Mișcările melodice și

armonice ale vocilor

1. Mișcările melodice ale vocilor
 Acest capitol tratează contopirea dintre contrapunct și armonia incipientă
 Înlănțuirile acordice generează, la rândul lor, linii melodice orizontale la toate cele 4 voci
 Se vizează obținerea unor melodii cantabile vocal

Mișcarea treptată

Mișcarea prin salt

 În practică, cele două mișcări pot exista separat, dar ele sunt îmbinate frecvent

 După sensul în care se îndreaptă discursul melodic, mișcările sunt:

Reguli pentru conducerea vocilor
 Se vor folosi intervalele minore, majore și perfecte până la sextă (inclusiv)
 Octava este admisă (de preferință la vocile externe), fiind urmată de o mișcare în sens contrar

 În general, nu se vor folosi intervalele mărite și micșorate

 Excepție Dacă cel de-al doilea sunet este
Cvartele cvintele micșorate
sensibila, ce se rezolvă la tonică
 Singurul interval mărit permis Secunda mărită

Al doilea sunet trebuie să fie

sensibila, care se rezolvă la tonică
2 condiții
Intervalul trebuie plasat la o voce
internă (alto sau tenor)

 2 salturi consecutive, în același sens, cu intervale ce depășesc terța sunt interzise

 Aceste salturi sunt permise doar când se integrează într-un interval de octavă
 Septimele și nonele vor fi evitate, pe cât posibil, chiar și atunci când se formează prin sunete intermediare

 Acestea pot fi mascate, însă, prin prezența unui interval de secundă la una dintre extremitățile septimei sau
a nonei

 Intervalul de nonă compusă poate să apară, de asemenea, pe valori largi (doimi cu punct, note întregi)
Rezolvarea sensibilei
 Sensibila (terța dominantei în acordurile principale) joacă un rol important prin gravitația sonoră a acesteia
către tonică
 În acord, dublarea sensibilei este interzisă
 La vocile externe, sensibila se rezolvă prin mers obligatoriu treptat ascendent către tonică
 La vocile interne, sensibila poate fi rezolvată printr-un salt la cvinta acordului de tonică
 J. S. Bach utilizează în coralele sale și rezolvarea către terța acordului de tonică (doar la tenor)
2. Mișcările armonice ale vocilor

 MIȘCAREA DIRECTĂ – cele două voci merg în același sens, la intervale diferite:

 MIȘCAREA PARALELĂ – cele două voci merg în același sens, la aceleași intervale:
  MIȘCAREA OBLICĂ – o voce se mișcă, iar cealaltă stă pe loc:

 MIȘCAREA CONTRARĂ – cele două voci se mișcă în sensuri opuse, la intervale diferite:
 MIȘCAREA CONTRAPARALELĂ

- o combinație între mișcarea contrară și mișcarea paralelă

- intervalul intonat este același, fie acesta simplu (în interiorul octavei) sau compus
(peste octavă):