Seminar 2

SEMINAR II.
Pedagogie I
Fundamentele pedagogiei
Teoria și metodologia
curriculum-ului
Asist.univ.drd. Felea Maria Iulia
Rolul pedagogiei în formarea
inițială a profesorilor
Cum putem defini
termenul de
PEDAGOGIE?
1.
Definiții ale 2.
termenului de
PEDAGOGIE 3.
Pedagogia este ştiinţa
care, în conformitate cu
În calitate de ştiinţă a educaţiei, propria sa logică, decide
pedagogia studiază esenţa şi asupra finalităţii
trăsăturile fenomenului acţiunii educative în
educaţional, scopul şi sarcinile concordanţă cu un
educaţiei, conţinutul, sistem de valori sociale,
principiile, metodele şi formele asigurând, totodată,
de desfăşurare ale proceselor mijloacele necesare
educaţionale. transpunerii în practică
Din punct de vedere a acestei finalităţi.
etimologic,
termenul ,,pedagogie’’
derivă din cuvântul
grecesc paidagogia (de la
pais, paidos=copil și
agoge=acțiunea de a
conduce), semnificând în
sensul propriu al Pedagogia reprezintă
Pedagogia este ştiinţa care ştiinţa de a modela
cuvântului, conducerea
studiază fenomenul personalităţi, în
copilului, creșterea
educaţional, cu toate conformitate cu
acestuia sub aspect
implicaţiile sale asupra anumite finalităţi la
practic, concret.
formării personalităţii umane, care un individ sau o
în vederea integrării sale în anumită colectivitate
viaţa socială. umană aderă în mod
deliberat.
 „...nici o profesiune nu cere posesorului ei atâta competenţă,
dăruire şi umanism ca cea de educator, pentru că în nici una nu se
lucrează cu un material mai preţios, mai complicat şi mai sensibil
Comentaţi citatul subliniind decât este omul în devenire [...] Ancorat în prezent, întrezărind
caracteristicile meseriei de viitorul şi sondând dimensiunile posibile ale personalităţii,
profesor, aşa cum reies ele educatorul instruieşte, educă, îndeamnă, dirijează, cultivă şi
din această definiţie. organizează, corectează, perfecţionează şi evaluează neîncetat
procesul formării şi desăvârşirii calităţilor necesare omului de
mâine.”
 „Meseria de profesor este o mare şi frumoasă profesiune, care nu
seamănă cu nici o alta, o meserie care nu se părăseşte seara odată
cu hainele de lucru. O meserie aspră şi plăcută, umilă şi mândră,
Comentaţi citatul subliniind exigentă şi liberă, o meserie în care mediocritatea nu este permisă,
caracteristicile meseriei de unde pregătirea excepţională este abia satisfăcătoare, o meserie
profesor, aşa cum reies ele care epuizează şi înviorează, care te disperează şi exaltă, o meserie
din această definiţie. în care a şti nu înseamnă nimic fără emoţie, în care dragostea e
sterilă fără forţa spirituală, o meserie când apăsătoare, când
implacabilă, ingrată şi plină de farmec.”
Comentaţi citatul subliniind
 „A fi educator nu înseamnă a exercita o meserie, înseamnă a
caracteristicile meseriei de
îndeplini o misiune, a face un apostolat.”
profesor, aşa cum reies ele
din această definiţie.
Sunteți solicitați să explicați în ce constă meseria de profesor.
Realizați un tablou al atribuțiilor, rolurilor și responsabilităților care îi revin acestuia.
ATRIBUȚII ROLURI RESPONSABILITĂȚI

Planifică • activităţile instructiv‐educative sub forma planificărilor
anuale, modulare sau pe activităţi didactice folosind
proiectarea didactică;
• elaborează proiecte pe unităţi de învăţare şi lecţii;
• determină şi stabileşte sarcinile şi obiectivele pe
diferitele niveluri funcţionale;
• structurează conţinuturile esenţiale şi stabileşte orarul
clasei;
Organizează •activitățile clasei, stabilește programul muncii instructiv-
educative;
• organizează colectivul de elevi astfel încât acesta să
funcţioneze ca o organizaţie care învaţă;
Comunică • informaţii ştiinţifice sub forma mesajelor educative,
stabileşte canale de comunicare şi repertorii comune
întregului colectiv de elevi;
• comunică inclusiv cu familiile elevilor şi cu ceilalţi actori
educaţionali pentru îndeplinirea misiunii şcolii;
• comunică şi relaţionează cu elevii în cadrul procesului
instructiv‐educativ, în vederea îndeplinirii obiectivelor
stabilite;
Conduce • activitatea desfăşurată la clasă, direcţionând procesul
formării elevilor spre formarea competențelor necesare
pentru reuşită;
Coordonează • activităţile clasei în globalitatea lor, urmărind permanent
sincronizarea dintre îndeplinirea obiectivelor individuale
ale elevilor şi cele ale clasei de elevi;
Motivează • elevii prin recompense, laude şi alte diverse forme de
întăriri pozitive.
Consiliază • elevii în legătură cu modul de abordare a activităţilor
şcolare şi extraşcolare, în aşa fel ca aceştia să reuşească
să depăşească anumite obstacole;
Îndrumă • elevii clasei în legătură cu activităţile şcolare şi
extraşcolare prin sfaturi şi recomandări care să le fie
folositoare, intervenind punctual acolo unde este cazul;
Controlează • activităţile elevilor prin mijloace specifice pentru a
verifica stadiul de realizare a obiectivelor;
• controlul se manifestă ca o componentă a evaluării, dar nu
trebuie să se transforme în act de evaluare;
Evaluează • în ce măsură au fost îndeplinite scopurile instructiv‐
educative prin diferite mijloace şi instrumente specifice.
Expert al actului
el poate lua decizii privitoare la activităţile desfăşurate,
de predare‐ implicând elevii în proces;
învăţare
Agent‐motivator declanşează şi întreţine interesul elevilor, curiozitatea şi
dorinţa lor pentru activitatea de învăţare;
Lider • conduce un grup de elevi, exercitându‐şi influenţa asupra
principalelor fenomene, este un prieten şi poate deveni
confident, prieten, mai ales dacă părinţii lipsesc, oferind
sprijin în ameliorarea stărilor de anxietate;
• este un observator sensibil al comportamentului elevilor,
un îndrumător persuasiv şi un sfătuitor al acestora.
Model • prin întreaga sa personalitate, prin acţiunile şi
comportamentul său este un exemplu pozitiv pentru elevi;
• profesorul oferă elevului reperele necesare pentru a atinge
ţintele propuse;
• elevul acceptă provocarea deoarece îl admiră şi porneşte
în călătoria propusă.
Profesionist se străduieşte tot timpul să înţeleagă şi să reflecteze asupra
întâmplărilor inedite din clasă, să studieze şi să analizeze
reflexiv fenomenele psihopedagogice care apar în cadrul colectivului
de elevi.
• supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură
Manager consensul cu ceilalţi profesori, cu părinţii şi cu ceilalţi
actori educaţionali;
• are de‐a face cu un tip special de management al clasei,
ce include toate deciziile şi acţiunile solicitate pentru
menţinerea ordinii în clasă, adică un climat propice unei
educaţii adecvate cu scopurile propuse.
Prieten profesorul prieten te ascultă, te sprijină, îţi oferă încredere;
Călăuză • în călătoria cunoaşterii, profesorul cunoaşte reperele şi îi
prezintă elevului alternative şi soluţii optime pentru
atingerea unor ţinte;
• relaţia se bazează pe respect reciproc;
• profesorul nu dictează răspunsuri, ci oferă orientări,
direcţii pentru a ajunge la destinaţie.
Magician • pregătirea temeinică a profesorului îi conferă acestuia
postura de a‐l îndruma pe elev să folosească obiectele şi
instrumentele specifice învăţării într‐un anumit fel,
conform stilurilor de învăţare;
• îl poate învăţa şi anumite trucuri din interiorul
strategiilor de învăţare;
• profesorul trebuie să fie pregătit să ofere elevilor un sfat
bun întotdeauna;
Maestru profesorul oferă imaginea standardelor de cunoaştere şi
acţiune şi îl aşteaptă pe elev să obţină cunoştinţe, abilităţi,
competenţe;
Susţinător profesorul este alături de elevii săi şi le oferă sprijin în
depăşirea anumitor dificultăţi în procesul de învăţare;
Facilitator • profesorul face posibil accesul elevului la cunoaştere şi
dobândire de abilităţi, deprinderi, capacităţi;
• el facilitează parcurgerea etapelor pentru consolidarea
cunoştinţelor şi formarea competenţelor.
Emil Păun (2002) consideră că profesionalizarea didactică este „un proces de formare a unui ansamblu de
capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat, pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe (teoretice şi practice),
proces controlat deductiv de un model al profesiei respective”.
Dimensiunile profesionalizării care decurg din definiţia dată de Emil Păun sunt următoarele:
• profesionalizarea presupune descrierea (sau elaborarea) „identităţii profesionale astfel încât să fie
generat la final un set de cunoştinţe şi competenţe descrise şi structurate într-un model profesional
(standarde profesionale) care se asimilează sistematic şi pe baze ştiinţifice”;
• profesionalizarea solicită şi un efort corespunzător de legitimare a profesiei didactice în câmpul
activităţilor şi profesiilor sociale prin elaborarea unui model al profesiei didactice.
Ioan Jinga (2001) consideră competenţa profesională a cadrelor didactice „un ansamblu de capacităţi
cognitive, afective, motivaţionale şi manageriale, care interacţionează cu trăsăturile de personalitate ale educatorilor,
conferindu-i acestuia calităţile necesare efectuării unei prestaţii didactice care să asigure îndeplinirea obiectivelor
proiectate, iar performanţele obţinute să se situeze aproape de nivelul maxim al potenţialului intelectual al fiecăruia”.
Pregătirea psihopedagogică şi metodologică a viitoarelor generaţii de profesori trebuie să se raporteze la noi
structuri de învăţare. V. Chiş (2005, p. 36) propune astfel noi seturi de competenţă cheie ce trebuie formate tinerilor
aspiranţi la cariera didactică, în raport cu cele care au fost solicitate până în prezent:
Pedagogia clasică-elevii se adaptează la profesor: Pedagogia modernă-profesorul se adaptează la elevi:
• școala tradițională tip uniformă; • școala în schimbare;
• școala conservatoare; • școala pentru toți și pentru fiecare;
• școala pentru elevul model, de mijloc; • școala incluzivă;
Competențe nucleu: Competențe nucleu:
• de transmitere; • interactivitate;
• de repetiție; • sociabilitate;
• de persuasiune; • comunicare;
• strategii alternative;
Componente ale profesionalizării în cariera didactică:

• să stăpânească metodologia și conținuturile predării;
• să știe cum învață elevii și să contruiască experiențe de învățare;
• să cunoască strategii eficiente de management al grupurilor de elevi;
• să asigure succesul școlar, social, civic și personal pentru toți elevii;
• să utilizeze tehnologiile moderne în predare și învățare;
• să colaboreze cu familia și comunitatea, pentru realizarea unui mediu pozitiv de învățare;
• să fie practicieni reflexivi.
Tabelul 1. Componente ale profesionalizării pentru cariera didactică

Figura 1. Modelul „profesionistului”
în învăţământ
Comentați avantajele și dezavantajele meseriei de profesor și dezbateți-le în grup:
A FI PROFESOR
AVANTAJE DEZAVANTAJE
- -
- -
- -
- -
- -
Făcând apel la experienţa dumneavoastră şcolară anterioară, realizaţi o listă cu trăsături pozitive pe care le-aţi
întâlnit la profesorii voştri şi pe care aţi vrea să le posedaţi şi voi şi o listă cu trăsături negative, pe care aţi
vrea să le evitaţi:
A FI PROFESOR
CE NE-A PLĂCUT LA PROFESORII NOȘTRI CE NE-A DISPLĂCUT
- -
- -
- -
- -
- -
Rolul pedagogiei în formarea
inițială a profesorilor

Seminar 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMINAR II.

ATRIBUȚII ROLURI RESPONSABILITĂȚI

Componente ale profesionalizării în cariera didactică:

Tabelul 1. Componente ale profesionalizării pentru cariera didactică

CE NE-A PLĂCUT LA PROFESORII NOȘTRI CE NE-A DISPLĂCUT

S-ar putea să vă placă și