SURSA DE FINANTARE A UNUI

PROIECT.
SISTEMUL FINANTARII
NERAMBURSABILE
Lector Matei Susana
Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una
din componentele mecanismelor mai ample de colaborare
dintre diverse state, el avand caracterul unui ajutor acordat
pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale in
care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau
resursele umane si materiale necesare pentru a incerca o
rezolvare eficienta pe cont propriu.
Resursele financiare propriu-zise sunt insotite de o
intreaga metodologie specifica care trebuie respectata in
procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste
implementarea unor elemente de filosofie sociala care si-au
dovedit validitatea in situatii similare intalnite in alte state.
 FINANTARILE NERAMBURSABILE

• DESPRE FINANTARILE NERAMBURSABILE

• SISTEMUL FINANTARII NERAMBURSABILE
• FINANTATORII. PRINCIPALII FINANTATORI
• GRANTUL
• FINANTAREA PROIECTULUI
• CONTRACTUL DE FINANTARE
• PARTENERI IN PROIECT. ACORDUL DE PARTENERIAT.
PARTENERIATE VIABILE
• CEREREA DE FINANTARE. CARACTERISTICILE UNEI CERERI DE
FINANTARE BINE SCRISE
• RELATIA CU FINANTATORUL – AUTORITATEA DE MANAGEMENT
• REALIZAREA CERERII DE FINANTARE. REALIZAREA UNUI PROIECT
CU FINANTARE NERAMBURSABILA
• DEMARAREA PROIECTULUI DUPA APROBAREA FINANTARII
NERAMBURSABILE
 REALIZAREA UNUI PROIECT PROPUS SPRE FINANTARE

NERAMBURSABILA
• CONSTRUIREA UNUI PROIECT
• TITLUL PROIECTULUI
• INTRODUCEREA DIN CEREREA DE FINANTARE
• REZUMATUL PROIECTULUI
• JUSTIFICAREA PROIECTULUI
• PREZENTAREA OBIECTIVELOR. OBIECTIVELE PROIECTULUI
• PREZENTAREA RESURSELOR
• SCOPUL PROIECTULUI
• ACTIVITATILE UNUI PROIECT
• PLANUL DE EVALUARE
• PREGATIREA BUGETULUI. BUGETUL UNEI ACTIVITATI
• DURABILITATEA PROIECTULUI
• IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
• DESPRE FINANTARILE NERAMBURSABILE

• Finantarile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitati

• Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate Romaniei de alte state sau
institutii internationale.
• Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele
mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el avand caracterul
unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale in care
statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si materiale
necesare pentru a incerca o rezolvare eficienta pe cont propriu.
• SISTEMUL FINANTARII NERAMBURSABILE
• Finantatorul stabileste activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze
din resursele sale. In aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin
licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura indeplinirea in
conditii cat mai bune a obiectivelor finantatorului.
• Finantatorul lanseaza in mod public programul de finantare respectiv, oferind tuturor celor
interesati un pachet informativ care contine un ghid al programului (explicand mai detaliat
ce intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa indeplineasca cei care vor sa
incerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa, in particular data limita pana la care pot
fi depuse proiecte in vederea participarii la licitatie, limitele minime si maxime ale sumelor
care pot fi solicitate printr-un singur proiect, intervalul de timp pentru care se asigura
finantarea pentru proiectele castigatoare (6, 12, sau 18 luni) si o cerere de finantare (de
regula sub forma unui formular standardizat);
• Dupa expirarea perioadei de timp in care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de
catre comisia de evaluare constituita in etapa intai, fiecarui proiect fiindu-i acordat un anumit
punctaj, functie de lista de criterii utilizata de comisie (criterii prezentate solicitantilor, de
regula, in cadrul pachetului informativ).Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescator in
functie de punctajul obtinut, fiind declarate castigatoare proiectele care au obtinut punctajele
cele mai mari si care solicita, in total, o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de
finantator pentru programul de finantare respectiv.
• Perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obtinuta finantarea
nerambursabila.
• Etapa finala este cea de evaluare.
• FINANTATORII. PRINCIPALII FINANTATORI
• Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale) prin
sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme, ONG, institutii publice etc.) sau
persoane.
• Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru indeplinirea acestora trebuie foarte bine
cunoscute de catre solicitantul de finantare.
• Pentru a vedea toate programele de finantare oferite de finantatorii din Romania, accesati
sectiunile Calendarul granturilor si Catalogul creditelor.
• Principalele categorii de finantatori activi in Romania sunt: Uniunea Europeana, Guvernul
Romaniei, guvernele sau ambasadele unor state straine, bancile si institutii financiare
internationale (de ex.: BERD, Banca Mondiala), bancile active in Romania, fundatii sau alte
organizatii internationale cu statut asemanator (de ex.: Fundatia “Soros”), mari corporatii (de
ex.: Microsoft, Coca-Cola).

• GRANTUL
• Grantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru indeplinire
unui scop anume.
• FINANTAREA PROIECTULUI

• Trebuie tinut cont ca:

• Suma obtinuta poate diferi de suma solicitata initial, in cazul in care finantatorul
a solicitat modificarea bugetului.
• Finantarea va fi obtinuta numai dupa semnarea contractului de finantare intre
finantator si beneficiar
• Finantarea se acorda in mai multe transe, a caror valoare este stabilita in
contractul de finantare.Prima transa este obtinuta imediat dupa semnarea acestui
contract (desi uneori pot aparea situatii cand proiectul incepe conform planificarii
aprobate in proiect, dar finantatorul nu a reusit sa acorde prima transa); fiecare
transa suplimentara se acorda numai dupa aprobarea de catre finantator a unor
rapoarte periodice realizate de catre beneficiar.
• Nerespectarea prevederilor contractului de finantare poate duce la intreruperea
platilor efectuate de finantator, contributia acestuia poate fi diminuata, sau
finantatorul poate solicita plata partiala sau in totalitate a sumelor deja platite.
Cod ……………………
Nume ………………
Titlu proiect: e
Perioada de implementare a proiectului: de la luna 1 (………………….) la luna 24 (…………………)
Valoarea eligibilă a proiectului: ……………………… lei
GRAFIC ESTIMATIV
PRIVIND DEPUNEREA CERERILOR DE RAMBURSARE
Data depunerii
cererii de
Perioada în care se efectuează cheltuielile rambursare la AM
eligibile Procent din valoarea eligibilă a DCA
Nr cerere de
proiectului estimat a fi solicitat în
rambursare
[
cererea de rambursare

De la data: Lună/an Până la data: Lună/an Lună/an

Anul de implementare nr. 1

1 Luna 1 Luna 10 1,76% Luna 10
2 Luna 11 Luna 12 9,45 % Luna 13

TOTAL 1 1.217.872,22 11,21 %

Anul de implementare nr. 2
3 Luna 13 Luna 16 28,79 % Luna 17
4 Luna 16 Luna 19 28,79 % Luna 20

Cerere finală de Luna 19 Luna 24 31,21 % Luna 25

rambursare
TOTAL 2 9.646.286,78 88,79 %
TOTAL GENERAL
(1+2) 10.864.159,00 100%
• CONTRACTUL DE FINANTARE

• Un contract de finantare detaliaza relatiile dintre finantator si beneficiar (solicitantul al

carui proiect a fost declarat castigator).
• ** ATENTIE LA DECLARATIILE PE CARE LE SEMNEAZA MANAGERUL
SPITALULUI IN CALITATE DE MANAGER DE PROIECT

• RELATIA CU FINANTATORUL – AUTORITATEA DE MANAGEMENT

• Un model de buna practica este caracterizat de:
• transparenta;
• schimb permanent de informatii cu finantatorul;
• respectarea regulilor stabilite de finantator.
• PARTENERI IN PROIECT. ACORDUL DE PARTENERIAT. PARTENERIATE
VIABILE
• Motivatie : Existenta unui punctaj acordat special pentru realizarea si modul de
functionare a eventualului parteneriat organizat in cadrul proiectului, chiar daca nu se
solicita in mod obligatoriu acest lucru.
• calitatea parteneriatului – si nu doar simpla existenta a unei organizatii partenere –
este determinanta in obtinerea unor punctaje maxime.
• Un model de declaratie de parteneriat intalnit in programele de finantare derulate de
Uniunea Europeana este anexat la prezentul curs.

• Pentru a construi o relatie de parteneriat viabila trebuie sa:

• Alegeti activitati care raspund obiectivelor programului de finantare asa cum sunt ele
prezentate in cadrul ghidului programului.
• Acordati timp suficient analizei activitatii/activitatilor pentru care doriti sa organizati
un parteneriat. Partenerul/partenerii trebuie sa compenseze punctele slabe si
dezavantajele solicitantului, astfel incat sa se raspunda si unor necesitati manifestate
in mediul social in care va functiona activitatea (crearea de noi locuri de munca,
atragerea unor categorii sociale defavorizate, difuzarea mai larga a informatiilor
despre proiect etc. dupa caz).
• Selectati cu atentie organizatiile care pot indeplini aceste conditii si care
raspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.)
Partenerii participanti in proiect trebuie sa participe inclusiv la realizarea proiectului
care va participa la licitatie.
• CEREREA DE FINANTARE
• Etape:
• Programele de finantare – trebuie alese cele mai potrivite pentru specificul activitatilor dorite .
• Studierea programului de finantare. Daca programul va este de folos, daca indepliniti toate conditiile de
eligibilitate pentru a putea participa la selectia proiectelor
• Documentatia solicitata de finantator trebuie completata – CEREREA DE FINANTARE si colectate
documentele necesare ca anexe obligatorii in cadrul Este recomandat sa incheiati aceasta etapa cu cel putin
cateva zile inainte de data limita de depunere a proiectelor, pentru a dispune de timpul necesar pentru
verificarea finala.
• Depunerea proiectul la adresa anuntata de finantator, inainte de data limita. In general, aceasta data
limita se refera la ziua si ora la care proiectul este primit si inregistrat in evidentele finantatorului si nu la data
expedierii lui de la sediul solicitantului catre finantator (data postei). Aceasta situatie trebuie avuta in vedere
de la inceput in planificarea realizarii proiectului, tinand cont de faptul ca serviciile de curierat (Posta
Romana sau firmele private) au nevoie de cel putin 24 de ore pentru transportul coletelor intre localitati aflate
in judete diferite.
• Finantatorul publica pe site-ul sau proiectele calificate, in asteptare de finantare si respinse. Pentru
proiectele castigatoare, urmeaza implementarea propriu-zisa a proiectului, prin semnarea contractului de
finantare intre finantator si solicitantul care a depus proiectul castigator. Pentru proiectele necastigatoare,
este momentul analizei punctajului obtinut de proiect, etapa esentiala in cazul in care intentionati sa depuneti
un alt proiect. Intre anumite limite, aceste concluzii sunt utile si atunci cand sunteti interesat ulterior de un alt
program de finantare, chiar oferit de alt finantator.
•
• RECOMANDARI :
• Acordati tot timpul necesar pentru realizarea proiectului de finantare.In faza de
inceput a proiectului este posibila aparitia unor situatii de subapreciere a efortului
necesar, inclusiv ca urmare a capacitatii reduse de identificare clara si completa a
tuturor informatiilor si documentelor necesare si utile pentru proiect. Centralizarea
informatiilor necesare poate solicita un volum de munca mare pentru a justifica
acordarea unui interval important de timp pentru realizarea proiectului.
• Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind necesara pentru
dumneavoastra (achizitia unui echipament mai performant, dezvoltarea unor activitati
existente, initierea de noi activitati etc.) si care poate fi adaptata pentru cerintele
specifice ale finantatorului, in loc de a imagina o activitate pornind de la cerintele
ghidului de finantare. Veti economisi din timpul si efortul uman necesar pentru
documentarea activitatii vizate care, fiind bine cunoscuta de dumneavoastra, poate fi
prezentata si argumentata complet si convingator.
• Stabiliti o persoana care sa aiba in responsabilitate realizarea proiectului de
finantare si un grup de colaboratori – in particular o persoana pentru legatura cu
partenerul/partenerii din cadrul proiectului (de regula, este nevoie de mai multe
persoane pentru a aduna in timp util toate informatiile necesare).
• Adunati din timp toate informatiile semnificative care pot argumenta avantajele
proiectului realizat de dumneavoastra.
• Clarificati in detaliu care sunt informatiile solicitate in cadrul cererii de
finantare, inclusiv prin realizarea unor contacte si discutii cu persoanele special
desemnate in acest scop de catre finantator.
• CEREREA DE FINANTARE are urmatoarele componente:

• - cererea de finantare,
• - bugetul proiectului (uneori inclus in formularul cererii de finantare),
• - CV-uri ale persoanelor care vor lucra in activitatile din proiect,
• - documente doveditoare ale statutului juridic al solicitantului si partenerilor,
• - anexe facultative (date statistice, grafice, studii, elemente ale unor strategii aflate in
derulare sau in proiect, rezultate ale altor activitati relevante pentru proiect – in
general, informatii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect).

• **diferenta dintre CEREREA DE FINANTARE si CONTRACTUL DE FINANTARE

 ALEGEREA PROGRAMULUI
• Etape:
• Stabilirea listei de idei generale de proiect pentru care doriti sa solicitati
finantare.Puteti incepe sa discutati ideile cu oamenii politici, functionarii si alte
personalitati-cheie din zona dumneavoastra. Asemenea persoane vor fi in mod
particular dispuse sa sustina un eventual proiect daca obiectivele lui au o legatura cu
interesele acestor persoane si daca proiectul pare bine conceput si susceptibil de
reusita. Chiar daca aveti destule resurse financiare pentru a va conduce proiectul
spre realizare, un sprijin local este binevenit; uneori se poate dovedi chiar vital.
• Consultarea sursele de informatii privitoare la programele de finantari
nerambursabile aflate in desfasurare sau in pregatire pentru lansare. - ghidurile
• Analizarea obiectivele si prioritatile diferitelor programe de finantare, criteriile
de eligibilitate, criteriile de evaluare a proiectelor; evitati sa interpretati nejustificat
de favorabil aceste criterii, pentru ca analiza comisiei de evaluare – singura care
conteaza, in cele din urma – este neutra.
• Analizarea tipurilor de proiecte finantate anterior in cadrul programelor de
finantare (atentie: de multe ori, finantatorul modifica unele caracteristici ale selectiei
curente de proiecte fata de selectiile anterioare organizate in cadrul aceluiasi
program de finantare).
• Analizarea conditiilor financiare: suma minima si maxima care poate fi solicitata,
nivelul si structura contributiei cofinantarii care trebuie asigurata de solicitant.
• Identificarea termenul limita de depunere a proiectelor de finantare.
• DEMARAREA PROIECTULUI DUPA APROBAREA FINANTARII
NERAMBURSABILE
• Dupa ce proiectul depus de organizatia solicitanta este aprobat spre
finantare, vor avea loc urmatoarele ACTIUNI:
• Se semneaza contractul de finantare, in urma unei intalniri de
informare detaliata a beneficiarilor (castigatorii selectiei de proiecte)
organizate de finantator.
• Se acorda prima transa din suma totala acordata ca finantare
nerambursabila (dupa eventualele modificari ale bugetului) si se
incepe activitatea proiectului.
• Beneficiarul realizeaza rapoarte periodice, care sunt remise spre
analiza si aprobare finantatorului.
• In urma aprobarii rapoartelor periodice, sunt acordate celelalte
transe din suma totala.
• Finantatorul poate efectua verificari la locul de desfasurare a
proiectului; informatiile obtinute astfel vor fi utilizate in evaluarea
proiectului.
• Dupa finalul proiectului, se realizeaza evaluarea finala a acestuia;
la aceasta activitate participa atat beneficiarul cat si finantatorul.
• CONSTRUIREA UNUI PROIECT
• Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in ghid.
Activitatea trebuie concentrata in doua directii:Completarea formularelor obligatorii
(cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri etc.) si Colectarea
informatiilor anexa necesare (statut juridic al solicitantului si alte documente cu
caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in
argumentarea proiectului).
• Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea
optima pentru evaluarea sa.
• Completarea cererii, insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila in acest sens
fiind matricea logica a proiectului (daca aceasta exista).
• O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare este urmatoarea:
• Definirea problemei care trebuie rezolvata. Trebuie identificate problemele majore
existente, dintre care trebuie selectata o singura problema care va fi vizata de
proiectul dumneavoastra.
• Stabilirea scopului proiectului: reprezinta rezolvarea problemei.Scopul trebuie sa
fie unic si sa aiba o formulare concisa.
• Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape pentru atingerea scopului
(Atentie! Obiectivele reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce faceti pentru a
obtine ceea ce doriti).Astfel, daca exista numai un singur mod de indeplinire a unui
obiectiv pe care l-ati stabilit, este probabil sa fi stabilit de fapt o activitate.
• Stabilirea activitatilor.Stabilirea actiunilor, sarcinile care trebuie indeplinite in
cadrul fiecarei actiuni, personalul necesar. Resursele utilizate in aceste activitati se
vor regasi in buget. Aveti in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii
riscurilor acestor activitati,
• Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte majore:
• ● resurse investite in proiect,
• ● activitati desfasurate,
• ● rezultate obtinute,
• ● beneficii realizate.
• Pentru a putea fi realizata, ea necesita, de regula, informatii sistematice-
monitorizare a proiectului.Costurile monitorizarii si evaluarii trebuie incluse
in bugetul proiectului.
• Realizarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se refera la
resurse umane, echipamente si bunuri, transport, cheltuieli administrative,
alte costuri si servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor (uneori),
rezerve pentru situatii neprevazute (uneori), fiecare categorie de cheltuieli
trebuind sa fie detaliata in buget. Cheltuielile trebuie, de regula, grupate si
functie de sursa din care vor fi acoperite: contributia solicitantului sau
partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila. Observatie: realizarea
bugetului dureaza destul de mult timp, planificati-va corespunzator
activitatea de realizare a proiectului. Uneori finantatorul nu ofera intreaga
suma solicitata prin bugetul proiectului dumneavoastra, pentru ca nu a
inteles argumentele privind necesitatea anumitor cheltuieli sau pentru ca a
considerat suma nejustificat de mare.Daca acest lucru va afecta calitatea
rezultatelor proiectului, comunicati acest lucru finantatorului.
• Justificarea proiectului: argumentati importanta si urgenta problemei
vizate in proiect, avantajele pe care solutia de rezolvare propuse de proiect
le care fata de alte alternative, capacitatea solicitantului si partenerilor de a
desfasura proiectul.
• Durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate activitatile din
proiect dupa incheierea finantarii nerambursabile). Finantatorii sunt
interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finanteaza sa traiasca
cat mai mult timp, vor sa faca investitii pe termen lung. Continuarea
proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantator sau acordat
de alt finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de
finantare.Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta
transa de finantare, informati de la inceput finantatorul si argumentati foarte
bine aceasta solicitare.
• Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze
rezultatele si avantajele proiectului, sa fie clar si concis, dar evitand
acronimele si termenii tehnici sau de jargon.
• Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda prezentarea
problemei vizate, prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale,
prezentarea succinta a obiectivelor, a activitatilor si a metodologiei de
evaluare, costul total al proiectului, a contributiei solicitantului si a
cofinantarii solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima
componenta redactata.
• OBIECTIVELE PROIECTULUI
• Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obtinut in efortul de atingere a
scopului proiectului ; Obiectivele sunt pasi ce trebuie facuti pentru a ne apropia de
scop. implicit, a rezolvarii problemei
• Obiectivele nu trebuie confundate cu activitatile.
• Acestea din urma descriu cum se indeplinesc obiectivele.
• Obiectivele reprezinta “un sfarsit”, in timp ce metodele reprezinta “un drum”.
• Cea mai buna regula de deosebire a lor este urmatoarea: daca exista un singur mod
de a indeplini obiectivul pe care l-ati enuntat, probabil ca, de fapt, ati enuntat o
ACTIUNE.
• O alta metoda de a verifica daca ceea ce se enunta este un obiectiv sau nu, este
folosirea initialelor unor cuvinte care reprezinta caracteristicile pe care trebuie sa le
intruneasca obiectivele, initiale care, una langa alta, compun cuvantul englezesc
“SMART” (istet):
• S – “specific” – este obiectivul clar: cine, ce, cand, unde, cum, grup-tinta?
• M – “masurabil” – sunt masurabile rezultatele?
• A – “abordabil” – este un obiectiv care poate fi atins?
• R – “realist” – are institutia resursele necesare pentru atingerea lui in timpul dat?
• T – “incadrare in timp” – exista un termen limita?
• Scopul si obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul si obiectivele
organizatiei, desi in mod normal exista o legatura intre ele.
• PREZENTAREA RESURSELOR
• Pentru a putea realiza scopul propus, managerul de proiect va avea la dispozitie
anumite resurse.
• Cele mai importante resurse care stau la dispozitia unui manager de proiect sunt:
oamenii, echipamentele, materialele, finantele, timpul, informatiile, spatiul, reputatia,
imaginea etc.
• Resursele sunt atat o sursa de putere, cat si de constrangere.
• Adesea, ele functioneaza alternativ: daca aveam timp, nu aveam nevoie de atatia
oameni; daca aveam informatii, nu era nevoie de atatia bani.
• Un alt aspect important privind resursele este ca, exceptand pe cele financiare,
valoarea lor pentru proiect este in general relativa si depinde de capacitatea
manageriala a celor care le folosesc.
• SCOPUL PROIECTULUI
• Scopul unui proiect reprezinta, de regula, rezolvarea problemei sau stadiul in care
dorim sa ajunga problema in urma derularii proiectului.
• Recomandari:
• enuntul sa fie scurt si concis;
• nu trebuie sa apara necesitatea de a folosi conjunctia “si” pentru a desparti 2
propozitii; daca se intampla acest lucru, s-ar putea sa fie vorba de 2 scopuri;
• folosirea cuvantului “prin” atrage dupa el explicatii cu privire la modul in care va fi
atins scopul proiectului; nu este cazul a se face acest lucru in aceasta sectiune.
• ACTIVITATILE UNUI PROIECT
• Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Pentru atingerea unui obiectiv,
este necesara punerea in practica a mai multor metode.
• Daca pentru obiectiv nu se poate defini decat o metoda de a fi atins, inseamna ca
obiectivul respectiv este de fapt o activitate.
• Acest capitol trebuie sa cuprinda:
• enuntarea fiecarei Activitati in parte;
• specificarea Responsabilului activitatii respective;
• specificarea Resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);
• descrierea secventelor in Timp si modul cum se interfereaza activitatile.
• Pentru a elabora activitatile prin care se atinge un obiectiv, trebuie raspuns la
urmatoarele intrebari:
• ce anume este de facut pentru atingerea obiectivelor (actiunile ce trebuie intreprinse);
• ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (resursele de care este nevoie si
planificarea in timp);
• ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarcini;
• care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor (secventele in timp);
• cum se vor selecta participantii (oamenii necesari pentru ducerea activitatilor la bun
sfarsit).
• Recomandari:
• Resursele specificate la sectiunea “activitati” trebuie sa corespunda cu resursele
cerute in buget.
• Fiecare resursa mentionata (personal, echipament etc.) va trebui “tradusa” in bani si
introdusa in buget.
• Monitorizarea este procesul de colectare sistematica si analizare a informatiilor cu
privire la activitatile organizatiei.
• Monitorizarea ne ajuta sa efectuam o verificare regulata a ceea ce facem in mod
curent: informatiile pot reprezinta indicatori atat cantitativi, cat si calitativi.
• Pentru a putea spune ca se face o evaluare corecta a proiectului trebuie ca la
sfarsitul procesului de evaluare sa se poata raspunde la urmatoarele intrebari:
• In ce masura proiectul si-a atins obiectivele propuse?
• In ce masura atingerea acestor obiective poate fi atribuita in mod direct proiectului
dvs.?
• In ce masura proiectul s-a desfasurat conform planificarii propuse in cererea de
finantare?
• Atat monitorizarea, cat si evaluarea, nu au obiect si sunt imposibil de facut in mod
efectiv atunci cand organizatia nu are foarte bine clarificate si formulate obiectivele.
• Activitatea de monitorizare si evaluare trebuie incluse in PLANIFICARE, iar costurile
necesare efectuarii lor trebuie cuprinse in buget.
• PREGATIREA BUGETULUI. BUGETUL UNEI ACTIVITATI
• Bugetul de proiect poate fi privit ca o PLANIFICARE a proiectului din punct de
vedere financiar. Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine mai clara
a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului.
• Astfel, bugetul atribuie valoare financiara activitatilor proiectului, planificarea generala
a proiectului “mergand mana in mana” cu cea a bugetului.
• Reprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale
proiectului, orice abatere trebuie luata in considerare.
• Etape in realizarea bugetului:
• Planificarea activitatilor proiectului.
• Estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate.
• Estimarea potentialelor surse de venituri.
• Reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri.
• Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor – sume, perioade).
• Aprobarea bugetului.
• Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu
bugetul, dupa inceperea proiectului.
• Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului.
• Recomandari privind intocmirea bugetului:
• Intocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci incepeti din timp.
• Consultati, la intocmirea bugetului, toate persoanele implicate in acesta. Veti avea,
astfel, mai multe sanse sa fie realist. Bugetul trebuie sa corespunda cu contractul de
finantare.
• Se poate intampla ca finantatorul sa nu ofere suma totala pe care o consideram
necesara atunci cand scriem proiectul.
• Aceasta poate avea 2 motive: fie nu am explicat actiunea si costul ei asociat destul
de clar, fie ca nu am calculat corect fondurile necesare.
• De mentionat ar fi estimarea contributiilor personale; este bine sa atasam o
prospectare a pietei ce ofera produse sau servicii similare, pentru a putea sustine
estimarile de pret facute.
• Este bine sa explicati finantatorului ca daca nu va ofera toata suma pe care ati cerut-
o (si care este bine justificata), proiectul nu va putea atinge toate obiectivele pe care
le-ati propus si ca ar trebui sa aiba in vedere acest fapt, mai ales atunci cand va
evalua rezultatele proiectului dvs.
• Tipuri de buget:
• Buget pe Categorii de Cheltuieli – grupeaza veniturile si cheltuielile pe categorii.
• Buget pe Categorii de Cheltuieli si pe Activitati – grupeaza cheltuielile pe categorii
si pe activitati, in cadrul acelui proiect.Este tipul de buget cu care se opereaza atunci
cand se elaboreaza bugetul proiectului.Utilizandu-l, ne putem asigura de faptul ca nu
scapam din vedere nici o activitate si nici o cheltuiala.
• Buget pe Surse – grupeaza cheltuielile pe categorii si pe surse de finantare care
participa cu fonduri.Acest tip de buget reprezinta, de obicei, forma sub care bugetul i
se prezinta finantatorului caruia i se solicita fonduri, avand in vedere faptul ca orice
finantator doreste sa stie cine mai sustine din punct de vedere financiar proiectul
respectiv si in ce masura. Daca se doreste o detaliere privind modul in care s-a ajuns
sa se prevada sumele aferente fiecarui tip de cheltuiala, se poate atasa si bugetul de
tip b, pe activitati).
BUGETUL UNEI ACTIVITATI

Pentru a realiza un buget cat mai realist trebuie avut in vedere:

Includerea tuturor cheltuielile absolut necesare. Bugetul trebuie sa fie fezabil – trebuie
sa asigure functionarea activitatii in economia reala, nu doar pe hartie – deci trebuie
stabilite si estimate cat mai precis posibil toate categoriile de cheltuieli necesare pentru
realizarea obiectivelor activitatilor respective, in conditiile de calitate necesare in proiect.
Orice omisiune esentiala duce, in faza de implementare efectiva, fie la solicitarea de fonduri
suplimentare peste cele aprobate, de multe ori echivalenta cu anularea proiectului, fie la
solicitari de modificare a bugetului, acceptate de finantatori in mod exceptional si doar intre
anumite limite.
Nu supradimensionati cheltuielile peste strictul necesar. Rezervele pentru situatii
neprevazute, atunci cand pot fi incluse in buget, au limite maxime acceptate de finantator.
In afara de cheltuielile strict necesare, finantatorii nu sunt dispusi sa finanteze decat
cheltuieli derivate sau legate de functionarea programului de finantare in ansamblu –
cheltuieli de publicitate ale fiecarui proiect, cheltuieli de evaluare periodica a stadiului
implementarii fiecarui proiect castigator etc., iar finantatorul nu ezita sa solicite modificarea
bugetului atunci cand considera nejustificat de mari anumite cheltuieli (un posibil efect
secundar al acestor modificari poate fi diminuarea contributiei proprii a solicitantului pana la
un nivel la care proiectul devine neeligibil) sau decide sa acorde o suma mai mica decat
cea solicitata initial prin proiect.
• Nu va stabiliti ca obiectiv solicitarea sumei maxime pe care o ofera finantatorul
unui proiect. Pentru ca institutia dumneavoastra sa obtina sume mai mari sub forma
de finantari nerambursabile, DEPUNETI MAI MULTE PROIECTE, in cadrul aceluiasi
program de finantare (dar pentru alte proiecte) sau in cadrul altor programe (totusi,
finantatorii nu acorda sume pentru activitati care sunt finantate in paralel din sumele
obtinute de la alt finantator sau din sursele solicitantului).
• Asigurati co-finantarea (contributia proprie), dovedind cu documente ca dispuneti
de bunurile materiale si personalul (asa-numita “contributie in natura”) precum si de
resursele financiare care reprezinta, ca valoare totala in bugetul proiectului, cel
putin procentul minim solicitat de finantator. Incercati sa asigurati un nivel al acestei
co-finantari mai mare decat procentul minim solicitat; o contributie proprie mai mare
poate indica finantatorului interesul si seriozitatea cu care solicitantul trateaza
activitatile din proiect (solicitantul este dispus sa riste o parte mai mare din propriile
resurse in proiect) si asigura o marja de siguranta in cazul cand bugetul trebuie
modificat la solicitarea finantatorului.
• Proiectul poate sa inceapa inainte ca suma oferita de finantator (de regula,
aceasta suma se acorda in mai multe transe) sa soseasca.-PREFINANTAREA
Contributia proprie a solicitantului trebuie sa poata acoperi cheltuielile de functionare
ale proiectului in aceasta perioada.
• Intregul proces de evaluare a proiectelor participante la evaluare, incheiere a
contractelor de finantare si incepere efectiva a finantarii prin acordarea sumei
solicitate dureaza cateva luni. Acest interval poate influenta unele categorii de
cheltuieli; estimarea eventualelor venituri aduse de proiect trebuie sa tina cont de
modificarea conjuncturii economice care poate interveni in aceasta perioada.
• IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
• Implementarea proiectului inseamna organizarea si desfasurarea efectiva a activitatilor prevazute in
proiect.
• Constrangeri:
• Posibilitatile de modificare a planului de activitate sunt reduse si trebuie argumentate in fata
finantatorului, uneori fiind necesar un acord expres al acestuia inainte de a le efectua – activitatile trebuie
planificate cat mai bine inca din faza elaborarii proiectului participant la licitatie.
• Bugetul poate fi modificat numai intre anumite limite destul de reduse, orice modificare majora
neaprobata in prealabil de finantator ducand la incheierea contractului de finantare.
• Se recomanda respectarea echipei proiectului care a fost prezentata in cadrul cererii de finantare si
anexele sale – modificarile justificate trebuie argumentate.
• Pentru achizitii de bunuri de valori ridicate finantatorul poate solicita organizarea unor licitatii,
respectandu-se anumite conditii prestabilite.
• Finantatorul solicita, de regula, organizarea in mod separat a evidentei financiar-contabile a
proiectului (cont bancar separat, conturi analitice distincte etc.).
• Exista reguli stricte privind institutia care poate efectua cheltuieli utilizand resursele financiare
nerambursabile primite (solicitantul coordonator al proiectului este singura institutie care are dreptul sa
dispuna utilizarea banilor din contul bancar al proiectului, acoperind inclusiv eventualele cheltuieli
realizate de partenerii sai in cadrul proiectului) si documentele justificative acceptate pentru decontarea
cheltuielilor efectuate (facturi, chitante fiscale, bonuri fiscale, ordine de plata etc.).
• In unele cazuri (de exemplu, unele programe ale Bancii Mondiale) beneficiarul nu primeste direct
suma castigata prin proiect, o alta organizatie separata platind in numele beneficiarilor toate cheltuielile
acestora realizate in cadrul proiectului.
•
 • PLANIFICAREA BUGETARĂ

• 1. CATEGORII DE PLANURI FINANCIARE

• 2. REALOCARILE IN PROIECT
• 3. FLUXUL DE NUMERAR
• 4. PREFINANŢAREA
• Bugetul exprimă resursele financiare detaliate pe surse de provenienţă care
vor fi utilizate pentru diferite destinaţii, astfel încât să se realizeze scopurile
propuse.
•
• Bugetul unui proiect prezintă totalitatea resurselor financiare
prevăzute pentru realizarea obiectivelor acestuia, provenite din
finanţare de la autoritatea contractantă (finanţator), de la beneficiar și
partenerii de contract.

• Există în esenţă trei categorii de planuri financiare specifice unui proiect:

• bugetul de venituri şi cheltuieli, care reflectă veniturile şi cheltuielile
estimate ale proiectului pentru un segment de timp (de obicei durata
proiectului, iar în cazul proiectelor cu o durată de peste 1 an - detaliate pe
fiecare an). De multe ori, bugetul anual este estimat şi pe perioade mai
restrânse (lună, trimestru sau semestru) pentru a se putea realiza cu
ușurință o monitorizare a aplicării acestuia;
• bugetul de capital (al investiţiilor), care exprimă angajmentele pe termen
scurt privind proiectele de investiţii prevăzute în cadrul proiectului;
• previziunea cash-flow-ului, prin intermediul căruia se pot identifica
perioadele in care nivelurile de resurse financiare devin critice.
• Bugetul proiectului îndeplineşte câteva funcţii specifice:
• planificare - un buget este necesar pentru a planifica un nou proiect, astfel
încât decidenții sa își facă o idee completă despre costurile proiectului. În
luarea deciziei de a începe proiectul contează disponibilitatea fondurilor şi
eficienţa cu care vor fi folosite;
• obţinere de fonduri (fund-raising) - bugetul este punctul critic al oricărei
negocieri în relația cu finanţatorii. Aceştia sunt interesaţi în primul rând de
eficienţa banilor investiţi de ei, adică de raportul beneficii/costuri;
• implementarea proiectului - un buget clar este necesar pentru a
monitoriza proiectul, în timpul derulării lui. În acest sens, se poate realiza
compararea costurilor actuale cu cele din buget, iar dacă este necesară o
revizuire a proiectului va trebui să se realizeze o revizuire a bugetului;
• evaluarea proiectului - bugetul este un instrument de bază în evaluarea
succesului proiectului.
• Pentru a-şi îndeplini funcţiile, bugetul proiectului trebuie realizat pe baza
metodei de bugetare bazată pe activități, care presupune luarea în
considerare a tuturor activităţilor, estimarea costurilor şi veniturilor,
analizarea lor, stabilirea legăturilor dintre activităţile analizate și obiectivele
propuse.
• Bugetul proiectului este un document prin care se stabileşte costul estimativ
global al tuturor activităţilor individuale şi ale locurilor de muncă, precum şi
sursele de finanţare ale acestora.
•
Pentru stabilirea bugetului, documentele de intrare sunt:

- estimările costurilor (așa cum ar fi trebuit detaliate în Cererea de Finanțare);

- structura activităţilor și subactivităților pentru care vor fi alocate costuri;
- calendarul proiectului, care stabileşte datele de început şi de final.

Pe lângă bugetul proiectului şi bugetul de capital (al investiţiilor) este necesar

să se realizeze şi situaţia fluxului de numerar.

* Bugetul Proiectului este format din totalitatea veniturilor si cheltuielilor de

proiect. Este bine ca acesta sa fie corelat in totalitate cu Structura Detaliata a
Activitatilor (SDA). Astfel se va putea realiza o programare a costurilor pe
faze de proiect.

Controlul periodic al bugetului se impune pentru a monitoriza progresul

ţintelor propuse prin Cererea de finanţare, respectiv realizarea indicatorilor
asumaţi în graficul de timp precizat, cu estimările de cost şi luarea unor
măsuri corective din timp acolo unde este cazul.
 REALOCARILE DE FONDURI IN CADRUL BUGETULUI
• vor putea fi realizate doar conform obligaţiilor contractuale, după cum urmează:
• prin Notificarea în scris către AM/OIPOSDRU delegat cu cel puțin 15 zile înainte de
data la care dorește ca modificarea să producă efecte, în următoarele condiţii:
o modificări intervenite în bugetul estimat al proiectului, în limita a 15% între
capitole bugetare, cu excepţia cheltuielilor de tip FEDR şi a cheltuielilor generale
de administraţie;
o solicitarea utilizării sumei alocate pentru rezerva de contingenţă, în limita a 15%
între capitolele bugetare.
•
• prin Act adiţional cu cel puțin 30 de zile înainte de data la care se dorește ca
modificarea să producă efecte, în următoarele condiţii:
• redistribuirea de sume care depăşesc limita a 15% între capitolele bugetare aferente
costurilor eligibile ale proiectului;
• modificarea cheltuielilor de tip FEDR, cu respectarea procentului maxim permis,
conform Ghidului Solicitantului, inclusiv în cazul în care sumele nu depăsesc limita a
15%;
• modificarea cheltuielilor generale de administraţie, cu respectarea procentului maxim
permis, conform Ghidului Solicitantului, inclusiv în cazul în care sumele nu depăşesc
limita a 15%;
• solicitarea utilizării sumei alocate pentru rezervă de contingenţă, pentru suma care
depăşește limita a 15% între capitolele bugetare( anexa la curs)
• FLUXUL DE NUMERAR (cash flow)
• -situaţia încasărilor şi plăţilor curente, detaliată pe diferite perioade
• situaţia fluxurilor de numerar evidenţiază dacă organizaţia are suficient
numerar pentru a-şi onora obligaţiile financiare pe măsură ce apar
• Identificarea momentelor critice conduce la luarea de către organizaţie
a unor măsuri corespunzătoare, cum ar fi:
• solicitarea fondurilor de la finanţator mai devreme, respectiv depunerea de
Cereri de plată;
• eșalonarea plăţilor anumitor facturi sau amânarea la plată printr-o înțelegere
cu furnizorii;
• modificarea graficului de activităţi, prin Notificare;
• contractarea unui împrumut.
•
• Aceste elemente trebuie planificate înainte de începerea efectivă a
proiectului, întrucât oricare dintre măsurile menţionate pot avea efecte
negative pe termen mediu sau lung:
• întârzierea plăţilor va putea conduce la deteriorarea relaţiilor cu furnizorii;
• întârzierea activităţilor va putea conduce la neîncadrarea in termenul
asumat prin contractul de finanţare;
• utilizarea de sume obținute prin credite va conduce la mărirea costurilor sub
forma dobânzilor şi a comisioanelor bancare.
• Întocmirea unei situaţii a fluxurilor de numerar are la bază:
• graficul de activităţi al proiectului
• estimarea costurilor cuprinse în “Detalierea bugetară”
• bugetul proiectului

• Liniile situaţiei fluxului de numerar vor fi cele care se regăsesc şi în bugetul detaliat, iar cifrele
din document se obţin prin estimarea sumelor care se vor încasa şi se vor plăti respectiv a
momentului încasărilor/plăților.
• Momentul încasării sau plăţii depinde de momentul în care a fost planificată încasarea sau
plata.

• Majoritatea plăţilor sau încasărilor pot fi prevăzute:

• plata salariilor are loc lunar;
• plata utilităţilor se face lunar;
• plata chiriei se face conform contractului;
• plata aprovizionărilor/încasarea creanţelor se realizează conform contractelor, ținând cont de
momentul aprovizionării/furnizării (care se determină în funcţie de structura activităţilor
descompuse ale proiectului);
• plata serviciilor şi lucrărilor executate de către terţi se realizează conform contractelor, în
funcţie de momentul prestării (care se determină în funcţie de structura activităţilor
descompuse ale proiectului);
• plata reparaţiilor capitale (dacă este cazul).
Cash-flow-ul pozitiv: când intrările de numerar în institutie sunt mai
numeroase decât ieşirile, aceasta are un cash-flow pozitiv. Aceasta situaţie
poate rezulta din prefinanţări sau din mecanismul decontării pe baza Cererilor
de plată.

Cash-flow-ul negativ: când banii care ies din organizaţie sunt mai mulţi decât
cei care intră organizaţia are un cash-flow negativ. Cash-flow-ul negativ poate
fi cauzat - de exemplu - de rambursarea cu întârziere a banilor de la
AMPOSDRU. Trebuie găsite soluţii rapide pentru a evita intrarea institutiei în
incapacitate de plată.

În situaţia în care proiectul are un cash flow negativ acesta poate fi compensat
de cash flow-ul operaţional pozitiv al institutiei-ex veniturile proprii. Această
corelaţie trebuie realizată în permanenţă pentru a avea o imagine de ansamblu
a impactului proiectului asupra institutiei. Totuşi, în situaţia în care proiectul
are cash flow negativ în anumite perioade, iar cash flow-ul operaţional nu este
suficient pentru a acoperi aceste zone de deficit de numerar, se impun măsuri
de optimizare a cash flow-ului (fie al proiectului, fie cel operaţional).
În alcătuirea modelului de cash flow trebuie luate în considerare obligaţiile
prevăzute în Contractul de finanţare.
 • PREFINANŢAREA
• „reprezintă sumele transferate din instrumente structurale către beneficiari care sunt entităţi
publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele
locale, prin plată directă ori prin plată indirectă, în stadiul iniţial pentru susţinerea începerii
derulării proiectelor şi/sau pe parcursul implementării acestora, în condiţiile prevăzute în
contractul de finanţare..”
• În cazul în care beneficiarul (Solicitantul) este finanţat integral din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, acesta poate solicita prefinanţare
doar pentru partenerii săi, în condiţiile menţionate în acordul de parteneriat, nu şi pentru el.
• Transferul sumelor aferente prefinanţării din contul autorităţii de management în conturile
beneficiarului (indiferent care este acesta) se efectuează în termen de 15 zile lucrătoare de la
data la care se autorizează plata.
• Sumele primite de către Solicitant în contul de prefinanţare, vor fi virate în termen de 3 zile
lucrătoare de la data încasării, în conturile partenerilor dedicate prefinanţării sau 6 zile pentru
partenerul - înregistrat fiscal în alt stat membru al UE.
• În cazul proiectelor finanţate din cadrul axelor prioritare 1-6 ale POSDRU, prefinanţarea se
acordă în cel puţin două tranşe, în procent de maxim 10% din valoarea totală eligibilă a
proiectului, numai în următoarele condiţii:
• pentru contractele de finanţare de tip grant:
• prima tranşă de prefinanţare va fi de maximum 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului;
• a doua tranşă de prefinanţare, va fi de maximum 5% din valoarea totală eligibilă a proiectului
şi va fi acordată acestor beneficiari numai după autorizarea cheltuielilor efectuate în valoare de
minimum 60% din valoarea tranşei anterioare de prefinanţare primite.
• b) pentru contractele de tip strategic
• prima tranşă de prefinanţare va fi de maximum 3% din valoarea totală eligibilă a proiectului;
• a doua tranşă de prefinanţare, va fi de maximum 3% din valoarea totală eligibilă a proiectului
şi va fi acordată acestor beneficiari numai după autorizarea cheltuielilor efectuate în valoare de
minimum 60% din valoarea tranşei anterioare de prefinanţare primite;
• a treia tranşă de prefinanţare, va fi de maximum 4% din valoarea totală eligibilă a proiectului
şi va fi acordată acestor beneficiari numai după autorizarea cheltuielilor efectuate în valoare de
minimum 60% din valoarea cumulată a tranşelor anterioare de prefinanţare primite.”
• Art. 5, pct. (7), modificat prin Decizia AMPOSDRU nr. 2
• Prefinanțarea se restituie dacă:
• Timp de 4 luni de la primirea ei Beneficiarul nu a depus nicio cerere de rambursare.
Termenul de restituire este de maximum 10 zile și curge de la împlinirea termenului
de 4 luni, fără notificare din partea AMPOSDRU/OIPOSDRU.
• Timp de 6 luni de la primirea ei Beneficiarul nu a depus cereri de rambursare de
minim 60% din prefinanțare. Termenul de restituire este de maximum 10 zile și curge
de la împlinirea termenului de 6 luni, fără notificare din partea
AMPOSDRU/OIPOSDRU.AMPOSDRU va fi informat despre restituire și se va anexa
o copie după ordinul de plată aferent operaţiunii.
• Prefinanţarea restituită de beneficiari ca urmare a nerespectării termenelor şi
procentelor, poate fi reacordată o singură dată.
• Prefinanţarea se va recupera integral prin deducerea a 35% din fiecare cerere de
rambursare intermediare depuse de beneficiar şi validate de AM/OIPOSDRU delegat
• ! Nu se respectă procentul de 35% dacă:
• Prefinanţarea nu se recuperează integral până la cererea de rambursare finală
• diferenţa de recuperat din prefinanţare este mai mică decât valoarea a 35% din
respectiva cerere de rambursare validată
• În cazul în care, prefinanţarea nu s-a recuperat integral înainte de Cererea de
rambursare finală, acesta nu poate depune cererea finală sau dacă depune această
cerere, termenul de plată al cererii finale de rambursare nu va începe să curgă până
la îndeplinirea obligaţiilor menţionate mai sus.
• Dacă nu se respectă condiţiile de recuperare menţionate mai sus, AMPOSDRU
poate recupera prefinanţarea din cererea de rambursare finală sau din alte proiecte
derulate de beneficiar, cu finanţare din POSDRU.
• Prima cerere de prefinanţare, reprezentând 5% din valoarea eligibilă a proiectului, se va depune la OI POSDRU
delegat la semnarea contractului;
• Cea de a 2-a tranşă, reprezentând tot 5% din valoarea eligibilă a proiectului (atât pt. proiecte strategice cât şi pt.
granturi) se poate solicita astfel:
• După validarea şi plata unor cheltuieli în valoare de min. 60% din valoarea primei Cereri de prefinanţare
• În termen de 10 zile de la îndeplinirea condiţiei de mai sus dar nu mai târziu de 3 luni de la data primirii primei
cereri de prefinanţare
•
• Beneficiarul are obligaţia să restituie prefinanţarea, inclusiv penalităţi de întârziere de 0,1% pentru
fiecare zi, dacă:
• Nu face dovada încheierii unui contract de furnizare de bunuri/prestare de servicii/execuție de lucrări cu un
operator economic în termen de 30 de zile de la acordarea prefinanțării
• Dacă nici o cerere de rambursare nu a fost depusă în termen de 45 de zile de la data primirii prefinanțării
• AMPOSDRU nu poate recupera 60% din valoarea primei cereri de prefinanţare în termen de 3 luni de la
acordarea acesteia
• Procentul ce se va aplica fiecărei cereri de rambursare intermediare pentru deducerea prefinanţării va fi de 20%
din valoarea cheltuielilor eligibile
• Beneficiarul are obligaţia să vireze în conturile de prefinanţare ale partenerilor naţionali, prefinanţarea aferentă
fiecăruia, în termen de max. 5 zile de la data încasării, iar partenerilor transnaţionali în max. 10 zile.
•
•
 RAPORTAREA FINANCIARA

• Documentele care constituie raportarea financiara a unui

proiect sunt:
• - raportul financiar
• - cererea de rambursare
 Managementul calităţii proiectului
• De cele mai multe ori noi, echipa proiectului, ajungem să fim foarte satisfăcuţi atât pe
parcursul implementării cât şi la final de toate realizările avute, de toate obstacolele
depăşite, de toate beneficiile aduse prin proiect, de faptul că ne-am respectat
obiectivele şi ne-am atins rezultatele scontate.
• Totuşi, vrem sau nu să conştientizăm, nu toată lumea vede aceste lucruri, şi nu la fel
ca noi.
• Există o serie de paşi care se parcurg în managementul calităţii proiectelor, şi anume:
• Planificarea calităţii
• Asigurarea calităţii
• Controlul calităţii
• Planificarea calităţii – este etapa în care sunt identificate standardele relevante
pentru proiect şi se determină metodele de satisfacere a acestor standarde; domenii
ale proiectului care prezintă importanţă pentru grupurile ţintă, parteneri, finanţator, şi
veţi avea avantajul de a nu omite nimic din ce este important de luat in considerare.
• Stabiliţi în echipă standardele potrivite pentru fiecare din secţiunile proiectului.
Exemplu: afişe color A2 lucioase, banner cu două feţe cu dimensiunea de 1x4 m,
spot radio de 30 de secunde, doar parteneri media cu impact naţional, instrumente de
testare psihoaptitudinală etalonate pe România, suporturi de curs de minim 50 de
pagini, întâlniri de proiect lunare cu toată echipa de implementare şi partenerii,
informarea fiecărui membru al echipei cu privire la orice modificare din proiect etc.
• Asigurarea calităţii – evaluează performanţele generale ale proiectului pentru asigurarea că
acesta va satisface condiţiile standardelor de referinţă dar şi condiţiile impuse de client sau de
autoritatea contractantă; ex: activitatea auditorului extern al proiectului( anexa la curs)
• Controlul calităţii – monitorizează rezultatele specifice ale proiectului pentru
asigurarea că acesta va satisface condiţiile standardelor de referinţă;
• Controlul calităţii etapelor care se derulează în cadrul proiectului se va realiza pe
toată durata desfăşurării lui, după cum urmează:
• Verificarea stadiului realizării unei / unor etape faţă de planul aprobat al proiectului;
• Responsabil: Managerul de Proiect împreună cu Echipa de Proiect prin
Rapoartele primite şi verificările fiecărei etape;
• Identificarea şi analiza cauzelor generatoare de deviaţii;
• Responsabil: Echipa de proiect prin analiza riscurilor identificate şi a celor
apărute, precum şi a impactului faţă de variaţiile admise de timp şi cost;
• Estimarea evoluţiei fazelor proiectului;
• Responsabil: Echipa de proiect prin generarea unui plan modificat, conform
cu noile ipoteze de lucru;
• Identificarea şi aprobarea măsurilor de corecţie;
• Responsabil: Managerul de Proiect împreună cu Echipa de Proiect.
• Finalizare curs ziua a doua