Ministerul Educatiei si Cercetarii al Republicii Moldova

Colegiul de Industrie Usoara din Balti

Mașinele special de țesut

Elaborat: Cojocari Lucia

Gr. MT-814

Aprobat: Grajdeanu Mariana

 CUPRINS :
 Schema primului razboi mecanic

 Masinele de ţesut neconvenţionale

 Maşini de ţesut cu proiectile

 Maşini de ţesut cu jet de aer

 Maşini de ţesut cu tije rigide (graifăre)

 Maşini de ţesut cu rost ondulat

 Dispozitivul manual pentru actionarea suveicii

Schema primului razboi mecanic

Iniţial războiul mecanic a fost pus

în funcţiune cu ajutorul forţei animale, apoi,
prin forţa apei sau a aburului şi ulterior cu
ajutorul energiei electrice.
Perfecţionarea mecanismului de formare a
rostului a culminat cu inventarea
mecanismului Jacquard, care a fost prezentat
pentru prima dată în anul 1801 la expoziţia
industrială de la Paris.
Din grupa maşinilor de ţesut neconvenţionale (moderne) fac parte
următoarele tipuri:

 maşini de ţesut cu proiectil;

 maşini de ţesut cu jet de aer – pneumatice şi cu jet de apă – hidraulice

 maşini de ţesut cu tije rigide, flexibile sau pneumatice;

 maşini de ţesut cu rosturi multiple;

 maşini de ţesut circulare.

Maşini de ţesut cu proiectile
 Din categoria maşinilor de ţesut cu proiectile fac parte
maşinile Sulzer şi Neuman. Specific acestor maşini este că
suveica obişnuită este înlocuită cu un proiectil ce are o clemă
cu care prinde capătul firului de pe bobina de alimentare şi îl
trage în rost. Proiectilul este lansat în rost cu ajutorul unui
mecanism cu pârghii şi excentric sau pe cale pneumatică. El
traversează rostul dintr-o parte în cealaltă a maşinii cu o viteză
maximă de 25m/s. Proiectilul se poate mişca liber, la fel ca
suveica, sau de-a lungul unui canal special de ghidare.
 Mecanismul de lansare a proiectilului poate fi montat lateral,
într-o singură parte a maşinii, iar pentru a asigura continuitatea
de ţesere, se poate lucra cu 9-17 proiectile. După ce proiectilul
şi-a încheiat cursa, se întoarce la mecanismul de lansare.
 Maşini de ţesut cu jet de aer
La aceste maşini înserarea firului de bătătură în rost se face pneumatic
astfel ca în figura 4. Din categoria acestor maşini fac parte maşinile de ţesut
ATPR-120 destinate producerii de ţesături cu lăţime mică.
Maşina este acţionată cu un motor individual prin intermediul unei curele
trapezoidale şi al unui ambreiaj cu fricţiune. Pentru a porni maşina se
acţionează maneta de pornire, iar oprirea se efectuează prin frână cu saboţi,
comandată de butoanele de oprire.
Fig. 4
Înserarea firului de bătătură în rost se face astfel:
bătătura derulată de pe bobine fixe este înserată cu
ajutorul a două tije tubulare rigide care intră în
ambele părţi în rost, întâlnindu-se la mijlocul lui.
Prin cele două tuburi este condus firul dintr-o
margine în alta a ţesăturii cu ajutorul aerului
comprimat. Bobinele fixe cu fir de bătătură sunt
aşezate pe rastelul din partea dreaptă a maşinii. La
acest sistem de înserarea a bătăturii, înălţimea
rostului fiind foarte mică, firele de urzeală sunt
menajate în timpul formării rostului.
 Maşini de ţesut cu tije rigide (graifăre)
Aceste maşini pot fi:
•cu graifăre lansate dintr-o singură parte – la care elementele purtătoare ale
firului de bătătură traversează toată lungimea rostului, fie pentru a trage firul din
parea opusă, fie pentru a-l conduce acolo;
•cu graifăre lansate din ambele părţi – care lucrează perche (fig. 5); un
graifăr transportă firul până la jumătatea rostului, de unde firul este preluat de
celălalt graifăr şi condus în partea opusă.
La acest sistem graifărele sunt întroduse
Fig. 5 în rost cu ajutorul unor tije rigide, iar
clemele graifărelor sunt de construcţie
simplă, uşor de întreţinut, au o masă redusă,
făcând posibilă ţeserea cu viteză mare (220-
300 bătăi/min) şi cu deschidere mică a
rostului.
La aceste maşini nu pot fi prelucrate în
bătătură fire de efect sau fire cu elasticitate
redusă, una din marginile ţesăturii este
neţesută, iar controlul firului de bătătură se
face numai cu un palpator central, special.
Maşini de ţesut cu rost ondulat
 Dispozitivul manual pentru actionarea suveicii

 Pe plan mondial un pas important în

dezvoltarea tehnologiei de ţesere l-a
reprezentat inventarea de către John
Kay în anul 1733 a suveicii
zburătoare, care este acţionată de
către ţesător prin intermediul unor
sfori şi a tacheţilor 1, 2 ce produc
deplasarea alternativă a suveicii 4
dintr-o parte în cealaltă.
Tacheţii sunt readuşi în poziţia iniţială
de forţa arcurilor 5,6. Cu ajutorul
acestui dispozitiv s-a realizat o
creştere semnificativă a
productivităţii muncii.
  
 BIBLIOGRAFIA:
 http://www.dex-tex.info/istoria-evolutiei-tesatoriei-si-tehnologiilor-de-tesere?start=1

 http://www.tex.tuiasi.ro/biblioteca/carti/CURSURI/Prof.%20Dr.%20Ing.%20Ioan%20Cioa
ra/Tehnologii%20De%20Tesere%20-%20Vol.%
201.pdf

 http://www.tex.tuiasi.ro/biblioteca/carti/CURSURI/Prof.%20Dr.%20Ing.%20Ioan%20Cioa
ra/Tehnologii%20De%20Tesere%20-%20Vol.%
202.pdf

 https://
classroom.google.com/u/0/c/NDY1NjI0ODE5Mzgw/a/MjI4MjU2MDc3ODI0/details