Cartarea si bonitarea

terenurilor din comuna

Lovrin
Hodoroaba Claudiu Alin
IFR Anul III
Agronomie
Localitatea Lovrin este amplasată în partea de
nord-vest a judeţului Timiş, la 47 km de
municipiul Timişoara şi 17 km est de oraşul
Sânnicolau Mare. Lovrinul este străbătut de DN6
care face legatura între cele două oraşe, respectiv
vama Cenad. Lovrin este un mic nod feroviar, la
intersecţia dintre trei linii feroviare. Legăturile din
gara Lovrin sunt între Sânnicolau Mare şi
Timişoara, Nerău – Periam – Arad şi Lovrin – Jimbolia.

Vecinii localităţii sunt: la nord satul Pesac (4 km pe drumul judeţean 594), la

sud-est Şandra (circa 10 km pe DN6) şi Bulgăruş (circa 8 km pe drumul
comunal 20), la sud-vest Gottlob (5 km), la nord-vest Tomnatic (10 km) şi
Sânnicolau Mare.
 Relief

Din punct de vedere al formelor de relief întâlnite și descrise geomorfologic, comuna Lovrin
se înscrie în regiunea Câmpiei de Vest, deci avem desface cu o forma de relief de câmpie,
aceasta conferind un caracter specific microregiunii, un aspect întins și uneori monoton,
întrerupt doar de rețeaua hidrografică.
După caracteristicile fizico- geografice se pot separa în acest areal de sud al Mureşului, trei
compartimente delimitate de vechi cursuri ale Mureşului (Aranca şi Galaţca). Astfel: in
compartimentul de NV sunt înălțimi cuprinse intre 70-80 m. În ansamblu, este o zonă joasă,
mlăştinoasă, cu foarte multe cursuri şi braţe părăsite. In compartimentul din est si centru
înălțimea este de aproximativ100m iar in vest sub 100m. Acest compartiment este axat pe un
vechi grind al Mureşului. Înspre Teremia Mare suprafața câmpiei este acoperită cu dune de
nisip.
Hidrologie Si Geologie

Din punct de vedere geomorfologic, întreg teritoriul administrativ Lovrin

se înscrie în câmpia aluvială holocenă, de divagare (de subsidenţă), cu
aspect de albie majoră, formată de râul Mureş. Această câmpie prezintă
pe suprafaţa ei, pe alocuri, depresiuni de tasare, datorită lipsei de
compactitate a substatului de sol şi a solului, noi, denumite crovuri şi
padine. O astfel de depresiune o întâlnim în estul teritoriului administrativ.
Eroziunea datorată vântului este estimată în special în terenurile din
valea cursului Galaţca, datorită existenţei nisipurilor, ale căror particule
sunt uşor de transportat de vânt. Totuşi aceste terenuri sunt considerate
în harta eroziunii solurilor (1976), ca terenuri cu eroziune prin vânt
neapreciabilă (uneori slabă), însă cu pericol de accentuare a eroziunii.
Restul teritoriului este neafectat şi fără pericol de eroziune, faţă de orice
agent de eroziune. Excesul de umiditate conduce la salinizări, iar pe timp
secetos aceste formaţiuni suferă contractări, crăpare şi decojire, care
favorizează un proces incipient de deflaţie.
Procesele de tasare au loc în cadrul aluviunilor, mai ales pe foste albii
colmatate sau pe porţiunile ceva mai înalte acoperite cu loess. Cea mai
intensă tasare, însoţită şi de sufoziune se produce pe câmpurile cu loess.
 Clima

Regiunea în care se încadrează localitatea Lovrin are un

climat temperat - continental – moderat, influenţat de masele
oceanice din vest, de masele subtropicale , de cele polare
maritime şi de masele polare continentale , ultimele două fiind
adesea în alternanţă. Dominante sunt
masele de aer vestic şi sud-vestic, cu umiditate ridicată, care se
impun mai ales primăvara. Peste vară vine aer tropical, dar
adesea şi iarna, când determină dezgheţ şi ridicări bruşte de
temperatură. La începutul toamnei se resimte aerul polar
maritim, ce impune răciri şi creşteri uşoare de precipitaţii, iar
iarna, în alternanţă cu masele de aer din est, aduce geruri. O
influenţă aparte o au Carpaţii, care apără câmpia de invazia de
aer rece polar, maritim şi continental (din N, NE şi E), ca
urmare, aici viscolele de iarnă sunt foarte rare. Pe de altă parte
Carpaţii facilitează advecţia de mase de aer din S, SV şi chiar
NV, adică aer subtropical şi oceanic, precum şi o intensă
activitate frontală.
Temperatura
Temperatura aerului înregistrează variaţii în timp şi spaţiu, datorită
oscilaţiilor radiaţiei solare, care constituie sursa de încălzire a
acestuia. Mai întâi se constată o variaţie diurnă a temperaturii aerului,
datorită mersului diurn al radiaţiei solare. Această variație diurnă se
manifestă printr-o creştere a temperaturii aerului după răsăritul
soarelui până la ora 13, când se atinge maxima, după care
temperatura începe să scadă treptat în cursul nopţii, când se
înregistrează valorile minime.
În comuna Lovrin, temperatura aerului are o repartiţie uniformă pe
suprafaţă. Pe baza datelor obţinute la staţia meteorologică
Sânnicolau Mare (90 m altitudine), s-a calculat temperatura medie
multianuală pentru intervalul 1993-2003. Această valoare este de
10,9°C. Aici iernile durează trei luni pe an, fiind în general blânde şi
mai scurte decât în restul ţării, datorită influenţelor oceanice.
Precipitaţii atmosferice

Variază mult de la un an la altul, datorită activităţii ciclonale şi

invaziilor de aer umed dinspre V, N-V şi S-E. Media multianuală a
precipitaţiilor atmosferice în perioada 1993-2003 este de 518,9 mm
În general în prima jumătate a anului, precipitaţiile sunt mai
abundente decât în a doua jumătate a anului, existând şi excepţii.
Cele mai mici cantităţi medii lunare multianuale cad în februarie (15,8
mm) deoarece în acest timp predomină ciclonul siberian.
Ploile abundente de la începutul primăverii şi sfârşitul iernii se
datorează intensificării ciclonilor din NV, invaziilor de mase de aer
umed care vin dinspre Oceanul Atlantic, precum şi convecţiei termice.
Numărul de zile cu precipitaţii lichide variază între 79-119 zile, iar
numărul de zile cu precipitaţii solide variază între 12 şi 40 de zile.
Fenomenul de secetă are o importanţă deosebită. Tipul de secetă
din arealul comunei Lovrin este de tip panonic.
 Vegetația

În ceea ce priveşte încadrarea geobotanică a

teritoriului UAT, comuna Lovrin face parte din
zona cu vegetaţie zonală de culturi şi pajişti din
zonele stepei, antestepei şi silvostepei.
Ca si arbori întâlnim: plopul negru (Populus nigra),
plopul alb (Populus alba), arinul negru (Alunus
glotinosa).
Din familia graminee se întâlnesc numeroase specii ale genurilor Bromus, Poa şi
Calamangrotis, iar din genul Festuca se întâlnesc speciile Festuca valesiaca, Festuca
ovina, ce formează pajişti stepizate. Se mai întâlnesc in zona si specii xerofite şi
termofile, mai numeroase fiind speciile ierboase din familia Gramineae, Liliacee,
Compositae.
În ceea ce priveşte vegetaţia ierboasă principalele specii componente sunt păiuşurile,
firuţa cu bulbi, bărbos, pirul gros, laptele câinelui, coada şoricelului şi diferite plante
ruderurale. Vegetația de sărătură se formează pe soluri saline şi are caracter intrazonal.
Are o desfăşurare discontinuă, fiind adaptată la regimul de săruri şi umiditate cu totul
Tipuri de sol
În ceea ce priveşte principalele categorii de
soluri ce se regăsesc pe teritoriul administrativ
Lovrin, aceste sunt din categoria soluri
molice (cernoziomice) si a nume:
-cernoziomuri carbonatice
-cernoziomuri gleizate
-cernoziomuri levigate (cambice)
-complexe de cernoziomuri şi psamosoluri,
ce formează două fâşii pe direcţia ENE-VSV

- Cernoziomuri şi cernoziomuri cambice (tipice, gleizate, vertice, sărăturate): 90,2%;

- Eutricambosol (molice): 2,3%;
- Gleiosol (alcalinizate, mlăştinoase, sărăturate): 2,5%;
- Soloneţuri (salinizate, luvice): 0,5%;
- Vertosoluri (sărăturate): 1,3%; - Psamosoluri (molice): 1,2%;
- Entiantrosoluri (alcalinizate, molice): 0,7%;
- Asociaţii de cernoziomuri, eutricambosoluri, psamosoluri, gleiosoluri, soloneţuri, vertosoluri:
1,3%;
 Utilizarea terenurilor agricole în zona comunei Lovrin,
situată în Câmpia de Vest, este diversificată, datorită
solurilor fertile și condițiilor climatice favorabile. Agricultură
este activitatea principală din această regiune, iar terenurile
sunt utilizate pentru o varietate de culturi, dar și pentru
pășunat și creșterea animalelor.
Ameliorarea și protecția solurilor sunt procese esențiale
pentru menținerea fertilității acestora și prevenirea degradării,
mai ales în zonele agricole intens utilizate, cum este cazul
comuna Lovrin și împrejurimilor sale.
Rotația culturilor este una dintre cele mai eficiente metode
de protecție a solurilor și de menținere a fertilității acestora.
Practic, alternarea diferitelor culturi pe aceeași parcelă de
teren ajută la evitarea epuizării solului de nutrienți.
 În concluzie, comuna Lovrin, situată în Câmpia
de Vest, beneficiază de un cadru natural și geologic
favorabil agriculturii, cu soluri fertile și un climat
temperat-continental, care permit cultivarea unei
varietăți de culturi agricole. Însă, utilizarea intensivă
a terenurilor agricole, în special în contextul
schimbărilor climatice și al activităților antropice,
poate duce la riscuri semnificative pentru mediul
înconjurător și pentru sustenabilitatea agriculturii pe
termen lung.
Sursa:
[Link]
[Link]
lovrin/