Infrastructuri critice

Conf. univ. dr. Alin CÎRDEI

Email: cirdei_alin@yahoo.com
2
 Bibliografie minimală

• Directiva Consiliului Europei nr. 114 din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi
desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire
a protecţiei acestora;
• HG 718/2011 — Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția
infrastructurilor critice;
• O.U.G. nr. 98 din 03.11.2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia
infrastructurilor critice;
• Ionuț Alin CÎRDEI, Protecția și reziliența infrastucturilor critice, Editura Academiei
Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2019;
• Ghiţă BÂRSAN, Anca DINICU, Dorel BADEA (coordonatori), Analiza şi modelarea
conceptuală a situaţiilor complexe: studii interdisciplinare, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2016;
• Dorel BADEA, Protecţia infrastructurilor critice – structuri şi funcţionalităţi
integratoare, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2015;
• Mircea BOŞCOIANU, Dorel BADEA (coordonatori), Managementul situaţiilor de risc
în contextul crizelor de securitate, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2017
 Bibliografie minimală

• Directiva Consiliului Europei nr. 114 din 8 decembrie 2008 privind

identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea
necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora;
• HG 718/2011 — Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția
infrastructurilor critice;
• O.U.G. nr. 98 din 03.11.2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia
infrastructurilor critice;
• Ionuț Alin CÎRDEI, Protecția și reziliența infrastucturilor critice, Editura Academiei
Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2019;
• Ghiţă BÂRSAN, Anca DINICU, Dorel BADEA (coordonatori), Analiza şi modelarea
conceptuală a situaţiilor complexe: studii interdisciplinare, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2016;
• Dorel BADEA, Protecţia infrastructurilor critice – structuri şi funcţionalităţi
integratoare, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2015;
• Mircea BOŞCOIANU, Dorel BADEA (coordonatori), Managementul situaţiilor de risc
în contextul crizelor de securitate, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2017
 Bibliografie minimală

• Directiva Consiliului Europei nr. 114 din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi
desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire
a protecţiei acestora;
• HG 718/2011 — Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția
infrastructurilor critice;
• O.U.G. nr. 98 din 03.11.2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia
infrastructurilor critice;
• Ionuț Alin CÎRDEI, Protecția și reziliența infrastucturilor critice, Editura
Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2019;
• Ghiţă BÂRSAN, Anca DINICU, Dorel BADEA (coordonatori), Analiza şi modelarea
conceptuală a situaţiilor complexe: studii interdisciplinare, Editura Academiei Forţelor
Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2016;
• Dorel BADEA, Protecţia infrastructurilor critice – structuri şi funcţionalităţi
integratoare, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2015;
• Mircea BOŞCOIANU, Dorel BADEA (coordonatori), Managementul situaţiilor de risc
în contextul crizelor de securitate, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2017
 Evaluare

Evaluarea nivelului de reziliență

organizațională pentru un element de
infrastrucutră critică:
- Completarea chestionarului pentru un element de
infrastructură cunoscut;
- Evaluarea eficienței chestionarului pentru măsurarea
rezilienței;
- Formularea unor propuneri/recomandări pentru
îmbunătățirea chestionarului, în funcție de domeniul
de activitate.
 Evaluare

Termen de finalizare a proiectului:

11.12.2020

Modalitate de predare: pe email

(cirdei_alin@yahoo.com) sau încărcat
pe platforma online la secțiunea Proiect
final.
 Cerințe:

• Completați chestionarul primit, pentru un element de

infrastructură pe care îl cunoașteți;
• Pe baza răspunsurilor date, realizați o analiză asupra
nivelului rezilienței elementului de infrastructură ales;
• Realizați o analiză a chestionarului și prezentați opinia
dumneavostră cu privire la relevanța rezultatelor din
perspectiva măsurării rezilienței organizaționale;
• Prezentați avantajele și dezavantajele folosirii acestei
metode de măsurare a nivelului rezilienței
organizaționale;
• Identificați punctele care pot fi îmbunătățite pentru a
putea obține rezultate mai bune în măsurarea rezilienței
organizaționale, în funcție de sectorul de activitate.
 AGENDA

• Mediul de securitate şi problematica infrastructurilor

critice

• Dependențe și interdependențe la nivelul

infrastructurilor critice

• Sectoarele infrastructurilor critice în diferite state

 Caracteristicile mediului de securitate

• Mediul de securitate este o realitate

reprezentată de sistemul condiţiilor favorabile,
interne şi internaţionale, ecologice, sociale,
economice, militare, diplomatice, politice,
informaţionale şi culturale în care fiinţează şi
activează orice comunitate umană, şi în care
individul, ca beneficiar final al securităţii, este
supus unui număr foarte mare de riscuri şi
ameninţări, ce provin din toate mediile fizice şi
virtuale specifice societăţii umane.
 te u
re
st r

n
ria
politică

ae
ecologică

Info
r ma
țion
l a culturală economică
dimensiuni

militară socială nava

l

Mediul de securitate
ic
sm
co
 Caracteristicile mediului de securitate

• Influențat de fenomenul globalizării;

• Flexibil;
• Dinamic;
• Multidimensional;
• Noi vulnerabilități;
• Amenințări multiple și complexe;
• Diferite tipuri de actori;
• Noi tipuri de confruntare.
• ...................................
Securitatea energetică
 Securitatea energetică

“Asigurarea resurselor energetice necesare bunei

funcţionări a economiei unui stat şi pentru
asigurarea bunăstării cetăţenilor, în cantităţi
optime, la preţuri acceptabile, într-un flux
continuu şi cu un impact minim asupra mediului
înconjurător, prin adoptarea măsurilor necesare cu
privire la securizarea surselor de aprovizionare, a
culoarelor de transport şi a capacităţilor de
prelucrare şi depozitare, simultan cu derularea unei
activităţi de cercetare şi inovare, în scopul realizării
stabilităţii energetice pe termen lung”
Securitatea energetică
 Securitatea energetică
• Diversificare energetică;
• Dezvoltarea infrastructurilor energetice, inclusiv prin
interconectare și parteneriate;
• Protecția infrastructurilor energetice critice;
• Crearea condițiilor pentru realizarea independenței
energetice;
• Crearea unei culturi a securității energetice;
• Adoptarea unor măsuri pentru creșterea eficienței
energetice;
• Dezvoltarea rezilienței energetice;
• Operaționalizarea conceptului de smart energy security.
Independență vs. Interdepedență energetică
Introducere în domeniul infrastructurilor
critice
 Delimitări conceptuale

• Originea termenului;
• Importanţa elementelor de
infrastructură;
• Când a devenit infrastructura critică?
• Cum devine critică o infrastructură?
• Infrastructurile critice garantează disponibilitatea
bunurilor şi serviciilor de importanţă capitală, cum
ar fi energia, mijloacele de comunicaţii,
transporturile etc;
• Importanţa infrastructurilor critice a crescut
datorită globalizării/mondializării şi tehnologizării;
• Riscurile au evoluat, s-au diversificat şi multiplicat;

• Interdependenţele între diferiţii actori impun o

colaborare strânsă, în multe cazuri intersectorială;
 Infrastructura critică

• Infrastructura devine critică atunci

când:
– Crește complexitatea;

– Amenințările și vulnerabilitățile se diversifică;

– Indisponibilizarea are efecte majore;

– Efectele incapacitării sunt multidimensionale;

• Oficial, termenul de infrastructură

critică a fost folosit în 1996, în SUA.
 Evenimente majore

• Atentatul de la Oklahoma City 1995;

• Atacul de la 11 septembrie 2001;
• Atentatul de la Madrid din 2004;
• Atentatul de la Londra din 2005.
 Infrastructura critică

• Condiţiilor de unicat în cadrul infrastructurilor unui sistem sau

Criticitatea se măsoară în funcție de:
proces;
- Numărulvitale
• Importanţei victimelor;
pe care o au, ca suport material sau virtual,
în-funcţionarea sistemelor şi în derularea proceselor
Consecințele financiare;
economice, sociale, politice, militare, informaţionale etc;
- Necesitatea
• Rolului importantde evacuare;
pe care îl îndeplinesc în stabilitatea,
- Indisponibilitatea
fiabilitatea, funcţionalitatea şi securitatea sistemelor;
serviciilor;
• Vulnerabilităţii
- Perioada de sporite la ameninţările directe, precum şi la
reconstrucție;
cele care vizează sistemele din care fac parte;
-Efectele deosebite
• Sensibilităţii naționalelașivariaţia
internaționale;
condiţiilor şi la schimbările
- Unicitate.
bruşte ale situaţiei.
 Viziunea NATO

„facilități, servicii și sisteme informatice care

sunt atât de vitale pentru națiuni, încât
scoaterea lor din funcțiune sau distrugerea
lor poate avea efecte de destabilizare a
securității naționale, economiei naționale,
stării de sănătate a populației și asupra
funcționării eficiente a guvernului”
• Infrastructură critică naţională –
un element, un sistem sau o componentă a
acestuia, aflat pe teritoriul naţional, care este
esenţial pentru menţinerea funcţiilor vitale ale
societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii,
bunăstării sociale sau economice a persoanelor, şi a
cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact
semnificativ la nivel naţional ca urmare a
incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;
• Infrastructură critică europeană –
o infrastructură critică naţională, a cărei perturbare
sau distrugere ar avea un impact semnificativ
asupra a cel puţin două State Membre.

• Importanţa impactului se evaluează din

perspectiva criteriilor intersectoriale.
 Interdependența IC

• Dependențele și interdependențale IC au
efect multiplicator asupra riscurilor;

• Înțelegerea și abordarea riscurilor

rezultate din dependențele și
interdependențele intra și inter sectoriale
sunt esențiale pentru întărirea protecției și
rezilienței infrastructurilor critice.
• Dependența
– legătură sau conexiune unidirecțională între
2 infrastructuri, prin care o infrastructură
influențează sau depinde de starea unei
alte infrastructuri;
• Interdependența
– relație bidirecțională între 2 infrastructuri în
care starea fiecărei infrastructuri
influențează sau este influențată de starea
alteia.
 Categorii de dependență

MEDIU
Infrastructura critică

INPUT OUTPUT

Dependență Dependență Dependență

UPSTREAM INTERNĂ DOWNSTREAM
 F o
i depinde
Funcționarea unei infrastructuri
(inputul) Tipuri/clase
de outputul material deUn interdependență
schimbări în starea de funcționare a g
eveniment local poate crea

z sau funcțională între altor

al altei infrastructuri printr-o legătură
structurală
infrastructuri, datorită distanței
mici dintre ele. r
i
inputurile și outputurile celor două IC
a
c f
ă i
C c
i Interdepend
ă
enţă
b
L
e
o
r
g
n
Starea de funcționare depinde de starea altei infrastructuri, între care nu există
Starea de fizice,
funcționare depinde
saude informațiileDependența
transmise prin intermediul
conexiuni geografice cibernetice. logică poate fi
i
e
infrastructurii informaționale
atribuită deciziilor și acțiunilorprin folosirea
umane și nuconexiunilor electronice
este rezultatul saufizice sau
proceselor
informatice.
cibernetice.
 Identificarea IC
Care elemente de
infrastructură sunt critice? Identificarea
dependențelor
Cum sunt conectate
elementele de infrastructură?

Managementul
riscurilor și IC
Cum se pot reduce riscurile
la adresa IC?
Managementul
crizelor și IC
Cum se poate gestiona o
criză ?

Partajarea informațiilor

Dezvoltarea parteneriatelor
Amenințare Vulnerabilitate IC Consecințe

Exploatează

Amplifică
Provoacă

Dependența, Amplifică
Interdependența
Abordarea infrastructurilor critice în
diferite state
Statele Unite ale Americii
Infrastructura EO13010 (1996) EO13228 și NSPP (2003) HSPD 7(2003) NSHS(2007) PPD 21 (2013)
EO13231 (2001)
Transporturi
Alimentare cu apă
Executive
Sănătate publică Executive
Order
Baraje Order (Bush)
(Clinton) National
Industria manufacturieră
Strategy for
Deşeuri/gunoi
Phisycal
Telecomunicaţii Protection of
Energie Critical
Bănci şi finanţe Infrastructure
Servicii de urgenţă and Key
Continuitatea guvernării Assets
Sisteme informaţionale
Facilităţi nucleare
Evenimente speciale
Agricultură/alimente

Industria de apărare
Industria chimică
Servici poştale
Monumente şi simboluri
Locuri de adunare
Comerţ 36
 Strategia națională pentru proteția fizică a
infrastructurilor critice și valorilor cheie

Principii de bază
• Asigurarea siguranței publice, încrederii populației și asigurarea
serviciilor de bază;
• Stabilirea de responsabilități/răspunderi;
• Încurajarea și facilitarea parteneriatelor la toate nivelurile
guvernamentale și între guvern și industrie;
• Încurajarea soluțiilor de piață ori de câte ori este posibil și
compensarea eșecului pieței cu o intervenție guvernamentală
direcționată;
• Facilitarea schimbului de informații;
• Promovarea cooperării internaționale;
• Dezvoltarea tehnologiilor și expertizei pentru a combate
amenințările teroriste;
• Protejarea libertăților individuale constituționale.
Infrastructura EO13010 (1996) EO13228 și NSPP (2003) HSPD 7(2003) NSHS(2007) PPD 21 (2013)
EO13231 (2001)
Transporturi
Alimentare cu apă
Sănătate publică
Baraje
Industria manufacturieră
Presidential
Policy
Deşeuri/gunoi Homeland National
Directive –
Telecomunicaţii Security Strategy for
Critical
Energie PresidentialHomeland
Infrastructure
Bănci şi finanţe Directive Security
Security and
Servicii de urgenţă Resilience
Continuitatea guvernării
Sisteme informaţionale
Facilităţi nucleare
Evenimente speciale
Agricultură/alimente

Industria de apărare
Industria chimică
Servici poştale
Monumente şi simboluri
Locuri de adunare
Comerţ 38
 Directiva privind politica prezidențială -
Securitatea și reziliența infrastructurilor critice

• Directiva stabilește politica națională privind securitatea și

reziliența infrastructurilor critice.
• Sunt necesare eforturi proactive și coordonate pentru a
consolida și menține infrastructura critică sigură,
funcțională și rezilientă - incluzând bunurile, rețelele și
sistemele - care sunt vitale pentru încrederea publică și
siguranța națională, prosperitatea și bunăstarea
națiunii.
• Proprietarii și operatorii infrastructurii critice sunt
responsabili pentru a gestiona riscurile pentru operațiunile
și bunurile lor și pentru a stabili strategii eficiente pentru a
le face mai sigure și mai reziliente.
Marea Britanie
 Sectoarele infrastructurii naţionale

• Comunicaţii;
• Servicii de urgenţă;
• Energie;
• Servicii financiare;
• Alimente;
• Guvernare;
• Sănătate;
• Transport;
• Apă;
• Apărare;
• Nuclear;
• Spaţial;
• Chimic.
 Scala criticității
• Categoria 0 – impactul pierderii elementului de infrastructură este mic (minor), la
scară naţională;
• Categoria 1 – pierderea unui element de infrastructură poate provoca o întrerupere
moderată în asigurarea unui serviciu, cel mai probabil într-o zonă restrânsă, cu
afectarea unui număr restrâns de persoane (câteva mii);
• Categoria 2 – aici sunt incluse elementele de infrastructură a căror pierdere va avea
un impact semnificativ asupra asigurării unor servicii esenţiale, afectând prin
întreruperea sau pierderea acelui serviciu zeci de mii de persoane şi suprafeţe mari
de teren (judeţe, regiuni);
• Categoria 3 – elemente de infrastructură cu o importanţă semnificativă pentru sector
şi pentru asigurarea serviciilor esenţiale, iar prin întreruperea acelor servicii se
afectează sute de mii de persoane şi regiuni geografice mari;
• Categoria 4 – elemente de infrastructură de cea mai mare importanţă pentru anumite
sectoare. Impactul pierderii acestor infrastructuri asupra asigurării serviciilor esenţiale
este major şi se poate resimţi la nivel naţional sau poate afecta milioane de
persoane;
• Categoria 5 – elemente de infrastructură a căror pierdere poate avea un impact
catastrofal asupra întregii ţări. Aceste elemente sunt bunuri, valori de importanţă
deosebită iar pierderea acestora va avea efecte la nivel naţional pe termen lung şi va
afecta mai multe sectoare.
 Marea Britanie
Cat 5 “Acele elemente de infrastructură care
sunt vitale pentru asigurarea continuă a
serviciilor esenţiale pe care societatea
se bazează şi a căror întrerupere poate
Cat 4 Infrastructuri critice naţionale conduce la consecinţe economice şi
sociale majore sau la pierderi de vieţi
omeneşti”.
Cat 3
Limita
criticităţii
Cat 2
“Acele facilităţi, sisteme, reţele
necesare pentru buna
Cat 1 Infrastructuri naţionale funcţionare a statului şi pentru
asigurarea serviciilor esenţiale
pentru activitatea zilnică”.
Cat 0

Impact Impact Impact

asupra economic asupra
vieţii asigurării
serviciilor

43
Franța
 Domeniul PIC

Activitate critică
Activități care contribuie la producerea și distribuirea bunurilor și
serviciilor care sunt esențiale pentru statul francez în exercitarea
autorității sale, pentru funcționarea economiei, pentru apărarea
continuă a țării sau pentru securitatea națională.

Infrastructuri critice
Instituții, structuri sau facilități care
asigură bunuri esențiale și servicii, care
reprezintă coloana vertebrală a societății
franceze și a modului francez de viață.
12 sectoare de “importanță vitală”, împărțite
în 4 domenii
Nevoi umane •Hrană
•Managementul apei
de bază •Sănătate

Domeniul •Activitățile civile ale statului

•Activități judiciare
suveran •Activități militare

Domeniul •Energie
•Finanțe
economic •Transporturi

Domeniul •Comunicații și audiovizual

•Industrie
tehnologic •Spațiu și cercetare
Canada
Infrastructuri critice în Canada
Energie şi utilităţi

Manufacturier

Informaţii şi tehnologia comunicării

Guvernare

Finanţe

Transport

Sănătate

Siguranţă publică

Alimentarea cu apă

Alimentar
48
Australia
 Infrastructuri critice
Semnificativ – eveniment sau incident care afectează
siguranță
• Acele și încrederea publică, amenință
facilități fizice, lanțuri de securitatea
economică, pune în pericol competitivitatea
aprovizionare, rețele de comunicații și
internațională a Australiei sau împiedică
de informații, care, în cazul în care sunt
continuitatea exercității actului
distruse, avariate, sau devin de guvernare sau a
serviciilor aferente.
indisponibile pentru o perioadă mai mare
de timp, au un impact semnificativ
asupra bunăstării economice și sociale a
națiunii și afectează abilitatea Australiei de
a asigura apărarea și securitatea
națională.
 Sectoare IC

Financiar - bancar

Sănătate

Alimente (Hrană)

Transport

Alimentare cu apă

Comunicații

Energie

Responsabilitatea în domeniul PIC este partajată între

proprietari și operatori, autoritățile regionale și guvern.
Elveţia
Infrastructurile critice sunt împărţite pe
trei niveluri:
• Sectoare: energie, finanţe, sănătate etc;
• Sub-sectoare: aprovizionarea cu electricitate, cu
petrol, cu gaze;
• Obiecte sau elemente individuale: centre de
coordonare, sisteme de comandă, baraje etc.
Sector Sub-sectoare
Reprezentanţe diplomatice, organizaţii internaţionale

Cercetare şi învăţământ
Autorităţi Bunuri culturale

Parlament, guvern, justiţie, administraţie

Aprovizionare cu gaze naturale

Energie Aprovizionare cu petrol

Aprovizionare cu energie electrică

Deşeuri
Sistem de
evacuare Ape uzate

Asigurări
Finanţe Bănci

Îngrijire medicală şi spitale

Sănătate Laboratoare

Industria chimică şi farmaceutică

Industrie Industria mecanică, electrică şi metalurgică

Tehnologia informaţiei Criticitate

Informaţie şi Mass media foarte mare
comunicare Servicii poştale
Telecomunicaţii
Criticitate
Aprovizionarea cu alimente mare
Alimentaţie Aprovizionarea cu apă
Criticitate
Armată
normală
Securitate publică Servicii de urgenţă (poliţie, pompieri, ambulanţă)

Protecţia civilă

Transportul aerian

Transportul feroviar
Transporturi Transportul fluvial
54
Transportul rutier
 Legislaţie specifică
• DIRECTIVA CONSILIULUI EUROPEI nr. 114 din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi
desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei
acestora;

• HG 718/2011 — Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția

infrastructurilor critice;

• O.U.G. nr. 98 din 03.11.2010 privind identificarea, desemnarea și protecţia infrastructurilor

critice;

• H.G. nr. 1110 din 03 .11.2010 privind componența, atribuțiile și modul de organizare ale Grupului
de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice;

• H.G. nr. 1154 din 16.11.2011 pentru aprobarea pragurilor critice aferente criteriilor
intersectoriale ce stau la baza identificării potențialelor infrastructuri critice naționale și privind
aprobarea Metodologiei pentru aplicarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale și
stabilirea nivelului de criticitate;

• H.G. nr. 1198 din 04.12.2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naționale;

• Ordinele privind stabilirea criteriilor sectoriale și pragurilor critice aferente pentru identificarea
infrastructurilor critice naționale din sectoarele: energetic, tehnologia informaţiilor şi
comunicaţii, alimentare cu apă, alimentaţie, sănătate, securitate naţională, administraţie,
 Legislaţie specifică
• DIRECTIVA CONSILIULUI EUROPEI nr. 114 din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi
desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei
acestora;

• HG 718/2011 — Hotărâre pentru aprobarea Strategiei naționale privind protecția infrastructurilor

critice;

• O.U.G. nr. 98 din 03.11.2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice;

• H.G. nr. 1110 din 03 .11.2010 privind componenta, atributiile si modul de organizare ale Grupului de
lucru interinstitutional pentru protectia infrastructurilor critice;

• H.G. nr. 1154 din 16.11.2011 pentru aprobarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale ce
stau la baza identificarii potentialelor infrastructuri critice nationale si privind aprobarea
Metodologiei pentru aplicarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale si stabilirea
nivelului de criticitate;

• H.G. nr. 1198 din 04.12.2012 privind desemnarea infrastructurilor critice nationale;

• Ordinele privind stabilirea criteriilor sectoriale si pragurilor critice aferente pentru identificarea
infrastructurilor critice nationale din sectoarele: energetic, tehnologia informaţiilor şi comunicaţii,
alimentare cu apă, alimentaţie, sănătate, securitate naţională, administraţie, transporturi, industria
 Activități premergătoare

• 20 octombrie 2004: „Programul de solidaritate al Uniunii

Europene faţă de consecinţele ameninţărilor şi
atentatelor teroriste” şi „Comunicarea privind protecţia
infrastructurilor critice în cadrul luptei împotriva
terorismului”.
• decembrie 2004: „Program european de protecţie a
infrastructurilor critice (EPCIP)”.
• 24 noiembrie 2005: „Cartea Verde privind programul
european de protecţie a infrastructurilor critice”.
 EPCIP - PEPIC

• Obiectivul general este de a îmbunătăți

protecția infrastructurilor critice în UE.
• Implementarea EPCIP are la bază
următoarele principii:
• Subsidiarității;
• Complementarității;
• Confidențialității;
• Proporționalității;
• Cooperării;
• Abordarea sector cu sector (pas cu pas).
 Fundamentele Directivei 114

• Directiva reprezintă un prim pas în cadrul unei abordări pas cu pas

în direcția identificării și a desemnării ICE;
• Responsabilitatea principală și finală pentru protecția ICE revine
statelor membre și, respectiv, proprietarilor/operatorilor acestor
infrastructuri;
• La toate ICE ar trebui să existe planuri de securitate pentru
operatori („PSO”) sau măsuri echivalente;
• Trebuie identificaţi Ofițeri de legătură pentru securitate pentru toate
ICE;
• Protecția efectivă a ICE necesită comunicare, coordonare și
cooperare la nivel național și comunitar;
• Se impune un schimb de informații coerent și sigur;
• Fiecare stat membru identifică ICE potențiale.
 Sectoarele şi sub-sectoarele ICE

Trans •Transport rutier

I
•Transport feroviar
•Transport aerian
•Transport pe căi navigabile interne

porturi
•Transport oceanic şi maritim pe distanţe mici şi
porturi

C
Energ •Energie electrică
•Petrol
E
etic
•Gaze naturale

60
Vă mulțumesc pentru
atenție!