:1. D - descrierea abuzuluiCopiii folosesc diferite mijloace de exprimare a propriilor triri, nfuncie de vrst i dispoziie: fie prin limbaj, fie prin joc. Ei deseneaz,folosesc ppui pentru a descrie abuzul. Unii c opii nu pot descrie delocabuzul, prin nici un fel de mijloace. E - exprimarea sentimentelorCopiii trebuie ncurajai s

descrie sentimentele asociate abuzuluicu ajutorul unor materiale auxiliare: mnui de box, sbii pentru a lovisaltele, pentru a-i ajuta s-i exprime furia (terapia prin joc dinamic). .3. S - a spune NU i a stabili granieUn lucru comun tuturor copiilor abuzai sexual este faptul c ei aufost maltratai fizic i emoional. Ei au nevoie de ajutor pentru a identificai a exprima emoiile care au legtur cu a vrea i a nu vrea, a spune da si nu. 4. A - acceptareaLa aceast etap copiii trebuie s nvee s depeasc evenimentultraumatizant i s-i continue viaa, s evite victimizarea, s renune laideea c trecutul poate fi refcut sau negat. Copiii au nevoie de suportpentru a se accepta ca fiind normali, obinuii, n ciuda experieneianormale i neobinuite prin care au trecut.
38.Terapia de grup Terapia de grup-poate manifesta cele mai bune rezultate in perioada adolescentei deoarece aceasta treapta a dezvoltarii se cararcteizeaza prin nevoia de apartenenta si identificarea cu un grup.A fi membru a unui grup deschis,therapeutic permite membrilor cu o vechime mai mare in grup sa actioneze in sensul modelelor de rol p/u copilul nou venit.P/u copii de virste mici

trauma emotionala este prea intens traita p.u ca acestia sa poata participa la terapia de grup.Pentru acesti copii cea mai adecvata interventie este cea de terapie individuala. 39Prevenirea violentei si maltratarii copiilor. Pentru prevenirea abuzului si neglijarii copilului vin in ajutor urmatoarele servicii sociale: 1Centre de zi-pot ajuta familiile care au nevoie de ajutor in ingrijirea copilului astfel incit parintii pot merge la serviciu.Astfel de centre pot de asemenea sa furnizeze hrana si asistenta medicala gratis.Centrele pot oferi sprijin educational p/u copii cu nevoi special.2Sprijin material-sprijinul material citeodata poate ajuta familiile in criza,dar acest lucru ar trebuie folosit doar ca o masura temporara.3Centre maternale-in cazul mamelor aflate in situatii de criza,centrul maternal poate fi serviciul ideal.O mama poate locui o perioada limitata intr-un astfel de centru cu copilul in timp ce asistentul social o ajuta la pregatirea pentru traiul independent.4Servicii de consiliere si grup de sprijin pentru parinti-de cele mai multe ori parintii sufera de stress sever ca rezultat al ingrijirii copiilor cu nevoi special.De multe ori au senntimentul ca nu mai pot face fata sic a un plasament institutional ar fi cea mai buna solutie.Un consilier experimentat ii poate ajuta pe parinti sa faca fata situatie sis a adopte solutii care nu necesita plasamentul copiilor. 42Violenta domestica.Definita.Clasificare generala a fenomenului. Violenta domestica poate fi definite ca o amenintare sau producerea unei raniri fizice,in trecutul sau in prezentul convietuirii cu partenerul.Atacul fizic sau sexual poate fi acompaniat de intimidari si abuzuri verbale.Ea este definita caorice comportament fizic,sexual sau emotional abuziv intre membrii familiei.Violenta domestica este un comportament distructiv care are ca scop instituirea si pastrarea controlului asupra partenerului de viata. 43Violenta emotionala Este cea mai larg intilnita si se regaseste ca si parte componentA tuturor formelor de violenta domestica.Desi precede si acompaniaza celelalte forme de abuz ea se poate manifesta s izolat prin:cuvinte injurioase,amenintari,intimidari.Daca aceasta forma de violenta este mai putin criminal,mai usor de suportat de catre victim,efectul trairii ei de durata este dezastruos. Simptomele specific la violenta emotionala sunt: -victima este presata,numita cu vorbe indecente de catre abuzator-,abuzatorul ameninta si inspaiminta victim,victimei I se impune,I se dicteaza ce vestimentatie sa imbrace,este lipsita de propria alegere.,-sentimentul de ura a victimei pentru abuzator. Formele acestui tip de violenta sunt:1Umilirea-tendinta de a injosi femeia,dominarea asupra personalitatii acesteia. 2Poreclirea-este unul din mijloacele de a-I calca in picioare demnitatea.3Izolarea-sporeste puterea persecutorului asupra universului femeii. 44Violenta fizica Consta in atingeri sau contacte fizice dureroase orientate catre victim sau cei dragi victimei,de asemenea si intimidarea fizica.Violenta fizica incepe cu gesture si lovituri care tintesc victim si duc pina la crima.O alta forma de violenta fizica este interzicerea accesului si a comunicarii victimei cu persoanele si serviciile c ear putea veni in ajutor,izolarea de reteaua sociala.Scopul violentei fizice este de a pedepsi partenera,de a o impune sa se dezica de propriile dorinte,a o constringe sa actioneze impotriva vointei ei,a o speria,a o forta sa nu il paraseasca.Actiunile agresorului fiind diverse p/u acest scop. 45Violenta sexuala Incepe cu comentarii degradante la adresa femeii si continua cu atingeri neplacute in timpul sau in legatura cu actul sexual.Violul este o forma de violenta sexual ape care femeia o suporta adesea suferind in tacere.Majoritatea tinerilor si barbatilor formati in mediul nostrum sunt agresivi sexual.Ei cuceresc femeile ca pe niste obiecte menita sa le satisfaca libidoul.Violatorul forteaza fizic victim,o umileste o impune. 46Familia ca unitate fundamental a societatii.Tipuri de mariaje. Familia constituie unitatea fundamental a societatii si mediul societatii si mediul natural p/u cresterea copilului si bunastarea lui.Fiecare societate are un anumit sistem familial de reglamentare a relatiilor dintre barbatii si femeile de virsta matura si dintre acestia si copii.In depenta de interactiunea dintre membrii familiei Cuber/Harov in 1966 evidentiaza urmatoarele tipuri de mariaje:1Mariajul habitual conflictual estemarcat de severe tensiuni si conflicte,stabilitatea cuplului fiind asigurata mai intii de teama de singuratate a partenerilor,iar in al doilea rind de faptul ca fiecare dintre acestia prin supararea celuilalt isi manifesta dominant in folosul sau.2Mariajul devitalizat-nu este caracterizat nici de conflicte severe,nici de momente frecvente de bucuriecu toate ca nici unele nici altele nu lipsesc.Apatia pare a caracteriza cel mai bine raporturile dintre soti care ramin impreuna mai ale din motive de ordin material sau moral.3Mariajul confortabil-ofera partenerului confort cu toate ca ei nu sunt

implicati in problemele celuilalt.4Mariajul vital-relatia dintre parteneri este bogata si extrem de importanta p/u fiecare dintre parteneri in cel putin un domeniu.5Mariajul total-cel mai rar intilnit,similar cu cel vital doar ca este mai complex deoarece nici o activitate nu procura satisfactie in absenta celuilalt. 47Tipuri de relatii de cuplu care pot favoriza comportamente violente. Exista citeva tipuri de relatii care pot favoriza mai mult sau mai putin aparitia comportamentelor violente din partea celui care domina in relatie:1Relatii solide,devotate cu disfunctii minore-partenerii au o doza redusa de autoaparare,sint gata sa reflecteze asupra pozitiilor lor,sint sensibili la interventii de educare privind viata de familie.2Cuplurile stresate de tranzitie specific ciclurilor vietii-se adapteaza mai greu la schimbarile natural in viata cuplului ca:noi relatii importante,schimbarea locului de munca,adolescent copiilor.3Cuplurile cu un partener symptomatic-unul din cei doi este mai iritabil,exploziv,anxios,impulsiveechilibrul cuplului este serios periclitat,apar manifestari agresivve,intolerante p/u celalalt.4Relatii de cuplu conflictuale cronicizate-chiar de la inceput in aceste cupluri exista multa hartuire reciproca si dezacorduri.Cei doi sint nefericiti in relatie.5Relatii in care evitarea este modul de a convietui-cind unul sau ambii parteneri sint coplesiti de problemele de la serviciu,dependent de droguri,alcool au o relatie extraconjugala,sint absorbiti de copiiaceste evenimente il duc pe celalalt partener la aplicarea violentei.6Cupluri de constrinse presiuni puternice din exterior(razboiul,somajul,calamitati natural)7Cupluri avind relatii tulburate cu familia de origine.8Cupluri in care proiectarea si asumarea irationala a unor roluri afecteaza negative relatia9A doua casatorie care creeaza dificultati special p/u unul sau ambii parteneri.10Cupluri cu stil marital calcifiat-nu accepta schimbarile in cuplu desi viata este plina de satisfactii.11Cupluri in care un partener vrea sa paraseasca relatia,iar celalalt vrea sa o pastreze-se sfirseste prin divort.12Cupluri care incheie relatia printro intelegere mutuala. 48Mituri ale violentei domestic Dupa Darlene Thomas aceste mituri se enumera: 1Violenta domestica este cel mai des intilnita la clasele de jos 2Victima poate pune capat violentei prin divort 3Victima poate invata ce sa faca sprea preintimpina declansarea violentei4Alcoolul,stresul si bolile psihice sint cauzele majore ale agresiunilor fizice si verbale5Violenta apare doar intre parteneriiHeterosexuali6Graviditatea protejeaza victim de violenta din partea agresorului.7Femeia agresata accepta tacit abuzul si de aceea nu se adreseaza dupa ajutor8Femeile care sint batute,merita sa fie batute9Femeile victim ale agresiunilor partenerilor nu au mindrie personala,au personalitate slaba si dependent sint supuse si pasive10Bataia afecteaza doar o mica portiune din populatia feminina11Bataia inseamna doar un incident scurt,de pierdere de moment a controlului de catre aggressor.12Bataia nu face rau ,ba chiar este o parte din dragoste.13Daca va devein credincios barbatul nu isi va bate partenera.14Victimele vin din familiile unde violenta este o problema si vor repeat modelul violent din familiile sale.15Daca relatia violenta este suportata de femeie,acesta relatie se va schimba si va devein mai buna. 49Cauze si factori facilitatori ai violentei domestic(violenta punitive si agresiva) Violenta punitiva-apare in relatia dintre cei doi atunci cind raportul se bazeaza pe inegalitate,relatia fiind complimentara iar rolurile lor fiind de superior inferior.Cel slab nu are dreptul sa existe altfel decit in limitele care-I sint impuse de catre polul superior.Cel supus are constiinte inferioritatii lui,a vinovatiei cit si a superioritatii celuia caruia ii este supus.Cel puternic loveste, umileste,priveaza de drepturi existentiale pe cel slab care poate exista doar conformindu-se asteptarilor celui puternic. Sentimentul de vinovatie la cel puternic este foarte slab si apare doar in situatia confruntarii cu cineva din afara relatiei. Violenta agresiva-

50Ciclul si coordonatele producerii violentei domestic. Multe femei agresate descopera ca se afla intr-un ciclu al abuzului care are trasaturi commune in multe relatii de acest gen.Daca insa femeia nu intreprinde nimic pentru a intrerupe acest ciclu accidentele de violenta vor devein peste un timp si mai grave.Faza I-tensiunea se mareste,partenerul ameninte sa aplice violenta din ce in ce mai des,jignind femeia cu vorbe urite,injosind-o.Faza II-Violenta izbucneste,agresorul arunca cu obiecte in partenera sa,o loveste,o violeaza supunind-o si altor presiuni fizice.Faza III-Agresorul isi cere scuze,isi marturiseste vina si rusinea.Promite ca un astfel de comportament violent nu se va mai repeat,deseori ii cumpara partenerei cadouri. Sarbatorile sint momente de escaladare a vilentei.Sfirsitul de saptamine este de asemenea o perioada mai violenta datorita faptului ca nici un membru al familiei nu este prins intr-un mediu social cum ar fi scoala,loc de munca.De regula incidentele se produc in casa in intimitatea caminului familiei.

51Portretul victimei violentei domestic -Pierderea valorii personale -Pierderea increderii in sine -Senzatia ca inebuneste -Pierderea sentimentului de control al situatiei si a sa personal -Neglijarea personala(nutritia,igiena) -Poate neglija copii -Stres,anxietate,tulburari psihosomatice -Poate sa-si transfere ura pe copii,sa devina agresiva in relatia cu ei

52Portretul agresorului Deosebim 3 tipuri de barbate agresori: 1Barbatii care manifesta comportamente violente doar in familie-nu dezvolta forme severe de agresiune si sint mai putini agresivi din punct de vedere psihologic si sexual,nu au penalizarilegale si nici tulburari psihopatologice. 2Barbatul agresiv de tip disfotric-au comportamente violente fata de partenere pina la forme grave.Au totusi manifestari violente si in afara familiei,pot prezenta chiar pedepse penale.Pot avea obsesii de gelozie fata de partenera si pot fi dependent de ea. 3Barbatul cu agresivitate generalizata si comportamente violente antisociale-manifesta agresivitate frecvent si in afara familiei si sint certati cu legea.Barbatul agresor-este convins ca puterea si controlul pot fi obtinute prin violenta2creste frecventa comportamentelor violente si antisociale3Instabilitate emotionale

53Legislatia Moldovei si aplicarea ei in cazurile violentei domestic. In legislate Moldovei nu exista o lege specifica care ar fi formulat o definitie a violentei in familie.Cu toate acestea Constitutia,Codul Penal si Codul Casatoriei include leg ice contin normative privin protectia drepturilor femeii. Constitutia garanteaza asigurarea drepturilor si libertatilor omului in cadrul sistemului judiciar sl Moldovei.Constitutia mai apara anumite drepturi ale omului care sint inculcate in actele de violenta domestica.Arcticolul-24 Dreptul la viata,inviolabilitate fizica si moralaprevede ca statul trebuie sa garanteze fiecaruia dreptul la viata,la inviolabilitate fizica si psihica,nimeni nu poate fi supus unei sanctiuni sau tratari inumane,brutale.Articolul 5 paragraful I prevedelibertatea si inviolabilitatea persoanei sint indestructibile.Tot Constitutia prevede ca statul are obligatia sa respecte sis a protejeze viata personala si familiala.Articolul 29 stipuleaza ca protectia inviolabilitatii familiei nu este aplicata in cazul cind exista pericol pentru viata ori sanatatea omului. 54Legea cu privire la prevenire si combaterea violentei in familie.Reglementarea relatiilor dintre victim si agresor. Legislatia privind violenta domestica difera de la o tara la alta si doar prevederile documentelor international incearca sa aduca la un numitor comun reglementarile,in masura in care diferite state adera cu responsabilitate la el.Conventia asupra eliminrii tuturor formelor de discriminare fata de femei s-a promulgat in 1979 .In 1993 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Declaratia p/u eliminarea violentei fata de femei,primul instrument international referitor la drepturile omului care trateaza exclusive violenta impotriva familiei,,Violenta fata de femei este impotriva instaurarii egalitatii,a dezvoltarii si paciisi dispune ca statele sa condamne violenta fata de femei.Declaratia da prima definitie oficiala a Natiunilor Unite privind violenta fata de femei ca fiind:Orice act de violenta indreptat impotriva sexului feminine si cauzind sau putind cauza femeii,un prejudiciu sau suferinta fizica,sexuala sau psihologica,Precum si amenintarile cu astfel de acte. LEGE Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea i combaterea violenei n familie 55Prevenirea violentei domestic Fenomenul de violenta este unul vast care cuprinde un numar mare din populatia tarii si diverse categorii sociale.Serviciile de prevenire au o natura indirecta si prevad informarea populatiei. Aceste servicii sint la dispozitia publicului larg,a comunitatii si consta in proiecte de programe educative pe tema violentei domestic si a dezvoltarii unor deprinderi generale de cooperare in situatii dificile pentru rezolvarea sarcinilor vietii de zi cu zi. Acestea au ca scop schimbarea mentalitatii,educatia civica si creaza terenul implementarii serviciilor de specialitate.Aceste programe educative sint tintite sa schimbe pe de o parte perceptia femeilor victim fata de situatie lor precum si fata de restu comunitatii si pe de alta parte mentalitatea comunitatii fata de astfel de situatii.Programele de educatie comunitara necesita in derularea lor specialisti care sa creeze mesaje corecte catre comunitate.

56Servicii de interventie in situatie de violenta domestica. Interventia in situatia de violenta domestica se face de catre specialist(medici,asistenti sociali,psihologi) .Serviciile necesare de interventie se sumeaza la: Servicii de caritate,servicii de reabilitare,servicii de sprijin,servicii de prevenire. Serviciile de caritate-au la baza compasiunea umana,empatia si dorinta de a veni in ajutor.Femeia poate beneficia de ele la propria solicitare sau ii pot fi oferite de comunitatea in care traieste si ii cunoaste situatia. Serviciile de reabilitare-vizeaza in special sanatatea fizica si mintala,capacitatile de adaptare scazute distorsionate si aspectele de dezintetie sociala ale victimei.Tinta actiunilor de reabilitare este femeia victima.Ele include(terapie,educatie, consiliere,sfatuire) Serviciile de sprijin-sint retele de psrijin care se constituie in jurul femeii victim p/u a o asista in procesul de reabilitare.Aceste servicii sint de durata si in ele sint implicate personae disponibile p/u nevoile femeii. Serviciiile de prevenire-ele vizeaza de obicei informarea opiniei publice cu scop de a demonstra adevaratele cause si consecinte a violentei domestic. 57Rolul asistentului social in administrarea cazurilor de violenta domestica. Rolul asistentului social este de a explora toate serviciile,de a allege si recomanda serviciile necesare unui anumit caz.Asistentul social se ocupa de educatie si daca dispune de abilitatile necesare poate face si consiliere.Cunoscind cazul In totalitate asistentul social va putea sesiza nevoia unor servicii comunitare care sint absente in reteaua serviciilor comunitare destinate violentei domestic.Rolul asistentului social este de a explora toate serviciile,de a allege si recomanda serviciile necesare unui anumit caz.In serviciile de preventive rolul asistentului social este de a organiza membrii echipei multidisciplinare pentru informarea populatiei,este solicitata si interventia lui active in acest domeniu.In serviciile de reabilitare asistentul social are functia de a orienta clientul(victima, abuzatorul,copilul)catre urmatoarele domenii:terapie,educatie, consiliere,participari la grupul de sprijin. 59Reabilitarea si finalitatile in cazurile de violenta domestica Cind femeia batuta cere ajutor,ea este etichetata,I se prescrie o medicatie pentru a o linisti,iar personalul ce se ocupa de ea in serviciile in care face apel o considera putin responsabile pentru ceea ce I se intimpla.Semnul general al reabilitarii femeii in multe servicii de specialitate este considerat a fi reaparitia cochetariei,a tendintelor de a se ingriji,a preocuparilor cum arata si cum se comporta cu ceilalti.Dar adevaratul semn al vindecarii femeii este capacitatea ei de a face planuri realiste.In general aceste planuri de viata se bazeaza pe: 1Percepere obiectiva a realitatii,o orientare constienta in realitate2Imaginea de sine care da masura capacitatilor individului de a face fata realitatii.

Specialitii au anunat-o imediat pe mama fetei, sesizand, totodat, poliia i procuratura, care au luat msuri prompte de protecie a copilului i au deschis un dosar penal. Tatlui i s-a interzis s se apropie de casa n care locuia Irina, iar n scurt timp a fost arestat. La cererea procurorului, psihologul de la CNPAC a efectuat un raport de evaluare psihologic n care au fost constatate semnele i consecinele abuzului suportat de copil. De asemenea, expertiza medico-legal a confirmat c fata a fost victim a abuzului sexual. Mama ei nu a venit acas, deoarece se afla ilegal peste hotare. ns chiar i de la distan, ea s-a implicat activ susinndu-i fiica. Astfel, n lipsa prinilor, bunica a perfectat curatela asupra fetei, pentru a fi reprezentant legal pe parcursul anchetei i n procesul de judecat. Dac se constat c unul dintre prini/tutori/curatori prezint comportament abuziv i pericol iminent pentru viaa i sntatea copilului, iar cellalt printe manifest comportament protector, autoritatea tutelar, asistentul social, poliistul, printele poate depun e o cerere n instana de judecat prin care solicit emiterea n termen de 24 de ore a ordonanei de protecie pentru copilul victim. Paralel cu procedurile legale, fetia a beneficiat de un program complex de recuperare psihologic, deoarece sechelele nu s-au lsat mult timp ateptate. Consecinele abuzului sexual trite de Irina: Fric de oameni PasivitateContacte sociale foarte restrnse Reuit academic sczut Anxietate Comaruri nocturne Irina a trebuit s treac prin experiena negativ de a povesti n detalii oamenilor legii cum a fost abuzat de tatl su i despre ameninrile groaznice la care a fost supus, ns, ea a fost pregtit psihologic i susinut emoional de un psiholog specializat. Irina s-a simit mai protejat i datorit faptului c pe parcursul anchetei i a examinrii dosarului n instan, interesele ei au fost reprezentate de ctre un avocat angajat de CNPAC.