Rolul dolarului american in

dezvoltarea economiei
Statelor Unite ale Americii

Proiect realizat de :

Mihalache Madalina Gabriela

Dobrin Ionela Georgiana

Paraschiv Sorina Silvia

Fieraru Neagu Ionela Georgiana

Matei Diana Mihaela

 Cuprins:

1.Introducere

2.Dolarul American

3. Dolarul american - istoria apariiei i dezvoltrii celei mai

importante valute din lume

4. Modul in care dolarul american a condus la

dezvoltarea economica a tarii

5. Curiozitati din istoria dolarului

6. Ce nu se stie despre dolar

7.Dolar sau euro?

8. Tipuri de monezi

9. Tipuri de bacnote
 Introducere

O moned este n general un lingou de metal de form discoidal, folosit ca o form

de bani. Monedele sunt garantate de ctre emitent prin tanarea sau imprimarea unor
elemente particulare uor de recunoscut, inclusiv (dar nu n mod obligatoriu) legenda,
adic textul scris pe moned. Monedele fr legend se numesc anepigrafe. mpreun cu
bancnotele, monedele reprezint forma obinuit de numerar n toate sistemele monetare
moderne. n prezent, monedele sunt folosite pentru valori mai mici, iar bancnotele pentru
valori mai mari.

Faa monedei are de obicei o imagine, care poate fi stema rii emitente, capul/bustul
unui monarh sau denumirea sau simbolul altei autoriti emitente i se nume te avers, sau
colocvial cap. Partea cealalt se numete revers sau colocvial pajur.

nainte de apariia monedei de form discoidal s-au folosit alte obiecte cu valoare de
schimb. Spre exemplu n Grecia n perioada arhaic se foloseau un fel de frigri grele
din fier, care s-au gasit depozitate ca ofrand n temple. Pe teritoriul Romniei n cet ile
greceti din Dobrogea n secolele al al VI-lea .Hr. - al V-lea .Hr. se foloseau iniial ca
mijloace de schimb local vrfuri de sgei din bronz, al cror tub de nmnu are se umplea
cu plumb pentru a anula calitatea de arm a obiectului. Ulterior s-au turnat semne
premonetare din bronz care aveau o form asemntoare unei frunze de salcie i greutatea
de cteva grame.

Se pare c primele monede propriu-zise au fost btute n Asia Mic, n secolul VII .Hr.,
dintr-un aliaj natural de aur i argint numit electrum .n epoca antic dar i mai trziu
monedele de valoare mai ridicat se bteau din argint sau din aur, acestea avnd valoare
intrinsec prin metalul preios coninut. n consecin, monedele din metale preioase erau
acceptate i aveau valoare i pe alte piee dect cea a autoritii emitente. Aa se explic
larga circulaie a monedelor greceti i romane din metale preioase, chiar dincolo de aria
ocupat de culturile respective.
 Ca metale nepreioase, comune, folosite la producerea monedelor, cuprul i aliajele
sale (n special aliajul cu staniu numit bronz i alama, aliajul cuprului cu zincul) constituie
cazul cel mai frecvent. Coninutul mare de cupru din straturile calotei glaciare
corespunznd antichitaii clasice (greco-romane) a fost explicat tocmai prin folosirea
deosebit de intens a acestui metal i aliajelor sale in special pentru monede. Avnd
valoare mic, monedele din metale nepreioase erau folosite n special pentru tranzac iile
comerciale mrunte, de zi cu zi, fiind emise n mari cantiti, unele cunoscnd apoi o
circulaie larg. Neavnd valoare intrinsec, acceptarea pe anumite pie e se fcea dup
contramarcarea monedelor, adic imprimarea cu ajutorul unui poanson a unui element
figural relevant (capul/bustul unui zeu - capul Demetrei este specific oraului Callatis n
epoca elenistic etc.) sau a unei litere sau grup de litere (cum ar fi TOM pentru ora ul
Tomis n perioada ocupaiei romane). Contramarcarea s-a aplicat mai rar i monedelor din
metale preioase.

n Evul Mediu tehnicile de fabricaie a monedelor se schimb, acestea devenind n

general mult mai subiri dect n antichitate, reprezentrile figurale i legendele avnd un
relief mai redus. Ceva mai trziu se rspndesc diverse elemente de securizare a
marginilor monedelor - cum ar fi zimii sau diverse striaii, frunze etc. - pentru a preveni
furtul de metal din moned prin tierea sau pilirea marginilor, care ar fi fost astfel vizibil.
 Dolarul American

Dolarul american este unitatea monetar a Statelor Unite. Este abreviat n mod
normal folosind simbolul $, USD, sau US$. Dolarul a fost adoptat de ctre Congresul
Confederaiilor Statelor Unite pe data de 6 iulie 1785. Este divizat n 100 de ceni. Este
prima dat cnd un stat adopt un sistem de moned zecimal.

Simbolul dolarului s-a format datorit evoluiei scrierilor abrevierilor pentru cuvntul
peso. Abrevierea se scria iniial ps, ns aceste dou litere s-au transformat n semnul
care a rmas i azi $.

Numele de dolar este derivat din taler, moneda din argint de Joachimsthal . Prin
extensie, realul spaniol, moneda de argint cu mare circulaie pe continentul nordamerican,
a fost denumit de colonitii americani tot taler (taler spaniol), de unde provine numele
dolarului.

Cel mai frecvent este utilizata in Statele Unite Ale Americii dar si in
urmatoarele state : Puerto Rico
Insulele Virgine Americane
Insulele Mariane de Nord
Samoa American
Guam
o serie de insule nelocuite ale SUA

Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o

cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a
monedei naionale.

Inflaia este un indicator final, care arat la sfrsit de an fiscal dac politicile
guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alturi de politicile Bncii Centrale,
se coordoneaz i conduc la o stabilitate a preurilor de consum.

In SUA inflatia este de 2,7 % .

Monede 1, 5, 10, 25, 50, 1$

Bancnote 1$, 2$, 5$, 10$, 20$, 50$, 100$
Banc central Sistemul federal de rezerve
 Dolarul american - istoria apariiei i dezvoltrii celei mai
importante valute din lume

Dolarul american pe parcursul a mai mult de 200 de ani a devenit cea mai
tranzacionat i cea mai dominant valut din lume. La moment sunt prezente n
circulaie bancnotele de 1$, 2$, 5$, 10$, 20$, 50$ i cele de 100$. Bancnotele mai mari de
100$ nu au mai fost printate din 1946 i au fost scoase din circula ie n anul 1969.
Bancnotele mai mari de 100$ au avut valoarea de 500$; 1,000$; 5,000$; 10,000$ i de
100,000$.

Prima apariie a dolarului american dateaz nc din 8 august 1786 unde acesta a fost
autorizat de ctre Congresul Continental al SUA. Numele de dolar i-a revenit monedei
cu referin de la dolarul spaniol care atunci era folosit ca moned oficial pentru coloniile
Regatului Spaniei.

Simbolul dolarului care a devenit cunoscut n toat lumea s-a format n rezultat la
evoluia scrierilor abrevierilor pentru cuvntul peso. Ini ial abrevierea se scria n felul
urmtor ps, ns eventual aceste dou litere s-au transformat n semnul care a rmas i
pn n ziua de azi $.

Istoria dolarului american a fost destul de complex, de aceea istoricii nu pot rspunde
pn n ziua de azi la unele ntrebri legate de crearea dolarului american. Pn n ziua de
azi sunt prezente sute de teorii conspirative fa de dolarul american, ns nici una dintre
ele nu a fost acceptat pe plan internaional.

Muli istorici consider c nc de la fondarea dolarului american moneda a fost

standardizat la rat fix n paritate cu argintul, ns nu exist o eviden concret despre o
astfel de lege. Se presupune c n acel moment dolarul american din 1792 pn n anul
1873 a avut o relaie dintre argint fa de aur la o rat de 15:1 dup decizia lui Alexander
Hamilton care era secretarul trezoreriei pe atunci. n anul 1834 paritatea a fost schimbat
la rata de 16:1 datorit faptului c valoarea aurului a crescut n raport cu argintul. Aceasta
schimbare a diminuat valoarea real al dolarului cu 6% fa de valoarea de pn la
schimbarea proporiilor.

In anul 1900 bimetalismul a fost refuzat printr-un act al preedintelui american i de

atunci dolarul american era convertibil doar la 1.5g de aur. n perioada primului rzboi
mondial standardul la aur a fost suspendat de 2 ori din motive economice, prima a fost
faptul c multe corporaii din Europa la care corporaiile american aveau datorii cereau
plile n aur, iar al doilea motiv a fost pentru a echilibra valoarea dolarului conform
schimbului valutare care atunci era fix cu alte valute. Mai trziu pre edintele Wilson a
interzis exportul aurului de pe teritoriul SUA i a suspendat standardul de aur la schimb
valutar.

n perioada unei din cele mai mari crize din istoria omenirii, Marea Depresiune, dolarul
american a avut foarte mult de suferit ca i toate valutele din lume. Pe atunci doar dou
valute erau considerate internaionale, lira sterlin i dolarul american. Banca Angliei care
este i n ziua de azi banca central a Marii Britanii a abandonat n anul 1931 standardul la
aur datorit speculatorilor i al cererilor mari de a schimba bancnotele n aur. Pe atunci
oricine care avea o bancnota de lir sterlin putea s viziteze Banca Angliei i s schimbe
bancnota n aur pur. Ca rspuns la cererea mare de a schimba bancnotele n aur din
Europa, Rezerva Federal a mrit dobnzile pentru a proteja standardul la aur ns aceasta
doar a agravat situaia economic. Aceasta decizie a nrutit ncrederea populaiei n
dolarul american, care deja preferau monedele de aur fa de bancnote.

Conform conferinei de la Bretton Woods din anul 1944, unde au participat 730 de
delegai din 44 de ri, a fost luat decizia ca dolarul american s fie recunoscut ca unica
moneda internaional i ca toate monedele din lume s fie legate de dolarul american care
la rndul su era legat la aur. Deci prin acest sistem se subn elegea ca toate monedele din
lume erau legate indirect cu aurul. Din acea perioad majoritatea statelor din lume vindeau
SUA aurul n schimb la dolari americani.

La nceputul anilor 70 inflaia i costurile mari din rzboiul din Vietnam au cauzat o
cretere major al bunurilor importate, n special al petrolului, iar ca rspuns pre edintele
Richard Nixon a dispus anularea convertibilitii directe al dolarului la aur. Acest act este
cunoscut sub numele Nixon Shock. Una dintre cele mai geniale mi cri ale lui Richard
Nixon a fost s conving Arabia Saudit s vnd petrolul exclusiv n dolari americani. De
atunci dolarul american a reuit s devin cea mai important valut din lume, iar multe
ri au nceput s foloseasc dolarul SUA ca moned de rezerv. Toate rile din lume
aveau nevoie de petrol, iar unic posibilitate de a cumpra petrolul este prin dolari
americani sau prin schimbul valutar direct.

De la nceputul anilor 70 pe piaa internaional a aprut conceptul de oil dollars,

datorit vnzrilor imense de petrol. De atunci Banca Federal a creat dolari americani cu
diferite serii pentru a putea controla fluxul de dolari n SUA i nafara ei. Aceast strategie
este prezent i pn n ziua de azi, iar dolarii americani care au fost crea i pentru
cumprarea petrolului i se afl pe teritoriul Statelor Unite ale Americii sunt transfera i
automat dup graniele rii pentru a evita masa monetar incontrolabil i o cre tere
brusc a inflaiei.

Pe data de 8 octombrie 2013 a fost pus n circulaie noua bancnota de 100 de dolari n
majoritatea rilor lumii. n Republica Moldova noile bancnote au ajuns pe 17 octombrie.
Noile bancnote au ncorporate elemente de securitate noi care vin s readuc posibilitatea
de falsificare. Principalele sisteme de securitate ncorporate sunt banda de securitate 3D i
clopotul cu jgheabul. Bancnota de 100 de dolari este cea mai falsificat valut din afara
SUA. Consumatorii vor putea s utilizeze n continuare bancnotele vechi, acestea nu vor fi
devalorizate i nu vor fi demonetizate. SUA modific bancnotele sale periodic din msuri
de securitate i cu scopul de a crea bariere noi tehnologice n privin a falsificrii
bancnotelor. Bancnota nou de 100$ trebuia s fie pus n circulaie c iva ani n urm,
ns din motive tehnice i economice aceasta a fost amnat pn n acest an.

Durata medie de via al unei bancnote difer n dependen de rata ei de folosire i de

velocitatea acesteia n circulaie. Costul unei singure bancnote de asemenea difer n
dependen de nominalul acesteia: de la 5,4 ceni pentru bancnota de 1$ pn la 12,7 cen i
pentru bancnota de 100$. Toate bancnotele au aceleai sisteme de securitate n afar de
bancnotele noi care au fost adoptate la ultimele elemente de siguran .
 Modul in care dolarul american a condus la
dezvoltarea economica a tarii

Economia Statelor Unite ale Americii este cea mai mare din lume. Produsul intern
brut al Statelor Unite ale Americii a fost estimat la $17.15 trilioane in Aprilie 2014 ,
aproximativ un sfert din produsul intern brut mondial . Produsul intern brut ajustat la
paritatea puterii de cumprare este de asemenea mai mare dect al oricrei alte tari din
lume.

Dolarul este cea mai folosit moned n tranzaciile interna ionale i este cea mai
important moneda de rezerv. Cteva ri folosesc dolarul american ca moned oficial
iar altele ca moneda de facto. SUA are o economie mixt i a meninut o cretere
economic stabil, o rat de omaj moderat i nivele ridicate de cercetare. Cei mai mari
parteneri de comer ai SUA sunt Canada, China, Mexic, Japonia si Germania.

Istoria S.U.A. este strns legat de economie. Interdicia dezvoltrii industriei,

impunerea impozitelor suplimentare Stamp Act i Sugar Act, i mai ales impunerea
obligativitii de a cumpra produse britanice la preuri stabilite de metropol toate
acestea au determinat partida de ceai de la Boston din 1773, unul dintre evenimentele ce
au condus la declanarea rzboiul de independen a SUA.

ar a tuturor posibilitilorFormat:Judecat de valoare, SUA a fost n permanen inta

emigranilor proveniti de pe toate continentele. The American Dream (o via mai
bun ce este rezultatul efortului personal) a fost posibil datorit sistemului economic ce
perioadelor de expansiune economic a SUA . Emigranii s-au ndreptat cu precdere spre
vest punnd bazele agriculturii americane .

SUA beneficiaz de condiii naturale pentru agricultur de nalt randament. n secolul

XIX, SUA s-a afirmat ca mare putere agricol. Tutunul, bumbacul, cerealele, produsele de
origine animal au constituit principalele resurse de export. America a abandonat foarte
repede agricultura de subzisten. nc din secolul XIX, agricultura american a devenit
puternic specializat pe renumitele centuri centura laptelui n nord.est, centura
porumbului asociat cu cea a creterii porcinelor n zona Marilor Lacuri, centura
bumbacului precum i creterea cornutelor mari n Sud. n nord-vest, cre terea animalelor
este asociat cu cea a exploatrii forestiere. La vest de Missouri ncepe centura grului.
Avnd ca punct de plecare agricultura, SUA a devenit prima putere economic axat pe
comer i export. Industria american a urmat aceeai cale, fiind perfect adaptat cerin elor
pieei.

La cumpna dintre secolele XIX - XX, doi mari preedin i au elaborat doctrinele
economico-politice ce urmau s defineasc relaiile SUA cu restul lumii. Pre edintele Taft
a lansat Diplomaia Dolarului potrivit creia interesele americane sunt economice i se
manifest la nivel mondial. Preedintele Roosvelt a impus Diploma ia Big Stick potrivit
creia SUA i promoveaz cu fora sau i apr interesele economice oriunde n lume.
nceputul secolului XX marcheaz afirmarea SUA ca prima mare putere economic a
lumii.

Dac n perioada interbelic SUA continu politca sa tradi ional-izola ionist, al

doilea rzboi mondial i mai ales apariia cortinei de fier a impus SUA ca putere
politico-militar-lider al lumii libere. Pe plan economic SUA i asuma responsabilitatea
reconstuciei Occidentului capitalist i democrat. Planul Marshall ini iat n 1948 st la
baza reconstruciei europene i la reapariia Europei ca putere economic global. De
altfel, Statele Unite erau singurele n msur s sus in un astfel de efort economic, dup
rzboi. SUA poseda rezerve de aur de 20 miliarde de dolari, aproape dou treimi din
totalul mondial.

Puterea economic a SUA este dublat de capacitatea militar a acesteia. SUA i i

arog controlul politico-militar asupra unor zone din ntreaga lume. Orientul Mijlociu,
Sud-estul Asiei, America Latin sunt declarate zone de interes strategic pentru Statele
Unite.

Prbuirea URSS i a comunismului european au dus la constituirea unei lumi

asimetrice n care SUA a rmas deocamdat singura putere global. Rolul su de jandarm
mondial susinut de economia american ncepe s fie contestat nu numai de mi crile
teroriste dar i de state ce doresc s devin fore economice globale.

Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul su descentralizat ,

caracter capitalist, bazat pe proprietatea privat i liber ini iativ. Interven ia autorit ilor
federale n economie se manifest prin strategii de politic bugetar i monetar. n acelai
timp, bugetul federal are o component ce vizeaz investiii n cercetare . Legisla ia
economic american permite implicarea guvernului n controlul practicilor de afaceri,
guvernul american avnd i rolul de supervizor al creterii economice.

Un rol special n economia american l joac companiile transna ionale. Coca Cola,
Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc Donalds,
reprezint imaginea SUA n ntreaga lume. n topul primelor zece corpora ii transna ionale
din lume, primele cinci sunt din SUA. Activitatea lor se concentreaz asupra ramurilor cu
reale perspective de dezvoltare i de obinere a profitului. De altfel, companiile
transnaionale sunt vrful de lance al ofensivei americane n contextul globalizrii
economice. n anii 80, societile transnaionale deineau o treime din produc ia
industrial, peste jumtate din comerul exterior. Valoarea mrfurilor i a serviciilor
asigurate de transnaionalele de provenien american se ridica n aceast perioad la 350
miliarde dolari. Exprimat n procente, firmele americane reprezentau n 1999, 71,8% din
valoarea primelor 50 de societi transnaionale din lume . Prin investi iile directe n
strintate, marile companii americane obin profituri uriae dar mai ales capt
posibilitatea de a controla sursele de materii prime.

Companiile americane sunt prezente pe pieele de nalt nivel n ceea ce prive te

consumul dar n regiunile productoare de materii prime. Totodat companiile americane
transfer n exterior modelul american de planificare i de management a activit ii
economice, i n egal msur i noile tehnologii de mare randament i productivitate .
Globalizarea economiei duce la dezvoltarea companiilor transnaionale.americane. Ele
sunt astzi o puternic for n economia mondial i un adevrat liant al economiei
americane care se regsete i dincolo de frontierele naionale Secretul succesului
american este legate de sumele uriae investite n cercetare i dezvoltare, att de ctre
companiile private dar i de ctre autoritile federale. Un alt factor al succesului l
reprezint gradul de pregtire i numrul personalului de cercetare. Revolu ia tehnico-
tiinific a pornit din Statele Unite. Cei mai muli deintori ai premiului Nobel n tiin
sunt americani. Nivelul nalt al tehnologiei utilizate n industria american determin
repartizarea forei de munc n domeniul serviciilor ntr-un procent uria (73,2% ) prin
comparaie cu 24,1% n industrie i 2,7%n agricultur.

Nivelul nalt al productivitii ntlnit n economia american permite Statelor

Unite s atrag uriae fluxuri de capital dar i s exporte resurse financiare americane
peste tot n lume dar mai ales n Europa. Jean-Jacques Servan Schreiber aprecia c n anii
80 a treia putere industrial mondial dup Statele Unite i URRS ar putea fi foarte bine
nu Europa ci industria american n Europa. Aceast remarc este valabil mai ales
astzi, prbuirea comunismului n Europa n 1989 permi nd firmelor americane s se
extind pe o pia uria.

Economia american se afl acum n plin expansiune. Creterea economic este

susinut de tehnologia performant, inflaie sczut, capacitatea de a crea locuri de
munc i un nivel sczut al omajului. SUA promoveaz o o nou concept economic legat
de productivitatea global a factorilor de producie, concept ce pune accent pe eficacitatea
cu care economia american mbin munca angajailor cu investi iile n cercetare i noile
tehnologii. Chiar dac SUA rmn n centrul sistemului internaional ca mare putere
economic i militar, globalizarea economic permite multor altor puteri s se afirme i
s concureze SUA, rolul acesteia de singur superputere fiind pus la ndoial nc de pe
acum.

In sec al XX-lea, functiile internationale ale dolarului s-au cristalizat si dezvoltat in

ciuda unor evenimente si conjuncturi asemenea celor expuse mai sus. Devenind mijlocul
de rezerva si de plata cel mai raspandit in relatiile dintre state, dolarul a intrecut lira
sterlina care timp de doua secole functiona, de fapt, ca moneda internationala. Forta
crescanda a dolarului incepand cu 1940 s-a bazat pe stabilitatea sa relativa fata de aur si
fata de celelalte monede sprijinite pe forta economica, militara si financiara a SUA.
Pornind de la acest fapt si de la inexistenta altei monede comparabile cu caracter
international SUA au reusit sa impuna dolarul ca pivot al sistemului monetar international
creat la Bretton Wood. Acordurile de la Bretton Woods au adus o era de stabilitate
generala a ratei de schimb ce-a durat peste 20 de ani. In baza acestui sistem, monedele
erau legate de dolar si le era permisa fluctuatia numai in limita unui procent sub sau
deasupra valorii prestabilite. Fluctuatiile extreme ale ratei de schimb distorsioneaza
preturile pe piata, provoaca anumite confuzii in randul consumatorilor, impiedica
dezvoltarea comertului international si stanjenesc investitiile. Dolarul era singura moneda
convertibila in aur, prin aceasta devenind si pe planul legii mondiale moneda dominanta in
raport cu celelalte monede ale tarilor aderente la sistem.

Curiozitati din istoria dolarului

n 1690, Colonia din Golful Massachusetts a fost prima care a pus n circulaie o
bancnot de hrtie, pentru a putea plti expediiile militare. n curnd celelalte 12 colonii
i-au urmat exemplul.
La 1739 imprimeria lui Benjamin Franklin din Philadelphia a fost prima care a tiprit
bancnote cu simboluri din natur, precum diferite modele de frunze, care fceau
bancnotele mai greu de falsificat. n 1764 britanicii au interzis coloniilor s mai tipreasc
proprii bani. n 1775 ns, Congresul Continental a nceput s tipresc bani pentru a
putea s finaneze costurile Rzboiului Revoluionar. Fr a avea ns o susinere
puternic i fiind uor de falsificat, bancnotele au nceput n scurt timp s i piard
valoarea, de unde i celebra expresie "not worth a Continental".

Din anul 1791 pentru o perioad de 20 de ani Congresul a patronat Banca Statelor
Unite, fiind agentul fiscal al Trezoreriei. Sistemul monetar federal a fost stabilit printr-o
lege intrat n vigoare la 1792, lua astfel fiin Monetria Statelor Unite.
Prima circulaie de bancnote produs de guvernul federal a fost n 1861, cnd obligat s
finaneze Rzboiul Civil, Congresul a autorizat emiterea de note de valoare, care i-au
ctigat i renumele de "green backs" datorit culorii lor verzi. Toate bancnotele tiprite de
la 1861 ncoace pot fi i astzi preschimbate la ntreaga lor valoarea nominal.
n 1863 a fost stabilit sitemul naional bancar care era monitorizat de Trezorerie. n 1913
lua fiin Rezerva Federala, aceasta fiind banca central a Statelor Unite care avea rolul de
a regulariza fluctuaiile de pe piaa financiar. Un an mai trziu Rezerva Federala emitea
prima sa bancnot de 10 dolari, care-l avea pe faa ei pe preedintele Andrew Jackson.
Pentru a scdea costurile de fabricaie, dimensiunile bancotelor au fost reduse in 1929 cu
aproximativ 30%, iar designul a nceput s fie standardizat pentru a fi mai uor de
recunoscut i mai greu de falsificat.

Conform Trezoreriei Naionale a Statelor Unite costul de producie a unei bancnote,

indiferent de valoarea efectiv a acesteia, este de aproximativ 6.4 centi .

n 2009 Trezoreria Statelor Unite a tiprit 2,636,800,000 de bancnote de 1 dolar. Pe

locul doi se afl bancnota de 20 de dolari, cu 716,800,000 de bancnote tiprite, iar pe
poziia a treia cea de 100 de dolari din care au fost tiprite 1,785,600,000 de buci. Aceste
bancnote au nlocuit doar pe cele uzate, distruse i ieite din circulatie.
n 2009 s-au tiprit 26 de milioane de bancnote pe zi, a cror valoare aproximativ era de
907 milioane de dolari. Pentru tiprirea lor s-a folosit zilnic aproape 10 tone de toner.

Pe 21, aprile, 2010 Trezoreia SUA va scoate pe pia un nou design al bancnotei de 100 de
dolari.

n ceea ce privete valoarea reala a unui dolar rspunsul este mai complex. Pe 15 August
1971 preedintele Richard Nixon anuna renunarea la obligativitatea guvernului de a
schimba contravaloarea dolarilor cu aur sau orice alt valoare metalic. Astfel dolarul a
devenit doar o hrtie legal prin care se putea plti orice fel de datorie, creditorul fiind
obligat s accepte aceast form de plat, n caz contrar datoria fiind anulat. Importana
acestei fraze o dovedete i inscripia care exist pe toate bancnotele : "This note is legal
tender for all debts, public and private". Cu alte cuvinte guvernul a decis c aceste
bancnote au valoare, iar cetenii trebuie s fie de acord cu acest lucru, n caz contrar
acestea devin pur i simplu doar o hartie care valoreaz att ct cost s fie fabricate,
adic 6,4 ceni.

Bancnotele sunt fabricate din fibre textile amestecate cu bumbac, motiv pentru care sunt
rezistente la splat i uzur. n interior sunt fibre colorate de mtase pentru a fi mai greu
de falsificat. Pentru a descoperi i anihila pe cei care falsificau dolari, pe 5, iulie, 1865 a
fost infiinat U.S. Secret Service (Serviciul Secret al Statelor Unite). Acesta avea
jurisdicia de a investiga falsificarea nu doar a monedelor i bancnotelor, dar i a oricror
alte titluri de valore, cecuri, cupoane agricole sau timbre potale puse n circulaie de
guvernul federal american. n 2003 US Secret Service a fost incorporat n cadrul U.S.
Department of Homeland Security.

Bancnota de 1 dolar are pe ea imprimat imaginea primului preedinte american, George

Washington i are gravate pe ea cele mai interesante imagini. n partea stang a fotografiei
se afl un sigiliu cu o liter n interior,
reprezentnd banca care a comandat
bancnota. Litera respectiva reprezint
numele uneia din cele 12 districte de banci,
care mpreun alctuiesc Rezerva
Federala a Statelor Unite.

Tot pe fa este inscripionat n patru coluri o cifra ntre 1 i 12 care corespunde de

asemenea uneia din cele 12 bnci federale.

n dreapta este sigiliul cu vulturul american care simbolizeaz suveranitatea. ntr-

o ghiar vulturul ine strns o ramur de msline cu 13 frunze, simboliznd pacea. n
cealalta ghiar ine 13 sgei care simbolizeaz cele 13 colonii i lupta lor pentru
independen. Deasupra capului de vultur se afl o panglic pe care este inscriptionat n
latin "E Pluribus Unum". n traducere nsend "unul din cei muli", fcnd referire la
unitatea noului guvern format de cele 13 colonii.
Pe spatele sigiliului, postat n partea stng a bancnotei, poate fi vzuta o piramid,
simbol al rezistenei peste timp. Aceasta are 13 trepte, care din nou simbolizeaz coloniile,
iar faptul c nu este terminat simbolizeaza faptul c naiunea nu este finalizat, urmnd
ca generaiile care vin s o continue. Deasupra se afl un ochi al Providenei deasupra
cruia st inscripionat fraza n limba latin "Annuit Coeptis" care tradus nseamn
"favorizarea n aceast aciune". Cu alte cuvinte Divinitatea, adic Dumnezeu, a favorizat
crearea Americii. Este binecunoscut faptul c prinii fondatori aveau o profund credin
n divinitate i-n ajutorul primit n punerea temeliei la formarea noii naiuni. Ca dovad i
inscripia "In God We Trust".
 Un Act Normativ a fost aprobat de Congresul American pentru ca aceast fraz s fie
gravat pe monedele de aur i argint. Pe data de 30 Iulie, 1956, preedintele american a
aprobat rezoluia Congresului, votat cu un an nainte, de a declara expresia "IN GOD WE
TRUST" ca i motto national al SUA. ncepnd cu anul 1957 acest motto a fost inclus i
pe bancnotele tiprite pe hrtie.
La baza piramidei de pe bancnota de 1 dolar se afl inscripia MDCCLXXVI care
semnific anul 1776 n latin, an n care SUA a semnat Declaraia de Independen. Sub
piramid st scris o alt fraz n latin "Novus Ordo Seclorum" care simboliza faptul c
America ncepea o Noua Era.

Ce nu se stie despre dolari

In fiecare zi pe piata valutara sunt tranzactionate afaceri de miliarde dolari. In 85% din
tranzactiile internationale sunt implicati dolari. Cu toate acestea, putini dintre noi sunt atenti la
simbolistica reprezentata pe bancnota americana.

De ce este Benjamin Franklin pe fata bancnotei de 100 dolari?

George Washington, Abraham Lincoln, Andrew Jackson - pe majoritatea bancnotelor

americane sunt infatisati fosti presedinti ai SUA. Exista doar doua exceptii - Alexander
Hamilton si Benjamin Franklin. Primul apare pe bancnota de 10 dolari, iar al doilea pe cea
de 100.

Alegerea lui Hamilton este de inteles: a fost primul ministru de finante al SUA. Prezenta
lui Franklin, care a fost editor de ziar si inventator, pe bancnota de 100 dolari, este o
alegere inedita si putin controversata. Motivele ar putea fi multe.

In primul rand, Franklin este unul dintre parintii fondatori ai statului american, iar
semnatura sa sta pe Declaratia de Independenta. Una dintre valorile fundamentale,
mentionate de el prin cuvinte, a fost aceea ca "munca asiduua este singura cale catre
adevarata bogatie". Acest motto a devenit baza sperantelor pentru visul american.

Mai presus de toate, el si-a pus in valoare cunostintele in procesul de tiparire a primilor
bani americani.

De ce pe bancnota de 1 dolar exista o piramida?

George Washington, vulturul, care este un simbol al Americii - este normal ca aceste
simboluri sa apara pe bancnota de 1 dolar. Este interesant de ce pe partea din spate a
bancnotei apara o piramida egipteana.

De fapt, piramida este parte a simbolurilor oficiale, ea reprezentand puterea, iar cele
treisprezece trepte ale ei ilustreaza primele 13 state care s-au unit in momentul fondarii
SUA. Ochiul omniscient al Providentei, din varful piramidei, simbolizeaza ajutorul divin
de care au avut nevoie americanii in timpul instituirii ca stat si popor.

Piramida in sine reprezinta putere si stabilitate, iar faptul ca varful este separat de baza
sugereaza ca statul american este intr-o continua cautare, iar momentul atingerii apogeului
inca nu a sosit.

Unele state americane au avut moneda proprie

Monedele locale au fost extrem de populare in timpul Marii Depresiuni, dar si in deceniile
urmatoare au existat state care au emis moneda proprie. Scopul acestei actiuni este de a
ajuta intreprinderile mici, iar circulatia monedelor este limitata doar la nivel local.

Unul dintre cele mai recente exemple este punerea in circulatie a unei monede in
Ithaca, New York. Acest lucru s-a intamplat in 1991, moneda s-a numit "hour" (ora),
pentru a le aminti oamenilor ca timpul inseamna bani. O bancnota de 1 hour este
echivalenta cu 10 dolari. Moneda circula si astazi, fiind parte a unei emisii in valoare de
100.000 dolari.

Se tiparesc mai multi bani pentru Monopoly, decat dolari pentru Trezorerie

Poate parea o gluma, dar este adevarat: se tiparesc mai multi bani pentru jocul
Monopoly in comparatie cu dolarii noi pusi in circulatie.

Producatorii jocului sustin ca tiparesc aproximativ 30 miliarde dolari pentru

Monopoly in fiecare an. In ultimul an, SUA au tiparit 974 milioane dolari, dintre care 95
la suta sunt destinati inlocuirii bancnotelor uzate.

In cat timp se uzeaza bancnotele?

.
Potrivit Federal Reserve, media de viata a bancnotei de 1 dolar este de 22 luni, iar
bancnota de 5 dolari "traieste" 2 ani. Bancnota de 10 dolari "traieste" 3 ani, iar cele de 50
si 100 se bucura de aproape 9 ani de circulatie. Cele mai longevive sunt monedele care se
folosesc pentru aproximativ 30 de ani.

Cum se tiparesc si cum se "ucid" banii?

Federal Reserve decide in fiecare an cati bani trebuie tipariti . Se naste intrebarea
referitoare la banii retrasi din circulatie si la cine se ocupa de retragerea lor.

In momentul in care banca centrala accepta o depunere a unei banci comerciale, banii
colectati sunt analizati cu echipamente speciale. Ca imagine de ansamblu, verificarile
constata ca o treime din bani sunt improprii pentru circulatie.
Bancnotele, care nu se incadreaza in limitele de calitate impuse de banca centrala, sunt
distruse prin tocare, apoi sunt inlocuite cu bancnote noi. Bancnotele tocate sunt arse sau se
vand drept suveniruri pentru vizitatorii birourilor Fed.

Serviciile Secrete si banii

Serviciul Secret, cunoscut mai ales pentru rolul sau in protectia presedintelui SUA, este de
fapt o organizatie infiintata cu scopul combaterii falsificarii banilor.

Acest lucru s-a intamplat in 1865, cand in jur de o treime din dolarii aflati in circulatie
erau falsi. Astazi sunt descoperiti, zilnic, in jur de 250.000 dolari falsi.

Exista o bancnota de 10.000 de dolari

Bancnota cu cea mai mare valoare nominala aflata in circulatie este de 100 dolari. In
trecut, au existat bancnote nominale cu valori de 500, 1.000, 5.000 si 10.000 . Imprimarea
lor a incetat in 1969 din cauza minimei lor folosiri. Ultima emisie a unor astfel de
bancnote a avut loc in 1945.

Inca se mai intalnesc bancnote cu astfel de valori dar, in special, in posesia colectionarilor.

Cat valoreaza bancnota de doi dolari?

Bancnotele de doi dolari sunt privite ca o gluma, dar de fapt sunt un mijloc perfect legal
de plata. Tiparirea acestora a inceput in 1962, apoi a fost suspendata in 1966, pentru a
continua zece ani mai tarziu.

Aceasta nehotarare a autoritatilor federale i-au creat bancnotei de doi dolari statutul de
"ciudata". Mai putin de 1 la suta din banii aflati in circulatie au valoare nominala de 2
dolari, iar majoritatea oamenilor pastreaza aceste bancnote ca suvenir. Desi sunt rare,
bancnotele de doi dolari valoreaza... 2 dolari.
 Lucruri interesante despre dolarul american:
- Dac am aranja toate bancnotele dolarilor americani una lng alta acestea ar nconjura
Ecuatorul de 24 de ori.
- Pentru crearea unei bancnote Banca Federal cheltuie 4.1 ceni.

- Primele note de hrtie aveau valoarea de 1 cent, 5 ceni, 25 ceni i 50 de ceni.

- 1.000.000 de dolari americani n bancnote de 100$ cntresc 9.25 kg.

- Zilnic Biroul de gravur i Imprimare printeaz bancnote n valoare de 541 milioane de

dolari, 48% din toate bancnotele sunt de 1 dolar.

Dolar sau euro ?

Dolarul beneficiaza de o putere uriasa, in primul rand ca urmare a

extraordinarelor privilegii de care se bucura. Dupa acordurile de la Bretton Woods /SUA,
incepand din 1945, dolarul a devenit principala moneda de referinta in tranzactiile
internationale. Cea mai mare parte din comertul mondial se deruleaza in dolari, si, de
asemenea, o marfa cruciala a planetei petrolul se tranzactioneaza majoritar in dolari.
Dolarul ramane principala moneda de rezerva a bancilor centrale din cele mai multe tari
ale lumii. Pana acum 30 de ani, la orice ghiseu exchange in schimbul unui bilet verde
puteai primi cateva grame de aur. De atunci insa, dolarul nu mai are nevoie de acoperire in
metal pretios. El insusi a devenit aur, din Argentina pana in Rusia, din China pana in
Arabia Saudita, ori Israel, mai ales dupa caderea comunismului.

Fred Bergsten, consilierul presedintelui Clinton, expert in politica comerciala si

director al renumitului Institute for International Economics (IIE) din Washington,
atentiona, in ziarul Foreign Affairs: coliziunea care va avea loc intre dolar si euro, o
coliziune intre titani, se va manifesta printr-o crestere a tensiunilor in politica comerciala
si monetara. Relatiile transatlantice se afla, conform opiniei lui Bergsten, intr-o faza
critica. Pe ambele parti ale Atlanticului se fac prea putine lucruri pentru a evita coliziunea
printr-o strategie comuna. Bergsten acorda sanse mari de apreciere a monedei euro si
spera in functionarea unei ordini monetare bipolare.

Conform economistului, Eurolandul celor 12 se compara deja cu S.U.A., in

raport de productie, comert si rezerve, si va deveni si mai puternic, cand vor fi membre ale
zonei euro toate statele Uniunii Europene. Daca Banca Centrala Europeana isi va
consolida credibilitatea, vor avea loc transferuri ale investitorilor privati si bancilor
centrale din dolari in euro. Prin urmare, euro poate deveni, pe termen mediu, rivalul sau
partenerul dolarului.

Dar euro si dolarul se afla intr-o relatie labila, cu riscul de a provoca fluctuatii
enorme ale cursurilor de schimb si, deci, efecte destabilizatoare asupra economiei
mondiale. Dupa o perioada de apreciere a dolarului, va aparea o corectura de curs in
favoarea euro, apreciata de Bergsten la 24-40%, ca urmare a deficitelor ridicate ale
balantei comerciale a S.U.A. Aceasta va influenta competitivitatea Europei, dinamica
cresterii economice va fi si mai puternic diminuata, ceea ce va duce la cresterea somajului.
De aici pericolul unor prime conflicte comerciale. Si a avut dreptate, desi in prima faza,
datorita evolutiei oscilante a euro, se parea ca nu va avea dreptate.

Arhicunoscuta moneda americana - dolarul - este universala pe intreg teritoriul S.U.A.

Bancnotele americane au avut dintotdeauna culoarea verde, cu insertii negre si imprimari
simple, reprezentand figurile unor presedinti si pe cele ale unor personalitati cu
insemnatate istorica, alaturi de care s-ar afla, zic unii, simboluri oculte si mesaje ascunse,
de sorginte masonica. 16 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat si
ele o moneda unica, euro, ceea ce reprezinta un avantaj important in vederea consolidarii
si a omogenizarii Uniunii Europene.

Trecerea la euro s-a dovedit a fi, insa, anevoioasa si a provocat dificultati

economice natiunilor europene, in special prin cresterea simtitoare a preturilor. Tocmai din
acest motiv, 10 dintre statele membre U.E. nu sunt pregatite sa faca pasul la euro (in
vreme ce Marea Britanie are un statut special, neluand in calcul schimbarea lirei sterline),
de unde rezulta si diferenta majora in ceea ce priveste sistemele monetare ale SUA si
Europei, o diferenta care va mai dura probabil in jur de 10 ani.
 Dolarului american i-au trebuit 40 ani pentru a inlatura lira sterlina, mutatie ce a
necesitat destul timp, numai ca dolarul avea la acea vreme o istorie in urma si exista
experienta unor ani grei. Euro este sustinut de un organism important, de sigur, dar nu are
o experienta monetara de sine statatoare (exista experienta fostelor monede nationale
ale statelor membre ale UEM), de aceea evolutia este probabila in ambele sensuri si
pentru ambele monede. Ramane de vazut daca Europa isi va lua revansa fata de SUA si
daca dolarul va achita dobanda pentru lira sterlina.

Oficialitati americane considera ca o modificare majora a statutului dolarului va

aparea numai in contextul unei crize politice interne sau al unei crize economice. Tot asa
cum dolarul american nu a putut inlocui lira sterlina in Anglia in calitatea sa de prima
moneda rea rezerva a lumii pana cand un razboi mondial nu a fortat efectiv investitorii sa
traverseze Atlanticul, tot asa este improbabil ca euro sa inlocuiasca dolarul intr-un viitor
apropiat, numai ca viitorul poate fi mai apropiat decat isi imagineaza multi dintre noi date
fiind circumstantele izbucnirii razboiului din Irak, SUA fiind direct implicate.