DESCRIEREA COMPARATIVA A FENOMENOLOGIEI IN CAZUL UNUI ACCIDENT DE TIP LOCA PENTRU REACTOARELE CANDU SI PWR

Desfasurarea accidentului de tip LOCA (Loss of Coolant Accident) in termeni largi are aceeasi succesiune de evenimente atat pentru reactoarele de tip CANDU cat si pentru reactoarele PWR. La o privire mai atenta insa designul reactorului CANDU induce o serie de deosebiri semnificative, acestea fiind determinate in principal de: pozitia orizontala a tuburilor de presiune, coeficientul de reactivitate pozitiv si de prezenta moderatorului care actioneaza ca un schimbator de caldura. Clasificarea uzuala a LOCA se realizeaza functie de dimensiunea bresei. Aceasta clasificare conduce la urmatoarele categorii: a) Scurgeri b) Brese mici (SBLOCA-Small Break Loss Of Coolant Accident) c) Brese mari (LBLOCA- Large Break Loss Of Coolant Accident)

LBLOCA CANDU Pentru CANDU o bresa mare de tip LBLOCA, este cea care depaseste 100 cm2, adica brese care depasesc ca dimensiune ruperea fiderului cu diametrul cel mai mare. Dupa initierea bresei succesiunea evenimentelor are urmatoarea structura: Faza initiala (0-5 s). Fierberea rapid a agentului de rcire n canalele de combustibil va introduce o inserie pozitiv de reactivitate de ordinal ctorva mk/s pentru o perioad de cteva secunde, cretere pe care sistemele de reglare ale reactorului nu o pot compensa. Creterea puterii reactorului va

mri cantitatea de cldur stocat n combustibil, crescnd temperatura acestuia, acest efect adugndu-se condiilor neadecvate de rcire a combustibilului din canalele din aval de bre. Sistemele de oprire rapid a reactorului vor aciona pentru minimizarea creterii puterii datorit mririi fraciei de vid, limitnd astfel cantitatea de cldur generat n combustibil. Aranjamentul n 8 al unei bucle micoreaz rata de golire a canalelor de combustibil deoarece pentru orice locaie tipic a ruperii, una din trecerile prin zona activ are o cale de comunicare cu brea mult mai lung dect cealalt trecere. Acest lucru ajut la micorarea ratei de

inserie pozitiv de reactivitate. De asemenea, prezena a dou bucle limiteaz golirea rapid a canalelor doar la bucla avariat. Pentru ruperi mari, primul semnal de declanare va fi datorat puterii ridicate a reactorului i creterii rapide a puterii logaritmice. Pentru bree de dimensiuni din domeniul inferior al spectrului de rupture posibile, primul semnal de declanare va fi datorat presiunii ridicate n anvelop. Dup declanare puterea reactorului va scdea rapid. Faza a doua (5-30 s). Aceasta este caracterizata de purjarea si depresurizarea canalelor de combustibil. Pe parcursul a aproximativ 10 secunde, circuitul primar continu s se depresurizeze rapid. Presurizorul va ncerca s menin presiunea n SPTC, iar nivelul n presurizor va scdea rapid. Cnd presiunea din presurizor scade sub valoarea presiunii din bucla intact, aceasta din urm ncepe s descarce agent de rcire n bucla rupt. Cum rcirea elementului combustibil se deterioreaz semnificativ, cldura stocat n combustibil este redistribuit n elementul combustibil. Astfel teaca se va nclzi pn cnd ating temperatura medie a elementului combustibil, care pentru cel mai fierbinte element combustibil este n jur de 1200 oC. Pentru temperaturi cuprinse ntre 800 i 1200 oC, teaca elementului combustibil nu se va defecta dect dac presiunea agentului de rcire devine mai sczut dect presiunea din interiorul tecii. Totui, n acest moment teaca ncepe s sufere i dac nu are loc reducerea temperaturii iar presiunea agentului de rcire continu s scad, se va produce deteriorarea tecii. Dac temperatura tubului de presiune este mai mare de 650 oC i presiunea interioar este mai mare de 1MPa acesta ncepe s se deformeze. Aceast deformare continu pn cnd temperatura tubului de presiune este redus sau pn cnd acesta vine n contact cu tubul calandria datorit deformrii. n acest ultim caz, cldura stocat n pereii tubului de presiune este tranferat rapid moderatorului prin intermediul tubului calandria. Aceast micorare a temperaturii, care are loc n aproximativ 1 2 secunde, va stopa orice deformare ulterioar i asigur o cale direct pentru descrcarea n moderator a cldurii produse n canalul de combustibil.

Faza a treia (30-200 s). Este caracterizata in principal de injectia ECC. La scderea presiunii n colectoare sub 5,5 MPa(a) concomitent cu o valoare ridicat a presiunii n anvelop, a temperaturii ridicate n camera GA sau n camera MID, va fi dat semnalul de LOCA care va iniia injecia ECC i depresurizarea rapid a GA.Ventilele de pe linia de legtur cu presurizorul, din sistemul de alimentare i cel de purificare se vor nchide. Izolarea buclelor va preveni n continuare orice pierdere de D2O din bucla intact. Odat cu iniierea injeciei ECC n bucla rupt, presiunea i debitul de agent de rcire se modific, circuitul ncepnd s se reumple cu lichid. Cnd apa rece va ajunge la bre, debitul prin bre va crete datorit faptului c rezistena hidraulic pentru un lichid subrcit este mai redus dect cea pentru un amestec bifazic. n plus, pe msur ce fracia de vid la aspiraia pompei scade, nlimea de pompare i debitul dat de pomp va crete. Pe msur ce apa rece injectat de ECC va ptrunde n zona activ, la contactul cu tecile fierbini acesta va vaporiza rapid. Debitul de abur astfel produs va reduce temperatura tecii nainte ca agentul de rcire s devin subrcit. Teaca va fi reudat de lichid doar dup ce temperatura sa scade sub valoarea temperaturii Leidenfrost. Rata cu care reumplerea circuitului avanseaz depinde de cantitatea de cldur stocat n conducte i n elementul combustibil. n general, att canalele din amonte ct i cele din aval vor fi reumplute ntr-un interval de timp cuprins ntre 2 i 3 minute de la producerea breei. Dup 75 secunde, curgerea monofazic lichid a agentului de rcire este restabilit pentru toate dimensiunile breei. Pentru bucla intact, presiunea urmrete evoluia presiunii din secundarul GA. Rcirea adecvat a combustibilului este meninut prin circulaia forat a agentului de rcire sau prin termo sifonare dup oprirea automat a pompelor. Reducerea presiunii din bucla intact nu este aa de rapid ca reducerea presiunii din circuitul ECC. Injecia ECC nu va avea loc nainte ca presiunea buclei s scad sub presiunea din ECC. n cele mai multe situaii, acest lucru se va petrece pe parcursul fazei de injecie de joas presiune.

Faza a patra (peste 200 s). Pe timp indelungat rcirea combustibilului din bucla rupt este meninut prin injecia de joas presiune a ECC. Sursa de evacuare a cldurii este reprezentat de schimbtorul de cldur al ECC de joas presiune. Curgerea apei prin bucla rupt este influenat de pierderea de presiune la bre. Acum bucla intact a fost reumplut, iar cldura datorat dezintegrrii produselor de fisiune este transportat prin termosifonare la GA unde este evacuat. LBLOCA PWR Accidentul de tip LBLOCA este considerat in proiectarea reactoarelor nucleare tipul clasic de DBA. Pentru a descrie fenomenologia se considera cel mai rau scenariu ce s-ar putea intampla si se fac urmatoarele ipoteze: o ruptura ghilotinata s-a produs pe conducta care face legatura dintre vasul reactorului si pompa de circulatie si agentul primar se pierde prin ambele capete ale rupturii (bresa 200%). Urmatoarea succesiune de evenimente are loc: Faza de purjare (0-30s). In cateva fractiuni de secunda ZA incepe sa se goleasca ceea ce conduce la o depresurizare rapida a SPTC. Un amestec bifazic apa-abur este format prin atingerea presiunii de saturatie a agentului primar. Din acest moment viteza ratei de depresurizare scade iar reactivitatea negativa introdusa declanseaza reactorul. In aproximativ 10 secunde Sistemul de injectie de Inalta presiune (HPIS) intra in functiune dar o mare parte din debitul injectat se pierde prin bresa. Acumulatorii actioneaza si ei dar datorita existentei aburului pe spatiul descendent de curgere al agentului primar apa injectata nu poate ajunge in partea de jos a ZA. In 20-30 secunde apa de racire bypaseaza aceasta zona aparand si fenomenul de curgere inversa. Datorita racirii reduse si a cresterii cantitatii de caldura din combustibil teaca incepe sa se incalzeasca, temperatura acesteia urcand pana la aproximativ 815 0C. Faza de reumplere (30-40s). Presiunea din SPTC deja este sufucient de scazuta pentru ca apa injectata de ECC sa poata ajunge la baza ZA. Sistemul de Injectie de Joasa Presiune (LPIS) actioneaza asigurand un debit mai mare de apa de racire

decat HPIS. Reumplera ZA incepe la 23 de secunde de la initierea accidentului si dureaza aproximativ 17 secunde. In tot acest timp ZA isi continua incalzirea intr-un mod adiabatic datorita caldurii reziduale care nu a putut fi evacuata. Exista posibilitatea deteriorarii tecii catorva elemente combustibile ceea ce va conduce la blocarea canalelor de curgere deci implicit la inrautatirea racirii. Faza de reinundare (40-250s). Pana in acest moment ZA este probabil descoperita iar temperatura atinge aproape 10000C. Amestecul bifazic uda si raceste partial partea superioara a ZA dar temperatura scade foarte greu. Apare degradarea accentuata a tecilor mai multor elemente combustibile, ceea ce duce la eliberari de produse de fisiune in SPTC implicit in anvelopa prin bresa existenta. Aceasta faza a desfasurarii accidentului incepe in momentul in care baza VR s-a umplut cu apa de racire astfel ca intreaga ZA este reinundata, excesul care se pierde prin spartura fiind colectat si recuperat. Faza de racire pe termen lung (peste 250s). Se realizeaza cu ajutorul LPIS prin circulatie naturala. In tot acest timp abur continua sa fie produs in ZA dar este condensat de sistemul spray al anvelopei apoi colectat, racit si recirculat de ECC. SBLOCA CANDU Pentru bree de dimensiuni echivalente cu aria de curgere a majoritii fiderilor, pompele influeneaz mult mai mult curgerea prin STC dect efectul introdus de bre, astfel curgerea este tot timpul n direcie normal. Datorit creterii fraciei de vid n timp, debitul de agent de rcire descrete n timp datorit scderii nlimii de pompare i a creterii rezistenei hidraulice a circuitului. Cnd reactorul se afl la putere nominal, prima cerin indus de SBLOCA este de a declana reactorul nainte ca tecile elementelor combustibile s rmn n dryout la putere mare un timp indelungat. Declanarea reactorului va avea loc datorit unor parametri de proces. Pentru bree de dimensiunea unui fider, declanarea reactorului va fi iniat n primele trei sau

patru minute i este setat astfel nct s previn dryout-ul. Dup declanare, pe msur ce circuitul primar se golete debitul n colectoare sau n canalele de combustibil poate s scad suficient de mult pentru stratificarea curgerii agentului de rcire n aceste componente. Acest lucru va duce la rcirea cu abur a elementelor combustibile din partea superioar a canalului sau a canalelor de combustibil conectate n zona median a colectoarelor. Funcionarea pre de cteva minute n condiii de curgere stratificata va duce la deteriorarea tecii, deci acest fenomen definete timpul la care injecia ECC trebuie s devin eficient. Odat ce reumplerea a nceput pompele vor menine un debit de circulaie n STC pe termen lung pn cnd sunt oprite pentru a evita cavitaia odat ce circuitul a fost reumplut cu ap rece. Brea este o surs rece mai redus dect n cazul breelor mari astfel nct depresurizarea este mai lent totui, brea rmne cea mai important surs rece pentru evacuarea cldurii de dezintegrare. Bree mai mari dect jumtate din aria unui fider pot s evacueze toat cldura de dezintegrare produs ntr-o bucl a SPTC. Dac ns generatoarele de abur nu sunt depresurizate (ceea ce reduce temperatura secundarului) acestea pot menine o presiune ridicat n SPTC. Este nevoie deci de o depresurizare rapid a GA pentru a nu bloca injecia ECC. Astfel, rcirea rapid a GA grbete depresurizarea SPTC ceea ce va grbi injecia ECC evitndu-se astfel funcionarea SPTC cu inventar redus timp indelungat i deci se mpiedic stagnarea curgerii pe o perioad extins. Exist ns o categorie special de SBLOCA pentru care deteriorarea unui numr limtat de elemente combustibile nu poate fi evitat i anume evenimentele care afecteaz un singur canal. n cazul acestor evenimente, n canalul afectat poate avea loc att deteriorarea elementului combustibil ct i cea a canalului de combustibil, pe cnd restul sistemului de transport al cldurii s se comporte ca n cazul unei SBLOCA. Evenimentele care duc la ruperea tubului de presiune i a tubului calandria pot fi un pericol potenial pentru deteriorarea

componentelor din zona activ. Pentru astfel de evenimente, analiza trebuie s arate c vasul calandria rmne intact, c sistemele de oprire rapid considerate individual i pot exercita funcia i c brea nu se propag la celelalte canale. Un caz particular n spectrul breelor mici l reprezint ruperea de evi n generatorul de abur. n acest caz, ruperea unei evi este similar cu o scurgere, pe cnd ruperea a mai multor evi (n general se consider pn la 10 evi) este similar cu o SBLOCA. Ceea ce este specific acestui eveniment este posibilitatea eliberrii radioactivitii coninute n SPTC n afara anvelopei. Acest accident este detectat prin sistemul de detecie D2O n ap uoar. Operatorul va trebui s izoleze GA defect, iar pe termen lung brea trebuie izolat deoarece apa pierdut nu e recuperabil. n acest scop, operatorul va declana reactorul i va depresuriza SPTC dup care va drena circuitul primar la un nivel inferior tubului rupt pentru ca acesta s poat fi reparat. n acest scop va fi utilizat sistemul de rcire la oprire care poate evacua cldura rezidual cu circuitul primar la presiune nominal, actiunile operatorului nedepinznd astfel de depresurizarea/rcirea secundarului GA. SBLOCA PWR SBLOCA pentru reactoarele de tip PWR este reprezentat de rupturi de dimensiuni pana la care reactorul continua sa ramana sub presiune indiferent de locul unde a aparut bresa (rupturi de pana la 12 cm in diametru pentru tevile SPTC). Deoarece ZA ramane presurizata mai mult timp LPIS nu poate interveni decat destul de tarziu. Cele mai grave rupturi considerate sunt cele aparute pe ramura rece a SPTC. Dupa initierea rupturii apare imediat depresurizarea SPTC dar cu o rata mult mai scazuta decat in cazul LBLOCA. Sistemul automat de control al reactorului sesizeaza scaderea presiunii, arunca barele de control declansand reactorul si oprind reactia de fisiune. Cu toate acestea caldura reziduala din combustibil continua sa fie eliberata. Pe masura ce presiunea scade sub 100 bar HPIS intra in functiune pompand apa cu

presiune ridicata dar debit mic. Cand se atinge 70 bar agentul primar din SPTC se transforma in abur; apa din presurizor fiind prima care se va evapora total. Bule de vapori se formeaza in SPTC si se ridica spre partea superioara a ZA deoarece pompele care asigurau circulatia au fost oprite de catre operator. In legatura cu acest subiect s-au nascut o serie de controverse cu referire la situatia in care pompele sa/sa nu fie oprite la aparitia evenimentului de tip LOCA (SBLOCA/LBLOCA). Daca ar fi lasate sa functioneze ar creste cantitatea de agent primar pierduta prin bresa. Alt motiv pentru care sunt oprite este ca la aparitia amestecului bifazic apar vibratii puternice si ar putea intra in cavitatie inrautatind situatia. Agentul de racira se pierde destul de rapid ajungand sub nivelul conductelor de intarea iesire din reactor dupa aproximativ 250 de secunde. Presiunea inca suficient de ridicata inhiba activarea acumulatorilor si a LPIS ai ECC care ar injecta un debit mai mare de apa de racire. Generatorii de abur se golesc de apa si se umplu cu abur format in reactor care condenseaza si este reintrodus in ZA. Acest lucru este conditionat de o depresurizare rapida a secundarului GA si aducerea la o temperatura scazuta foarte apropiata de saturatie, a acestuia. Aceasta etapa se realizeaza de catre operator prin deschiderea supapelor de siguranta de deasupra presurizorului. Pompele de circulatie au un fel de sifon pe conductele de sub ele care ramane umplut cu apa, blocand astfel patrunderea aburului din ZA spe GA respectiv spartura; abia cand apa din sifon se evapora aburul este lasta sa treaca spre bresa aparand in acest fel o depresurizare rapida a circuitului. Apa din ZA vaporizeaza si un amestec apa-abur reuda, racind partea superioara . Pe masura ce depresurizarea continua ZA poate fi uscata a doua oara ca si in cazul LBLOCA. Nivelul presiunii permite la acest moment interventia acumulatorilo si a LPIS care pot introduce debite mari de apa; ZA este rapid reinundata si adusa la o stare rece. Pe termen lung (peste 350s) caldura reziduala este extrasa in acelasi mod ca la LBLOCA.

BIBLIOGRAFIE 1. M. Ragheb- Loss of Coolant Accident, LOCA-2011 2. D. Dupleac- Analize de securitate nucleare, Note de curs-2011 3. OECD- Nuclear Fuel Behavior in LOCA Conditions-State-of-the-art Report-2009