MANAGEMENTUL RISCULUI N AFACERI I PROIECTE

N.C. CIOCOIU ED. ASE - 2006

MANAGEMENTUL RISCULUI N AFACERI I PROIECTE SE MOTIVEAZ PRIN MUTA IILE CARE APAR N PERIOADA DE TRANZI IE A SOCIET II INFORMATICE DENUMIT I SOCIETATEA CUNOA TERII (APARI IA A NOI MODELE DE AFACERI, CRE TEREA EXIGEN ELOR CONSUMATORILOR FA DE CALITATEA SERVICIILOR I A PRODUSELOR, SPORIREA COMPETITIVIT II LA NIVELUL PIE EI, NECESITATEA APARI IEI NOILOR MANAGERI IMPLICA I N REZOLVAREA ACESTOR SCHIMB RI RAPIDE ETC.). PENTRU FIECARE ETAP DE DEZVOLTARE A ORGANIZA IILOR N DOMENII NOI SUCCESUL AFACERILOR IMPLIC IDENTIFICAREA I EVALUAREA RISCURILOR, DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE R SPUNS, MONITORIZAREA I CONTROLUL VULNERABILIT ILOR APELND LA SISTEME ANTICIPATIVE DE PREVENIRE A SCHIMB RILOR NONBENEFICE DEZVOLT RII DURABILE A FIEC REI ACTIVIT I DIN STRUCTURA EVOLUTIV A NOILOR ORGANIZA II. PENTRU A N ELEGE NECESITATEA STUDIERII MANAGEMENTULUI RISCULUI SE VOR PREZENTA N CONTINUARE TEORIA RISCULUI, MODELELE CONCEPTUALE DE DEFINIRE A RISCULUI, RISCUL CA AMENIN ARE I OPORTUNITATE N DESF URAREA AFACERILOR. TOTODAT NE VOM REFERI LA CON INUTUL MANAGEMENTULUI RISCULUI I VOM PREZENTA EVOLU IA RISCULUI N ORGANIZA II N VEDEREA CONSTRUIRII LOGISTICE DE DIMINUARE A PAGUBELOR GENERATE DE DIVERSE CLASE ALE VULNERABILIT ILOR HOLISTICE.

RISCURILE POT FI NATURALE (CUTREMURE, INUNDA II, ALUNEC RI DE TERENURI ETC.) I RISCURI GENERATE DE ACTIVIT ILE UMANE CARE SUNT INFLUEN ATE DE SCHIMB RILE TEHNOLOGICE CARE APAR N PRODUC IE I CELE DE LA NIVELUL PIE EI CONCUREN IALE. ACESTE TRANSFORM RI IMPREVIZIBILE MODIFIC RI PERFORMAN ELE PRODUSELOR I SERVICIILOR I ABAT REZULTATE FINALE DE LA CRITERIILE DE CALITATE I PRE , FIIND DENUMITE RISCURI (TEHNOLOGICE, ECONOMICE, FINANCIARE, POLITICE ETC.). DEFINI IILE RISCULUI N DIVERSE DOMENII PROIECTARE A OBIECTIVELOR INDUSTRIALE RESPECTIV A EXPLOAT RII UNIT ILOR DE PRODUCERE A BUNURILOR I SERVICIILOR SE POT PREZENTA SINTETIC ASTFEL. y RISCUL TEHNOLOGIC MANAGERIAL REPREZINT POSIBILITATEA APARI IEI DE EFECTE NEGATIVE ASUPRA PRODUSELOR CA URMARE A AC IUNILOR UNOR AGEN I D UN TORI CARE PRODUC EFECTE DEZASTRUOASE DAC NU SUNT CONTROLA I. y RISCUL ECONOMIC SE DEFINE TE CA POSIBILITATEA APARI IEI UNEI VARIA II ADVERSE N RAPORT CU UN OBIECTIV URM RIT DE O ORGANIZA IE (MODIFIC RI PRODUSE LA NIVELUL VENITURILOR, COSTURILOR, VOLUMUL PRODUC IEI CA URMARE A MODIFIC RILOR PE PIA A MATERIILOR PRIMARE ETC.)

y RISCUL FINANCIAR SE DEFINE TE CA O DETERIORARE A RELA IEI DINTRE UN INDIVID (ORGANIZA IE) I UN ACTIV (VENITURILE). RISCUL FINANCIAR TREBUIE S CUPRIND TREI ELEMENTE: ORGANIZA IA S FIE EXPUS LA PIERDERI, ACTIVUL SUFER O DETERIORARE I S EXISTE O SURS GENERATOARE DE RISC. y RISCUL MANAGEMENTULUI DE PROIECT M SOAR PROBABILITATEA I EFECTUL NENDEPLINIRII OBIECTIVELOR UNOR PROIECTE. MODELE CONCEPTUALE DESTINATE CUANTIFIC RII RISCURILOR SE POT SINTETIZA ASTFEL: R sd ! Pprobabilit
atea apari iei unor consecin e indezirabi le amploarea C pierderilo r asociate

R sc ! p enl E nl  i sp Pav ; E nl ! t av Pav Pprobabilit

atea de apari ie a unor evenimente indezirabi le

(1)

! 1/365

amploarea C pierderilo r asociate

cheltuieli cheltuieli ! C neconforme  C cheltuieli  C pentru cu fluxurile cu proiectele nocive de materiale acoperirea energie, informa ii erorilor realitate

- PENL = 200 PEI = PRE UL ENERGIEI NELIVRATE, PEI = PRE UL ENERGIEI LIVRATE, ENL = ENERGIA NELIVRAT , TAV = TIMPUL DE AVARIE = TAV / 365, TEF = TIMPUL DE FUNC IONARE A SISTEMULUI NORMAL, ISP = INVESTI IA SPECIFIC , PAV = 0,25 PI = PUTERE DE AVARIE. DAC PAV = 0,25 P I = REZERV SISTEMUL ESTE AFECTAT DE RISCURI. DAC PAV > PREZERV DAR MAI MIC DECT PUTEREA INSTALAT (PI) SISTEMUL TRECE PRIN SITUA IA DE CATASTROF . N CAZUL PAV = P I SISTEMUL TRECE N HAOS.

FIGURA 1. MODEL CONCEPTUAL DE INTEGRARE A RISCULUI

INTEGRAREA RISCULUI N STRUCTURA ST RILOR PRIN CARE TRECE O ORGANIZA IE SENSIBIL LA VULNERABILIT I SE POATE URM RI N FIGURA 1. EVENIMENTUL PREZINT UN INCIDENT CARE POATE AFECTA PRIN IMPACT UN ANUMIT MEDIU PRIN PROBABILITATEA DE APARI IE F(Y) I PRIN EFECTUL PRODUS CUANTIFICABIL PRIN FUNC IA G (X/Y). IMPACTUL GENEREAZ EFECTUL UNUI EVENIMENT ASUPRA UNIT II DE ANALIZ CARE SUPORT RISCUL CARE N FINAL REPREZINT O PIERDERE DE RESURSE (MATERIALE, ECONOMICE, FINANCIARE, INFORMA IONALE ETC.). CERCET RILE RECENTE N DOMENIUL MANAGEMENTULUI RISCULUI SUNT AXATE PE DESF URAREA VULNERABILIT ILOR ATT CA AMENIN ARE CT I CA OPORTUNITATE. N SITUA IA DE AMENIN ARE RISCUL APARE CA UN ELEMENT INCERT DAR POSIBIL CARE AFECTEAZ ACTIVIT ILE SOCIOUMANE GENERND EFECTE P GUBITOARE A C ROR ORIGINI SE AFL N PROBABILITATEA CA O AC IUNE VIITOARE S GENEREZE PREVEDERI DATORIT INFORMA IILOR INCOMPLETE N MOMENTUL CRE RII DECIZIEI SAU DORIT INCONSISTEN EI UNOR RA IONAMENTE LOGICE. N ACCEP IUNEA RISCULUI CREATOR DE OPORTUNIT I APAR ASPECTE POZITIVE GENERATE DE POSIBILITATEA DE GENERARE A

UNOR DESCHIDERI DE ABORDARE A VULNERABILIT ILOR NTR-O NOU CONCEP IE ANTICIPARE I DIMINUARE A EFECTELOR NEGATIVE PUNNDU-SE N EVIDEN APRIORI ECONOMIILE CARE APAR LA NIVELUL FONDURILOR DESTINATE ACOPERIRII RISCURILOR HOLISTICE. PLECND DE LA NO IUNEA DE RISC DIN LIMBA LATIN RESECARE CARE SE TRADUCE PRIN A NDR ZNI PUTEM PRECIZA TENDIN A DE OPORTUNITATE PE CARE SPECIALI TII O PUN N VALOARE POZITIV DAC SUNT PREG TI I S GESTIONEZE RISCURILE I DAC STUDIAZ IDENTIFICAREA OPORTUNIT ILOR DE-A MBUN T I METODELE DE LUCRU. RISCURILE DIN DOMENIUL AFACERILOR SE POT CLASIFICA ASTFEL: - RISCURI STRATEGICE - RISCURI OPERA IONALE - RISCURI FINANCIARE - RISCURI DE CONFORMITATE - RISCURI DE MEDIU ACESTE TIPURI DE RISCURI APAR PE NTREAGA FILIER DE RESURSE-PRIMARE, CENTRALE I RE ELE, I PIA A DE ENERGIE I SUNT CONDI IONATE DE RESPECTAREA LEGILOR DIN DOMENIU CARE IGNORATE PRODUC PAGUBELE.

DAC NU SE INE SEAMA DE RISCUL DE CONFORMITATE ATUNCI APAR PAGUBE SEMNIFICATIVE LA NIVELUL RESURSEI UMANE IMPLICATE N MANAGEMENTUL RISCULUI, SE PRODUC RISCURI NECONTROLATE LA NIVELUL PIE EI LEGALE N SPECIAL DE COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR MANIFESTAT DE CUMP R TORI AI BUNURILOR DE PE PIA A CONCUREN IAL . RISCURILE GENERATE DE PERSONALUL UNEI ORGANIZA II GENEREAZ PIERDERI DIRECTE I INDIRECTE DATORIT AC IUNILOR VOILE ALE ANGAJA ILOR (SPIONAJ, FURT I APELUL LA PRACTICI FRAUDULOASE ETC., LIPSA SPECIALI TILOR DE LA LUCRU DIN DIVERSE MOTIVE ETC.). RISCUL PIE EI APARE DATORIT CARACTERULUI NEGATIV AL MARKETINGULUI UTILIZAT N DOMENIUL AFACERILOR. DIMINUAREA STRUCTURII AFACERII N RAPORT CU CONCUREN II DE PE PIA ASTFEL NCT S SE ASIGURE SUPRAVIE UIREA PE TERMEN LUNG A STRATEGIEI DE EVOLU IE A VNZ RILOR. N ACEST DEMERS CONSUMATORII I POT SCHIMBA ATITUDINEA FA DE PRODUSE N FUNC IE DE CALITATEA I PRE UL M RFURILOR DIN PIA A CONTROLAT DE OFERTAN I. O CATEGORIE DE CONSUMATORI CARE GENEREAZ RISCURI LA NIVELUL PIE EI SUNT R I PLATNICI.

DIMENSIUNEA RISCULUI ESTE DAT DE AVERSIUNEA FACTORULUI UMAN FA DE NOU SITUA IE DE AMENIN ARE (RISC SUBIECTIV) I DE RISCUL ACCEPTABIL (RISC SUBIECTIV ASUMAT DE C TRE OFERTAN I I CONSUMATORI). CONFORM STANDARDELOR INTERNA IONALE MANAGERII RISCULUI TREBUIE S NDEPLINEASC URM TOARELE CERIN E: S FIE UN PROCES CONTINUU INTEGRAT N STRATEGIA ORGANIZA IEI S TRADUC STRATEGIA N OBIECTIVE OPERA IONALE CU MANAGERI I SPECIALI TI N DOMENIUL TEORIEI RISCULUI S IMPLEMENTEZE RISCUL HOLISTICII CULTURA ORGANIZA IEI I S REFLECTE N AFACERI CONCEP IA ANTREPRENORIAL GENERATOARE DE PROFIT. ADMINISTRAREA RISCULUI COMPORT CUNOA TEREA I URM RIREA A DOU COMPONENTE I ANUME VARIABILITATEA FACTORILOR I CONTROLUL GESTIUNII RISCULUI. VARIABILITATEA POATE CONDUCE MAXIMUM DE PIERDERI (SUSTRAGERI DE BUNURI, PENALIZ RI, LIPSA VENITURILOR DATORIT NCET RII UNOR ACTIVIT I, PIERDERI DE CLIENTEL I A SEGMENTULUI DE PIA ETC.). COSTUL GESTIUNII RISCULUI SE REFER LA SUMA CHELTUIELILOR AFERENTE VULNERABILIT II PREZUMTIVE (PREVENIRE, DE TRANSFER AL RISCULUI, DE ASUMAREA VULNERABILIT II ETC.).

A. MANAGEMENTUL RISCULUI N AFACERI ACEST DEMERS RECLAM CUNOA TEREA I IDENTIFICAREA RISCULUI N AFACERI, PRECIZAREA METODELOR DE CUANTIFICARE A VULNERABILIT ILOR DIN DOMENIUL AFACERILOR, DEZVOLTAREA STRATEGIILOR DE R SPUNS LA RISC I MONITORIZAREA ACTIVIT ILOR N VEDEREA CONTROL RII RISCURILOR HOLISTICE ANTICIPATIVE. MANAGEMENTUL RISCULUI N AFACERI FACE APEL LA URM TOARELE DEMERSURI SEMNIFICATIVE: INVESTIGAREA SISTEMATIC CONTINUE A EXPUNERILOR AFACERII LA VULNERABILIT I GENERATOARE DE PIERDERI I OPORTUNIT I DE CASTING (CINE NU RISC NU C TIG ) EVALUAREA IMPACTULUI I A GRAVIT II ACESTOR EVENIMENTE VULNERABILE ASUPRA FACERII DESF URATE PRECIZAREA UNOR TEHNICI DE CONTROL ANTICIPATIV AL RISCURILOR HOLISTICE I VALORIFICAREA OPORTUNIT ILOR AP RUTE N CADRUL CERCET RILOR NTREPRINSE MANAGEMENTUL RISCULUI CONFORM STANDARDELOR INTERNA IONALE TREBUIE S RESPECTE URM TOARELE ETAPE OPERA IONALE (FIG. 2).

FIGURA 2. MANAGEMENTUL RISCULUI CONFORM STANDARDELOR PENTRU AUSTRALIA/NOUA ZEELAND (AS/NZS 4360/ 1 999)

N CEEA CE PRIVE TE IMPLEMENTAREA PROCEDURII DE MANAGEMENT A RISCULUI, ACELEA I STANDARDE MEN IONEAZ PARCURGEREA A ASE ETAPE, RESPECTIV: y OB INEREA SUPORTULUI DIN PARTEA MANAGEMENTULUI DE VRF I DEZVOLTAREA UNEI FILOZOFII N CADRUL ORGANIZA IEI; y DEZVOLTAREA UNEI POLITICI LA NIVEL ORGANIZA IONAL (O ABORDARE PROPRIE PENTRU MANAGEMENTUL RISCULUI); y COMUNICAREA POLITICII; y APLICAREA MANAGEMENTUL RISCULUI LA NIVEL ORGANIZA IONAL; y APLICAREA MANAGEMENTUL RISCULUI LA NIVELUL PROGRAMULUI, PROIECTULUI I AL ECHIPEI; y MONITORIZAREA I ACTUALIZAREA PROGRAMULUI DE MANAGEMENT AL RISCURILOR. EVALUAREA I PRIORITIZAREA RISCURILOR RECLAM PARCURGEREA URM TOARELOR SECVEN E OPERA IONALE: DETERMINAREA FRECVEN EI DE APARI IE, A FIEC REI VULNERABILIT I, ACORDAREA UNUI GRAD DE APARI IE PE BAZA UNEI SCALE FUNC IONALE, EVALUAREA CONSECIN ELOR APARI IEI RISCURILOR I SCALAREA GRADULUI DE SEVERITATE A VULNERABILIT ILOR CONSTATATE I SUPUSE CONTROLULUI PREVENTIV CONTINUU.

MODALIT ILE DE AC IUNE N DOMENIUL VULNERABILIT ILOR SE REFER LA CONTROLUL ANTICIPATIV AL RISCURILOR HOLISTICE I LA FINAN AREA TUTUROR VULNERABILIT ILOR (RISC, CATASTROF , HAOS). CONTROLUL RISCURILOR HOLISTICE URM RE TE G SIREA I ACOPERIREA DAUNELOR PREVIZIONATE. FINAN AREA RISCURILOR SE REALIZEAZ PE BAZA SUMELOR PREV ZUTE N BUGETUL ORGANIZA IEI. N PRACTIC CONTROLUL I FINAN AREA RISCURILOR SE REALIZEAZ RESPECTND URM TOARELE DEMERSURI: EVITAREA EXPUNERII LA RISC PREVENIREA PIERDERILOR DE RESURSE REDUCEREA SEVERIT II CONSECIN ELOR ACOPERIREA RISCURILOR DIN SURSE PROPRII DE FINAN ARE APLICAREA TEHNICII DE TRANSFER AL RISCULUI PE BAZA STRATEGIEI DE R SPUNS LA FACTORII CREATORI DE VULNERABILIT I.

SCOPUL I ETAPELE MANAGEMENTULUI RISCULUI SE POT URM RI PE FIGURA 3.

FIG. 3. MANAGEMENTUL RISCULUI N AFACERI: SCOP I ETAPE

TEHNICILE PENTRU IDENTIFICAREA CAUZELOR PROVOCATOARE DE VULNERABILITATE SUNT N PRINCIPAL URM TOARELE: 1. ANALIZA CE (CAUZ EFECT) CU RECURS LA DIAGRAMA FISHBONE (OS DE PE TE) PERMITE EXPLORAREA CAUZELOR, NCURAJEAZ CREATIVITATEA APELND LA FURTUNA CREERULUI, I FURNIZEAZ O IMAGINE GRAFIC A POTEN IALELOR VULNERABILIT I. 2. ANALIZA CR (CAUZ R D CIN ) PERMITE IDENTIFICAREA CAUZEI CARE SE AFL LA R D CINA UNOR PROBLEME GENERATOARE DE VULNERABILIT I. 3. ANALIZA PARETO SE APLIC LA STABILIREA SOLU IEI CND O PROBLEM ARE MAI MULTE CAUZE. EVALUAREA RISCULUI DEPINDE DE TEHNICILE DE CALCUL ALE PROBABILIT ILOR I ALE CONSECIN ELOR GENERATOARE DE PIERDERI. ESTIMAREA CORECT A PROBABILIT ILOR IMPLIC PARCURGEREA URM TOARELOR ETAPE FUNC IONALE: MOTIVAREA EXPER ILOR, VERIFICAREA MODULUI DE LUCRU, CUANTIFICAREA PROBABILIT ILOR I VALORIFICAREA CONSISTEN ELOR REZULTATELOR. METODELE DE ESTIMARE A FUNC IILOR DE PROBABILITATE SUNT N PRINCIPAL URM TOARELE: METODA N L IMILOR RELATIVE, ARBORELE EVENIMENTELOR CATASTROFICE, ARBORELE ERORILOR (NCEPE CU E ECUL PRODUS I APOI DESCRIE CAUZELE POSIBILE ALE RISCULUI).

B. MANAGEMENTUL RISCULUI PROIECTE PROIECTUL ESTE O OPERA IE CARE URM RE TE REALIZAREA UNUI OBIECTIV MATERIAL CU AJUTORUL RESURSEI UMANE SELECTATE I ORDONATE ANTICIPAT. ACTIVIT ILE DIN STRUCTURA UNUI PROIECT TREBUIE S SATISFAC URM TOARELE CONDI II: S SE NCADREZE NTR-O PROBLEM UNI COMPLEX , SARCINILE S SE NCADREZE NTRUN TIMP DE EXECU IE PREDETERMINAT, S SE POAT DESCOMPUNE NTR-O STRUCTUR ARBORESCENT DE SARCINI PAR IALE CARE SE POT FINAN A SEPARAT, S BENEFICIEZE DE UTILIZAREA UNOR STRUCTURI ORGANIZATORICE INDEPENDENTE CARE SE NCHEIE CU REALIZAREA OBIECTIVULUI FINAL. RISCURILE SPECIFICE PROIECTELOR SUNT GENERATE DE CAUZE MULTIPLE I ANUME: SCHIMBAREA RAPID A CONDI IILOR ECONOMICE I TEHNOLOGICE, CUNOA TEREA IMPERFECT A VARIABILELOR EXOGENE, APARI IA ATITUDINII OPTIMISTE SAU PESIMISTE A ECHIPEI DE PROIECT, ERORI DE ANALIZ TEHNICO-ECONOMIC , INTERVEN II DE IMPACT ALE STATULUI, ALE MEDIULUI I MODIFIC RI ALE PRE URILOR TUTUROR RESURSELOR INCLUSIV SCHIMB RI ALE CURSULUI VALUTAR. ACE TI FACTORI GENEREAZ LA NIVELUL PROIECTELOR RISCURI DE PROIECT I RISCUL DE AFACERI DETERMINAT DE E UAREA PROIECTULUI.

RISCUL DE PROIECT ESTE DICTAT DE DURATA DE EXISTEN A PROIECTELOR CARE CORESPUNDE GENER RII UNEI IDEI CARE CRE TE, SE DEZVOLT , ATINGE MATURITATEA I ATINGE DECLINUL DUP UN NUM R DE AN DUP CARE DISPARE. ASTFEL, N ETAPA DE PREG TIRE A PROIECTULUI SE DEFINESC ACTIVIT ILE CE COMPUN PROIECTUL, RESURSELE NECESARE, PARTICIPAN II I COMPETEN ELE LOR N CADRUL PROIECTULUI, SE IDENTIFIC FACTORII INTERNI I EXTERNI DE INFLUEN . PRINTRE CATEGORIILE DE RISCURI SPECIFICE ACESTEI ETAPE, SE POT ENUMERA RISCURI CE APAR LA STABILIREA SPECIFICA IILOR DE PROIECT I A NECESARULUI DE RESURSE, GENERATE DE FACTORI PRECUM: y EXISTEN A MAI MULTOR ALTERNATIVE TEHNOLOGICE SAU CONSTRUCTIVE CE CONDUC UNEORI LA DIFICULT I DE ALEGERE DIN PARTEA ECHIPEI DE PROIECT, y LIPS DE EXPERIEN ANTERIOAR N PROIECTAREA SAU EXECU IA UNOR ACTIVIT I, DORIN A DE A FINALIZA N TIMP FOARTE SCURT ACTIVIT I COMPLEXE, y AMBIGUITATE N DEFINIREA UNOR OBIECTIVE DE CALITATE, TOLERAN , DURABILITATE, FIABILITATE, MENTENAN , ETC. SAU NEN ELEGEREA LOR DE C TRE EXECUTANT,

y LIPS DE LOGIC (INCOEREN ) N CAIETUL DE SARCINI AL PROIECTULUI, y NEIDENTIFICAREA TUTUROR RESURSELOR NECESARE SAU INSUFICIENTA CUNOA TERE A CARACTERISTICILOR UNOR RESURSE, ETC. ANALIZA RISCURILOR N ETAPA DE EXECU IE A PROIECTULUI PORNE TE DE LA STUDIUL CARACTERISTICILOR TEHNICE ALE PROIECTULUI, ECHIPA DE EXECU IE, PARAMETRII EXOGENI (N PRINCIPAL MACRO-ECONOMICI) SUSCEPTIBILI S AFECTEZE SUMELE NECESARE FINAN RII. IN ACEAST ETAP POT AP REA: y MODIFIC RI FRECVENTE DE COMPETEN E I RESPONSABILIT I PE PARCURSUL IMPLEMENT RII DETERMINATE DE SCHIMB RI INSTITU IONALE, y MODIFIC RI FRECVENTE DE SPECIFICA II DETERMINATE DE RESURSELE DISPONIBILE ALE MOMENTULUI, y RISCUL TEHNOLOGIC, CARE SE REFER N GENERAL LA GRADUL DE NOUTATE TEHNOLOGIC , y RISCUL DE DEP IRE A COSTURILOR, LA CARE SE SUPUNE CEL CARE REALIZEAZ PROIECTUL N SITUA IA N CARE NU S-AU SPECIFICAT N CONTRACT ACTUALIZ RI ALE COSTURILOR,

y RISCUL DE NTRZIERE (DEP IRE A DURATEI STABILITE) CE CONDUCE, PE DE O PARTE LA CRE TEREA NEVOII DE FINAN ARE, INCLUSIV A DOBNZILOR AFERENTE, IAR PE DE ALT PARTE LA NTRZIEREA INTR RII N EXPLOATARE CU EFECTE NEGATIVE ASUPRA RESPECT RII CLAUZELOR FA DE FURNIZORI I DE CLIEN I, y RISCUL DE INTERFA CARE ESTE GENERAT DE INTERCONDI IONAREA DINTRE DIFERI I EXECUTAN I N PROIECT. ESTE UN RISC CE DERIV DIN COORDONAREA EXECUTAN ILOR SAU DIN INCOEREN A NTRE CLAUZELE DIFERITELOR CONTRACTE DE EXECU IE, y RISCUL DE SUBCONTRACTAN I LA CARE SE SUPUNE DE TITULARUL DE CONTRACT CND TRATEAZ LUCR RI N SUBANTREPRIZ , ETC. N PERIOADA DE EXPLOATARE A PROIECTULUI CEA MAI FRECVENT PROBLEM CE APARE ESTE LEGAT DE CAPACITATEA BENEFICIARULUI DE PROIECT DE A EXPLOATA N MOD CORESPUNZ TOR OBIECTIVUL FIZIC REALIZAT, ADIC DE A FI CAPABIL S ATING NIVELUL DE PERFORMAN STABILIT F R A DEP I COSTURILE PLANIFICATE, IAR N ACEAST ETAP APAR: RISCUL DE DEP IRE A COSTURILOR DE EXPLOATARE, RISCUL DE APROVIZIONARE, RISCURI DE FOR MAJOR , RISCUL POLITIC (DE NEREPATRIERE A VENITURILOR) SAU RISCUL LEGISLATIV.

GRADUL DE INCERTITUDINE N CAZUL UNUI PROIECT SE MODIFIC O DAT CU TRECEREA ACESTUIA DINTR-O FAZ N ALTA A CICLULUI S U DE VIA . DEP IREA ST RII DE INCERTITUDINE NU SE REALIZEAZ DECT IA FINALUL PROIECTULUI (FIGURA 4). N TIMPUL ELABOR RII STUDIILOR ANTERIOARE (DE OPORTUNITATE, PREFEZABILITATE, TEHNICE, ETC.) SE NCEARC REZOLVAREA PUNCTELOR CHEIE MAI CONFLICTIVE CARE POT DECIDE N MOD POZITIV SAU NEGATIV REALIZAREA PROIECTULUI, N ACEAST FAZ RISCUL ESTE FOARTE RIDICAT. DIN STUDIEREA PLANULUI PRINCIPAL, DEJA REIES CTEVA ASPECTE CHEIE, DAR DAT FIIND FAPTUL C SE CONTINU PLANIFICAREA PE TERMEN MEDIU I LUNG, RISCUL SE MEN INE LA NIVEL NALT, N SCHIMB, ANTEPROIECTUL NCEPE DEJA S CONCRETIZEZE DIFERITE SOLU II CU PRIVIRE LA CONFLICTE, IAR RISCUL SE REDUCE FOARTE MULT.

FIG. 4. EVOLU IA RISCULUI N CADRUL CICLULUI DE VIA AL PROIECTULUI (UNDE C: CONCEP IE; D: DEZVOLTARE; I: IMPLEMENTARE; F: FUNC IONARE)

ODAT CU PROIECTUL DE BAZ INCERTITUDINEA R MNE DELIMITAT I N LINII MARI SE DEFINE TE SOLU IA ALEAS , N TEORIE, CND SE AJUNGE LA PROIECTUL DETALIAT, RISCUL AR TREBUI SA FIE COMB TUT. DAR ACESTA EXIST , NTR-O M SUR MAI MARE SAU MAI MIC , N FUNC IE DE PROIECTANT SAU DE MANAGEMENTUL PROIECTULUI. N TIMPUL EXECU IEI, RISCUL SE DIMINUEAZ FOARTE MULT I PRACTIC TOT CE SE VA NTMPLA ESTE PREVIZIBIL: PRELUNGIREA TERMENULUI, CRE TEREA PRE ULUI ETC. N ACEAST FAZ BUNA COMUNICARE NTRE MANAGER I CLIENT ESTE INDISPENSABIL . DECIZIILE TREBUIE S FIE LUATE DE COMUN ACORD SAU, DAC TREBUIE S LE IA MANAGERUL, ACESTA DIN URM TREBUIE S CONTEZE PE SPRIJINUL ABSOLUT AL CLIENTULUI, PENTRU C MAJORITATEA DECIZIILOR NU MAI POT FI MODIFICATE. CONFIRM RILE CARE POT AVEA LOC LA PUNEREA N FUNC IUNE A PROIECTULUI NU ELIMIN RISCUL CARE VA EXISTA UN MARE NUM R DE ANI DUP FAZA FINAL . DIN PUNCT DE VEDERE TRADI IONAL, ACESTE RISCURI CARE CONTINU S EXISTE POART DENUMIREA DE VICII ASCUNSE, CARE NU AU FOST NICI PREV ZUTE, NICI DETECTATE. IMPORTAN A ACESTORA DEPINDE N MARE PARTE DE PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI REALIZAT I DE M SURILE CARE AU FOST ADOPTATE, NTOTDEAUNA R MNE UN RISC - RISC REZIDUAL - CARE AR TREBUI CONTROLAT N MOD REZONABIL.

1. CORELAREA RISCURILOR CU FAZELE MANAGEMENTULUI DE PROIECT CEA MAI IMPORTANT GRUPARE A RISCURILOR DE PROIECT ESTE CEA CORESPUNZ TOARE CELOR PATRU FAZE ALE MANAGEMENTULUI PROIECTULUI (STRATEGIC , DE DEFINIRE, TEHNIC I OPERA IONAL ). ACESTEA MARCHEAZ MOMENTELE DE REFERIN N DERULAREA UNUI PROIECT, I ANUME: SEMNAREA CONTRACTULUI, STABILIREA SPECIFICA IILOR PRODUSULUI CE VA FI REALIZAT PRIN PROIECT I LIVRAREA PRODUSULUI (TABELUL 1.) GRUPAREA N CELE 12 CATEGORII PERMITE ALOCAREA R SPUNDERII PENTRU FIECARE RISC CELOR MAI POTRIVITE PERSOANE IMPLICATE N PROIECT, PRECUM I DELIMITAREA NTRE RISCURILE PURE I SPECULATIVE N SCOPUL G SIRII CELOR MAI ADECVATE MODALIT I DE R SPUNS.

TABELUL 1.
MOMENT DE REFERIN SEMNAREA CONTRACTULUI FAZ STRATEGIC CATEGORIA DE RISC 1 . STRATEGIC CARACTERISTICA RISCULUI CALITATEA PLANULUI STRATEGIC. PROBABILITATEA DE A E UA N ATINGEREA PLANULUI STRATEGIC. CALITATEA DEFINIRII SPECIFICA IILOR. PROBABILITATEA DE E EC N REALIZAREA PLANULUI DE MARKETING. RISCURI LEGALE RISCURI FINANCIARE PROBABILITATEA DE E EC N CAZUL UNOR PIEDICI I COSTURI MAJORE PROBABILITATEA DE E EC N REALIZAREA SPECIFICA IILOR PRODUSULUI. IMPLEMENTAREA UNUI PROCES SAU A UNEI TEHNOLOGII PARTICULARE. DEZVOLTAREA UNEI ARHITECTURI PARTICULARE PENTRU PRODUS ERORI ALE CONDUCERII ORGANIZA IEI. DAUNE PRODUSE DE FUNC IONAREA PRODUSULUI COSTUL MENTENAN EI PESTE NIVELUL PREV ZUT PROBLEME CREATE DE C TRE MEDIUL SOCIO-POLITIC SAU MEDIUL NATURAL.

2. DE MARKETING

STABILIREA SPECIFICA IILOR DE PRODUS

DE DEFINIRE A PROIECTULUI

3. CONTRACTUAL 4. FINANCIAR 5. AL MA TER PLANULUI 6. DE STABILIRE A SPECIFICA IILOR PROIECTULUI

TEHNIC

7. DE PROCES 8. DE PRODUS

LIVRAREA PRODUSULUI

9. DE ORGANIZARE OPERA IONAL 10. OPERA IONAL 11. DE MENTENAN 12. EXTERN

RISCURILE SPECIFICE PROIECTELOR SUNT VARIATE, IAR EXPERIEN A ACUMULAT DE C TRE ECHIPELE DE PROIECT POATE M RI LISTA ACESTORA. CA I N CAZUL AFACERILOR ESTE IMPORTANT CA FIECARE ECHIP S ADOPTE O ANUMIT CLASIFICARE PE CARE S O UTILIZEZE PE NTREGUL CICLU DE VIA AL PROIECTULUI N PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI. MANAGEMENTUL RISCULUI PROIECTELOR (MRP) ESTE FUNC IA DE BAZ CARE SE DEZVOLTA PRIN INTERMEDIUL MANAGEMENTULUI PROIECTELOR I CARE GARANTEAZ CONSERVAREA OBIECTIVELOR, PRIN INTERMEDIUL MINIMIZ RII PIERDERILOR ACCIDENTALE PRODUSE DE EVENIMENTE NEDORITE. N ABORDAREA INSTITUTULUI PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTELOR MANAGEMENTUL RISCULUI DE PROIECT ESTE CONSIDERAT CA PROCESUL SISTEMATIC DE IDENTIFICARE, ANALIZ I R SPUNS LA RISCUL DE PROIECT. ACESTA INCLUDE MAXIMIZAREA EFECTELOR EVENIMENTELOR POZITIVE I MINIMIZAREA EFECTELOR EVENIMENTELOR ADVERSE . MODALIT ILE PRIN CARE MANAGERUL UNUI PROIECT POATE INTRODUCE MANAGEMENTUL RISCULUI N DEFINIREA, ORGANIZAREA PROIECTULUI I CONSTRUIREA BUGETULUI, SUNT URM TOARELE:

y DIN DEFINIREA PROIECTULUI DE C TRE MANAGERUL NS RCINAT CU ACEAST ACTIVITATE, TREBUIE S REZULTE N MOD EVIDENT ATT OBIECTIVELE (DEOPOTRIV CELE GENERALE CT I CELE PARTICULARE ALE PROIECTULUI), CT I RESTRIC IILE ASUPRA ACESTUIA, TOATE ACESTEA FIIND APOI INCLUSE NTR-UN SISTEM ELABORAT DE REGULI ALE PROIECTULUI, A C RUI RESPECTARE VA CONDUCE C TRE SUCCESUL PROIECTULUI. y FUNDAMENTAREA PE BAZA REGULILOR PROIECTULUI, A STRATEGIILOR DE MANAGEMENT ALE RISCULUI PRECUM I A PLANULUI DE AC IUNE N CEEA CE PRIVE TE IMPLEMENTAREA ACTIVIT ILOR, MATRICEA DE RESPONSABILIT I N CADRUL PROIECTULUI, A PLANULUI REFERITOR LA COMUNICARE SAU ASUPRA NOILOR SARCINI INTRODUSE N CADRUL DERUL RII ACTIVIT ILOR COMPONENTE ALE PACHETELOR DE LUCRU.

y ANALIZA REZULTATELOR FINALE ESTIMATE, A MEDIULUI I A ACTIVIT ILOR PROIECTULUI DIN PERSPECTIVA CRITIC A MANAGEMENTULUI DE RISC, N SCOPUL IDENTIFIC RII PUNCTELOR SLABE ALE PROIECTULUI. ASUMAREA LA ACEST NIVEL A RISCURILOR CONSIDERATE DREPT REZONABILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BUGETULUI I AL PLANIFIC RII ACTIVIT ILOR PROIECTULUI. y REALIZAREA STRUCTURII PROCESULUI MANAGEMENTULUI DE RISC, CARE VA FI REPETAT N MOD SISTEMATIC LA TOATE NIVELURILE PROIECTULUI DE C TRE MANAGERUL DE PROIECT. EVOLU IA APLICA IILOR N DOMENIUL MANAGEMENTULUI RISCULUI ESTE STRNS LEGAT DE CEA A MANAGEMENTULUI DE PROIECT, N TABELUL 2 SUNT PREZENTATE PRINCIPALELE ORIENT RI ALE CELOR DOU DOMENII NCEPND DIN ANUL 1950 MOMENT MEN IONAT CA DEBUT AL PERIOADEI MODERNE A MANAGEMENTULUI DE PROIECT. DE I PREOCUP RI N AFACERI AU EXISTAT CU FOARTE MULT VREME NAINTE, ABIA N ANII '80 MANAGEMENTUL RISCULUI NCEPE S DE IN O POZI IE BINE DEFINIT N CADRUL LITERATURII PRIVIND MANAGEMENTUL PROIECTELOR.

TABELUL 2.
DECA -DA 1950 1960

ORIENT RI N MANAGEMENTUL PROIECTELOR MANAGEMENTULUI RISCULUI DE PROIECT

AL

ORIENT RI N APLICA IILE MANAGEMENTULUI DE PROIECT (MP) ADMINISTRARE, ACHIZI II, MODELE DE PLANIFICARE PLANIFICARE (ANALIZA DRUMULUI CRITIC), MODELE DE SISTEME DE MANAGEMENT DE PROIECT ORGANIZARE, LEADERSHIP, ECHIPE DE PROIECT MODELE I APLICA II COMPUTERIZATE, MANAGEMENTUL CALIT II

ORIENT RI N MANAGEMENTUL RISCULUI PROIECTELOR (MRP) MODELE DE PLANIFICARE PRIN RE ELE PLANIFICARE (PERT), RE ELE PROBABILISTE MODELE PROBABILISTE, ARBORI DECIZIONALI, PROBABILIT I SUBIECTIVE SOFTWARE PROBABILIST, CHECK LISTS, LISTE DE R SPUNS, DIAGRAME DE INFLUEN , APLICA II DE LUCRU N ECHIP , MANAGEMENTUL CONTRACTELOR LUCRU N ECHIP , COMUNICARE, NV ARE ORGANIZA IONAL , NV DIN ERORI, PROCESE DE MR, ORGANIZAREA PENTRU MR. AREA

1970 1980

1990

PROCESE, IT, NETWORKING

2000

MODELE DE COOPERARE, ORGANIZA II VIRTUALE, CREATIVITATE, NV ARE, ORGANIZA II DE TIP PROIECT, MANAGEMENTUL AFACERILOR PRIN PROIECTE

BAZE DE CUNO TIN E PENTRU MR, NV ARE, CREATIVITATE, COOPERARE, PLANIFICAREA R SPUNSULUI LA RISC, METODOLOGII DE MR

APLICA IILE N DOMENIUL MANAGEMENTULUI RISCULUI ENUMERATE SE REFER LA PROIECTE SINGULARE, DAR UN NUM R TOT MAI MARE DE ORGANIZA II DERULEAZ MAI MULTE PROIECTE N ACELA I TIMP (ORGANIZA IILE DE TIP PROIECT). ACEST MEDIU MULTI-PROIECT ESTE DENUMIT PORTOFOLIU DE PROIECTE, N ACEST CONTEXT MANAGEMENTUL RISCULUI TREBUIE S SE DEZVOLTE PE DOU DIREC II, RESPECTIV PENTRU PROIECTE INDIVIDUALE I PENTRU PORTOFOLIUL DE PROIECTE. 2. METODOLOGII I STANDARDE PENTRU MANAGEMENTUL RISCULUI 2.1. METODOLOGIA RISKMAN NEVOIA DE STANDARDIZARE N MANAGEMENTUL RISCULUI DE PROIECT A DETERMINAT ELABORAREA PRIN PROIECTUL EUREKA E530 A UNEI METODOLOGII DE MANAGEMENTUL RISCULUI NUMIT RISKMAN CARE A NCORPORAT CELE MAI BUNE PRACTICI N DOMENIU DIN EUROPA. METODOLOGIA RISKMAN DEZVOLT FUNC IA DE MANAGEMENT DE PROIECT N CADRUL ORGANIZA IEI N CARE SE ADOPT I PROPUNE CA MANAGEMENTUL RISCULUI S SE REALIZEZE N 8 PA I.

ASE DINTRE ACE TIA FORMEAZ ESEN A MANAGEMENTULUI DE RISC I CUPRIND: IDENTIFICAREA, EVALUAREA , DIMINUAREA RISCULUI, ELABORAREA PLANULUI I BUGETULUI PENTRU SITUA II NEPREV ZUTE, MONITORIZAREA I CONTROLUL. N CADRUL IDENTIFIC RII RISCURILOR ACESTEA SUNT CLASIFICATE N CELE 12 CLASE DE RISC, RESPECTIV: STRATEGIC, DE MARKETING, CONTRACTUAL, FINANCIAR, AL MASTER PLANULUI, DE PERFORMAN , DE PROCES, DE PRODUS, DE ORGANIZA IE, OPERA IONAL, DE MENTENAN I EXTERN. O ETAP CRITIC A PROCESULUI DE MANAGEMENT A RISCULUI N PERIOADA REALIZ RII OFERTEI DE PRODUS, ESTE DIMINUAREA RISCURILOR, ACOLO UNDE ESTE POSIBIL , URMAT DE DEZVOLTAREA UNUI FOND DE CONTINGEN L BUGET DE RISC (RISK CONTINGENCY FUND) PENTRU CAZURILE N CARE M SURILE DE DIMINUARE NU AU EFECT, SAU PENTRU RISCURI CE NU AU FOST IDENTIFICATE N FAZA ANTERIOAR DERUL RII PROIECTULUI. BUGETUL DE RISC ESTE CALCULAT DUP CE A FOST REALIZAT ESTIMAREA TUTUROR EVENIMENTELOR NTMPL TOARE ASOCIATE ACTIVIT ILOR PROIECTULUI I A CHELTUIELILOR PENTRU ELIMINAREA ACESTORA I ESTE INCLUS N COSTUL FINAL AL PROIECTULUI.

FIGURA 5. CICLUL MANAGEMENTULUI DE RISC N ABORDAREA RISKMAN

A APTEA ACTIVITATE N CADRUL METODOLOGIEI RISKMAN ESTE AUDITUL RISCULUI CARE ARE DREPT SCOP S ASIGURE C PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI ESTE IMPLEMENTAT N FIECARE FAZ A CICLULUI DE VIA AL PROIECTULUI. UTILITATEA ACESTEI ACTIVIT I ESTE AMPLIFICAT PRIN INTEGRAREA SA CU ACUMULAREA DE EXPERIEN N MANAGEMENTUL PROFESIONAL AL UNUI PROIECT, CARE ESTE PARTE A CELEI DE A OPTA ACTIVIT I DIN METODOLOGIA RISKMAN - ASIGURAREA DEZVOLT RII I MBUN T IRII CONTINUE A MANAGEMENTULUI DE RISC. ACEAST ETAP IMPLIC REALIZAREA PENTRU FIECARE PROIECT DERULAT A UNUI "PROJECT HISTORY FILE". UN FI IER DE ISTORIC PROIECTULUI ESTE DEOSEBIT DE UTIL N CAZURILE N CARE LUCRURILE EVOLUEAZ NEGATIV, DEOARECE POATE FI FOLOSIT PENTRU A STABILI "DE CE" I "CND". DAC LUCRURILE MERG BINE, FI IERUL DE ISTORIC ESTE UTILIZAT PENTRU A GR BI PROCESUL DE AUDIT I PENTRU A FACE RECOMAND RI PENTRU VIITOR PE BAZA EXPERIEN EI PRECEDENTE. ORICE METODOLOGIE DE MANAGEMENT AL RISCULUI POATE AVEA MAI MULTE NIVELURI DE APLICARE N CADRUL UNEI ORGANIZA II (METODOLOGIA RISKMAN ARE TREI). NIVELUL ADECVAT FIEC REI COMPANII ESTE SELECTAT N FUNC IE DE CINCI CRITERII CE CARACTERIZEAZ CAPACITATEA COMPANIEI DE A- I ASUMA RISCURI I NEVOIA DE PROTEC IE FAT DE RISC (TABELUL 3).

TABELUL NR. 3
CAPACITATEA COMPANIEI I PROTEC IA NECESAR NIVELURI DE APLICARE A MR ABILIT ILE DE MP NECESARE DERUL RII PROIECTULUI UTILIZARE MINIM A MP UN MP BUN ATITUDINEA MANAGEMENTULUI FA DE RISC AVERSIUNE FA DE RISC ASUMARE MINIM A RISCULUI EXPUNERE IA RISCUL FINANCIAR EXPUNERE FINANCIAR REDUS EXPUNERE FINANCIAR MEDIE

EXPERIEN A IN MR

ATITUDINEA CLIEN ILOR

NIVELUL DE BAZ NIVELUL INTERMEDIAR

REDUS

CERIN MINIM SPRE MEDIE PT MR CERIN MEDIE SPRE MAXIM PT MR CERIN PUTERNIC PT MR

LIMITAT

NIVELUL AVANSAT

UN MP EXPERIMENTAT

NALT

ASUMARE MAXIMA A RISCULUI

EXPUNERE FINANCIAR RIDICAT

O COMPANIE TREBUIE S DECID CE NIVEL AL MANAGEMENTULUI RISCULUI APLIC N CAZUL FIEC RUI PROIECT, NTRUCT ACESTA ARE EFECTE ASUPRA VOLUMULUI DE INVESTI II AL COMPANIEI N DOMENIUL RISCULUI. MODALIT ILE PRIN CARE MANAGERUL UNUI PROIECT POATE INTRODUCE MANAGEMENTUL RISCULUI N DEFINIREA, ORGANIZAREA PROIECTULUI I ELABORAREA BUGETULUI, SUNT DESTUL DE NUMEROASE, IAR O PARTE DINTRE ACESTEA VOR FI PREZENTATE PE PARCURSUL URM TOARELOR, SUBCAPITOLE. 2.2. ABORDARE COMPARATIV A METODOLOGIILOR APM I PMI N DOMENIUL MANAGEMENTULUI RISCULUI PROIECTELOR LA NIVEL INTERNA IONAL SUNT RECUNOSCUTE METODOLOGIILE ELABORATE DE: y ASSOCIATION FOR PROJECT MANAGEMENT (APM) - PROJECT RISK ANALYSIS AND MANAGEMENT GUIDE (THE PRAM GUIDE), 1997, 96 PAGINI, I y PROJECT MANAGEMENT INSTITUTE (PMI) - GUIDE TO THE PROJECT MANAGEMENT BODY OFKNOWLEDGE (THE PMBOK GUIDE), CHAPTER 11: RISK MANAGEMENT, 2000, 20 PAGINI.

CELE DOU METODOLOGII PREZINT NUMEROASE ASEM N RI, DAR I UNELE DEOSEBIRI CE VOR FI DETALIATE N CONTINUARE. CONFORM CELOR DOU ABORD RI, RISCUL DE PROIECT INCLUDE ATT OPORTUNIT I CT I AMENIN RI. GHIDUL PRAM DEFINE TE RISCUL CA UN EVENIMENT INCERT SAU UN SET DE CIRCUMSTAN E CARE, DAC APARE, VA AVEA UN EFECT ASUPRA ATINGERII OBIECTIVELOR PROIECTULUI". PMI SE ALINIAZ ACESTEI DEFINI II AD UGND CEVA N PLUS, ASTFEL RISCUL PROIECTULUI ESTE CONSIDERAT UN EVENIMENT NESIGUR SAU O CONDI IE CARE, DAC APARE, ARE UN EFECT POZITIV SAU NEGATIV ASUPRA OBIECTIVELOR PROIECTULUI". APM DEFINE TE MANAGEMENTUL RISCULUI CA UN NUMAI DE FAZE N TIMP CE PMI UTILIZEAZ NO IUNEA DE PROCES, DAR ACESTEA SUNT SIMILARE:
GHIDUL PMBOK (PMI) y PLANIFICAREA MR y IDENTIFICAREA RISCULUI y ANALIZA CALITATIV A RISCULUI y ANALIZA CANTITATIV A RISCULUI y PLANIFICAREA R SPUNSULUI LA RISC y MONITORIZAREA I CONTROLUL RISCULUI GHIDUL PRAM (APM) y DEFINE TE PROIECTUL y SE CONCENTREAZ PE ANALIZA I MANAGEMENTUL RISCULUI y EVALUARE (ATT CANTITATIV CT I CALITATIV ) y PLANIFICARE y MANAGEMENT

CELE

DOU

METODOLOGII

CON IN

MULTE

TEHNICI

INSTRUMENTE DE MANAGEMENT COMUNE. N DOMENIUL IDENTIFIC RII RISCURILOR SUNT MEN IONATE: CHECKLIST, BRAINSTORMING, TEHNICA DELPHI, INTERVIURILE. PENTRU ANALIZA CALITATIV RECOMAND : MATRICEA I CANTITATIV A RISCULUI SE SIMULAREA, , ANALIZA

PROBABILITATE

IMPACT,

ANALIZA ARBORILOR DE DECIZIE, DIAGRAMELE DE INFLUEN DE SENZITIVITATE.

GHIDUL PMI PROPUNE EVALUAREA IMPACTULUI RISCULUI ASUPRA OBIECTIVELOR MAJORE ALE UNUI PROIECT CA N TABELUL 4.

TABELUL 4
OBIECTIVELE PROIECTULUI COST FOARTE SC ZUT 0,05 CRE TERE NESEMNIFICATIV A COSTULUI DURAT MODIFICARE NEIMPORTANT A PLANIFIC RII SCOP AFECTARE NESEMNIFICATIV A SCOPULUI <5% CRE TERE A COSTULUI <5% DEP IRE A PLANIFIC RII AFECTAREA UNOR ASPECTE MINORE CALITATE DEGRADARE NESEMNIFICATIV A CALIT II NUMAI APLICA IILE CELE MAI DIFICILE SUNT AFECTATE AFECTAREA UNOR ASPECTE MAJORE REDUCERE A CALIT II NECESIT APROBAREA CLIENTULUI ABATERE DE LA SCOP INACCEPTABIL PT. CLIENT REDUCEREA CALIT II ESTE INACCEPTABIL PT. CLIENT REZULTATUL PROIECTULUI ESTE INUTIL REZULTATUL PROIECTULUI ESTE INUTIL SC ZUT 0,1 5-10% CRE TERE A COSTULUI 5-10% DEP IRE MODERAT 0,2 MARE 0,4 10-20% CRE TERE A COSTULUI 10-20% DEP IRE FOARTE MARE 0,8 >20% CRE TERE A COSTULUI >20% DEP IRE

SCALA PROBABILIT II I A IMPACTULUI POATE FI ORDINAL SAU CARDINAL , N FUNC IE DE ORGANIZA IE. PE SCALA ORDINAL IMPACTUL SE EXPRIM PRIN CUVINTELE: FOARTE SC ZUT, SC ZUT, MODERAT, MARE, FOARTE MARE. SCALA CARDINAL ATRIBUIE VALORI ACESTOR EXPRESII, IAR ACESTE VALORI POT FI LINIARE (DE EXEMPLU: 0,1 / 0,3 / 0,5 / 0,7 / 0,9), DAR I NELINIARE (EXEMPLU: 0,05 / 0,1 / 0,2 / 0,4 / 0,8) REFLECTND ASTFEL DORIN A UNEI ORGANIZA II DE EVITA RISCURILE CU IMPACT MARE. MATRICEA PROBABILITATE-IMPACT PERMITE UTILIZAREA CELOR DOU DIMENSIUNI ALE RISCULUI (PROBABILITATE I IMPACT) PENTRU A DETERMINA CARE RISC ESTE REDUS, MODERAT SAU RIDICAT PENTRU UN PROIECT. ORGANIZA IA TREBUIE S STABILEASC CE COMBINA IE DE PROBABILITATE I IMPACT CORESPUNDE RISCURILOR RIDICATE (CULOAREA RO IE), RISCURILOR MODERATE (CULOAREA GALBEN ) I RISCURILOR SC ZUTE (CULOAREA VERDE). SE OB INE ASTFEL UN SCOR AL RISCULUI CE PERMITE INTRODUCEREA FIEC RUI RISC N UNA DIN CELE TREI CATEGORII CARE VA GHIDA ALEGEREA UNUI ANUMIT TIP DE R SPUNS LA RISC.

R SPUNSURILE LA RISC SUNT ACELEA I N AMBELE ABORD RI, RESPECTIV: EVITARE, TRANSFER, DIMINUARE I ACCEPTARE. CA REZULTATE ALE PLANIFIC RII MANAGEMENTULUI DE RISC SUNT MEN IONATE: REGISTRUL RISCULUI (PRAM), PLANUL MANAGEMENTULUI RISCULUI I PLANUL DE R SPUNS LA RISC (PIM). N CEEA CE PRIVE TE STILUL CELOR DOU METODOLOGII, SE POATE AFIRMA C PRAM ESTE MAI FILOZOFIC I CREEAZ ATMOSFERA ADECVATA PENTRU SUCCES, IAR TEXTUL ESTE FLUID. PMBOK ESTE MAI PRACTIC I SE CONCENTREAZ PE TEHNICILE AJUT TOARE, GRUPATE N INPUTURI, INSTRUMENTE I OUTPUTURI, TEXTUL FIIND STRUCTURAT PE PUNCTE I SUBPUNCTE, ASEM N TOR UNUI REGULAMENT. PRAM SE CONCENTREAZ MAI MULT PE CLASIFICAREA RISCURILOR INDIVIDUALE, N TIMP CE PMBOK SE REFER ATT LA RISCURILE INDIVIDUALE CT I LA RISCUL GLOBAL AL PROIECTELOR. 4. IDENTIFICAREA RISCURILOR N PROIECTE PENTRU IDENTIFICAREA RISCURILOR N PROIECTE SE POATE FOLOSI ORICARE DINTRE METODELE MEN IONATE N CAPITOLUL 2. N CAZUL PROIECTELOR ESTE FOARTE UTIL S SE CAUTE RISCURILE DUP PROVENIEN , DUP MODUL N CARE ACESTEA AFECTEAZ OBIECTIVELE I DUP CAPACITATEA DE A FI INFLUEN ATE DE C TRE MANAGEMENTUL FIRMEI.

4.1. IDENTIFICAREA RISCURILOR N FUNC IE DE PROVENIEN SURSELE DIN CARE PROVIN RISCURILE N PROIECTE SUNT MULTIPLE. SURSA PRINCIPAL ESTE VIABILITATEA TEHNOLOGIC , ADIC M SURA N CARE TEHNOLOGIA ESTE VALABIL SAU NU. SE POATE UTILIZA DE ASEMENEA CA SURS : PROPRII ACTORI (PROIECTANTUL, CLIENTUL-UTILIZATORUL I CORPORA IA), UNITATEA DE AC IUNE, MEDIUL NCONJUR TOR I DEFICIEN ELE PROPRIULUI MANAGEMENT.

FIGURA 5

SE VOR ENUMERA N CONTINUARE RISCURILE PREVIZIBILE PENTRU FIECARE CAZ (TABELUL 5). TABELUL 5 RISCURILE VIABILIT II TEHNICO-ECONOMICE: INFLA IE TAXE DE SCHIMB CRE TEREA PRE URILOR COSTUL PROCESULUI NTRZIERI LA NCAS RI I PL I AMENZI, PENALIZ RI NTRZIERI SAU REFUZAREA SUBVEN IILOR INDISPONIBILITATEA REALIZ RII PROIECTULUI RISCURILE PROIECTANTULUI: SISTEMUL DE LUCRU LIPSA COMUNIC RII CU CLIENTUL/UTILIZATORUL LIPSA COEREN EI LIPSA TIMPULUI I N CONSECIN DOCUMENTE NETERMINATE ALE PROIECTULUI ERORI (LA CALCULE, DETALII INSUFICIENTE) RISCURILE UTILIZATORULUI: NEDECIS, NU TIE CU EXACTITATE CEEA CE DORE TE SCHIMB RI ALE PREFERIN ELOR PE PERIOADA EXECU IEI A TEPT RI PREA MARI COMPARATIV CU REALITATEA LIPSA STABILIT II FINANCIARE

RISCURILE APROVIZION RII: CLAUZE NEFAVORABILE N CONTRACT: TERMENE, ADMINISTRARE, ETC. CLAUZE NENDEPLINITE DIN PARTEA CONTRACTANTULUI SUBCONTRACT RI NECONTROLATE N CONTRACT RISCURILE DE LA CORPORA IE I DE LA EXECUTAN I: PROGRAMARE INADECVAT LIPSA CAPACIT II TEHNICE CALITATE NEADECVAT GREVE ASIGUR RI NEADECVATE ACCIDENTE DE MUNC RISCURI ALE MEDIULUI NCONJUR TOR: IMPACTUL NEADECVAT ASUPRA MEDIULUI NCONJUR TOR IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC NEGATIV SCHIMB RI ALE LEGISLA IEI DIFICULT I LA ELIBERAREA PERMISELOR DE ORICE FEL RISCURI DE MANAGEMENT LIPSA CAPACIT II TEHNICE RESURSE REDUSE LIPSA PROCEDEELOR ADECVATE PIERDEREA PRESTIGIULUI DE C TRE MANAGER

4.2. IDENTIFICAREA DUP MODUL N CARE AFECTEAZ OBIECTIVELE PROIECTULUI O ALT FORM DE A IDENTIFICA RISCURILE ESTE ACEEA DE A PLECA DE LA OBIECTIVE. FIECARE UNITATE DE AC IUNE VA AVEA OBIECTIVE SPECIFICE I DE ACEEA RISCURILE VOR FI DIFERITE. N GENERAL SE POT IDENTIFICA RISCURI ASOCIATE CU CELE PATRU OBIECTIVE TRADI IONALE ALE UNUI PROIECT: CALITATEA, COSTUL, TERMENELE I FUNC IONALITATEA.
OBIECTIVE CALITATE LIPSA RESURSELOR LA PROIECTANT, LIPSA RESURSELOR TEHNICE, LIPSA UNEI BUNE ANALIZE A SOLU IILOR INI IALE, LIPSA EXPERIEN EI COST ERORI N M SUR TORI, ERORI TEHNICE. DIFICULT I N CONSTRUC IE, NEATEN II TERMENE BIROCRA IE, NEHOT RRI ALE CLIENTULUI / PROIECTANTULUI, REPARA II, CONSTRUC IE DIFICIL FUNC IONALITATE LIPSA EXPERIEN EI N EXPLOATARE, LIPSA COEREN EI TEHNOLOGICE, FUNC IONAREA NEADECVAT A P R ILOR

N GENERAL RISCURILE MEN IONATE SUNT ACELEA ASUPRA C RORA MANAGEMENTUL TREBUIE S - I CONCENTREZE N MOD FUNDAMENTAL ATEN IA I CELE MAI MULTE EFORTURI NTRUCT ACESTA POATE INFLUEN A FACTORII DECLAN ATORI. RISCURILE PE CARE ECHIPA DE MANAGEMENT LE POATE INFLUEN A CU MARE DIFICULTATE SAU PE CARE NU LE POATE INFLUEN A SE REFER LA DECIZIILE SAU LA SITUA IILE DIN SECTORUL INSTITU IONAL, GUVERNAMENTAL, SOCIAL SAU ECONOMIC. ACESTEA NU SUFER SCHIMB RI N CAZUL N CARE ECHIPA DE MANAGEMENT I MBUN T E TE ABILIT ILE MANAGERIALE I CA ATARE NU ESTE INDICAT CONCENTRAREA EFORTURILOR N DIREC IA GESTION RII LOR. 4.3. METODE DE IDENTIFICARE SPECIFICE PROIECTELOR AL TURI DE METODELE DE IDENTIFICARE A RISCURILOR MEN IONATE N CAZUL AFACERILOR (CAPITOLUL 2) SE POT FOLOSI ALTELE FOARTE ADECVATE PROIECTELOR, RESPECTIV: STABILIREA RISCURILOR PE BAZA EXPERIEN ELOR PRECEDENTE I COMPARAREA RISCURILOR CU CELE SURVENITE N CADRUL PROIECTELOR SIMILARE.

N GENERAL N CADRUL ACESTUI PROCES DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PE BAZA EXPERIEN ELOR PRECEDENTE NREGISTRATE N PROIECTE, MANAGERUL TREBUIE S ACORDE UN INTERES SPECIAL EVOLU IEI URM TORILOR FACTORI: ANALIZA PERFORMAN ELOR NREGISTRATE N PARALEL CU CELE PREVIZIONALE, IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CE AU CONDUS LA SCHIMB RI N CADRUL PROIECTULUI I EVIDEN IEREA MODULUI N CARE AU FOST SOLU IONATE ACESTE PROBLEME, ANALIZA GLOBAL A ACTIVIT ILOR DUP DERULAREA PROIECTULUI, ANALIZA REZULTATELOR FINALE ALE PROIECTULUI I, ACOLO UNDE ESTE CAZUL, NREGISTRAREA P RERILOR BENEFICIARILOR DIREC I ASUPRA CALIT II PRODUSELOR SAU SERVICIILOR REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA ACTIVIT ILOR PRECONIZATE. MANAGERUL DE RISC TREBUIE S I ORGANIZEZE DOCUMENTA IA DE SPECIALITATE ASTFEL NCT ACEASTA S I POAT SERVI DREPT REFERIN MULT TIMP DUP FINALIZAREA PROIECTULUI. REALIZAREA UNEI LISTE A RISCURILOR POSIBILE ARE LA BAZ IDEEA CONSULT RII TUTUROR PERSOANELOR IMPLICATE N DERULAREA UNUI PROIECT, ASUPRA FACTORILOR CARE AR PUTEA CONTRIBUI NTR-UN MOD DIRECT SAU INDIRECT LA INFLUEN AREA NEGATIV A ACTIVIT ILOR SAU REZULTATELOR PROPUNERII DE FINAN ARE.

MODALIT CONTACT CU

ILE PRINCIPALE PRIN CARE UN MANAGER INTR IDEILE PARTENERILOR DIN CONSOR IU

ASUPRA

POSIBILELOR RISCURI CE POT PLANA ASUPRA PROIECTULUI SUNT: SESIUNILE DE BRAINSTORMING I INTERVIURILE. FOARTE IMPORTANT N ABORDAREA ACESTOR MODALIT I PRINCIPALE DE IDENTIFICARE A RISCURILOR DE C TRE MANAGERII DE PROIECT ESTE CONTORIZAREA IDEILOR TUTUROR PERSOANELOR IMPLICATE N MOD DIRECT N CADRUL PROIECTULUI SAU AU I A NREGISTRAT EXPERIEN E SIMILARE DE ACEST TIP. N ACEST SENS VOR FI INVITATE S PARTICIPE LA SESIUNILE DE BRAINSTORMING INTERVIURI: PERSONALUL IMPLICAT N CONDUCEREA OPERATIV

PROIECTULUI, SPONSORII, PARTENERII DIN CADRUL CONSOR IULUI, SUBCONTRACTORII, BENEFICIARII DIREC I AI PRODUSELOR FINALE ALE PROIECTULUI, PERSOANE CARE AU MAI PARTICIPAT N CADRUL UNOR PROGRAME DE FINAN ARE SIMILARE, N SCOPUL OB INERII UNUI SPECTRU CT MAI LARG DE OPINII ASUPRA ACESTEI PROBLEME.

CONSTRUIREA PROFILULUI DE RISC AL PROIECTULUI ESTE UTIL GENERAL ACUMULAT ATUNCI CND MANAGERII POT FOLOSI

EXPERIEN A I N

N CADRUL UNOR PROIECTE PRECEDENTE, PENTRU A

IDENTIFICA FACTORII DE RISC SPECIFICI CE SE REG SESC STRUCTURA PROIECTULUI N CARE SUNT IMPLICA I. N ESEN CHESTIONAR ADRESEAZ

PROFILUL DE RISC SE IDENTIFIC PE BAZA UTILIZ RII UNUI (NTREB RI CU OP IUNI DE R SPUNS CE PERMIT

IDENTIFICAREA GRADULUI DE RISC ASOCIAT PROIECTULUI) CARE SE PRINCIPALELOR ZONE DE INCERTITUDINE EXISTENTE N I TEHNOLOGIA DUP CADRUL UNUI PROIECT: ECHIPA DE PROIECT, CLIEN II

UTILIZAT . STRUCTURA ACESTOR NTREB RI ESTE REALIZAT CADRUL UNOR PROIECTE SIMILARE DERULATE.

ANALIZAREA PRINCIPALILOR FACTORI DE RISC CE AU INTERVENIT N

TABELUL 6. TEHNICI DE M SURARE A IMPACTULUI RISCULUI

CLASA DE RISCURI STRATEGIC CONSECIN A NEDORIT PIERDERE A COTEI DE PIA DEFICIT FINANCIAR IROSIREA EFORTULUI CU OFERTAREA COMERCIAL PIERDEREA CLIENTULUI PLATA UNOR PENALIT LEGAL APARI IA UNOR DATORII APARI IA UNOR CHELTUIELI FINANCIARE CURS DE SCHIMB NEFAVORABIL DEP IREA COSTULUI CU APROVIZIONAREA DEP IREA COSTULUI CU SUBCONTRACTAREA EFORT SUPLIMENTAR DEP IREA COSTULUI DE PRODUC IE DE MENTENAN I SERVICE ACCIDENT GENERAT DE E UAREA SISTEMULUI DEP IREA COSTULUI CU MENTENAN I MODALITATEA DE M SURARE A IMPACTULUI IMPACTUL = M RIMEA SEGMENTULUI DE PIA (% SPERAT - % OB INUT N CAZUL APARI IEI RISCULUI) ANALIZ FINANCIAR : ANALIZA CASH-FLOWULUI, TEHNICA ACTUALIZ RII CALCULAREA COMERCIALE, OFERTEI. COSTULUI STUDIILE TOTAL CU PRELIMINARE, NTLNIRILE NTOCMIREA

CALCULAREA COSTULUI TOTAL CU MUNCA NEPL TIT , CU SUBCONTRACTANTUL I FURNIZORII IMPACT = ZILE NTRZIERE * COST/ZI * NIVELUL MEDIU AL RESURSEI M SURAREA PREJUDICIULUI DIRECT I INDIRECT ANALIZA DE CASH - FLOW, COSTUL MPRUMUTULUI, NIVELUL DOBNZILOR PE TERMEN LUNG RATA DE SCHIMB POTEN IAL SCHIMBAT * SUMA DE BANI CE TREBUIE

FINANCIAR

CLAUZELE CONTRACTELOR CU FURNIZORII METODA PERT, GANTT SIMULAREA MONTE CARLO PENTRU DURAT I COST, METODE DE PREVIZIUNE, TEHNICI DE EXTRAPOLARE METODA PERT, SIMULAREA MONTE CARLO, TEHNICI DE PREVIZIUNE I EXTRAPOLARE PREJUDICIUL DIRECT UMAN I INDIRECT, PIERDERILE DE NATUR I COREC IE

ORGANIZA IONAL

COSTUL DE INTERVEN IE

5. AC IUNI DE R SPUNS LA RISC I FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE RISC UN PROCES IMPORTANT N PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI ESTE STABILIREA FONDULUI DE CONTINGEN (BUGETUL PENTRU SITUA II NEPREV ZUTE), DENUMIT N LIMBA ENGLEZ RISK CONTINGENCY FUND, CARE VA FI INCLUS N PRE UL FINAL PREZENTAT CLIENTULUI. ACTIVITATEA DE STABILIRE A BUGETULUI SE REALIZEAZ ATT PENTRU NIVELUL INTERMEDIAR CT I PENTRU CEL AVANSAT DE APLICARE A MANAGEMENTULUI DE RISC. PRE UL UNUI PROIECT ESTE FORMAT DIN 6 ELEMENTE DE COST (FIGURA 3.7): 1. COSTUL PROIECTULUI, CARE INCLUDE CHELTUIELILE CU MANOPERA, MATERIILE PRIME I MATERIALELE I CHELTUIELILE DE REGIE; 2. COSTUL AC IUNILOR DE R SPUNS LA RISC (DIMINUARE): INCLUDE COSTUL ASIGUR RILOR I A ALTOR MODALIT I DE DIMINUARE A RISCURILOR CE AU PUTUT FI IDENTIFICATE ANTERIOR DERUL RII PROIECTULUI; 3. BUGETUL PENTRU RISCURI CU PROBABILITATE RIDICAT (DE EXEMPLU PESTE 0.5 SAU 50 %) SE REFER LA RISCURILE CU IMPACT FINANCIAR DIRECT I ASUPRA C RORA AC IUNILE DE DIMINUARE NU AU UN EFECT PUTERNIC, IAR IMPACTUL LOR TOTAL, CHIAR DAC A FOST DIMINUAT, ESTE FINAN AT DIN ACEST BUGET;

4. COSTUL ACOPERIRII ERORILOR N ESTIM RI, SE CONSTITUIE PENTRU CAZURILE N CARE S-A REALIZAT O EVALUARE GRE IT A NECESARULUI DE RESURSE I MANOPER , S-A DISPUS DE DATE IMPRECISE SAU NOUTATEA PROIECTULUI NU A PERMIS DISPUNEREA DE DATE DE ISTORIC DIN ALTE PROIECTE SIMILARE; 5. COSTUL INCERTITUDUIII SE REFER LA SITUA IILE CE NU AU FOST PREV ZUTE INI IAL I LA RISCUL REZIDUAL; 6. PROFITUL DORIT ESTE REPREZENTAT DE NIVELUL MAXIM AL PROFITULUI PE CARE FIRMA CARE REALIZEAZ PROIECTUL L STABILE TE PENTRU TIPURILE RESPECTIVE DE PROIECT. FIGURA 6 PERMITE VIZUALIZAREA ATT A ELEMENTELOR CARE FORMEAZ PRE UL TOTAL AL PROIECTULUI I BUGETUL DE RISC CT I A PROBABILIT II DE CHELTUIRE A SUMELOR CE FORMEAZ PRE UL PROIECTULUI. SE IMPUNE MEN IONAT C DIMENSIUNEA FIEC RUI CADRAN NU INDIC PROPOR IA RECOMANDAT PENTRU FIECARE ELEMENT CONSTITUTIV AL PRE ULUI PROIECTULUI. ASTFEL, CATEGORIILE 3, 4 I 5 DE IN MAXIM 10% DIN PRE , IAR CATEGORIA 6 APROXIMATIV LA FEL.

PRE UL /TARIFUL TOTAL DE VNZARE A PROIECTULUI FINAN AREA PROIECTULUI BUGETUL PROIECTULUI PROCESUL DE ESTIMARE DIMINUAREA RISCULUI BUGETUL DE RISC PROCESUL DE ESTIMARE I CUANTIFICARE A RISCULUI 4. SUMA ALOCAT PENTRU NEACURATE E N ESTIM RI PLANUL PENTRU RISCURI NEPREV UTE 5. COSTUL INCERTITUDINII DECIZIA

1. COSTUL PROIECTULUI

2. COSTUL AC IUNILOR DE DIMINUARE

3. BUGETUL PT. RISCURI CU PROBABILITATE RIDICAT

6. PROFITUL DORIT

PROBABILITATEA DE CHELTUIRE A CELOR 6 CATEGORII DE COSTURI I

FIGURA 7. BUGETUL DE RISC

PROCESUL DE STABILIRE A BUGETULUI DE RISC ESTE PREZENTAT N FIGURA 8. DUP CUM SE OBSERV , N CURBA COSTULUI EXIST O ZON NOTAT CU A CARE REPREZINT ACEA PARTE A RISCULUI ESTIMAT PENTRU CARE NU S-A ALOCAT NICI O SUM SAU, CU ALTE CUVINTE, ESTE VORBA DE O SUM CARE AR FI NECESAR N CAZUL N CARE CEEA CE SA ALOCAT PENTRU NEACURATE E N ESTIM RI AR FI INSUFICIENT DATORIT UNEI ESTIM RI PESIMISTE A COSTULUI PROIECTULUI. N MOD SIMILAR, COSTUL INCERTITUDINII (5) ESTE STABILIT PENTRU UN NIVEL CONSIDERAT PRUDENT, DAR ACESTA POATE FI UNEORI DEP IT (F). N ACESTE CONDI II, PIERDEREA POTEN IAL POATE FI CALCULAT CA: E + F - (6). DINTRE CELE 6 CATEGORII ENUMERATE, PRIMELE 2 SUNT CHELTUITE N ORICE SITUA IE, PENTRU CATEGORIA (3) ESTE O POSIBILITATE MAI REDUS DE A FI CHELTUIT , IAR ANSELE DE ECONOMISIRE SUNT I MAI MARI PENTRU CATEGORIILE (4) I (5). CHELTUIREA SUMEI STABILITE CA PROFIT DORIT (6) SE REALIZEAZ DOAR N SITUA II FOARTE RARE, N CAZUL UNOR ERORI GRAVE DE MANAGEMENT AL PROIECTULUI.

FIGURA 8. PROCESUL DE STABILIRE A BUGETULUI PENTRU RISC

STABILIREA PRE ULUI FINAL AL PROIECTULUI I IMPLICIT A BUGETULUI DE RISC ESTE URMAT DE LUAREA DECIZIEI PRIVIND NCHEIEREA CONTRACTULUI CU BENEFICIARUL, DAR ACEASTA NU SEMNIFIC NCHEIEREA PROCESULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI. ULTIMA FAZ A PROCESULUI ESTE MONITORIZAREA, RAPORTAREA I CONTROLUL RISCULUI PE TOAT PERIOADA DERUL RII I IMPLEMENT RII PROIECTULUI LA BENEFICIAR. 6. AUDITUL RISCURILOR PENTRU CA EXPERIEN A ACUMULAT N PROIECTE S POAT FI TRANSFERAT N VIITOR ESTE IMPORTANT CA TOATE NREGISTR RILE REFERITOARE LA AC IUNILE PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI S FIE P STRATE CU ATEN IE, IAR N FINAL S SE NTOCMEASC O FI REZUMAT NSO IT DE CONCLUZII I RECOMAND RI GENERAL VALABILE PENTRU MANAGEMENTUL DE RISC. LA ACEASTA CONTRIBUIE I REALIZAREA UNUI AUDIT AL RISCULUI CARE ARE SCOPUL DE A VERIFICA GRADUL N CARE PROCEDURILE DE MANAGEMENT AL RISCULUI UTILIZATE SUNT N CONCORDAN CU CELE ALE COMPANIEI I AU FOST APLICATE CORECT N CADRUL FIEC REI FAZE DIN CICLUL DE VIA AL PROIECTULUI.

PENTRU O U OAR URM RIRE, RISCURILE IDENTIFICATE I EVALUATE POT FI NREGISTRATE N BAZE DE DATE I N "REGISTRE DE RISC". ACESTEA POT AVEA DIVERSE FORME I CMPURI, N FUNC IE DE NIVELUL DE APLICARE A MANAGEMENTULUI RISCULUI PRACTICAT DE FIECARE FIRM I DE SPECIFICUL PROIECTELOR DERULATE. UN EXEMPLU DE ASTFEL DE REGISTRU AL RISCULUI ESTE PREZENTAT N FIGURA 9. PE BAZA REGISTRELOR DE RISC DETALIATE, PERIODIC SE NTOCMESC SITUA II SUMARE CARE SE ADRESEAZ MANAGERILOR DE PROIECT. DE ASEMENEA, ORICE RISC NOU AP RUT TREBUIE ADUS LA CUNO TIN A CONDUCERII PROIECTULUI I A CELOR CARE SUNT IMPLICA I N ACTIVITATEA VIZAT . O AC IUNE IMPORTANT ESTE ACEEA DE A VERIFICA N PERMANEN CT S-A CHELTUIT I CT A MAI R MAS DIN FONDUL DE CONTINGEN (BUGETUL DE RISC). LA RNDUL LOR, MANAGERII DE PROIECT TREBUIE S NAINTEZE INFORM RI PRIVIND RISCUL C TRE CONDUCEREA FIRMEI. ACEASTA SE VA REALIZA PRIN, DOU MODALIT I: LA NTOCMIREA RAPOARTELOR DESPRE STADIUL GENERAL AL PROIECTULUI, VOR ATA A CELE MAI IMPORTANTE INFORMA II REFERITOARE LA RISCURILE PROIECTULUI I LA NTOCMIREA RAPORT RILOR FINANCIARE REFERITOARE LA PROIECT SE INCLUD I ELEMENTE REFERITOARE LA PIERDERI I BUGETUL DE RISC.

C. RISCUL N PROIECTELE DE INVESTI II PROCESUL INVESTI IONAL TRECE PRIN DOU ETAPE I ANUME: CONCEP IA I PROIECTAREA CARE FUNDAMENTEAZ NECESITATEA, OPORTUNITATEA I EFICIEN A INVESTI IEI ELABORNDU-SE DE SPECIALI TI STUDIUL TEHNICO-ECONOMIC, PROIECTUL DE EXECU IE TRANSFORM RESURSELE ALOCATE N NOILE CAPACIT I DE PRODUC IE. ETAPELE PRACTICE ALE UNUI PROIECT DE INVESTI II SE REFER LA CONCRETIZAREA URM TOARELOR DEMERSURI: IDENTIFICAREA IDEII DE PROIECT, SELEC IA PRELIMINAR , FORMULAREA PROIECTULUI I SUPERVIZAREA APLIC RII STUDIULUI PN LA REALIZAREA OBIECTIVULUI REAL. PRINCIPALELE RISCURI N PROIECTELE DE INVESTI II APAR I SE DEZVOLT DATORIT URM TOARELOR CAUZE: RISCUL DECIZIEI DE RELAIZARE A UNUI OBIECTIV TEHNICO-ECONOMIC ESTE GENERAT DE NECUNOA TEREA CU CERTITUDINE A CARACTERISTICILOR VIITOARELOR EVENIMENTE CARE INTERVIN N NUM RUL DE ALTERNATIVE CU O ANUMIT PROBABILIATE, ERORILE CARE APAR N ANALIZA OPORTUNIT II DE INVESTI II, EVALUAREA INCORECT A FENOMENELOR IMPLICATE N PROGNOZA CERERII, MODIFIC RILE IMPREVIZIBILE ALE SECTORULUI N CARE SE REALIZEAZ INVESTI IA.

IMPACTUL RISCURILOR DIFERITELOR PROIECTE ASUPRA DECIZIEI DE INVESTI II GENEREAZ VULNERABILITATEA LA NIVELUL VENITURILOR CA PARAMETRII DE EFECT CA PARAMETRII DE EFORT. O SINTEZ PREZINT AU LA BAZ I LA NIVELUL COSTURILOR A ACESTOR INFLUEN E SE A RISCURILOR CARE A A I

N TABELUL 7. METODELE DE ANALIZ

MODELUL DE CALCUL AL INDICATORILOR DE EFICIEN

INVESTI IILOR SE MPART N TEHNICI INVENTIVE DE ANALIZ TOTAL ACTUALIZAT, DETERMINAREA RATEI DE RENTABILITATE ETC.) PROBABILISTIC CONSIDERAT PE SIMUL RI). A RISCURILOR, CALCULUL ABATERII STANDARD PRIM

RISCURILOR (COMPARAREA INDICATORILOR, CALCULUL VENITULUI TEHNICI COMPLEXE APLICABILE LA URM TOARELE SITUA II (ANALIZA I A COEFICIENTULUI DE VARIA IE, AJUSTAREA RATEI DE ACTUALIZARE DE RISC, ANALIZA DE SENZITIVITATE, TEHNICA SCENARIILOR DE EVOLU IE A OBIECTIVELOR DE INVESTI IE BAZAT

Tabelul 7
RISCURI DIN VENITURI (PARAMETRII DE EFECT) SPECIFICARE NIVELUL RISCULUI PROIECTULUI INFLUEN ASUPRA AGENTULUI DECLAN ATOR AL INVESTI IEI COMPARABIL CU ACTIVITATEA EXISTENT SENSIBIL IMPORTANT PUTERNIC DIFICIL DE ESTIMAT RISCURI DIN COSTURI (PARAMETRII DE EFORT) NIVELUL RISCULUI PROIECTULUI INFLUEN ASUPRA AGENTULUI DECLAN ATOR AL INVESTI IEI COMPARABIL CU ACTIVITATEA EXISTENT SENSIBIL IMPORTANT PUTERNIC

1. INVESTI II PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE 2. INVESTI II DE MODERNIZARE I EXTINDERE 3. INVESTI II STRATEGICE 4. INVESTI II DE AMELIORARE A CONDI IILOR DE MUNC 5. INVESTI II IMPUSE DE CADRUL JURIDIC (EX. PROTEC A MEDIULUI)

MEDIU

MEDIU

MODERAT RIDICAT RIDICAT

MODERAT RIDICAT RIDICAT

MEDIU

MEDIU

SLAB

F R INCIDEN

INEXISTENT

MEDIU

SLAB

METODELE DE ANALIZ A RISCURILOR AU GRAD RIDICAT DE COMPLEXITATE PENTRU INVESTI II N ACTIVE REALE (ECHIPAMENTE) I AU UN GRAD MAI REDUS N ACTIVE FINANCIARE (AC IUNI, OBLIGA IUNI, ETC.). EFORTUL NECESAR ANALIZEI RISCULUI ESTE MAI RIDICAT N CAZUL INVESTI IILOR INTERNA IONALE. N CADRUL ANALIZEI PROIECTELOR DE CAPITAL APAR TREI CATEGORII DE RISCURI I ANUME: RISCUL PROIECTULUI M SURAT DE VARIABILITATEA RENTABILIT II ESTIMATE A ACTIVELOR IMPLICATE, RISCUL DE FIRM M SURAT DE IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA PROFITULUI UNIT II I RISCUL DE PIA EVALUAT DE INVESTITOR CARE DE INE UN PORTOFOLIU DIVERSIFICAT. COMBINA IA RISCULUI DE FIRM CU CEL DE PIA GENEREAZ RISCUL AC IUNILOR. METODELE SUBIECTIVE DE ANALIZ A RISCULUI DE PROIECT CONDUC LA REZULTATE CONCRETE DAC SE CALCULEAZ URM TORII INDICATORI: 1. VENITUL NET ACTUALIZAT
i

T Fluxul de numerar VNA i ! 1  rai i i !1

 Ii

N CARE: T = ORIZONTUL DE TIMP N CARE REALIZEAZ PROIECTUL ra = RATA DE ACTUALIZARE = (rd + rm + rrisc ); F = FLUXUL DE NUMERAR GENERAT DE REALIZAREA PROIECTULUI CA DIFEREN NTRE VENITURILE I CHELTUIELILE ANUALE REFLECTATE N BUGETUL OBIECTIVULUI PROIECTAT. 2. METODA ECHIVALENTULUI CERT (EC) Fluxul de numerar asteptat incert

T Fcalculat profit  Ii i e c ! i !1 1  rai cert

INDICATORUL (ec) SE CALCULEAZ CA RAPORTUL PROFITULUI CERT IMPUS DE INVESTITOR I CEL REAL, INCERT, GENERAT, REZULTAT DIN APLICAREA PROIECTULUI. N ACEST CAZ RATA DE ACTUALIZARE raic = (rdobnzii + rinfla ie) F R A SE APLICA LA RATA RISCULUI.

3.

AL I INDICATORI DE EFICIEN

TERMENUL DE RECUPERARE A INVESTI IILOR PROFITUL MEDIU LA NIVELUL INVESTI IEI SE OB INE RAPORTND PROFITUL PROIECTULUI LA COSTUL MEDIU AL INVESTI IEI RATA INTERN A RENTABILIT II SE CALCULEAZ PUNND CONDI IA CA VENITUL NET ACTUALIZAT S FIE NUL. DAC RATA INTERN DE RENTABILITATE ESTE MAI MARE CA ZERO ATUNCI SE ACCEPT N CAZ CONTRAR PROIECTUL SE RESPINGE. MODELELE OBIECTIVE DE ANALIZA RISCULUI DE PROIECT SUNT N PRINCIPAL URM TOARELE: ANALIZA PROBABILISTIC A RISCURILOR BAZAT PE METODA VALORII A TEPTATE A SPERAN EI MATEMATICE MAXIME ANALIZA RISCULUI BAZAT PE CALCULUL DISPERSIEI (W2), A ABATERII STANDARD (W) I A COEFICIENTULUI DE VARIA IE (cv) W ! p i VNA
2 i !1 n

real i

 VNA

asteptat i

;
2

W ! W2 ;

cv !

W VNA
asteptat

N CARE pi = PROBABILITATEA ASOCIAT FLUXURILOR DE NUMERAR.

FIEC REI VALORI ALE

- RATA DE ACTUALIZARE AJUSTAT LA RISC rar = ra fara risc + (PRIMA DE RISC) SAU rat = rfr + F(rm - rfr) N CARE: rfr = RATA F R RISC; rm = RATA MEDIE A PIE EI FINANCIARE. F = RATA UNEI AC IUNI/RISCUL DE ANSAMBLU A PIE EI BURSIERE = RATA VENITULUI PENTRU PROIECT/RATA VENITULUI LA NIVELUL PORTOFOLIULUI RISCUL UNEI AC IUNI ESTE DAT DE VOLATILITATEA ACESTEIA LA BURS . DAC F = 1,5 ATUNCI AC IUNEA ESTE CU 50% MAI RISCANT DECT PIA A N ANSAMBLU (DE REGUL F = 1). 4. COSTUL FIRMEI CARE INVESTE TE CAPITAL N PROIECTE

c rentabilitatea firmei

! p ponderea k coeficientul
i!1 sursei de finantare in capitalul investit in proiect

aferent sursei de finantare

SURSELE DE FINAN ARE ALE PROIECTELOR POT FI CAPITALURI PROPRII I CELE MPRUMUTATE. ANALIZA DE SENSIBILITATE A FLUXULUI DE NUMERAR POATE TI STRUCTURALA IN URM TOARELE ETAPE: DETALIEREA FLUXULUI DE NUMERAR PE FACTORII S I DETERMINAN I (M RIMEA PIE EI, COTA DE PIA DE INUT , PRE UL PRODUSELOR, ETC.); STRUCTURAREA COSTURILOR N VARIABILE I FIXE; PREVIZIONAREA DIFERITELOR SCENARII DE EVOLU IE A ST RILOR ECONOMIEI I A VALORILOR FACTORILOR SAU ELEMENTELOR DE COST CORESPUNZ TOARE FIEC RUI SCENARIU; ESTIMAREA COEFICIENTULUI DE ELASTICITATE PENTRU DIFERI I FACTORI DE RISC, RESPECTIV ELEMENTE DE COST, N FUNC IE DE VARIA IA M RIMII LOR DE LA UN SCENARIU LA ALTUL (CONSIDERND CEILAL I FACTORI CONSTAN I); SINTETIZAREA INFLUEN EI FIEC RUI FACTOR CA PROCENTE DE VARIA IE A FLUXULUI DE NUMERAR NET (PROFITULUI) PREVIZIONAL; SELECTAREA FACTORILOR DE RISC CE AU UN IMPACT RIDICAT ASUPRA VARIABILIT II PROFITULUI N VEDEREA REALIZ RII UNOR PREVIZIUNI CT MAI ATENTE" A ACESTORA; ESTIMAREA VARIABILIT II REZULTATELOR FIRMEI PE BAZA SCENARIILOR DE EVOLU IE A FACTORILOR DE RISC.

CALCULUL VENITULUI NET ACTUALIZAT AL INVESTI IEI REALIZEAZ CU AJUTORUL URM TOARELOR MODELE:
factor VNA ! Fde anuitate V v p v  L  M  Ii ! 0 factorul Ii ! q Fanuitate de

SE

q p v  L  M ! investitia reala
de

factorul V v ! Ii p v  L  M Fanuitate

! Volumul vanzarilor

I pv factorul V v Fanuitate

de

 L ! M ! pretul unitar de vanzare

COSTUL RESURSEI UMANE PE UNITATEA DE PRODUS Ii L ! ? v MA p coeficient V v Fanuitate ul de COSTUL MATERIALELOR PE UNITATEA DE PRODUS Ii M ! k  L factorul V v Fanuitate de VALOAREA FACTORULUI DE ANUITATE SE CALCULEAZ ASTFEL:
factor Fanuitate de !

Ii V v p v _ L _ M

ANUITATEA REPREZINT SUMA CE SE PL TE TE ANUAL DE UN DEBITOR N VEDEREA RAMBURS RII UNUI MPRUMUT. RISCURILE INVESTI IILOR FINANCIARE I DE PORTOFOLIU SE CALCULEAZ PLECND DE LA RISCUL DE FIRM I DE LA RISCUL DE PIA . SITUA IA SE ABORDEAZ PLECND DE LA RENTABILITATEA AC IUNILOR CUMP RATE, RESPECTIV REVNDUTE N CONDI IILE PIE EI CONCUREN IALE. N CAZUL PORTOFOLIULUI DEFINIT CA O MUL IME DE ACTIVE MATERIALE I FINANCIARE N CARE O FIRM I INVESTE TE CAPITALUL REAL, ANALIZA RISCULUI SE BAZEAZ PE RENTABILITATEA A TEPTAT A VENITULUI PORTOFOLIULUI I DE LA INFLUEN A RISCULUI. ACESTE INFLUEN E SE M SOAR CANTITATIV PRIN CALCULUL ABATERII MEDII PRACTICE I A ABATERII STANDARD A NTREGULUI PORTOFOLIU. RISCURILE LA NIVELUL PORTOFOLIULUI POT FI SISTEMATICE (NEDIVERSIFICABILE) I NESISTEMATICE (DIVERSIFICABILE). CELE NEDIVERSIFICABILE SE REFER LA INFLUEN A INFLA IEI, LA RATA DOBNZII, LA RISCUL PIE EI, LA RISCUL AFACERII, LA RISCUL FRAUDEI I LA RISCURI PSIHOLOGICE. RISCURILE DIVERSIFICABILE SUNT CREATE DE AC IUNI N JUSTI IE, INSUCCESUL PROGRAMELOR DE MARKETING, SUCCESUL I INSUCCESUL ACTIVIT ILOR DE CONTRACTARE, GREVE, ETC.

RISCURILE SISTEMATICE DENUMITE RISCURI DE FIRM .

I RISCURI DE PIA

MNU POT

FI ELIMINATE PRIN DIVERSIFICARE. RISCURILE NESISTEMATICE SUNT RENTABILITATEA PORTOFOLIULUI SE CALCULEAZ ASTFEL: 1. ABATEREA MEDIE P TRATICE W2 = p1(rr1 ra
2 teptat1)

+ p2(rr2 ra

2 teptat2)

+ .. + pn(rrn ra

2 teptatn)

N CARE p1 pn = PROBABILITATE, rr1 rrn = RENTABILITATEA FIEC RUI ACTIV DIN STRUCTURA PORTOFOLIULUI CERCETAT. 2. COVARIA IA VENITURILOR A DOU ACTIVE (r1, r2) Cov(r1, r2) = p1(r1 ra pn(r1n ra
teptat1)(r2n teptat1)(r2

ra

teptat2)

+ p2(r12 ra

teptat1)(r22

ra

teptat2)

ra

teptat2n)

Covarianta pozitiv

arat

veniturile realizate dep

esc media deciziilor

pozitive corelate. n caz contrar corelarea veniturilor este negativ . Riscul portofoliului n func ie de num rul de proiecte se poate urm ri pe figura 8.

FIGURA 8 NTRUCT FIRMELE AU GRADE DE NDATORARE DIFERITE, ATUNCI SE APELEAZ LA LEVIERUL FINANCIAR CARE REFLECT RELA IA DINTRE RANDAMENTUL CAPITALULUI PROPRIU I GRADUL DE NDATORARE. MODELUL DE CALCUL AL LEVIERULUI FINANCIAR ARE URM TOAREA STRUCTUR MATEMATIC : Lf = [RCR - RAC] = [Randamentul capitalului propriu Randamentul activelor]

RISCUL ASOCIAT FIRMEI (i) N CAZUL APEL RII LA DOU SURSE DE FINAN ARE (DATORII I CAPITAL PROPRIU) SE DETERMIN CALCULND COEFICIENTUL (F) ASTFEL: ponderea ponderea F ! Pdatoriilor F datorii  Pcapitalulu i F capital propriu oripriu
ponderea Pdatoriilor !

Datorii
capital Datorii  C propriu

F = RISCUL FIRMEI RATA ESTIMAT A RENTABILIT ILOR ESTE DAT CAPITALULUI PREZENT N FIGURA 9.

DE LINIA PIE EI

FIGURA 9

RISCURILE ASOCIATE INVESTI IILOR INTERNA IONALE SE POT GRUPA N PATRU CATEGORII DE VULNERABILIT I ASTFEL: MACRORISCURI ECONOMICE. ACESTEA SE SITUEAZ DINCOLO DE CAPACITATEA INFLUEN ATOARE A FIRMELOR TRANSFRONTALIERE (DEZASTRE, TRANSFORM RI EXOGENE ALE PIE ELOR CONCUREN IALE, MODIFIC RI ALE CURSURILOR DE SCHIMB, ALE COSTURILOR PRODUSELOR I ALE RESURSELOR UMANE IMPLICATE, ETC.) RISCURI DE POLITIC ECONOMIC GENERATE DE INCERTITUDINILE AC IUNILOR VIITOARE ALE COMPANIILOR NA IONALE I INTERNA IONALE RISCURI DE NATUR COMPETITIV GENERATE DE REAC IILE COMPETITORILOR LA APLICAREA I DEZVOLTAREA STRATEGIEI FIRMELOR RISCURI DE RESURSE CARE AU N VEDERE VULNERABILIT ILE DETERMINATE DE ADOPTAREA UNEI STRATEGII DE AFACERI CARE IMPLIC UTILIZAREA UNOR RESURSE PE CARE FIRMELE NU LE AU, NU LE POT OB INE I NU LE POT ECONOMISII (LIPSA UNOR TEHNOLOGII PERFORMANTE, LIPSA CAPITALULUI, LIPSA RESURSEI PERFORMANTE N DOMENIUL MANAGERIAL)

RISCUL N AFACERI RECUPERAREA CLASIFIC

REFLECT ETC.

INFLUEN ELE HOLISTICE ALE RISCURILE DE AFACERI SE N

TUTUROR AC IUNILOR DIN PRODUC IE, TRANSPORTURI, VNZ RI, CREAN ELOR, N ACCEP IUNEA SPECIALI TILOR A A CUM SE ARAT ASOCIATE DERUL RII

TABELUL URM TOR: INCERTITUDINILE AFACERILOR INTERNA IONALE SE POT PREZENTA SINTETIC ASTFEL: INCERTITUDINILE N POLITICILE GUVERNAMENTALE, INCERTITUDINI MACROECONOMICE, INCERTITUDINI CU PRIVIRE AL RESURSE COMPANII, INCERTITUDINI TEHNOLOGICE. N VEDEREA ELIMIN RII RISCURILOR GENERATE DE INCERTITUDINI FIRMELE VOR ELABORA MODELE PROPRII CARE ASISTATE INFORMATIC VOR ELIMINA ANTICIPATIV EFECTELE NOCIVE ALE VULNERABILIT ILOR. I SERVICII FOLOSITE DE I INCERTITUDINI CONCUREN IALE

GESTIONAREA RISCULUI DE AR SE POATE REALIZA BENEFIC DAC SE RESPECT URM TOARELE DEMERSURI: AMELIORAREA RAPORTULUI DINTRE C TIGUL POTEN IAL CE SE POATE OB INE DIN EXPLOATAREA OBIECTIVULUI INTERNA IONAL DE INVESTI II I NIVELUL DE RISC. CUNOA TEREA APRIORI A DOMENIULUI N CARE SE FACE INVESTI IA MONITORIZAREA RISCULUI DE AR PENTRU GRUPURILE DE PIE E EXTERNE FAVORABILE INVESTI IILOR VIITOARE ELABORAREA UNOR SISTEME DE ASIGURARE MPOTRIVA RISCURILOR LOCALE I HOLISTICE PRIN DISTRIBUIREA PAGUBELOR PROBABILE PE FACTORII IMPLICA I N REALIZAREA I EXPLOATAREA OBIECTIVELOR DE INVESTI II NEGOCIEREA CADRULUI DE AC IUNE DE C TRE INVESTITORI CU GUVERNELE ARILOR N CARE SE VA REALIZA INVESTI IA ADAPTAREA PROIECTULUI DE INVESTI II LA FORMELE DE INTERNA IONALIZARE A OBIECTIVULUI, INCLUSI9V NCADRAREA NOII UNIT I N MEDIU EXISTENT LA LOCUL CONSTRUC IEI REDUCEREA CAPITALULUI INVESTIT CND APARE CRE TEREA RISCULUI DESF URAREA INVESTI IILOR INTERNA IONALE SE FACE N URMA UNEI ANALIZE TRIDIMENSIONALE RISC COST PROFIT, ASTFEL CA PROFITUL S DEP EASC SUMELE ALOCATE CHELTUIELILOR DE PRODUC IE I S ACOPERE RISCUL ASUMAT

D) MODELAREA RISCULUI DIN PROIECTE PRINCIPALELE METODE UTILIZATE LA MODELAREA RISCULUI DIN PROIECTE SE POT GRUPA ASTFEL: IDENTIFICAREA I CLASIFICAREA RISCURILOR POTEN IALE ANALIZA NUMERIC DESTINAT CUANTIFIC RII RISCURILOR I EVALUAREA PROBABILIT ILOR DE IMPACT PRECIZAREA DIREC IILOR DE DIMINUARE A STRATEGIILOR DE R SPUNS CREIONAREA DECIZIILOR MATEMATICE BAZATE PE CERCET RI OPERA IONALE ASISTATE INFORMATIC CU SISTEME EXPERT EXTINDEREA ASIST RII DECIZIILOR CU RECURS LA INTENSIFICAREA FOLOSIRII INTELIGEN EI ARTIFICIALE CUANTIFICAREA RISCURILOR FOLOSIND DIAGRAMELE ISHIKAWA, MODELE MARKOV, SIMUL RI MONTE-CARLO, ARBORI DE DECIZIE I ANALIZE DE SENZITIVITATE REALIZATE LA NIVELUL REZULTATELOR FINANCIARE MODELELE DE RISC BAZATE PE FUNC II DE UTILITATE, PE VALORI A TEPTATE I METODE DE DIMINUARE A INCERTITUDINII.

DECIZIA TEHNOLOGICO MANAGERIAL I CEA ECONOMICO FINANCIAR PRESUPUNE INTERAC IUNEA DINTRE DECIDEN I I MEDIU AMBIENT. ATITUDINEA DECIDEN ILOR FA DE RISC SE POATE MP R I ASTFEL: SPECIALI TII CONSIDER C PRACTICA A DEMONSTRAT C DECIDEN II INDIVIDUALI SE OPUN ASUM RII RISCULUI, N SITUA II MAI COMPLEXE CND SE PUNE PROBLEMA OP IUNII NTRE PROFIT I PIERDERI DECIDEN II ELABOREAZ DECIZII PROTEJND C TIGUL SIGUR, MANAGERII DE SUCCES SUNT SPECIALI TII CARE I-AU ASUMAT CELE MAI MULTE RISCURI. GRADUL DE CUNOA TERE A MEDIULUI DECIZIONAL PERMITE CONSTRUIREA DECIZIILOR N TREI SITUA II I ANUME: DECIZII INCERTE (LIPSESC INFORMA IILE PRIVIND PROBABILIT ILE DE REALIZARE A ST RILOR NATURII CEEA CE FACE CA EVOLU IA ACESTORA ESTE ANTICIPAT CU APROXIMA IE), DECIZII N CONDI II DE RISC OPEREAZ CU UN NUM R DE VARIABILE CONTROLATE DAR CARACTERISTICILE LOR SUNT INSUFICIENT CUNOSCUTE CEEA CE CONDUCE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR CU PROBABILITATE REDUS . MODELELE DE DECIZII N CONDI II DE RISC AU URM TOARELE CONFIGURA II MATEMATICE:

M mod elul Laplace

! max
i

p b p ij nj

! max
ji

n
j

rij
j

M mod elul ! max  opt max p ij  c pes min p ij c Hurwicz

i

M mod elul ! min max rij ! min max p max  p min ij ij Savage
i j i j

N CARE: pb = PROBABILITATEA REALIZ RII PROFITULUI (pij); rij = RATA DE FORMARE A CAPITALULUI; nj = ST RILE NATURII; copt; cpes = COEIFICEN I PESIMI TI (cpes) I OPTIMI TI (copt) CU VALORI MEDII NU S-A PREFERATE N CALCUL 0,5; ry = REGRETUL ECONOMIC C REALIZAT SOLU IA OPTIM OPTIMUSUL CU RISC ZERO. ALT TIP DE DFECIZIE APLICAT N PRACTIC BAZAT CONSECIN ELOR VARIABILELOR DECIZIONALE. ESTE DECIZIA CERT I ASUPRA PE INFORMA II COMPLETE ASUPRA MEDIULUI

LA ALEGEREA VARIANTEI DE DECIZIE CU RISC MINIM TREBUIE INUT CONT DE EXPERIEN A I INTUI IA DECIDENTULUI. PENTRU A LUA N CONSIDERA IE PREFERION A DECIDEN ILOR SE APELEAZ LA CONCEPTUL DE UTILITATE. ACEST CONCEPT (UTILITATEA) SE EXPRIM PRIN GRADUL DE SATISFAC IE PE CARE-L OB INE DECIDENTUL CND OPTEAZ PENTRU O VARIANT DE DECIZIE CARE SE RAPORTEZA BENEFIC ASUPRA OBIECTIVELOR DIN PROIECTELE ORGANIZA IEI. UTILITATEA ESTE UN INDICATOR ADIMENSIONAL CEEA CE FACE CA DIFERITELE CARACTERISTICI A DECIZIILOR S FIE ADITIVE (S SE ADUNE). ADITIVIATEA SE APLIC N MODELE DE DECIZIE MULTICRITERIALE UNDE SE LUCREAZ CU UNIT I DE M SUR DIFERITE. UTILITATEA ESTE CONSIDERAT CA O CONTIFICARE A PREFERIN ELOR (PENTRU DOU VARIANTE Vi I Vj DE REZOLVARE A UNEI PROBLEME DECIZIONALE SE ALEGE VARIANTA CU RISC MINIM COMPARARNDU-LE ASTFEL Vi P Vj; Vj P Vi; Vi I Vj; P = OPERATOR DE PREFERIN ; I = INDICATOR DE INDIFEREN ). NIXTURILE DINTRE VARIANTELE Vi I Vj SE CONSTRUIESC ASTFEL:
var Vnou ianta ! pVi  (1  p) Vj ; p? ,1A= PROBABILITATEA REALIZ RII VARIANTEI (i). 0

CONSTRUIREA DECIZIILOR N CONDI II DE RISC URM RE TE CREAREA DE VALOARE AD UGAT ABORDEZE VULNERABILIT CEEA DE TERMIN SPECIALI TII S

ILE CALCULND RISCURILE LA NIVELUL I RISCURILE LA NIVELUL

VENITURILOLR (PARAMETRII DE EFECT)

COSTURILOR (PARAMETRII DE EFORT). ACEAST ABORDARE FACE APEL LA MATRICEA DECIZIONAL (TABELUL 8). M RIMILE DIN TABEL AU

URM TOARELE SEMNIFICA II: V = VARIABILE; S = ST RILE NATURII; c = CONSECIN ELE ALEGERII VARIANTEI DE DECIZIE N CONDI IILE

ST RILOR NATURII. RISCUL IMPLICAT N ALEGEREA VARIANTELOR DE DCIZIE SE EVALUEAZ PE BAZA CALUCL RII I ANALIZEI A DOI INDICATORI.

TABELUL 8. MATRICEA CONSECIN ELOR DECIZIONALE (N CONDI II DE RISC)

MEDIUL AMBIANT DECIZIONAL DECIDENT V1 V2 VARIANTE DECIZIONALE . . Vi
. .

ST RILE NATURII S1 (p1) C11 C21 . . Ci1

. .

S2 (p2) C12 C22 . . Ci2

. .

Sj (pj) C1j C2j . . Cij . . Cmj

Sn (pn) C1n C2n . . Cin

. .

Vm

Cm1

Cm2

Cmn

DISTAN A DINTRE VALOAREA CEA MAI MIC I CEA MAI MARE FA DE MEDIA CONSECIN ELOR CALCULATE. ABATEREA STANDARD N CAZUL UNEI DISTRIBU II NORMALE DE PROBABILITATE CARE M SOAR VARIA IA CONSECIN ELOR FA DE VALOAREA A TEPTAT (Ei).

W!

i !1

2 c  ij  E i p i

CARE:

cij

CONSECIN A ALEGERII

VARIANTEI AIB

(i);

pi

PROBABILITATEA REALIZ RII VALORII A TEPTATE (Ei). VARIANTA RA IONAL DE DECIZIE TREBUIE S N CAZUL RISCULUI ABSOLUT VALOARE MINIM . ABORDAREA RISCULUI RELATIV CARE SE REFER UNITATEA MONETAR DE VALOARE A TEPTAT CALCULND ABATEREA STANDARD RELATIV VARIANTELE DE DECIZIE CU RISC SC ZUT. N CAZUL DECIZIILOR CU RISC ASOCIAT MEDIU CARE SUNT INDIFEREN I FA VARIANTA RA IONAL DE DECIZIE APLICND I A DECIDEN ILOR I SE ALEGE VALORII METODA DE VULNERABILIT LA PAGUBA PE SE POATE DETERMINA (Wr) COEFICIENTUL DE

VARIA IE (cvi). VALORILE MINIME ALE ACESTOR INDICATORI INDIC

A TEPTATE (SPERAN A MATEMATIC ) MAXIME.

N CAZURI PRACTICE SE PROCEDEAZ ASTFEL: - CALCULAREA VALORII A TEPTATE PENTRU FIECARE VARIANT ASTFEL:

E i ! p j C ij
j!1

Cij = CONSECIN A DECIZIEI FINALE

- SE ALEGE VARIANTA - MAXIM VENIT - MINIM COST DAC LA COMPARAREA UNUI SET DE VARIANTE (Vi, Vle, Ve) REZULT VALORI A TEPTATE EGALE ATUNCI DEPARTAJAREA VARIANTEI OPTIME DE DECIZIE SE FACE CALCULND GRADUL DE RISC. GRADUL DE RISC M SOAR DEVIEREA PL ILOR POSIBILE DE LA VALOAREA A TEPTAT . CRE TEREA GRADULUI DE NCREDERE AL VARIANTEI DE DECIZIE SE ASIGUR PRIN APELAREA UNOR INFORMA II SUPLIMENTARE. ACESTE INFORMA II OB INUTE EXPERIMENTAL PERMIT REVEDEREA PROBABILIT ILOR ST RII NATURII I FACILITEAZ IDENTIFICAREA STRATEGIEI OPTIME DE CONSTRUIRE I APLICARE A DECIZIILOR. VALOAREA INFORMA IILOR SUPLIMENTARE PERFECTE (V/P) ESTE DAT DE DIFEREN A DINTRE PROFITUL ESTIMAT FOLOSIND INFORMA IA PERFECT I PROFITUL POSIBIL DE REALIZAT F R UTILIZAREA INFORMA IEI PERFECTE.

 profitul profitul V / P ! p max im  p min im V /P f r V /P N CAZUL DECIZIILOR DE MARE COMPLEXITATE SE APELEAZ LA METODA ARBORELUI DECIZIONAL N CARE SUNT IMPLICATE EVENIMENTE ALEATOARE. PRIN INTERMEDIUL ARBORELUI DECIZIONAL SE DESCRIU PROCESELE APELND LA DIAGRAME N CARE EVENIMENTELE VIITOARE CONDI IONEAZ DECIZIA. LA CONSTRUIREA ARBORELUI DECIZIONAL SE PARCURG URM TOARELE ETAPE: VALOAREA NODURILOR DE DECIZIE TREBUIE S DEPIND NUMAI DE EVENIMENTELE VIITOARE ESTIMATE DECIZIILE INTERMEDIARE S FIE CONDI IONATE DE REZULTATELE ESTIMATE ALE DECIZIILOR FINALE DECIZIA PRIMULUI NOD DE DECIZIE S DEPIND DE EFECTELE CUMULATE ALE TUTUROR DECIZIILOR INTERMEDIARE I FINALE STABILIREA NODURILOR DECIZIONALE N CARE ARCELE REPREZINT ALTERNATIVELE DECIZIONALE DIN CARE SE ALEGE SOLU IA CU PROFIT MAXIM PRECIZAREA NODURILOR DE INCERTITUDINE N ARE SE TRASEAZ MODUL DE EVOLU IE A PROCESULUI DECIZIONAL N FINAL SE CALCULEAZ VALORILE PE TIPURI DISTINCTE DE NODURI NCEPND CU ULTIMUL SPRE PRIMUL NOD DECIZIONAL

OPERA IONALIZAREA METODEI ARBORELUI DECIZIONAL PRESUPUNE PARCURGEREA UNOR ETAPE DISTINCTE: DEFINIREA PROBLEMEI DECIZIONALE, A EVENIMENTELOR POSIBILE CARE CONDI IONEAZ PROBABILISTIC

CONSECIN ELE DECIZIONALE ALE FIEC REI ALTERNATIVE; REPREZENTAREA GRAFIC VARIANTELOR INFLUEN EAZ A NODURILOR DECIZIONALE, A I EVENIMENTELOR CARE

DECIZIONALE

CONSECIN ELE ACESTORA SUB FORMA UNUI

ARBORE STILIZAT, CU UN NUM R VARIABIL DE RAMIFICA II, CORESPUNZ TOR VARIANTELOR I EVENIMENTELOR

ABORDATE (FIGURA 10).

FIGURA 10. REPREZENTAREA UNUI ARBORE DECIZIONAL (NOTA II FOLOSITE: SN - STARE A NATURII, V-VARIANT C-CONSECIN DECIZIONAL , DECIZIONAL , RESPECTIV PROFIT SAU PIERDERE)

FIECARE NOD ARE UN SINGUR ASCENDENT I UNUL SAU MAI MULTE NODURI DESCENDENTE. NODURILE POT FI DE TIP: DECIZIE (NOTAT CU D LA REZOLVAREA PRIN PROGRAME INFORMATICE), EVENIMENT SAU ANS (NOTAT CU E SAU C - CHANCE - ENG. LA REZOLVAREA CU PROGRAME INFORMATICE SPECIFICE), TERMINAL SAU FINAL (AL CONSECIN ELOR) LA RNDUL LOR, RAMURILE POT FI: VARIANTELE DECIZIONALE: PORNESC DIN NODURI DE TIP D I AJUNG N NODURI DE TIP EVENIMENT E (C) SAU N NODURI TERMINALE; ST RILE ALE NATURII (AU ASOCIATE PROBABILIT I): PORNESC DIN NODURI DE TIP E/ (C) I AJUNG N NODURI DE TIP DECIZIE D SAU N NODURI TERMINALE. 3. DETERMINAREA CONSECIN ELOR DECIZIONALE AFERENTE FIEC REI VARIANTE CONDI IONATE DE PROBABILITATEA DE APARI IE I MANIFESTARE A EVENIMENTELOR RESPECTIVE; 4. DETERMINAREA PROBABILIT ILOR DE APARI IE A EVENIMENTELOR I NSCRIEREA ACESTORA PE RAMURILE DE TIP EVENIMENT. ESTE DEOSEBIT DE IMPORTANT ESTIMAREA CT MAI MARE EXACT A PROBABILIT ILOR DE APARI IE A EVENIMENTELOR. ERORI FOARTE MICI POT AVEA CONSECIN E NEGATIVE DINTRE CELE MAI MARI ASUPRA CALIT II DECIZIILOR ADOPTATE N FINAL.

5. CALCULUL SPERAN EI MATEMATICE CONSECIN I VARIANT DECIZIONAL : ADIC : p j c ij

j!1 n

PENTRU

FIECARE

VALOAREA UNUI NOD TIP DECIZIE D SE IDENTIFIC CA: MAXIM DINTRE VALORILE NODURILOR DE LA SFR ITUL RAMURILOR DE DECIZIE CARE PORNESC DIN NODUL RESPECTIV; MINIM DINTRE VALORILE NODURILOR DE LA SFR ITUL RAMURILOR DE DECIZIE CARE PORNESC DIN NODUL RESPECTIV. 6. ALEGEREA VARIANTEI OPTIME. SE REALIZEAZ PE BAZA ANALIZEI COMPARATIVE A SPERAN ELOR MATEMATICE DETERMINATE N ETAPA PRECEDENT . SPERAN A MATEMATIC CU VALOAREA CEA MAI MARE/MIC INDIC DECIZIA OPTIM . PRACTIC SOLU IA REPREZINT UN DRUM" PRIN ARBORE, O STRATEGIE PE CARE DAC FIRMA O URMEAZ I VA ASIGURA UN BENEFICIU MAXIM SAU UN COST MINIM. CITIREA SOLU IEI SE FACE DE LA NODUL INI IAL (NOTAT CU 1) C TRE CELE FINALE, URM RIND VALORILE CELE MAI FAVORABILE N NODURILE DE TIP DECIZIE I CONSIDERND TOATE EVENIMENTELE CA FIIND POSIBILE. VOLUMUL MARE DE CALCULE NECESAR APLIC RII ACESTEI METODE POATE FI DIMINUAT DAC SE APELEAZ LA PRODUSUL PROGRAM PRECISION TREE REALIZAT DE POLISADE CORPORATION.

METODELE DE DECIZIE N CONDI II DE RISC I INCERTITUDINE SE APLIC ATT LA PROBLEMELE DECIZIONALE UNICRITERIALE CT I PROBLEMELOR DE DECIZIE MULTICRITERIALE. N PROIECTELE DE INVESTI II SOLU IA RECLAM NTOCMIREA UNUI STUDIU DE FEZABILITATE CARE EVALUEAZ COSTURILE IMPLICATE, RANDAMENTELE PAR IALE ALE ECHIPAMENTELOR, TERMENUL DE RECUPERARE, CALITATEA PRODUSELOR FINALE, NIVELUL CONSUMURILOR MATERIALE I ENERGETICE. APLICAREA METODELOR MULTCRITERIALE RECLAM CA TOATE ATRIBUTELE S FIE M SURATE CU ACEEA I UNITATE DE M SURI (ACEEA I SCAR ) CEEA CE IMPLIC APLICAREA URM TORULUI ALGORITM SEMNIFICATIV. TRANSFORMAREA CONSECIN ELOR N UTILIT I U ijh ! a2  a0 jh jh a1  a 0 jh jh

Uijh = UTILITATEA CONSECIN ELOR VARIANTEI (i) PENTRU CRITERIUL (j) N CONDI II OBIECTIVE (h) 1 0 N CARE: a jh= CONSECIN A CEA MAI FAVORABIL ; a jh= CONSECIN A CEA MAI NEFAVORABIL

CALCULAREA UTILIT
U sijh ! k jU ijh
j !1 n

II SINTEZE (Usyh) CU O RELA IE DE FORMA:

kj = COEFICIENT DE IMPORTAN ACORDAT FIEC RUI CRITERIU CONSTRUIREA UNEI NOI MATRICI CU VALORILE UTILIT II SINTEZ (PE LINIE APAR VARIANTELE DE DECIZIE IAR PE COLOANE ST RILE NATURII) PLECND DE LA NOUA MATRICE PROBLEMA SE REZOLV PLECND DE LA DECIZIA UNICRITERIAL . DETERMINAREA SPERAN EI MATEMATICE MAXIME A APLIC RII DECIZIEI SE FACE CU UN MODEL DE FORMA: V opt ( SPM ) ! max
h h !1

U syh p h

ANALIZA DE SENZITIVITATE A PROIECTELOR SENSIBILE LA RISC IMPLIC PARCURGEREA A DOU ETAPE I ANUME: MODIFICAREA UNUI PARAMETRI DECIZIONAL CONSIDERND CONSTANTE CELELALTE I LUAREA N CONSIDERARE A MODIFIC RILOR SIMULTANE A MAI MULTOR VARIABILE DE DECIZIE.

ANALIZA DE SENZITIVITATE REALIZAT CU SOFTWARE TORNADO, SPINDER I SENZITIVITY (PLOT CHART) SE FACE PLECND DE LA MODIFIC RILE MULTIPLE PROVOCATE LA NIVELUL VARIABILELOR DE DECIZIE. CEL MAI UTILIZAT SOFTWARE ESTE CEL AL SENZITIVIT II CARE PERMITE CALCULAREA EVOLU IEI VARIABILELOR DE IE IRE N FUNC IE DE MODIFICAREA UNEI VARIABILE DE INTRARE ASTFEL SE DETERMIN EVALUAREA RATEI INTERNE DE RENTABILITATE A UNUI PROIECT N FUNC IE DE MODIFICAREA VALORII INVESTI IEI. NEAJUNSUL ACESTUI SOFT ESTE DAT DE IGNORAREA VALORILOR PROBABILE ALE VARIABILELOR DECIZIONALE CARE NEAJUNS SE POATE ELIMINA APELND LA TEHNICA SIMUL RII APLICABIL N STUDIUL RISCURILOR DIN PROIECTE. SIMULAREA ESTE O TEHNIC DE REALIZARE A EXPERIMENTELOR ASISTATE INFORMATIC APELND LA MODELE LOGICO-MATEMATICE CARE POT DESCRIE COMPORTAREA UNUI SISTEM REAL DE-A LUNGUL UNEI PERIOADE MARI DE TIMP. CA TEHNIC DE SIMULARE DESTINAT ANALIZEI RISCURILOR CARE INFLEUN EAZ COSTURILE PROIECTELOR, I A RENTABILIT II SE RECOMAND METODA MONTE-CARLO CARE PERMITE GENERAREA TUTUROR COMBINA IILOR DE VARIABILE IMPLICATE N PROCESELE ANALIZATE.

ANALIZA RISCULUI ASOCIAT PROIECTELOR PRIN APLICAREA SIMUL RII SE REALIZEAZ PARCURGND URM TOARELE ETAPE OPERA IONALE: PRECIZAREA FACTORILOR CARE INFLUEN EAZ FLUXUL INTR RILOR I IE IRILOR DIN PROIECTE CONSTRUIREA MODELULUI CARE INCLUDE CORELA IILE DINTRE FACTORI I DOMENIUL ANALIZAT I OPTIMIZAREA ACESTOR CORELA II APLICAREA METODEI MONTE-CARLO I CONSEMNAREA VALORILOR PENTRU FIECARE VARIABIL DIN PROCES DETERMINAREA DISTRIBU IEI DE PROBABILITATE ALE FACTORILOR IMPORTAN I DE DECIZIE ANALIZA REZULTATELOR SIMUL RII N IDEEA ALEGERII VARIANTEI PREFERATE DE DECIZIE E) ABORDAREA RISCULUI DE EXPLOATARE A OBIECTIVELOR REALIZATE PE BAZA PROIECTELOR DE INVESTI II METODELE DE ANALIZ A RISCULUI N EXPLOATAREA OBIECTIVELOR REALIZATE PRIN APLICAREA N PRACTIC A PROIECTELOR DE INVESTI II SUNT N PRINCIPAL URM TOARELE: 1. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE I ELASTICITATE RISCUL DEPINDE ATT DE (COSTURI DE PRODUC IE, PRE URILE DE VNZARE A PRODUSELOR, CIFRA DE AFACERI) CT I DE DACTORII CARE PERMIT REALIZAREA PROFITULUI N CONDI II INCERTE ALE PIE EI CONCUREN IALE.

AGREGAREA CHELTUIELILOR I A VENITURILOR NTR-UN MODEL DE FUNC IONARE PROFITABIL A UNIT II RECLAM CUNOA TEREA PUNCTULUI CRITIC LA CARE COSTURILE DE EXPLOATARE SUNT EGALE CU NCAS RILE (PROFIT ZERO). ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCT CRITIC) SE FACE DIFEREN IAT PENTRU FIRMELE NONPRODUCTIVE FA DE CELE CARE REALIZEAZ O GAM DIVERSIFICAT DE UTILIT I. N CAZUL FORMELOR MONOPRODUCTIVE PRAGUL DE RENTABILITATE SE DETERMIN ASTFEL:
valoric PR !

Cheltuieli le fixe (int retinere , personal , amortizari , etc .) p pretul p pretul unitar  v cos tul
de vanzare var iabil unitar

PRAGUL DE VNZARE LINIAR REPREZINT VOLUMUL FIZIC AL PRODUC IEI VNDUTE CARE ACOPER TOTALUL CHELTUIELILOR (FIXE I VARIABILE) IAR PROFITUL ESTE EGAL CU ZERO. PENTRU FORMELE CARE PRODUC I VND O GAM VARIABIL DE PRODUSE EVALUAREA RISCULUI SE FACE PRIN TREI METODE: 1. GRADUL DE UTILIZARE A CAPACIT II DE PRODUC IE CORESPUNZ TOR PUNCTULUI CRITIC
de R risculloatare ! exp absolut Pragul de renatabili tate valoric de rentabilit ate real

Pragul

x 100

2. INDICELE DE SECURITATE AL NTREPRINDERII Is ! ( Prentabilit

ate real

 Pragul

de rentabilit ate absolut

) / Pragul

de rentabilit ate real

3. INDICATORUL DE POZI ip ! Pragul real de  Pragul rentabilit ate absolut Preal  Pabsolut ! Pragul absolut

IE

4. COEFICIENTUL DE VOLATILITATE c vol

INDICELE (ip) INDIC

FLEXIBILITATEA ABSOLUT

A FIRMEI ANALIZATE (ip = MAX)

DE A- I ADAPTA PRODUC IA LA CERINE ELE PIE EI. DAC ARE ACEEA I VALOARE INFORMA IONAL POZI IE CARE INDIC FLEXIBILITATEA UNIT II. CA

ATUNCI RISCUL DE EXPLOATARE ESTE MINIM. INDICELE DE VOLATILITATE I INDICATORUL DE

POZI IA CIFREI DE AFACERI FA DE PUNCTUL CRITIC GENEREAZ URM TOARELE SITUA II: FIRMA INSTABIL DAC CIFRA DE AFACERI DEP E TE CU 10% PRAGUL DE RENTABILITATE FIRMA RELATIV STABIL CND CIFRA DE AFACERI ESTE CU 20% PESTE PRAGUL DE RENTABILITATE FIRMA CONFORTABIL CND CIFRA DE AFACERI DEP E TE 20% PRAGUL DE RENTABILITATE. DAC SE ACCEPT NELINIARITATEA NTRE CHELTUIELILE VARIABILE I CIFRA DE AFACERI SE CONSTAT C APAR MAI MULTE PRAGURI DE RENTABILITATE (FIG. 11).

FIGURA 11. PUNCTUL CRITIC NELINIAR

RISCUL ESTE DETERMINAT ATT DE DISTAN A FA DE PUNCTUL CRITIC CT I DE RAPIDITATEA DE ATINGERE A ACESTUI PUNCT. ACEAST RAPIDITATE POART DENUMIREA DE EFECTUL DE LEVIER AL EXPLOAT RII (EFECTUL DE LEVIER OPERA IONAL). RISCUL GLOBAL AL FIRMELOR EXPRIM SENSIBILITATEA REZULTATELOR (PROFITUL DIN EXPLOATARE) N RAPORT CU CIFRA DE AFACERI I SE EXPRIM SUB FORMA COEFICIENTULUI DE ELASTICITATE GLOBAL (cg) DENUMIT I COEFICIENTUL EFECTULUI DE LEVIER COMBINAT (CELC). COEFICIENTUL DE ELASTICITATE DENUMIT I GRADUL EFECTULUI DE LEVIER AL EXPLOAT RII (GELE) M SOAR SENSIBILITATEA REZULTATELOR EXPLOAT RII LA VARIA IA CIFREI DE AFACERI I SE CALCULEAZ ASTFEL: GELE ! Marja cheltuieli lor var iabile Re zultatul exp loatarii

COEFICIENTUL EFECTULUI DE LEVIER COMBINAT SE DETERMIN PRIN MULTIPLICAREA EFECTULUI DE LEVIER AL EXPLOAT RII CU EFECTUL DE LEVIER FINANCIAR (N ACEST CAZ CHELTUIELILE FINANCIARE SE POT CONSIDERA FIXE).

F) RISCUL FINANCIAR I RISCUL DE FALIMENT RISCUL FINANCIAR SE DETERMIN PRIN TREI METODE SEMNIFICATIVE: METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE, METODA EFECTULUI DE LEVIER I METODA SCORURILOR. 1. PRAGUL DE RENTABILITATE PRF ! Cheltuieli financiare  Dobanzi ( p pret  c cos t ) Cheltuieli financiare [1  p ponderea cheltuieli  Datorii ]

C cifra de ! afaceri

lor var iabile in cifra de afaceri

2. EFECTUL DE LEVIER FINANCIAR ELF ! ( R rentabilit atea  R rata economica dobanzii

pe piata de imprumut

) Bratul levierului

Bratul levierului financiar

Capital imprumutat Capital propriu

3. MODELUL SCORURILOR ACEST MODEL PERMITE STABILIREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR CU AJUTORUL UNEI RELA II DE FORMA: M mod elul ! c p1R 1  c p 2 R 2  c p 3 R 3  c p 4 R 4  c p 5 R 5 scorurilor N CARE cp = COEFICIEN I DE PONDERARE A RATELOR (R) IMPLICATE N ANALIZ . PE BAZA STUDIILOR REALIZATE DE ECONOMISTUL ROMN E.I. ALTMAN MODELUL SCORURILOR SE POATE SCRIE ASTFEL: M mod elul ! 1,2 R 1  1,4 R 2  3 ,3 R 3  0 ,6 R 4  1 R 5 Altman R1 = [ CAPITAL CIRCULANT / TOTAL ACTIV ] R2 = [ PROFITUL REINVESTIT / TOTAL ACTIV ] R3 = [ PROFITUL INAINTEA DEDUCERILOR SI A IMPOZITULUI / TOTAL ACTIV ] R4 = [ CAPITALIZAREA BURSIERA / DATORII PE TERMEN LUNG ] R5 = [CIFRA DE AFACERI / TOTAL ACTIV ]

RATELE (R1R5) AU URM TOARELE SEMNIFICA II: R1 M SOAR FLEXIBILITATEA FIRMELOR, R2 M SOAR CAPACITATEA DE FINAN ARE INTERN , R3 RAT DE RENTABILITATE ECONOMIC , R4 EXPRIM GRADUL DE NDATORARE, R5 INDIC EFICIEN A UTILIZ RII ACTIVELOR BAZAT PE ROTA IA ACTIVULUI TOTAL PRIN CIFRA DE AFACERI. DAC M e 1,8 FIRMA ESTE N FALIMENT. PENTRU M > 3 SITUA IA FINANCIAR ESTE BUN . DAC M ESTE CUPRINS NTRE 1,8 I 3 REZULT C FIRMA ARE O SITUA IE FINANCIAR DIFICIL . ACEST MODEL SE APLIC N CONDI IILE EXISTENTE BURSEI DE VALORI. MODELELE DE ANALIZ A FIRMELOR CU UN NUM R DE ANGAJA I (10500) TREBUIE APLICATE N PRACTIC INND SEAMA DE SPECIFICUL UNIT II PENTRU A EVITA ERORILE DE CALCUL A COEFICIEN ILOR DE PONDERARE (cp) I A RATELOR (R) IMPLICATE N ABORDAREA ANALIZEI. PRINCIPALELE PRODUSE PROGRAM ELABORATE DE SPECIALI TI N DETERMINAREA RISCULUI N AFACERI I PROIECTE URM TOARELE DENUMIRI: RISC; PERT RISC EXPERT; SUPER PROJECT EXPERT; RISK FOR PROJECT PALISADE CORPORATION; PROJECT MICROSOFT ETC. CON INUTUL COMPLEX AL PRODUSULUI-PROGRAM PROJECTMICROSOFT CUPRINDE ORGANIZAREA ACTIVIT ILOR I A DURATELOR AFERENTE, CONFIGURAREA RESURSELOR, ALOCAREA TUTUROR RESURSELOR IMPLICATE N PROIECTE, PRECIZAREA DETALIILOR REFERITOR LA ACTIVIT I I AJUSTAREA CONFIGURA IILOR COMPLEXE NTRE ACTIVIT I, LOGISTICA MUNCII, ECHILIBRAREA RESURSELOR SUPRAALOCATE, NIVELAREA RESURSELOR PE ACTIVIT I, ETC.

STUDIU DE CAZ PRIVIND MANAGEMENTUL RISCURILOR LA NIVELUL AFACERILOR I A PROIECTELOR DE INVESTI II SE PREZINT SUCCINT LA NCHEIEREA ACESTEI CERCET RI. "SCOPUL UNUI PROIECT ESTE DE A REALIZA CEVA NOU, DE A NDR ZNI, DE A RISCA" (PROJECT MANAGEMENT BODY OF KNOWLEDGE (PMBOK), 1987) MANAGEMENETUL DE RISC PENTRU PROIECTE NCEARCA S ANTICIPEZE I S REZOLVE INCERTITUDINILE CARE AMENIN OBIECTIVELE I TERMENELE PROIECTULUI. INCERTITUDINILE INCLUD NTREB RI CU PRIVIRE LA CALITATEA PIESELOR, SCHIMB RI DE PERSONAL, MODIFIC RI ALE BUGETULUI, INFORMA II INSUFICIENTE SAU REZULTATE INCOMPLETE ALE STUDIILOR. ACESTE RISCURI DUC LA NTRZIERI DE LIVRARE I DEP IRI DE BUGET I POT SUBMINA SERIOS NCREDEREA N PROIECT I N MANAGERUL DE PROIECT. RISCURI IN PROIECTE PERSONAL INSUFICIENT/ NEPOTRIVIT PENTRU PROIECTULUI TERMENE DE PREDARE NEREALISTE BUGETE NEREALISTE OBIECTIVE DE CALITATE NEREALISTE INTERFA A UTILIZATOR CU FUNC IONALITATE SC ZUT CERIN ELE

MODIFIC RI PERMANENTE A CERIN ELOR PROBLEME DE APROVIZIONARE CU ECHIPAMENTE/ PROBLEME DE FUNC IONALITATE A ECHIPAMENTELOR FURNIZATE DE TER I STABILITATEA FINANCIARA A FURNIZORILOR DE ECHIPAMENTE PROBLEME DE FUNC IONALITATE A PRODUSULUI FINIT DOCUMENTA IE NEADECVAT REZISTEN A LA SCHIMBARE IDENTIFICAREA RISCURILOR INTERVIURI: -NTREB RI DESCHISE: "CE S-AR NTMPLA DAC ..." EXEMPLU: LISTA DE NTREB RI PENTRU MANAGERII DE PROIECTE -VOR FI INCLU I CEI CARE CUNOSC PROCESUL, CLIENTUL, PROIECTUL CHESTIONARE TEHNICA GRUPURILOR NOMINALE: SIMILAR CU BRAINSTORMING-UL PARTICIPAN II SUNT PU I S SCRIE PE CTE O FOAIE RISCURILE PROIECTULUI, N ORDINE DESCRESC TOARE AVANTAJ FA DE BRAINSTORMING: NU APARE DOMINARE DIN PARTEA UNOR LEADERI

DIMENSIUNILE EXPUNERII LA RISC N PROIECTE FIECARE EXPUNERE LA RISC ARE DOU DIMENSIUNI: FRECVEN A PIERDERILOR MAGNITUDINEA / SEVERITATEA PIERDERILOR

COSTS OF FIXING ISK IN PROJECTS

Evaluarea riscurilor Frecven a: 80-99%: 5 60-79%: 4 40-59%: 3 20-39%: 2 1-19%: 1

MAGNITUDINE/ IMPACT IMPACT E X P U N E R E TIMP 1 NTRZIERE NESEMNIFICATIV 2 MUTARE A TERMENULUI DE LIVRARE CU MAI PU IN DE UN TRIMESTRU CRE TERE A COSTURILOR CU <5% MODIFICARE A OBIECTIVELOR CU O CRE TERE A COSTURILOR CU <5% 4 MUTARE A TERMENULUI DE LIVRARE CU UN TRIMESTRU CRE TERE A COSTURILOR CU 5-10% MODIFICARE A OBIECTIVELOR CU O CRE TERE A COSTURILOR CU 5-10% 8 MUTARE A TERMENULUI DE LIVRARE CU MAI MULT DE UN TRIMESTRU CRE TERE A COSTURILOR CU 10-20% SPONSORUL/ BENEFICIARUL NU ESTE DE ACORD C OBIECTIVELE NDEPLINESC CERIN ELE 16 MUTARE A TERMENULUI DE LIVRARE IN URM TORUL AN FINANCIAR CRE TERE A COSTURILOR CU >20% OBIECTIVELE NU NDEPLINESC CERIN ELE

COSI

CRE TERE NESEMNIFICATIV A COSTURILOR MODIIFCARE NESEMNIFICATIV A OBIECTIVELOR

SCOP

MATRICEA RISCURILOR

EVALUAREA RISCURILOR - BUGETE NEREALISTE (EXEMPLU)

ELEMENT DE COST CERIN E DIMENSIUNE CONSTRNGERI LEGATE DE RESURSELE HARDWARE PERSONAL DISPONIBILITATE PERSONAL DISPONIBIL N COMPANIE, NU SE A TEAPT VARIA II SEMNIFICATIVE MIX DE PERSONAL POTRIVIT PENTRU PROIECT PUTERNIC MICI, PU IN COMPLEXE SAU U OR DE DESCOMPUS CONSTRNGERI MICI SAU INEXISTENTE PROBABILITATE MIC (0 - 30%)

I TERMENE DE PREDARE
PROBABILITATE MARE (70%- 100%)

PROBABILITATE MEDIE (40% - 60%)

COMPLEXITATE MEDIE, U OR DE DESCOMPUS RESTRNGERI MODERATE

FOARTE COMPLEXE SAU IMPOSIBIL DE DESCOMPUS RESTRNGERI SEMNIFICATIVE

PERSONAL DISPONIBIL N COMPANIE, SE A TEAPT VARIA II DE PERSONAL ANUMITE DISCIPLINE SLAB REPREZENTATE N COMPANIE SATISF C TOR

PERSONALUL NU ESTE DISPONIBIL N COMPANIE S I/SAU SE A TEAPT VARIA II SEMNIFICATIVE ANUMITE DISCIPLINE NEREPREZENTATE N COMPANIE SLAB

MIX MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

EVALUAREA RISCURILOR - BUGETE NEREALISTE (EXEMPLU)

ELEMENT DE COST PROBABILITATE MIC (0 - 30%)

I TERMENE DE PREDARE
PROBABILITATE MARE (70%- 100%)

PROBABILITATE MEDIE (40% - 60%)

SOFTWARE REFOLOSIBIL DISPONIBILITATE EXSIT SOFTWARE COMPATIBIL CE POATE FI REFOLOSIT DATA DE LIVRARE A SOFTWARE-ULUI REFOLOSIBIL NU ESTE CUNSOCUT / POTRIVIT MODIFIC RI MODERATE INFORMA II LIMITATE CU PRIVIRE IA PERFORMAN E I COMPATIBILITATE NU EXIST SOFTWARE COMPATIBIL

MODIFIC RI NECESARE VERIFICARE

MICI SAU INEXISTENTE PERFORMAN E VERIFICATE APLICA IILE SUNT COMPATIBILE

MODIFIC RI SEMNIFICATIVE NEVERIFICAT, NU EXIST INFORMA II

ECHIPAMENTE I INSTRUMENTE DE LUCRU DISPONIBILITATE EXIST SAU TERMENELE DE LIVRARE SUNT COMPATIBILE COMPLET TERMENELE DE LIVRARE SUNT PAR IAL COMPATIBILE PAR IAL NU EXIST , TERMENELE DE LIVRARE SUNT INCOMPATIBILE INEXISTENT

CONTROLUL CONFIGURA IEI

PRIORITIZAREA RISCURILOR -EXEMPLU

EFECT EROARE DE PROGRAMARE CARE DUCE LA PIERDEREA COMPLETA A DATELOR CLIENTULUI EROARE DE PROGRAMARE CARE DUCE LA PIERDEREA UNOR DATE INTERFA A UTILIZATOR DUCE LA OPERARE INEFICIENTA DEP IREA CAPACIT II DE CALCUL A HARDWARE-ULUI PROBABILITATE 20% PIERDERE REZULTAT 100 EXPUNEREA LA RISC 20

30%

80

24

50%

40

20

1%

80

IMPORTANTA UNEI EXPUNERI LA RISC VA DEPINDE MAI MULT DE SEVERITATEA/ MAGNITUDINEA PIERDERILOR DECT DE FRECVENTA LOR METODE DE CONTROL A RISCURILOR EXEMPLE PERSONAL INSUFICIENT / NEPOTRIVIT PENTRU CERIN ELE PROIECTULUI - PRACTICI DE RECRUTARE I TEAM BUILDING - CROSS TRAINING - EMPLOYEE BENEFITS TERMENE DE PREDARE I BUGETE NEREALISTE - FIXAREA DE TERMENE INTERMEDIARE - FOLOSIREA MAI MULTOR METODE DE STABILIRE A TERMENELOR - REUTILIZAREA SOFTWARE-ULUI - ELIMINAREA FUNC IILOR NE-ESEN IALE INTERFA A UTILIZATOR CU FUNC IONALITATE SC ZUTA - TESTAREA PROTOTIPURILOR - PARTICIPAREA UTILIZATORILOR DOCUMENTA IE NEADECVATA - ANGAJAREA DE PERSONAL SPECIALIZAT - MANUALE DE UTILIZARE PENTRU VERSIUNI DE TEST

METODE DE CONTROL A RISCURILOR EXEMPLE MODIFIC RI PERMANENTE A CERIN ELOR - CLAUZE CONTRACTUALE N CONTRACTELE CU CLIEN II - INCLUDEREA CERIN ELOR NOI N VERSIUNI ULTERIOARE - CHANGE CONTROL BOARD PROBLEME DE APROVIZIONARE CU ECHIPAMENTE / PROBLEME DE FUNC IONALITATE ECHIPAMENTELOR FURNIZATE DE TER I - N ELEGERI CU FURNIZORI ALTERNATIVI - CLAUZE CONTRACTUALE N CONTRACTELE CU FURNIZORII I CLIEN II PROBLEME DE FUNC IONALITATE A MODULELOR DE PROGRAM FURNIZATE DE TER I - VERIFICAREA REFERIN ELOR - N ELEGERI CU FURNIZORI ALTERNATIVI PROBLEME DE FUNC IONALITATE A PRODUSULUI FINIT - ANALIZA CERIN ELOR - PARTICIPAREA UTILIZATORILOR IN VALIDAREA FUNC IILOR PE PARCURSUL PROIECTULUI

RENUN AREA LA PROIECT UNA DINTRE CELE MAI DIFICILE DECIZII ALE UNUI MANAGER DE PROIECT ESTE DECIZIA DE A RENUN A LA PROIECT. CHIAR PROIECTELE CU UN MANAGEMENT DE PROIECT CORECT SI CARE AU UN PROGRAM DE MANAGEMENT DE RISC POT E UA DATORITA: DISPARI IEI / FALIMENTULUI CLIENTULUI MODIFICAREA EXAGERATA A OBIECTIVELOR SCHIMB RI N CONDUCEREA COMPANIEI LIPSA DE IMPLICARE A SPONSORULUI PROIECTULUI REDUCERI ALE BUGETULUI RESTRIC II LEGISLATIVE / REGLEMENTARI NOI MODIFICAREA CERIN ELOR PIE EI DISPONIBILITATE LIMITATA A RESURSELOR UMANE NTREB RI PENTRU MANAGERII DE PROIECT PRIVIND ABORDAREA RISCURILOR STRATEGIE # OBIECTIVELE PROIECTULUI SUNT COMPATIBILE CU OBIECTIVELE ORGANIZA IEI # CUM A FOST DETERMINATA DATA DE FINALIZARE A PROIECTULUI # CARE AR FI REZULTATUL INTARZIERII LIVR RII

# CT DE STABIL ESTE INDUSTRIA N CARE SE IMPLEMENTEAZ PROIECTUL # CARE AR FI REZULTATUL OB INERII UNEI FUNC IONALIT I LIMITATE / INCOMPLETE FACTORI EXTERNI # POT EXISTA IMPLICA II "POLITICE" DAC PROIECTUL E UEAZ # EXISTA IMPLICA II INTERNA IONALE ASUPRA PROIECTULUI # PROIECTUL ESTE PARTE DINTR-UN PROGRAM MAI MARE? DAC DA, CARE SUNT CONSTRNGERILE EXERCITATE ASUPRA PROIECTULUI DE ACEST PROGRAM FURNIZORI # CARE ESTE REPUTA IA FURNIZORILOR CU PRIVIRE LA CALITATE # CONTRACTUL CUPRINDE SUFICIENTE DETALII CU PRIVIRE LA CARACTERISTICILE BUNURILOR / SERVICIILOR CE TREBUIE LIVRATE DE FURNIZORI # CONTRACTUL ARE PUTERE JURIDIC # CRITERIILE DE ACCEPTANTA A BUNURILOR / SERVICIILOR LIVRATE SUNT CLARE PENTRU AMBELE P R I

FACTORI ORGANIZATIONALI # EXIST SUPORT DIN PARTEA MANAGEMENTULUI CLIENTULUI # EXIST SUPORT DIN PARTEA MANAGEMENTULUI COMPANIEI CARE IMPLEMENTEAZ PROIECTUL # AU FOST IDENTIFICATE CERIN ELE DE TRAINING LEGATE DE PROIECT ? POT FI ELE INDEPLINITE ? MANAGEMENT # CT DE CLAR SUNT DEFINITE OBIECTIVELE PROIECTULUI # CT DE BINE N ELEGE ECHIPA DE PROIECT METODOLOGIA ALEASA PENTRU IMPLEMENTARE # CARE SUNT APTITUDINILE SI PREG TIREA ECHIPEI DE PROIECT # FINALIZAREA PROIECTULUI DEPINDE DE FINALIZAREA ALTOR PROIECTE # ETAPELE PROIECTULUI SUNT INTERDEPENDENTE # C I UTILIZATORI INDEPENDEN I SUNT IMPLICA I ASPECTE TEHNICE # SPECIFICA IA ESTE CLAR , CONCIS , CORECT I REALIZABIL # CUM AU FOST EVALUATE ALTERNATIVELE TEHNICE # MANAGERUL DE PROIECT ARE EXPERIEN CU UN ALT PROIECT SIMILAR # CARE ESTE COMPLEXITATEA PROIECTULUI # N CATE LOCA II DIFERITE VA FI IMPLEMENTAT POIECTUL # ECHIPAMENTELE / SOLU IILE CE VOR FI FOLOSITE SUNT NOI (NU AU MAI FOST FOLOSITE NAINTE) # CINE VOR FI UTILIZATORII CARE VOR FOLOSI SISTEMUL # CINE R SPUNDE DE DEFINIREA TESTELOR DE ACCEPTANT