0% au considerat acest document util (0 voturi)
48 vizualizări14 pagini

Apele Statatoare

Documentul prezintă informații despre apele din Republica Moldova, inclusiv caracteristicile râurilor, lacurilor, bălților și mlaștinilor. Se discută despre clasificarea lacurilor, formarea acestora și importanța lor ecologică, precum și rolul apei în natură și pentru oameni. La final, sunt incluse activități educaționale pentru aprofundarea cunoștințelor despre apele din țară.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
48 vizualizări14 pagini

Apele Statatoare

Documentul prezintă informații despre apele din Republica Moldova, inclusiv caracteristicile râurilor, lacurilor, bălților și mlaștinilor. Se discută despre clasificarea lacurilor, formarea acestora și importanța lor ecologică, precum și rolul apei în natură și pentru oameni. La final, sunt incluse activități educaționale pentru aprofundarea cunoștințelor despre apele din țară.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Apele

Republicii Moldova
Apele curgătoare Apele stătătoare
Apele subterane

Particularitățile râurilor Bălțile și


Lacurile
mlaștinile
Republicii Moldova:
- rețeaua fluvială este mai densă în Nordul și în centrul țării,
deoarece este mai mare cantitatea de precipitații;
- doar 9 râuri au lungime mai mare de 100 km;
- toate râurile RM aparțin la 4 bazine de scurgere
- rîurile RM au alimentație mixtă, predominant pluvial-nivală;
- scurgerea maximă se revine anotimpului de primăvară
Lacul
de Mihai Eminescu

Lacul codrilor albastru


Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de maluri,


Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,


Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmec


Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foşnească,
Undoioasa apă sune!

Dar nu vine… Singuratic


În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
Apele stătătoare
ale
Republicii Moldova.

Lacurile, bălțile, mlaștinile.


Amintiți-vă!
• Ce este un lac?
Lacul este o apă continentală de suprafață, care
ocupă o depresiune din scoarța terestră.
• Clasificarea lacurilor:
după originea chiuvetei: tectonice, relicte,
vulcanice, glaciare, de
baraj;
după tipul scurgerii: cu scurgere și fără scurgere;
după gradul de mineralizare a apei: dulci și sărate;
Lacuri-recorduri:
• Cel mai mare - Marea Caspică
• cel mai adânc - Baikal
• cel mai mare lac dulce - Superior
• cel mai sărat - Marea Moartă
• cel mai „înalt” - Titicaca
• cel mai „jos” - Marea Moartă
• cel mai mare lac din - Ladoga
Europa
[Link]
La sfârșitul lecției veți fi capabili:
• -să explicați esența noțiunilor geografice, în baza studierii
fragmentului de text;
• - să recunoașteți poziția principalelor lacuri naturale și artificiale,
în baza analizei hărții fizice/completării hărții de contur;
• - să clasificați în 3 grupe lacurile naturale, conform originii, în
baza studierii unui tabel;
• - să deduceți modul de formare a trei tipuri de lacuri, în baza
fragmentului de text;
• -să agumentați rolul ecologic al lacurilor, bălților și mlaștinilor,
analizând o schemă.
• Lac de luncă- albie părăsită sau lac format
între grindurile fluviale și malurile râurilor.

• Grind fluvial- ridicătură alungită, formată din


materialul depus (nisipuri, prundiș ș.a.) de
ambele părți ale albiei râului în timpul
revărsărilor.
Clasificați lacurile naturale. Completați o schemă.
Înscrieți denumirea a câte două lacuri de fiecare tip.

Lacuri

Naturale Artificiale

De De baraj Limane De
luncă natural Iazuri
fluviale acumulare

Bulhacul CCostești
Beleu lui Cahul
Stavăr
-Stînca

Bulhacul
Manta Valea Sălaș Dubăsari
Șipotului
Formarea lacurilor naturale
Lacuri de luncă
• Se formează în luncile rîurilor în urma proceselor
de eroziune și acumulare fluvială

Lacuri de baraj natural


• Se formează în depresiunile rezultate în urma
alunecărilor de teren

Lacuri-limane fluviale
• Se formează în urma barării gurii de vărsare a
unor rîuri mai mici de către rîul colector
Localizați pe harta-
contur lacurile
Republicii Moldova
Lacuri naturale:
Beleu
Manta
Cahul
Dracele
Foltane
Sălaș
Roșu
Lacuri de acumulare:
Dubăsari Lacurile
Costești-Stînca naturale și de
Ialoveni acumulare din
Ghidighici Republica
Moldova
Cuciurgan
Plante medicinale Material de împletire

Fructe
Plante furajere Vânatul
viața omului
Rolul bălților și mlaștinilor pentru

natură

Circuitul apei în natură Mediul de viață Formarea solului

Fotosinteză Nivelul apelor subterane


Importanța lacurilor pentru natură și om

1. Circuitul apei în natură L 1. Apă potabilă

2. Fotosinteză A 2. Irigații

natură
C

om
3. Nivelul apei în râu 3. Pescuit
U

pentru
4. Clima locală pentru
R 4. Adăpatul animalelor
I
5. Mediu de viață 5. Recreație
L

6. Mlaștini E 6. Industrie
Pentru acasă:

• Exercițiul 4 pag. 57
• *O listă de acțiuni „Ce pot face eu
pentru a proteja apele din
localitate”?

S-ar putea să vă placă și