Glandele

Endocrine
D a v i d Co n s t a n t i n e s c u
Clasa aVII–a A
Liceul Tehnologic Topoloveni
 Hipofiza
Hipofiza este o glanda
endocrina nepereche cu structură
complexă și cu funcții, de
asemenea, multiple și complexe.
Hipofiza are mărimea unui bob de
fasole, cu masa de 0,5–0,8 g.
Diametrul transversal are 12–15
mm, cel sagital 10–12 mm, iar cel
vertical 5–8 mm.  
Hipofiza este situată în fosa
hipofizară a șeii turcești a osului
sfenoid , pe fața inferioară a
encefalului, înaintea tuberculilor
mamilari și înapoia chiasmei
optice.    
 Glanda tiroidă 
Glanda tiroida este cea mai mare glandă a
sistemului endocrin uman, are o greutate
de 5-6 g la nou-născut, atingând o greutate
de 25-30 g la adult (este mai mare
la femei decât la barbati) și este situată în
regiunea antero-laterală a gatalui.
Glanda tiroidă (glandula thyroidea) este un
organ nepereche de culoare gălbuie-roz, cu
o consistență moale, cântărind 15-30 g,
având doi lobi de formă ovală, ce se
dispun de o parte și de alta a laringelui și
traheii, uniți printr-un istm; în 50-60% din
cazuri, o prelungire, lobul piramidal, se
întinde înspre osul hioid. Are o capsulă
proprie ce trimite prelungiri în interiorul
glandei. Ea este învelită într-o dedublare a
fasciei cervicale mijlocii, aderentă de
trahee, teaca vasculonervoasă în care se
află artera carotidă, vena jugulară și nervul
vag.
 Glandele paratiroide    

Glandele paratiroide  (glandulae

parathyroideae), sau corpusculii epiteliali,
se dezvoltă din recesele branhiale III și IV.
Sunt cele mai mici glande cu secreție
internă, având masa de aproximativ 0,05 g
fiecare. În număr de patru, două superioare
și două inferioare, se află pe fața
posterioară a fiecăruia din lobii laterali
ai glandei tiroide, în interiorul capsulei
fibroase, dependență a fasciei cervicale
mijlocii. Sunt formate din stromă
conjunctivă și țesut glandular. Hormonul
paratiroidian - parathromul -
reglează metabolismul
calciului și fosforului; stimulează
osteoclastele și destrucția țesutului osos,
acționând la nivel intestinal, renal și osos.  
      
 Glandele suprarenale
Glandele suprarenale, numite și adrenale,
sunt glande cu secreție internă
(aparțin sistemlul endocrin), situate la
mamifere la polul superior al celor doi
rinichi, „ca o căciulă”. Ca activitate,
suprarenalele sunt importante prin
secretarea hormonilor corticosteroizi  și
catecolaminelor (arenalina
și noradrenalina), fiind responsabile de
reglarea stărilor de stres, a rezistenței la
infecții și substanțe antigenice, a
metabolismului și a sexualității (echilibrul
dintre hormonii androgreni, masculini
și estrogeni, feminini determină sexul
animalului, ca aspect și ca activitate
sexuală).
 Timusul

Timusul este o glanda cu structură

mixtă, cu rol de epiteliu secretor și
organ limfatic. Este localizat
retrosternal. Acesta se dezvoltă în
copilărie, atingând un maxim în
pubertate, după care involuează. Este
un organ mic, situat în cavitatea
toracală, între cei doi plamani (partea
posterioară a sterenului). Acesta face
parte din sistemul endocrin
.
 Pancreasul endocrin

Pancreasul endocrin este
partea pancreasului care asigură
funcția endocrină a acestuia, fiind
reprezentat de Insulele lui
Langerhans, care sunt alcătuite din
două tipuri de celule importante:
Celule beta, care secretă insulină
(70%) Celule alfa, care secretă
glucagon (20%).
 Testiculele
Testiculele sunt o pereche de organe
de reproducere masculine, glande
mixte care produc 
spermatozoizi (funcția exocrină) și 
testosteron (funcția endocrină), un
hormon care controlează dezvoltarea
caracteristicilor sexuale masculine și
care joacă un rol important în
dezvoltarea  spermei.
Testiculul (din latina testis) este
gonada masculină la animale.
Mamiferele de sex masculin au două
testicule, care sunt de obicei
conținute într-o extensie
a abdomenului, numită scrot.
 Ovarele

Ovarul (ovarium în limba latina) -

glanda sexuală feminină - este
organ pereche - cu o dublă funcție
secretoare: externă și internă.
Astfel, este organul producător al
ovulelor și, în același timp glanda
endocrina, care,
prin hormonii produși (estrogenii și
progesteronul) determină
caracterele sexuale secundare și
joacă un rol deosebit în realizarea
tipului constituțional feminin.