Istoria banilor

Ciorășteanu Ana-Maria
Cojocaru Delia
Mihai David-Andrei
Clasa a X-a E
 ~Canada~Ciorășteanu Ana-Maria
Primii bani ai Canadei
Multă vreme, țara frunzelor de arțar a fost o colonie a Imperiului
spaniol. Datorită numărului mare de colonii, imperiile au început să
emită bani pentru ei. Prima monedă din stat a fost dolarul spaniol sau
realul. Acesta a avut o mare influență asupra formării sistemului
monetar nu numai în Canada, ci și în toate coloniile Imperiului
Spaniol.
Dolari de aur
Spre deosebire de primii bani din Canada, dolarii de aur nu au fost
impuși statului din afară. La mijlocul secolului XIX, guvernul a decis să
introducă propria monedă, care a fost numită dolarul de aur. Valoarea sa
a fost egală cu un dolar din Statele Unite ale Americii.Un astfel de dolar
era format din cinci șiline. Șilinele au fost utilizate în multe țări din
vestul Europei. Au venit în Canada din Anglia, unde au fost menționați
la începutul secolului al XVI-lea prin ordinul regelui Henric al VII-lea.
 Dolarul Spaniol

Dolari de aur
Noua Franță și bani noi
Canada până în 1763 a fost considerată parte a Franței.
Regiunile sale făceau parte din coloniile franceze, care erau
numite Noua Franță. În această perioadă, banii canadieni au fost
numiți colocvial piastri. Canadienii au pronunțat acest cuvânt
"pyaso". Cenți canadieni în viața de zi cu zi, rezidenții numiți
„su”. Așa că au adus un omagiu denumirilor tradiționale de
valută din toate coloniile Franței.
Bancnotele
Perioada cuprinsă între 1813 și 1815 este considerată
specială în istoria banilor canadieni. În acești ani guvernul a
început să emită primii bani din Canada. Acestea erau note de
armată britanică. De-a lungul timpului, băncile certificate au
decis să emită dolari canadieni. În 1866, guvernul provincial al
Canadei a procedat la fel și, în cele din urmă, puterea
confederației. De-a lungul timpului, banii vechi ai Canadei din
1896 au ieșit din uz, care înfățișau primul prim-ministru al țării.
Banii polimeri
Anul 2011 a fost un moment de cotitură în istoria
banilor canadieni. Banca Centrală a statului a început să
emită bani din plastic,banii curenți ai Canadei. În 2011,
Banca Centrală a lansat prima factură de polimer în
circulație. Ea a devenit o bancă de o sută de dolari cu
imaginea lui Robert Borden, al optulea prim-ministru al
statului . Trei luni mai târziu, a fost emisă o altă bancnotă
de polimer - o factură de cincizeci de dolari. La sfârșitul
toamnei 2012, lumea a văzut o bancnotă de 20 de dolari
canadieni. Până la sfârșitul anului 2013, Banca Centrală a
Canadei a emis o bancnotă de cinci dolari și o bancă de zece
dolari.
 Colocvial piastri

Dolari canadieni
~China~Cojocaru Delia
Istoria monedei chineze se întinde pe mai mult de 3000
de ani. Moneda de un anumit tip a fost folosită în China încă
din epoca neolitică , care poate fi urmărită cu între 3000 și 4500
de ani în urmă. Se crede că scoici de cauri au fost cea mai
timpurie formă de monedă folosită în China Centrală și au fost
folosite în perioada neolitică.
În jurul anului 210 î.Hr., primul împărat al Chinei Qin
Shi Huang (260–210 î.Hr.) a abolit toate celelalte forme de
monedă locală și a introdus o monedă de cupru uniformă .
Moneda de hârtie a fost inventată în China în secolul al VII-lea,
dar unitatea de bază a monedei a rămas moneda de cupru.
Monedele de cupru au fost folosite ca denominație principală a
monedei în China până la introducerea yuanului .
 Scoici de bronz au fost găsite în ruinele Yin , vechea capitală a dinastiei
Shang (1500–1046 î.Hr.). Bronzul a devenit moneda universală în timpul
dinastiei Zhou care a urmat . În timpul perioadei statelor războinice , din secolul
al V-lea î.Hr. până în 221 î.Hr., banii chinezi erau sub formă de obiecte de bronz
care erau de trei tipuri principale.
Ca parte a unificării Chinei, Qin Shi Huang a introdus o monedă uniformă
de cupru cu inscripția „ Ban Liang ” pe baza monedelor folosite anterior de Qin.
Toate celelalte forme de monedă locală au fost abolite. Monedele erau rotunde,
cu o gaură pătrată în mijloc, care a fost designul comun pentru majoritatea
monedelor chinezești de cupru până în secolul al XX-lea.
Dinastia Yuan fondată de mongoli (1271–1368) a încercat, de asemenea, să
folosească moneda de hârtie. Spre deosebire de dinastia Tang, ei au creat un
sistem național unificat, care nu a fost susținut de argint sau aur .
Partidul Comunist Chinez a câștigat controlul asupra unor zone mari din
nord-estul Chinei în 1948 și 1949. Deși au fost înființate mai multe bănci
regionale, acestea au fost unite în decembrie 1948 sub numele de Banca
Populară a Chinei . Înființată în Shijiazhuang , noua bancă a preluat emisia de
monedă în zonele controlate de Partidul Comunist. După promulgarea
Republicii Populare Chineze , a existat o scurtă perioadă în care 100.000 de
yuani de aur puteau fi schimbati cu 1 yuan Renminbi . 1 USD = 7.149 CNY
 Republica Populară Chineză a început să emită
monede de aluminiu în decembrie 1957, cu valori de 1, 2 și 5
fen. Din 1961, China a externalizat tipărirea bancnotelor de 3,
5 și 10 yuani către Uniunea Sovietică.
Cea de-a cincea și cea mai recentă ediție a monedei
Republicii Populare Chineze au fost produse începând cu 1
octombrie 1999. Au fost produse bancnote în 8 denumiri:
tipuri vechi de 1 fen, 2 fen și 5 fen, precum și numere noi care
îl înfățișează pe Mao Zedong : 5 yuani, 10 yuani, 20 de yuani,
50 de yuani și 100 de yuani. În 2004, a intrat pentru prima
dată în producție o bancnotă de 1 yuan care îl înfățișează pe
Mao Zedong . Din 1999, monede au fost produse în valori
nominale de 1 fen, 2 fen, 5 fen, 1 jiao, 5 jiao și 1 yuan.
În prezent, renminbi este moneda oficială a Republicii
Populare Chineze (RPC). Este moneda legală în China
continentală , dar nu în Hong Kong sau Macao .
~Coreea de Sud~Mihai David-Andrei
Wonul sud-corean este moneda oficială a
Coreei de Sud. Istoric, wonul a fost divizat in 100 jeon.
Jeonul nu mai este folosit in tranzacțiile cotidiene și
apare doar în ratele schimburilor externe.
Bancnotele wonului au următoarele valori 1000,
5000, 10000, iar monedele: 1, 5, 10, 50, 100, 500.
Moneda este ancorată pe dolarul american. Rata
a fost arbitrar fixată la 2.16 woni/dolar, dar a scăzut
recent ca urmare a schimburilor la o rată scăzută pe
piața neagră.
 Wonul este inrudit cu yanul chinezesc si cu yenul
japonez. Toate cele trei nume deriva din caractere
chinezesti si inseamna “forma rotunda”.
Moneda din Coreea de Sud, a fost publicată pentru
prima dată în 1950, și a fost numit „Hwang.“ Pe facturile a
fost portretizat de către președintele Li Syn Man. Curând,
țara a suferit o inflație ridicată, Hwang devenind aproape
fără valoare a fost abandonat. În anul 1962 a fost realizată o
reformă monetară care a inclus noile bancnote Won cu
inscripția numai în nativ coreeană.
Pe acestea sunt descrise filosofi celebri, eroi
naționali, monumentele de arhitectură naționale - pe scurt,
tot ceea ce constituie patrimoniul cultural al poporului
coreean.