Leiomioamele

mai frecvente tumori benigne esofagiene – 70%

reprezintă 8% din toate tumorile esofagiene
2/3 inferioare ale esofagului.
au volum variabil, formã ovalarã, polilobatã.
Clinic
dureri epigastrice, cu iradiere retrosternală,
inapetenţă,
disfagie pentru alimentele solide
regurgitaţii
Leiomioamele
Endoscopia - amprentare ovalară
care nu modifică mucoasa suprajacentă
Radiografia baritatã aratã o imagine lacunarã cu
mucoasã intactã

leiomiom la nivelul esofagului abdominal leiomiom situat în 1/3 inferioară a esofagului toracic
Leiomioamele
Tratamentul este chirurgical
 constã în enucleerea extramucoasã
Leiomioamele
Diagnosticul se precizează prin examen
histopatologic

Leiomiom esofagian – aspect histopatologic

coloraţie HE, ob. X 4

Leiomiom esofagian – aspect histopatologic

coloraţie van Gieson, ob. X 4

LIPOAMELE sunt foarte rare.
ADENOAMELE și PAPILOAMELE
leziune precanceroasã
asimptomatice
sunt descoperiri endoscopice;
se pot exciza pe aceastã cale
CANCERUL ESOFAGULUI
2% din toate cancerele
 4% din cancerele digestive.
afecteazã bãrbatul vârstnic
CANCERUL ESOFAGULUI
Etiologie și factori favorizanți:

are caracter regional (întâlnit mai

frecvent în Japonia și Normandia)
fiind legat de factori alimentari
sau carentiali.

alcoolul, fumatul, dezechilibre

alimentare, ingestie de substanțe
toxice, nitrozamine.
CANCERUL ESOFAGULUI
Etiologie și factori favorizanți.
stari patologice cu un caracter
predispozant:
 stenozele postcaustice;
 achalazia;
 brahiesofagul cu metaplazie sau cu
leziuni de displazie severã.
Se poate asocia cu: cancerul
orofaringian; boala celiacã.
CANCERUL ESOFAGULUI
Anatomie patologicã.
pavimentos stratificat în 1/3 medie și 1/3 superioarã =
epiteliom epidermoid;

glandular în 1/3 inferioarã = epiteliom glandular

(cel mai frecvent)
CANCERUL ESOFAGULUI
Anatomie patologicã.
Macroscopic cancerul esofagian poate fi: infiltrativ,
vegetant și ulcerativ, cu margini eversate.
Se descriu forme masive sau diseminate sub formã de
noduli sau insule tumorale.
Cancerul superficial (T1-2), care nu depãșește
musculara mucoasei are un prognostic favorabil
(supravețuire la 5 ani = 66%).
CANCERUL ESOFAGULUI
Anatomie patologicã.
Extensia parietalã
 submucoasa, musculara,
 depașește peretele invadând
organele vecine: tiroida, traheea,
bronhiile, pleura, nervii recurenti,
pericardul, venele mari, diafragmul.
CANCERUL ESOFAGULUI
Anatomie patologicã.
 Invazia ganglionarã limfaticã este
frecventã și precoce :
 , în functie de localizare
 80% ggl. toracici
 50% ggl. Coronarieni

 Diseminarea sanguinã este în general

tardivã : ficat, plamân, os, rinichi.
1 = supraclavicular, 2L = left paratracheal, 2R = right paratracheal, 3P = posterior
mediastinal, 4L = left tracheobronchial angle, 4R = right tracheobronchial angle, 5 =
aortopulmonary, = anterior mediastinal, 7 = subcarinal, 8L = lower paraesophageal, 8M
= middle paraesophageal, 9 = inferior pulmonary ligament, 10L = left hilar, 10R = right
hilar, 6 15 = diaphragmatic, 16 = paracardial, 17 = left gastric, 18 = common hepatic, 19 =
splenic, 20 = celiac
Cancerul esofagian poate avea originea în celule scuamoase,
sau în celulele columnare. Carcinomul cu celule scuamoase
poate apărea pe toată lungimea esofagului, în timp ce
adenocarcinomul, în general, apare în 1/3 inf și în special
deasupra joncţiunii esogastrice.

A. adenocarcinom; B. carcinom scuamous

CANCERUL ESOFAGULUI
CLASIFICAREA TNM
In timp, disfagia progresivã se manifestã pentru solide, apoi
pentru lichide și chiar pentru salivã, se însotește de inapetentã
și scãdere ponderalã
Falsa deglutitie și fistulizarea tumorii în trahee sau
bronhii antreneazã infectii pulmonare repetate.
Invazia traheii determinã stridor, a recurentului o voce ragusitã,
a simpaticului cervical un sindrom Claude Bernard-Horner, a
pericardului semne de pericarditã carcinomatoasã, a venei cave
superioare edem cianotic în pelerinã.
Prin hemoragii oculte apar semnele anemiei.
Examenul clinic poate descoperi adenopatia cervicalã
metastatica sau un ficat nodular mãrit de volum, metastatic.
radiografia baritatã simplã sau cu dublu
contrast
 configurația leziunii - lacuna, ulcerație în
menisc, rigiditate sau stenozã segmentarã,
care poate fi marginalã sau circumferentialã
Endoscopia precizeazã caracterele macro și microscopice
ale tumorii, întinderea leziunii
LUGOL sau albastru de talnidinã pentru evidențierea leziunilor
superficiale
Torace+abdomen

•Invazia
locoregionala

•Mts la distanță
radiografie toracică
examen O.R.L. pentru a decela tumori satelite;
laringo și bronhoscopie
ecografie hepaticã;
scintigrafie și radiografie osoasã
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL
STENOZELE ESOFAGIENE PEPTICE,
CICATRICIALE.
ACHALAZIA CARDIEI,
TUMORI BENIGNE
polipi, papiloame, leiomioame, tumori granulomatoase
COMPLICAȚII
invazia structurilor mediastinale (vena cavã, aortã,
trahee,bronhii, pericard) - hemoragii, obstrucții
traheale, tulburãri de ritm.

fistule cu arborele traheo-bronșic - pneumonii prin

aspirație și abcese pulmonare.

H.D.S. cu anemie secundarã.

TRATAMENT
Cancerul esofagian este o afecțiune chirurgicalã ce
necesitã exereza largã urmatã de esofagoplastie.

Contraindicațiile operatorii se referã la :

 staregeneralã deficitarã;
 invazie localã (bronhii, aortã, pulmon)

 metastaze la distanțã.
exereza chirurgicalã pentru adenocarcinoame;

Chirurgie /radioterapie pentru cancerul epidermoid

 Protocol de management al
cancerului esofagian
1. Stadializarea bolii.
2. Statusul de performanţă:
 Karnofsky
 ECOG scor
3. Statusul nutriţional: suport nutritional cu aport crescut în
special de proteine​​, folosind suplimente bogate in calorii
proteine ​lichide.
4. Radioterapia preoperatorie pentru a reduce dimensiunea
tumorii.
5. Esofagectomia fie prin abord toracoabdominal fie
transanshiatal.
6. Chimioterapie pentru boala sistemica.
Early Cancer
 Tratament paliativ
Terapia fotodinamică
 Tratament paliativ
Terapia fotodinamică
 Tratament paliativ
Dilatare endoscopică
 Tratament paliativ
Dilatare și plasare de stent endoscopic
 Tratament paliativ
Dilatare și plasare de stent endoscopic
Tratament paliativ
Radioterapie
Prognostic
dimensiunea tumorii primare şi extensia extraesofagiană
pacienţii cu tumori mai puţin de 5 cm şi fără afectare
limfonodulară au prognosticul cel mai bun.
tumorile limitate la submucoasa au o rata de supravietuire
la 5 ani de peste 60%.
invazia vasculară şi metastaze ganglionare sunt factori
de prognostic negativ.
supraviețuire la distanțã (5 ani):
 fãrã invazie ganglionarã = 55%
 cu ganglioni abdominali prinși = 34%
 cu ganglioni toracici invadați = 10%