RUBLA RUSĂ

LĂCĂTUȘU-ISCU ALEXANDRU

GIURGIU MIHNEA

CARABAN DARIUS
GENERALITĂȚI
• Rubla, plural ruble (rusă рубль, plural рубли́ ) este numele valutei naționale în Rusia și în
republicile autoproclamate și nerecunoscute internațional Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria.
Rubla a fost de asemenea moneda națională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice și a altor țări
aflate în sfera de influență țaristă sau sovietică.
• Rubla are ca subdiviziune copeica (копе́ йка, plural копе́ йки ). O rublă = 100 copeici.
• Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumește rubla rusă de până în anul
1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR.
• Deși nu există un simbol oficial[1] pentru rublă, totuși „R”[2][3] și руб[4] se folosesc în mod neoficial. Au
fost propuse ca posibile simboluri „РР” și un „R” cu două linii orizontale deasupra (similar cu semnul
pentru peso)
 • Origini[modificare | modificare sursă]
• Cuvântul din română rublă este împrumutat din rusă рубль (pronunțat [rúbl']),
derivat din verbul rusesc рубить (pronunțat [rubít']) cu semnificația „a tăia o
bucată”[6]. La început, „rubla” era o bucată dintr-un lingou de argint, care avea o
greutate bine determinată. Cuvântul „rublă” este echivalentul „mărcii”, o măsură

Etimologie •
pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală.

În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: целковый,

„sănătos, întreg”[6], care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit
[țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”).
• Cuvântul copeică a fost împrumutat din rusă: копе́ йка, citit [kapе́ ika]. Acesta
derivă din cuvântul копьё (pronunțat [kapió], în română „ suliță”[6]. Primele
monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în
Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o
față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu o suliță”. Copeicile
rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică.
Denominațiile
tradiționale
• Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2,
3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25, 50,
100 ruble. Această tradiție datează din perioada
imperială. Culoarea bancnotelor a rămas
neschimbată pentru mai mult de un secol:

• 1 rublă: maro

• 3 ruble: verde

• 5 ruble: albastru

• 10 ruble: roșu

• 25 ruble: violet

• 50 ruble: verde

• 100 ruble: maro

ISTORIC
• Denominația care era multiplu de 3 [1] a
apărut în 1828, în perioada
celei de-a patra împărțire a Poloniei.
Pentru a introduce folosirea rublei în
Polonia, denominația se făcea atât în
ruble cât și în zlotul polonez. Rata de
schimb fixă a fost de 1 rublă=0,15 zolți,
și astfel, 10 zloți valorau 1,5 ruble. Zlotul
a dispărut până în cele din urmă, pentru
a nu mai apărea decât în momentul în
care Polonia și-a recâștigat independența.
• Tradiția acestei denominări a fost
abandonată odată cu
dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991.
Prima generație de ruble,
de la începuturi până pe
31 decembrie 1921

• Rubla a fost moneda națională a Rusiei pentru aproximativ

500 de ani. A fost folosită în teritoriile ruse ști începând cu
secolul XIV[7]. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărțită
în 100 de copeici.

• Cantitatea de metal prețios dintr-o rublă a variat mult de-a

lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a
stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o,
cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o
rublă. În vreme ce monedele obișnuite erau din argint,
pentru denominațiile mari se folosea aurul sau platina.

• De-a lungul istoriei sale, rubla a fost egală cel mai mult
timp cu 18 grame de argint. Rubla de aur, introdusă în
1897, era egală cu 0,774235 grame de aur, sau era
echivalentul a 2⅔ franci francezi. În timpul
Primului Război Mondial, rubla s-a devalorizat în trei etape
în trei ani.
A doua generație
de ruble, 1 ianuarie
1922 – 31
decembrie 1922

• Re-denominarea din 1922 a

fost făcută la o rată de 1
rublă nouă=10.000 ruble
vechi. Au fost emise numai
bancnote, cu valori
nominale de la 1 la 10.000
de ruble.
A treia generație de
ruble, 1 ianuarie 1923
– 6 martie 1924
• Re-denominarea din 1923 a fost făcută la rata de 1
rublă nouă=100 ruble vechi. Din nou, au fost emise
numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la
25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar
înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima
bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată
stema Uniunii Sovietice cu șase panglici în jurul
snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici
constituente ale uniunii: RSFS Rusă,
RSFS Transcaucaziană (Azerbaidjan, Armenia și
Georgia), RSS Ucraineană și RSS Bielorusă. Au fost
emise hârtii de 10.000, 15.000 și 25.000 de ruble.
A patra generație
de ruble (aur), 7
martie 1924 –
1947
• Re-denominarea din 1924 a introdus
„rubla aur” la o valoare de 50.000 ruble
emisunea 1923. În timpul acestei
emisiuni au fost introduse
și cervoneții (în rusă червонец), valorând
10 ruble. În 1924 au început să fie emise
și monede, continuând să fie emise
bancnote în ruble pentru valorile mai
mici de 10 ruble și cervoneți pentru
valorile mai mari sau egale cu 10 ruble.
Următoarea denominarea avea să fie
făcută după încheierea războiului.
A cincea generație
de ruble, 1947 -
1961
• După încheierea celui de-
Al Doilea Război Mondial, guvernul sovietic a
făcut o reformă monetară, o redenominare
confiscatorie (stabilizare), cu scopul reducerii
volumului de bani aflat în circulație. Această
denominare a afectat numai bancnotele. Rata de
schimb a fost de 1 rublă nouă=10 ruble vechi.
A șasea generație de
ruble, 1961 – 31
decembrie 1997

• Re-denominarea din 1961 s-a făcut pe aceleași baze și

în aceiași termeni ca cea din 1947. În mod oficial, rubla
sovietică din 1961 era egală cu 0,987412 g de aur, dar
preschimbarea în aur a banilor nu a fost niciodată
posibilă pentru cetățenii de rând. Rubla a încetat să
mai fie legată de standardul aur. După
prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991, rubla a rămas
moneda națională a Federației Ruse. În timpul inflației
de la începutul ultimului deceniu al secolului trecut,
rubla a pierdut în mod semnificativ din valoarea sa. Au
fost emise cinci serii:
 A șaptea generație de
ruble, 1 ianuarie 1998 –
până azi

• Pe 1 ianuarie 1998, a fost efectuată o

redominare, la o rată de 1 rublă nouă=1.000
ruble vechi. Această operațiune nu a dus și
rezolvarea problemelor economice
fundamentale ale Rusiei, ceea ce a a avut ca
rezultat devalorizarea din 1998, ca urmare
a crizei financiare asiatice. Rubla a pierdut
70% din valoarea sa față de dolar în numai 6
luni după august 1998.
Monedele • Azi, monedele sunt bătute cu
următoarele valori nominale:
Bancnotele
• De la disoluția Uniunii Sovietice din 1991, bancnotele
și monedele rusești au o caracteristică specială: lipsa
chipurilor unor personalități imprimate pe una dintre
fețele lor, așa cum era cazul atât a banilor țariști cât și a
celor din perioada sovietică. În parte, acest fapt a fost
remediat prin imprimarea pe bancnota de 500 de ruble
a imaginii statuii lui Petru cel Mare, iar pe cea de
1.000 de ruble a statuii lui Iaroslav I cel Înțelept.
NOTE
• Bancnota de 5 ruble se găsește greu, fiind înlocuită cu moneda de 5 ruble,
• Bancnotele din emisiunea din 2001 au tipărită în zona filigranului
"модификация 2001г." ("modificare din anul 2001").
• Bancnotele din emisiunea din 2004 au un text similar tipărit în zona
filigranului. Au fost adăugate elemente de securitate: fir metalic, microperforații,
tiparul cu cerneală care-și schimbă culoarea funcție de unghiul de inciden ța al
luminii și altele.
RUBLA RUSEASCĂ---LA UN PAS DE O NOUA
DEPRECIERE FORȚATĂ
•
BIBLIOGRAFIE
• http://members.tripod.com/~nensberg/home.html
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Rubl%C4%83_rus%C4%83
• https://www.youtube.com/watch?v=j-CMhWLCCGA