Sunteți pe pagina 1din 17

Contractul de

arendă
Cuprins:
1. Noţiunea și caracterele juridice ale
contractului de arendă
2. Elementele contractului de arendă
3. Drepturile şi obligaţiile părţilor
4. Modificarea şi rezoluțiunea
contractului de arendă
1. Noţiunea și caracterele juridice ale contractului de
arendă
Potrivit alin.(1) art.1288 CC RM prin contractul de
arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte
părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri
agricole în posesie și folosință pe o durată determinată,
iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă.
În doctrina română se menţionează că contractul de
arendare, ca varietate a contractului de locaţiune, este un
contract prin care una dintre părţi, numită arendator,
transmite celeilalte părţi, numită arendaş, bunuri agricole
în vederea exploatării pe o durată determinată şi în
schimbul unui preţ, numit arendă, stabilite de părţi.
 Contractul de arendă este un contract sinalagmatic, deoarece
încheierea lui dă naştere la drepturi şi obligaţii reciproce şi
interdependente pentru ambele părţi.
 Arenda este un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare dintre
părţi urmăreşte un interes patrimonial propriu (primirea contra
prestaţiei de la cealaltă parte).
 Contractul de arendă este un contract cu executare succesivă, dat
fiind faptul că obligaţiile reciproce ale părţilor se execută de
acestea în timp, pe toată durata contractului, care este stabilită de
către părţi.
 Contractul de arendă este un contract translativ de folosinţă,
deoarece prin el se transmite numai folosinţa (exploatarea) unor
bunuri agricole, expres stipulate în contract. Prin urmare,
contractul de arendă este un contract netranslativ de proprietate.
 Contractul de arendă este comutativ, fiindcă din momentul
încheierii părţile cunosc întinderea prestaţiilor la care se obligă.
2. Elementele contractului de arendă
Părţi la contractul de arendă sunt arendatorul şi
arendaşul.
Arendatorul este persoana fizică sau persoana juridică
care are calitatea de proprietar sau de alt posesor legal al
bunurilor agricole care se dau în arendă. Calitatea de
arendator o poate avea şi un grup de coproprietari ai
bunurilor agricole.
În calitate de arendator poate activa proprietarul,
uzufructuarul sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte
bunuri agricole.
Arendaşul este persoana fizică şi/sau persoana juridică, cu
domiciliul (sediul) în Republica Moldova, care ia în
arendă bunuri agricole.
Pentru comparație Legea nr.16/1994 Romania (abrogată)
prevedea cerințe față de arendași:
 să fie cetăţeni români, indiferent dacă au domiciliu în

ţară sau în străinătate;


 să aibă pregătire de specialitate agricolă, practică

agricolă sau un atestat de cunoştinţe agricole, eliberat


de organele abilitate ale Ministerului Agriculturii şi
Alimentaţiei;
 să prezinte garanţiile solicitate de arendatori (art. 9).
 să aibă ca obiect de activitate exploatarea bunurilor

agricole (PJ);
Obiectul material al contractului de arendă sunt
terenurile, alte bunuri agricole şi preţul (arenda, plata
pentru arendă). Bunuri agricole, în baza art.1288 CC RM
alin.(2), sunt considerate: prin bunuri agricole se înțeleg
mijloace fixe (terenuri cu destinație agricolă, inclusiv din
intravilanul localităților, și ale fondului de rezervă,
mașini, utilaje și instalații destinate lucrărilor agricole,
construcții, inclusiv construcții hidrotehnice, platforme și
spații de depozitare destinate păstrării producției agricole,
cu terenurile aferente acestora, animale care se folosesc în
procesul agricol) și, după caz, mijloace circulante.
Prețul:
Plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unități
bănești, se face în natură, în bani sau în natură și în bani fie într-o
altă formă, potrivit acordului dintre părțile contractante, și se
efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă.
Plata în natură pentru arenda terenurilor agricole se stabilește într-o
cantitate determinată de produse agricole sau într-un procent
determinat din volumul producției.
Termenele și locul efectuării plății în natură pentru arenda
terenurilor agricole, calitatea produselor se stabilesc de către părți
în contract, în funcție de felul produselor și de specificul obținerii
acestora.
Plata anuală pentru arenda terenurilor agricole ale statului sau
unității administrativ-teritoriale constituie cel puțin 2% din prețul
normativ al terenului dat în arendă.
Forma contractului de arendă:
Contractului de arendă se încheie în formă scrisă.
Daca părțile nu convin altfel, dreptul de posesie și
folosință asupra bunurilor agricole arendate se naște din
momentul semnării contractului de arendă și poate fi
exercitat doar după semnarea actului de primire-predare.
La contractul de arendă a terenurilor agricole se anexează
copia planului cadastral al terenurilor.
Cerințele față de conținutul contractului (art.1289, 1290
CC RM)
Notarea și înregistrarea arendei (art.1293, 1294 CC RM).
Termenul contractului de arendă
Termenul arendei se stabilește de către părțile
contractante, dar nu va fi mai mic de un an și mai mare de
30 de ani.
La darea în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii
unor plantații multianuale, termenul contractului de
arendă va fi stabilit pentru cel puțin 25 de ani, în cazul
când contractul nu prevede alt termen.
Prelungirea tacită – 1 an agricol (art.1292 alin.(3) CC
RM).
Aviz de rezoluțiune – 3 luni.
3. Drepturile și obligațiile părților
Drepturile arendatorului:
- a da în arendă terenurile și bunurile;
- să verifice modul în care arendaşul exploatează

bunurile sale ;
- dreptul de amanet asupra bunurilor aduse de arendaş şi

asupra fructelor bunului arendat (art.1303 alin.(1) CC


RM);
- a rezoluționa contractul;
- repartizarea riscurilor (art.1301 CC RM)
Obligațiile arendatorului:
- să predea bunurile agricole în termenele şi în condiţiile stipulate în
contract;
- obligația informațională (art.1296 alin.(2) CC RM)
- să acţioneze într-o manieră care să nu împiedice exploatarea normală
a bunurilor;
- să efectueze reparațiile capitale (art.1312 alin.(1) CC RM)
- să plătească arendaşului, în cazul rezoluțiunii contractului înainte de
încetarea anului agricol, valoarea fructelor deşi încă neseparate, însă
care vor putea fi separate înainte de sfârşitul anului agricol în
condiţiile unei gospodăriri normale. La compensarea valorii fructelor
se iau în calcul şi datoriile părţilor la momentul rezilierii contractului.
- să predea arendaşului Cartea istoriei câmpurilor întocmită cu cel
puţin 3 ani până la data încheierii contractului de arendă;
- să execute alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare sau de
contract.
Drepturile arendașului:
- prioritar la încheierea contractului pe termen nou

(art.1295 alin.(3) CC RM);


- drept de preemțiune în cazul vânzării bunurilor

(art.1295 alin.(4) CC RM);


- reducerea arendei (art.1296 alin.(2); 1302 CC RM);
- rezoluțiunea contractului;
- să dea în subarendă bunurile;
- să ceară bunul; repararea prejudiciului (art.1305 alin.

(3) CC RM);
- să separe îmbunătățirile sau să ceară compensarea

valorii (art.1307 alin.(3) CC RM);


Obligațiile arendașului:
- să preia bunurile;

- să folosească bunurile ca un bun proprietar;

- să menţină potenţialul productiv al bunurilor agricole;

- să restituie în starea corespunzătoare, ţinându-se cont de

gradul de uzură;
- să achite plata pentru arendă în termenul şi în modul

stabilit;
- să înregistreze contractul (art.1293, 1294 CC RM);

- să achite impozitele şi alte plăţi (art.1296 alin.(3) CC RM);

- să efectueze reparații curente;

- să predea arendatorului Cartea istoriei câmpurilor întocmită

cu cel puţin 3 ani până la data încetării sau rezoluțiunii;


- să execute alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare

sau de contract.
4. Modificarea și rezoluțiunea contractului de arendă
Prin acordul comun al părţilor contractul poate fi
modificat în orice moment.
Termen de 30 de zile aviz la modificare.
La prelungire 3 luni până la expirarea termenului.
Contractul de arendă încetează în cazul:
 expirării termenului arendei;
 declarării nulităţii acestuia;
 pierii bunurilor arendate;
 rezoluțiunii contractului;
 în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.
Arendatorul este în drept să ceară rezoluțiunea
contractului în cazul când arendaşul:
- nu a înregistrat contractul în termenele prevăzute de

lege;
- refuză să ia în arendă bunurile agricole stipulate în

contract;
- a schimbat modul de folosinţă a bunurilor arendate fără

consimţământul arendatorului;
- a înrăutăţit starea bunurilor astfel, încât ia nu poate fi

restabilită până la expirarea termenului contractului;


- nu a achitat plata pentru arendă în decursul a trei luni

de la data expirării termenului prevăzut în contract;


- a încheiat un contract de subarendă fără
consimţământul arendatorului.
Arendaşul poate cere rezoluțiunea dacă:
- arendatorul refuză dă dea în arendă bunurile stipulate

în contract, nu le transmite la timp ori face imposibilă


exploatarea bunurilor arendate;
- bunurile arendate, din motive ce nu depind din voinţa

sa, au ajuns într-o stare inutilizabilă;


- să fie în incapacitate de muncă, este privat de libertate

ori a survenit alte circumstanţe care fac imposibilă


executarea de mai departe a contractului.
- nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale privind

restabilirea integrală şi repararea bunurilor arendate,


asigurarea tehnico-materială, reînzestrarea tehnică a
producţiei ş.a.

S-ar putea să vă placă și