Sunteți pe pagina 1din 11

Top Tip

Pentru a beneficia de caracteristicile interactive ale acestei prezentări


PowerPoint, vă recomandăm să o vizualizați în modul „Expunere diapozitive”
sau „Slide Show”.
Sfârșitul domniei lui Carol I

Precum Carol I a devenit primul rege


al României, conducerea țării urma să
fie preluată de urmașii lui. Dar Carol I
a avut o singură fată, care a murit în
copilărie, și prin urmare a ales să îl
considere pe Ferdinand I moștenitorul
său, el fiindu-i nepot de frate.

După moartea Regelui Carol I, domnia


României a fost încredințată lui
Ferdinand I, în anul 1914.
Ferdinand, omul din spatele
titlului
Regele Ferdinand I s-a născut și a crescut în Germania. El a primit o educație
aleasă, după cum era obiceiul, pentru a înzestra membrii familiei regale cu toate
cunoștințele necesare pentru conducerea unui regat.

Nicolae Iorga îl descria pe noul rege ca „Tânărul cu multe calități,


inteligent, înzestrat cu un delicat simț de ironie, pasionat pentru
lecturi, erau un timid până la sfiala cuvântului și la groaza relațiilor
cu oamenii…”.

Știai că...
Știai că... Numele întreg al regelui era
Ferdinand Victor Albert Meinard. Lui i s-au
dat supranume în timpul domniei, precum
Ferdinand Întregitorul și Ferdinand cel
Loial, datorită acțiunilor sale în favoarea
românilor.
Contextul istoric
România și-a câștigat independența în timpul domniei lui Carol I și
a adoptat o constituție în urma căreia devenea monarhie
constituțională ereditară.

Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii prevedea principiul


autodeterminării, potrivit căruia popoarele puteau să își hotărască singure viitorul.
În ultimele sute de ani, țările române au fost puternic influențate de interesele unor
țări din Europa și ale Imperiul Otoman.

În același an în care regele Ferdinand I a preluat domnia României,


a izbucnit Primul Război Mondial.

La începutul războiului, câteva teritorii din România se aflau sub


stăpânirea altor țări: Transilvania și Bucovina erau sub stăpânirea
Austro-Ungariei, iar Basarabia sub a Rusiei.
Decizii în Primul Război
Mondial
Pus în fața războiului, regele Ferdinand I a
realizat că acesta era o decizie foarte dificilă.
Acesta a dus mai departe statutul de țară neutră
stabilit încă din timpul domniei lui Carol I încă
doi ani de la izbucnirea războiului.

În final, în 1916, s-a luat hotărârea de a intra în


război. Primul an de război a fost extrem de
dificil pentru poporul român, care nu avea
pregătirea și armamentul necesar pentru a face
față luptelor. Apoi, în 1917, a avut loc
Revoluția Rusă care a scos Rusia din conflictul
mondial. Primul Război Mondial s-a încheiat
un an mai târziu, în 1918.
Unirea Basarabiei

Revoluția Rusă a dus la dezmembrarea Imperiului Rus. Astfel, Basarabia nu se


mai afla sub stăpânirea lui. După terminarea războiului, în Basarabia s-a înființat
un Sfat al Țării care a votat unirea cu România. Astfel Basarabia este prima
regiune care s-a unit cu România, în martie, 1918.

Ion Nistor a descris atmosfera din ziua unirii spunând „Publicul, zguduit de
entuziasm, striga: Trăiască România Mare!”

De ce crezi că au reacționat oamenii în acest fel?

Dacă și-au dorit atât de mult unirea, de ce nu au realizat-o mai devreme?


Unirea Bucovinei
Bucovina a fost sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar. După terminarea
războiului și datorită pierderilor și greutăților aduse de el, acest Imperiu s-a
destrămat.

Astfel, pentru a rezolva situația dificilă în care se aflau românii din Bucovina care
erau naționalitatea majoritară, câțiva români de seamă au preluat inițiativa și au
creat un Congres General al Bucovinei. În acest cadru s-a votat cu succes unirea
regiunii cu România în noiembrie, 1918. Reprezentanții celorlaltor naționalități din
Bucovina au recunoscut și au acceptat unirea.

Ziua unirii Bucovinei cu România a fost descrisă astfel: „Toți își caută cunoscuții, se
îmbrățișează, se sărută, urându-și viață lungă, ca în cea mai mare zi de sărbătoare.”

Ce emoții simțeau românii din Bucovina în acea zi?

Ce însemna pentru ei unirea?


Unirea Transilvaniei

Românii din cea din urmă regiune care s-a unit cu România și care cuprindea
Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, au dorit unirea cu România încă de
la începutul războiului. Astfel, în anul 1918, în Parlamentul maghiar a fost citită
Declarația de Independență a populației românești din Transilvania.

După preluarea conducerii de către Consiliul Național Român Central, s-a organizat
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. În cadrul acestei adunări a fost aprobată
unitatea națională, unind și cea de-a treia regiune cu România.

Precum unirea celor trei regiuni, sau Marea Unire, s-a finalizat în data de 1
decembrie 1918, această dată a fost aleasă în anul 1991 ca Ziua Națională a
României.

Îți amintești cine a realizat Mica Unire a României?


Încoronarea lui Ferdinand I

În urma Marii Uniri și a recunoașterii acesteia de marile puteri ale Europei, țara a
început să avanseze rapid. Tot mai mulți oameni au primit drept de vot, țăranii au
primit pământ iar minoritățile aveau drepturi egale cu cele ale românilor.

În acest context, în anul 1922, a fost încoronat regele Ferdinand și regina Maria ca
Suverani ai României Mari. Locul nu a fost întâmplător, încoronarea desfășurându-
se în cetatea istorică din Alba Iulia.

Ce semnificație poartă Alba Iulia


pentru unirea României?

S-ar putea să vă placă și