Banii: apariţie şi etape ale

evoluţiei lor istorice

Student: Șutchevici Nadejda

Coordonator: Gherasim Daniel

Introducere
Banii, fie că sunt reprezentați de o
monede sau bancnote, nu au întotdeauna
valoare. Valoarea acestora depinde de
importanța pe care o acordă oamenii- ca
mijloc de plată, unitate de măsură și
exprimare a bogăției.
Necesitatea unui mijloc de plată și
apariția trocului
În Epoca de piatră când oamenii au început să
are ogoarele, să crească animale și să adune
recoltele și-au dat seama că produceau mai mult
decât consumau. Așa a apărut trocul.
Necesitatea unui mijloc de
plată și apariția trocului

Trocul presupune schimbul de bunuri sau servicii între oameni pentru a-și
suplini anumite nevoi. Acțiunea de troc a apărut acum aproximativ 6000
de ani î. H., pentru că oamenii dispuneau de resurse limitate, iar
schimburile erau necesare în triburile din Mesopotamia. Astfel, fenicienii
au adoptat și ei sistemul de troc și au început să facă schimburi cu diferite
triburi și orașe situate lângă Oceanul Atlantic.

Un bun foarte valoros pentru oamenii din în acele vremuri era sarea.
Pentru soldații romani, sarea era atât de importantă încât alegeau să își
primească salariul în sare, pe care mai apoi o schimbau cu diverse obiecte.
Astfel, cuvântul “salariu” își are etimologia din latinescul “salarium” care
se traduce ca fiind “plata în sare”.
 Când au apărut banii?
770 î. H China
renunță la trocul cu obiecte propriu-zise și începe să folosească miniaturi reprezentative ale obiectelor
schimbate.
Miniaturile erau făcute din bronz sau scoici și se dovedeau a fi mult mai comod și ușor de operat. Putem
considera această mobilizare ca fiind premergătoare apariției monedelor sub forma standard cunoscută și
de noi astăzi – cerc format din diferite metale.
 Trocul- o problemă?
Putem considera că cea mai mare problemă a trocului a fost incertitudinea realizării tranzacției,
deoarece nevoia față de bunul oferit trebuie să provină din partea ambelor părți implicate. Pentru a
simplifica și rezolva problema trocului complicat, s-a făcut următorul pas în dezvoltarea
comerțului, și anume, introducerea monedelor ca metodă de plată.
 Apariția primelor
monede
Metalul a avut întodeauna popularitate în mediile de
schimb și de troc, fiind portabil, durabil și divizibil.
Oamenii din diferite locuri ale lumii au folosit
lingouri din aur, cupru sau alte aliaje pentru
schimburi, dar acestea nu formau un sistem valutar
propriu-zis.
Conform scrierilor lui Herodot, primele
monede au apărut pe teritoriul Turciei de
azi, care în perioada 650 î. H. purta
numele de Lydia și era condusă de regele
Alyattes.

Monedele Lydiei erau făcute dintr-un mix

de electrum, argint și aur, și aveau
ștampilate pe ele imaginea unui leu sau a
unui taur.
Ulterior s-a constatat că aurul
alb, format preponderent din
electrum, este mai greu, în timp
ce aurul galben are o greutate
mai mică.

Folosirea monedelor în comerțul

intern și extern al țării a
determinat transformarea Lydiei
(Turciei) în cea mai bogată țară
din lume.
Grecii au consemnat patru mari perioade în folosirea
monedelor:

01 Perioada arhaică 02 Perioada clasică

Descoperirea și introducerea Monedele au început să fie
propriu-zisă a monedelor estetice (aveau ștampilate
portrete, zeități sau diferite
simboluri)

03 Perioada elenistă 04 Perioada romană

mai multe îmbunătățiri
Cum majoritatea monedelor de până atunci
aveau o formă inegală, în perioada
renascentistă, Leonardo Da Vinci a inventat o
mașinărie capabilă să producă monede
semifabricate cu formă perfect rotundă.

Uniformizarea imprimării prin șocuri mecanice

a monedelor a fost rezolvată de italianul
Donato Bramante.
 Renunțarea la
monede și apariția primelor
bancnote

Introducerea monedelor a creat

flexibilitate pentru cumpărători
și comercianți, a determinat
creșterea importurilor și a
exporturilor, și așa a fost
conturat mai bine sistemul de
comerț.

Cu toate acestea, monedele aveau dezavantaje majore. Pentru că

erau confecționate din diferite aliaje, monedele erau grele și dificil
de transportat și, când erau în număr mare în cuferele
comercianților, ocupau spațiu.
China a fost prima țară din
lume care a început să
fabrice și să folosească
Pentru a putea fi folosită la
bancnote în secolul VII.
producerea banilor, tiparniţa
Descoperirea chinezilor nu
a fost modificată, printre alţii
s-a răspândit în Europa
şi de Leonardo da Vinci, cu
decât 100 de ani mai târziu.
200 de ani înainte de apariţia
Anul 1440 a însemnat
primelor bancnote în lumea
inventarea tiparului, fapt
occidentală. Cincisprezece
datorat lui Gutenberg.
ani mai târziu, chinezii au
renunţat la banii de hârtie,
după 500 de ani de folosire a
acestora
 I owe you
În denumirea sa originală în limba engleză,
sistemul “I Owe You (IOU)” permitea
comercianților să vândă prin crearea unei
datorii care era înregistrată pe o hârtie. În
majoritatea cazurilor, IOU era folosit printr-un
acord informal scris, fără nici o obligativitate
jurdică. Doar în cazurile în care era vorba de
două afaceri, la IOU se adăugau acorduri
formale scrise.
Primele bancnote apărute în spațiul European au fost fabricate în Suedia, de
Banca din Stockholm, în secolul 17.
 Apariția bancnotelor în România
Prin legea din 17 aprilie 1880 a fost înfiinţată Banca Naţională a
României (BNR), având „dreptul exclusiv de a emite bilete la
purtător”. Banca Naţională primea exclusivitatea deciziei asupra
formei, cantităţii şi modului de emisiune ale biletelor de bancă, a
căror valoare nu va putea fi mai mică de 20 lei.
Imprimeria națională a printat prima bancnotă românească în 19 ianuarie 1881.
Primii bani de hârtie românești aveau initial valorea de 20 de lei. Pentru lansarea
în circulaţie a acestei bancnote, BNR a utilizat clişee şi hârtie cu filigran elaborate
la Banca Franţei. Această bancnotă a fost ulterior scoasă din circulație, dar a fost
reintrodusă cât de curând.

Reintroducerea bancnotei de 20 de lei în 1950 a avut pe bancnota de 20 de lei

un chip feminin, chipul Ecaterinei Teodoroiu.
Bancnotă 500 lei, 1918 (st.) | Monedă 25 bani, 1921 (dr. sus) | Monedă 1 leu, 1924 (dr. jos)
În 1991, Banca Naţională a lansat prima nouă emisiune de bancnote, dedicată
lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, Banca Naţională a continuat să
emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române:

Grigore Antipa Mihai Eminescu (1.000

(200 lei 1992) lei 1991)
În 1991, Banca Naţională a lansat prima nouă emisiune de bancnote, dedicată
lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, Banca Naţională a continuat să
emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române:

Mihai Eminescu (1.000

lei 1993)
În 1991, Banca Naţională a lansat prima nouă emisiune de bancnote, dedicată
lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, Banca Naţională a continuat să
emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române:

Mihai Eminescu (1.000

lei 1998)
În 1991, Banca Naţională a lansat prima nouă emisiune de bancnote, dedicată
lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, Banca Naţională a continuat să
emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române:

Mihai Eminescu (500 lei

2005)
În 1991, Banca Naţională a lansat prima nouă emisiune de bancnote, dedicată
lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, Banca Naţională a continuat să
emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române:

Lucian Blaga Lucian Blaga

(5.000 lei 1998) (200 lei 2006)
 În 31 iulie 2019, Banca Națională a României anunța că va lansa în
circulație, în cursul anului 2020, bancnota de 20 de lei, care va celebra pe
Ecaterina Teodoroiu, eroina căzută în luptă în timpul Primului Război
Mondial.
România devine al 49 stat ce deține pe o
bancnotă chipul unei femei (din 196 de
state). Mai mult, din 2021, Romania va fi
doar al patrulea stat care va avea o femeie
eroină națională pe o bancnotă (doar Jamaica,
Venezuela, Haitimai au femei eroine pe
bancote).
Apariția monedei
europene
Moneda europeană a fost lansată la începutul anului 1999,
dar a fost pusă în circulaţie la începutul anului 2002.
Introducerea monedei euro în anul 2002 a reprezentat un
eveniment semnificativ pentru istoria Europei și o realizare
tehnică majoră.
Producerea bancnotelor a început în iulie 1999, procesul implicând 15 imprimerii,
aflate pe teritoriile tuturor celor 12 state afiliate atunci la zona euro:
• Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Austria, Portugalia şi Finlanda.

Imprimeriile au tipărit 14,89 miliarde de bancnote şi au bătut 52 de miliarde de

monede, folosind 250.000 de tone de metal.
La data de 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au fost introduse în 12 țări, pentru un total de 308 milioane
de cetățeni. Aceasta a reprezentat cea mai amplă operațiune de substituire de monedă întreprinsă vreodată, care a
implicat sectorul bancar, societățile de transport de valori, comercianții cu amănuntul, firmele care administrează
bancomatele și distribuitoarele automate și, desigur, publicul larg.

Euro a devenit unica monedă oficială în zona euro la 1 martie 2002. Până la acea dată, peste 6 miliarde de bancnote
naționale și aproximativ 30 de miliarde de monede naționale au fost retrase din circulație.
 CRIPTOMONEDE
Criptomonedă sau criptovalută (din engleză CryptoCurrency) este un tip de monedă digitală, virtuală, o
monedă surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată, (ex: Bitcoin, Ethereum, Bitcoin Cash, Ripple,
Litecoin, Dogecoin, Anacoin, Pirate Chain).

Deseori se face greșeala ca

Denumirea de criptomonedă moneda virtuală (criptomoneda)
indică faptul că acest mijloc de să fie considerată o monedă
plată utilizează criptografia și electronică. Conform legii,
este descentralizat pentru a aceasta nu este o monedă
controla tranzacțiile și preveni electronică. Moneda electronică
dubla cheltuială, o problemă este varianta electronică a
curentă pentru valutele digitale. bancnotelor și monedelor, care se
Criptomonedele au propriul poate stoca pe un dispozitiv de
blockchain separat, de sine plată electronic (e-money). Acesta
stătător. este folosit, de regulă, pentru a
face plăți electronice de mică
valoare.
Termenul token se referă la orice criptomonedă care nu
are propriul blockchain. În schimb, funcționează pe un
blockchain existent, cel mai popular fiind platforma
Ethereum. Exemple de token sunt Tether (USDT), USD
Coin (USDC), Maker, Basic Attention Token (BAT).
Acestea sunt token-uri ERC20. Au fost create și
blockchain-uri pentru tokens, foarte populare fiind
Binance Smart Chain (BSC) cu token-uri BEP20, Elron
Gold, Cardano, Solana, Polkadot, Polygon.
PORTOFELE DIGITALE

Un portofel digital de criptomonede este este, în general, echivalentul unui cont bancar: permite primirea
de criptomonede, stocare și trimitere către alte conturi. Portofelele stochează parola privată necesară
pentru a accesa adresa bitcoin.
 Fiecare utilizator instalează o aplicație
software, care este un fișier portofel
digital, pe calculator sau pe telefonul
mobil, sau de pe o pagină web.
Folosindu-se de acest portofel digital,
utilizatorul poate să trimită sau să
primească criptomonede de la alți
utilizatori.

Portofelele digitale pot fi dedicate, pentru o singură criptomonedă (exemple:

Bitcoin, Etherium, Ripple, Litecoin), sau pot fi multimonede (Coinomi,
CoinSpot, CoinVault, Cryptonator multi-cryptocurrency wallet, Exodus,
Gatehub, Holy Transaction, Jaxx Wallet, UberPay Wallet.
 PORTOFELELE
HARDWARE

Portofelele hardware reprezintă cel mai sigur mod de ați

stoca banii criptografici. Acestea reprezintă un dispozitiv
care se conectează la computerul, laptopul, tableta sau
smartphone-ul tău. Ulterior, tu inițiezi o tranzacție
utilizând un program de pe telefonul, computerul sau
laptop-ul tău, în timp ce procesarea tranzacției se
efectuează pe portofelul hardware cu ajutorul unui
cip/procesor complet izolat.
 PORTOFELE HARDWARE
Acest lucru face ca un portofel hardware să fie la fel de
sigur ca orice altă metodă de stocare de tip „cold
storage” (nu comunică în mod direct cu internetul), un
exemplu „banal” fiind un portofel de hârtie. Totuși, un
portofel hardware este în același timp aproape la fel de
confortabil de utilizat în viața de zi cu zi ca un portofel
online (o aplicație de pe calculator sau telefon).

Acestea sunt ușor de utilizat fiind, de asemenea, cele

mai sigure de pe piața de astăzi.
 TRANZACȚII

Tranzacțiile în criptomonede sunt securizate cu ajutorul criptografiei între

portofele virtuale. Fiecare portofel virtual va primi o „cheie privată” care
rezultă în urma criptografiei. Această cheie privată împiedică alterarea,
modificarea tranzacției de către o altă persoană, acest lucru făcând ca
tranzacțiile să fie extrem de sigure.
MINERIT
Procesul de creare a monedei se numește
„minerit”. Participanții în rețea sunt
cunoscuți sub numele de mineri (engleză:
miners). Aceștia verifică, datează
tranzacțiile și le partajează într-o bază de
date publică, numită blockchain (lanț de
blocuri). Există noduri specializate care
validează tranzacțiile și blocurile și le
conectează între punctele tranzacției.
 CONCLUZII
În prezent, vorbim deja despre posibilitatea de a ne lipsi chiar şi de
cardul din plastic, optând încet-încet pentru plata prin intermediul
„portofelului electronic” incorporat în telefonului mobil sau în
ceasul electronic. Banii devin tot mai puţin palpabili, tot mai
departe de material, dar îşi păstrează aceeaşi importanţă pe care au
dobândit-o în timp. Atât Google pay cât și Apple pay sunt
platforme care dispun de un sistem de plată online care permite
utilizatorilor plăți contactless cu telefonul, ceasul sau tabletă.
Banii virtuali sunt ultimul trend în domeniul financiar și economic,
ceea ce duce la lansarea unei versiuni digitale a monedei Euro.
Specialiștii din domeniu susțin că acesta este viitorul economiei.
Aceștia susțin că în timp, criptomonedele ar putea deveni mai
valoroase decât aurul.
CREDITS: This presentation template was created by Slidesgo,
including icons by Flaticon, infographics & images by Freepik and
illustrations by Storyset
BIBLIOGRAFIE
1. https://www.investopedia.com/articles/07/roots_of_money.asp

2. https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_money

3. https://monepos.ro/istoria-banilor-trocul-si-aparitia-banilor/

4. https://www.britannica.com/topic/coin/Origins-of-coins

5. https://www.bnr.ro/Epoca-moderna-13754-Mobile.aspx

6. https://www.ecb.europa.eu/euro/changeover/2002/html/index.ro.html

7. https://www.apti.ro/statutul-juridic-al-monedei-virtuale-bitcoin