P. 1
And 513 2002 a Drenurilor

And 513 2002 a Drenurilor

|Views: 29|Likes:
Published by drutzy5

More info:

Published by: drutzy5 on Nov 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/22/2013

pdf

text

original

ROMANIA ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR

B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucuresti, sector 1 Tel.: 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84

DEC1ZIE
nr. 09 din 09 ianuarie 2002 In conformitate cu regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Nationale a Drumurilor, stabilit prin Hotdrdrea Guvemului'nr. 1275 / 1990, modificat si complete id prin Hotardrile de Guvern nr. 24/1994, 276/1994, 250/1997 si 612/1998, si Tn baza Ordinului Ministrului Lucrdfllor Publice, Transporturilor si Locuintei nr. 966/27.06.2001, ing. Aurel Bdlut - Director General al Administratiei Nationale a Drumurilor - Regie Autonomd, emite urmatoarea: DECIZIE: Art. 1. Se aproba Jnstructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind. AND 513-2002. Art. 2. De la data emiterii prezentei Decizii Tsi Tnceteaza aplicabilitatea prevederile Jnstructiunilor tehnice departamentale privind proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind. AND 513-91. Art. 3. DRDP 1-7 si CESTRIN vor duce la Tndeplinire prevederile prezentei Decizii.

CUPRINS

Capitolul I. Principii generate.......................................................................................6 Sectiunea 1. Obiect si domeniu de aplicare....................................................................6 Sectiunea a 2-a. Clasificarea drenurilor...........................................................................6 Sectiunea a 3-a. Referinte...............................................................................................7 Capitolul II. Proiectarea drenurilor pentru drumurile publice ..................................9 Sectiunea 1. Norme generale..........................................................................................9 Secfiunea a 2-a, Proiectarea drenurilor executate Tn sapatura deschisd .... 10 Sectiunea a 3-a. Prescript de amplasare.......................................................................17 Sectiunea a 4-a. Proiectarea drenurilor din spatele zidurilor si culeelor de poduri.......................................................................................................21 Sectiunea a 5-a. Proiectarea drenajului cu drenuri forate ,...........................................23 Sectiunea a 6-a, Proiectarea lucrdrilor de drenare biologicd ........................................26 Capitolul III. Executia drenurilor pentru drumurile publice ....................................26 Sectiunea 1. Executia drenurilor Tn sapdtura deschisd ...............................................26 Sectiunea a 2-a. Executia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin .............................28 Sectiunea a 3-a. Executia drenurilor forate....................................................................29 Sectiunea a 4-a. Executia lucrdrilor de drenare biologicd pentru drumuri publice...................................................................................................30 Capitolul IV. Revizia drenurilor..................................................................................30 Sectiunea 1. Revizia drenurilor pentru drumuri publice.................................................30 Sectiunea a 2-a. Revizia drenurilor executate Tn sdpatura deschisd...........................30 Secpunea a 3-a. Revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin ...............................34 Sectiunea a 4-a. Revizia drenurilor forate.....................................................................34 Secpunea a 5-a. Revizia lucrdrilor de drenare biologicd ..............................................34 Capitolul V. Intretinerea drenurilor din zona drumurilor publice ...........................35 Sectiunea 7. Tntretinerea drenurilor executate Tn sdpdtura deschisd..........................35 Secpunea a 2-a. Intretinerea drenurilor forate...............................................................36 Sectiunea a 3-a. Tntretinerea drenurilor din spatele zidurilor de sprijin .......................37 Sectiunea a 4-a. Tntretinerea lucrdrilor de drenare biologicd........................................37 Sectiunea a 5-a. Mdsuri organizatorice pentru revizia si Tntretinerea drenurilor . 38 Capitolul VI. Norme de protectia muncii specifice reviziei si Tntretinerii drenurilor pentru drumuri publice ............................................................................39 Secpunea 1. Formatia de lucru pentru executia, revizia si Tntretinerea drumurilor.......................................................................................................................39 Sectiunea a 2-a. Unele norme obligatorii de protectia muncii, executiei si Tntretinerii lucrdrilor de drenaj.....................................................................................40 Sectiunea a 3-a. Norme de protectia muncii specifice pentru revizia si Tntretinerea drenurilor................................................................................................41 Capitolul VII. Controlul calitatii lucrarilor de drenaj pentru drumurile publice ........42 Capitolul VIII. Receptia lucrarilor de drenaj pentru drumuri publice .....................43 Capitolul IX. Dispozitii tranzitorii ................................................................................43

CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE

Secfiunea 1 Obiect fi domeniu de aplicare Art. 1. - (1) Prezentele instructiuni tehnice stabilesc norme generate privind proiectarea, executia, revizia si intrefinerea drenurilor pent/u drumurile publice. (2) Drenurile cu addncimi peste 4 m precum si galeriile drenante, puturile absorbante, filtrele aciculare, drenurile din coloane secante nu fac obiectul prezenfelor instructiuni. Art. 2. Drenurile sunt constructs necesare pentru: a) colectarea si evacuarea organizatd a apelor de infiltratie; b) cobordrea nivelului pdnzei freatice cdnd aceasta poate influenta defavorabil comportarea corpului drumului; c) asigurarea stabilitdtii taluzurilor si versantilor; d) asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si infrastructurilor podurilor. Secfiunea a 2-a Clasificarea drenurilor Art. 3. Criterii principale de clasificare a drenurilor: modul de functionare; functia drenului si Tntretinerea lui; tehnologia de executie; terenul Tn care se fundeazd radierul drenului; pozitia drenului Tn raport cu axa drumului. Art. 4. Dupd modul Tn care functioneazd, se deosebesc: drenuri care functioneazd gravitational; drenuri care functioneazd prin ventilatte; drenaj prin lucrdri de inginerie biologicd. Aprobat de: ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR, cu avizul nr. 93/1278/29.11.2001

a) b) c) d)

e)
a) b) c)

Elaborat de: S.C. BOMACOS.R.L.

drenuri de asanare; drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti alunecdtori; drenuri de evacuare a apei; drenuri asociate la ziduri de sprijin. Art. 6. Dupd tehnologia de executie, se deosebesc: a) drenuri executate Tn sdpdtura deschisd, manual sau mecanizat; b) drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din chesoane deschise; c) drenaj realizat prin lucrdri de inginerie biologicd. Art. 7. Dupd natura terenului Tn care se fundeazd radierul drenului, se deosebesc: a) drenuri perfecte (cu baza Tn stratul impermeabil); b) drenuri imperfecte (cu baza Tn stratul permeabil). Art. 8. Dupd pozitia drenului Tn raport cu axul drumului, se deosebesc: a) drenuri longitudinale; b) drenuri transversale; c) drenuri ventuzd sau drenuri pe taluz; d) drenuri spice de captare. Secfiunea a 3-a Referinfe

a) b) c) d)

Legea protectiei mediului nr. 137/1975. Codul silvic nr. 26/1996. Legea apelor nr. 107/1996. Legea nr. 82/1998 de aprobare a Ordonantei Guvemului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Hotdrdrea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea si sanctionarea contraven-tiilor la normele privind exploatarea si mentinerea Tn bund stare a drumurilor publice. f) Ordinul ministrului sdndtdtii nr.536/1997 pentru aprobarea NORMELOR de igiend

a) b) c) d) e)

si a recomanddrilor privind Mediul de viatd al populatiei. g) Codul muncii B.O. nr. 140/12-1972. h) Legea muncii nr.5 B.O. nr.2/4-1-1969. i) Legea nr. 10- 1995. Lucrdri de drumuri. Constructii pentru colectarea si evacuarea apelor. k) ST AS 10.796/2-79. Lucrari de drumuri. Construcjii pentru colectarea si evacuarea apelor. I) STAS 10.796/3-88. Lucrdri de drumuri. Drenuri de asanare. m) STAS 11.210-88. Lucrari de drumuri. Plantatii rutiere. n) STAS 2916-87. Lucrdri de drumuri si cdi ferate. Protejarea taluzurilor si a santurilor. Pante maxime admise pentru santuri si rigole. o) STAS 1913-85. Determinarea granulozitdtii. p) STAS 6054-77. Teren de fundare. Adancimi minime de Tnghet. q) STAS 662-82. Lucrdri de drumuri. Agregate de balastierd. r) STAS 9850-89. Compactarea terasamentelor. s) SR 667-2001 Lucrdri de drumuri. Agregate naturale neprelucrate. t) STAS 1709/1-90. Addncimea fenomenului de Tnghet-dezghet la lucrdri de drumuri. u) STAS 1709/2-90. Actiunea fenomenului de Tnghet-dezghet la lucrdri de drumuri. v) STAS 1709/3-90. Actiunea fenomenului de Tnghet-dezghet. Lucrdri de drumuri. w) STAS 2090-89. Lucrdri de drumuri. Ldtimea drumurilor. x) STAS 2914-84. Lucrdri de terasamente. Confrolul compactdrii umpluturii. y) SR 4032/1-2001. Lucrdri de drumuri. Terminologie. z) STAS 10473-87. Straturi din agregate naturale. Pdmdnturi stabilizate cu ciment. aa) STAS 8175-79. Plantafii rutiere. Clasificare, terminologie si criterii specii lemnoase. bb) Instr. MT-MI Norme metodologice privind conditiile de Tnchidere a cir culatiei si de instituire a restrictiilor de circulateTn vederea executdrii de lucrdri Tn zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. cc) Ind. C. 178-76 Instructiuni tehnice pentru executarea dr'enurilor forate orizontale prin vibroforare. dd) GE.028-97 Ghid pentru executarea lucrdrilor de drenaj orizontal si vertical, ee) AND 513-1991 Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, execufia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice. ff) AND 505-2001 Instructiuni privind activitatea districtului de drumuri gg) C. 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de ziddrie si tencuiald. Buletinul constructor nr. 1-1983. hh) C. 193-79 Instructiuni tehnice pentru executarea ziddriilor din piatrd brutd. Buletinul constructor nr. 9-1979. ii) C.227-88 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucrari de constructii. Buletinul constructiilor nr. 3-88. ii) NE 012-99 Cod do pracfiod pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton preeomprimat Norme de protecfia muncH specifica reviziei si Tntretinerii drenurilor perttru drumuri publice. Se vor respecta Tp.tocmai prevederile din: - Codul muncii publicatTn B.O. nr. 140/1-12-1972. - Legea privind protectia muncii nr. 90/1996; - Norme generale de protectia muncii /1996; - Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si Tntretinerea drumurilor si podurilor Ordin MMPS 357/1998; -Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind norme PSI aprobata prin legea nr. 212/1997 - Norme generale PSI /.-1991. - Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI.

CAPITOLUL II PROIECTAREA DRENURILOR PENTRU DRUMUR1LE PUBLICE
Secfivnea J Prevederi generale Art. 9. Proiectarea drenurilor se face avdnd Tn vedere: a) pozitia platformei drumului fata de linia terenului natural, respectiv Tn rambleu, debleu sau profil mixt; b) conditiile - geologice, geotehnice si hidrogeologice Tn zona; c) conditiile de stabilitate a terasamentelor, versantjlor si lucrarilor de sprijinire Tn zona; d) posibilitatile de evacuare a apei colectate prin sistemul de drenaj, Art. 10 - (1) Drenurile pentru drumuri publice se proiecteazd pe baza studiilor hidrogeologice, topografice si geotehnice, precum si a observatiilor si informatiilor obtinute direct de pe teren. (2) Un calcul hidraulic est© justificat cand nivelul pdnzei de ape subterane influenteazd defavorabil comportarea corpului drumului. (3) Un exemplu orientafiv de calcul este prezentatTn Anexa 3. Proiectantul are libertatea de a alege metoda de calcul pentru drenuri. Art. 11. Tn proiecte se vor specifica mdsurile de protectia muncii.

Sectioned a 2-a Proiecfarea drenurilor executate in sapatura deschisa

Art. 12. - Elementeie geometrice caracteristice drenurilor executate Tn sdpd-tura deschisd sunt addncimea, Idtimea si panta radierului. Art. 13. - (1) Addncimea drenurilor se stabileste Tn functie de: a) addncimea de Tnghet, Tn dren, stabilitd conform STAS 6054-77, sporitd cu 40-60 cm; b) nivelul panzei de apd subterand si regimul hidrologic; c) grosimea maselor de pdmdnt afectate sau posibil a fi afectate de fenomene de instabilitate;

d) natura chimico-mineralogicd a rocilor
(2) (3) manual. Addncimea drenurilor de asanare se limiteazd la 2...3 m. Addncimea drenurilor de consolidare a versantilor se recomandd sd nu depdseasca 4,0 m, cdnd se executd

Art. 14. - (1) Ldtimea drenurilor executafe manual se recomandd Tn functie de adancime, conform tabelului 1,
Tabelul 1 Adancimea drenului Latimea drenului

H(m)
Pdnd la 1,00 (cazuri excepfionale) P '.0...................................1-5 1,5.....................................2,0 2,0.....................................4,0

b(m)
0,60 0,60 - 1,00 1,00 - 1,20 Minim 1,20

(2) Ldtimea drenurilor execufate mecanizat se stabileste Tn functie de Idtimec cupei utilajului de sdpat din dotarea constructorului. dar nu mai mic de 0,25 m. Art. 15. - (1) Panta longitudinald a drenurilor cu radier rigid se stabileste de 0,2......10%, Tn functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitdtii. Se recomandd adoptarea pantelor Tn intervalul 2.............5%. (2) Panta longitudinals a drenurilor cu radier elastic se recomandd 2.....................3%; panta maxima admisd pentru santuri si rigole neprotejate, conform STAS 2916 - 87 pct.2.2. (3) Cdnd panta drenului rezultd mai mare decat panta maxima admisd se pievdd trepte din ziddrie de piatrd brutd sau de rdu Tn mortar de ciment sau beton simplu clasa CI6/20 (B 250) cu Tnaltime (H) de eel mult 50 cm si lungime de 2H...3H. (4) Distanta Tntre trepte variazd Tn functie de relief, de panta longitudinald a drenului si Tndltimea treptei. (5) In sectiune transversald se da treptei o forma usor albiatd, Tn scopul unei bune functionalitali si curdtire periodica. (6) iiorecomundu adoptaroa de panic unlce Tntre commote de vizi lore si cap de dren, Tn special la drenurile de consolidare a terasamentelor si versantilor aluneedtori. Art. 16. - (1) Drenurile Tnguste, caracterizate prin Idtime redusd cuprinsd Tntre 0,25... 0,60 m, se prevdd pentru coiectarea si evacuarea apelor din structura rutierd, asanarea infrastructurii drumului si a zonei limitrofe acestuia, Tn general ca drenuri de

asanare, cu radier elastic amplasate Tn teren stabil. (2) Panta longitudinald a drenurilor Tnguste se stabileste conform pet. 2,2.1.3., fig. 1.

Art. 17. - Elementele componente ale drenurilor cu executie Tn sdpdtura deschisd sunt: - radierul drenului; - corpul drenant; - cdminele de vizitare; •• putu! de ventilatie; - capul drenului. Art. 18. - Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic. Radierul rigid se reaiizeazd din beton clasa C 16/20 (B 250) cu rigold (2) la mijloc (fig.2) TncastratTn teren stabil, putin permeabil sau practic impermeabil, cu compresibilitate medie, redusd sau practic incompresibil (STAS 1243 - 83). Art. 19. - (1) Corpui drenuriior de captare a apeior de infiltratie sau cobordre a nivelului pdnzei subterane (fig.2) este alcdluit din raclier (1). rigold (2), umplutura ; drenantd (3), si capac de Tnchidere (4). (2) Corpul drenuriior de evacuare cuprinde aceleasi cornponente, cu deose-birea ca umplutura drenantd poate fi realizald pe o Tndltime redusd. Unele drenuri au elemente filtrante (geotextile) sau straturi cu filtru invers.

1. Radier rigid cu rigola; 2. Umplutura drenantd; 3. Capac deihchidere Art. 20. - Colectarea si conducerea apelor Tn drenuri cu radier rigid se asigurd gravitational prin rigoie acoperite cu capace semirotunde (fig. 3.a.), ziddrie uscata (fig. 3.b.), sau tuburi de drenaj (fig. 3.c.d.), astfel:

Fig. 3. Radier rigid - Tipuri de acoperire si tuburi Art. 21. - Capacele .semirotunde (fig. 3.a.), pretumate pe santier din beton simplu clasa C 16/200 (B 250) cu lungime de 24 cm, diametru exterior de 30 cm si diametru interior de min.10 cm, se monteazd simplu rezemat pe radier cu inter-spatii de cca. 2 cm, inire ele. Art. 22. - Ziddria uscata (fig. 3.b.) se execute manual pe radier lasdnd libera rigold. Art. 23. - (1) Tuburile de drenaj cu taipa (fig. 3.c.) din PVC, perforate, cu diametru de 80.... 120 mm se aseazd direct pe radier si se protejeazd cu umplutura drenantd din ziddrie uscald sau pietris.

(2) Tuburile de drenaj, riflate, perforate realizate din PVC sau polietilend cu diametru de 65 - 120 mm - (se folosesc numai la drenuri cu adancime de maximum 2 m) - seTntind direct pe radier si se protejeazd cu umplutura drenantd con-stituitd din balast, (fig. 3.d.). (3) Conditiile de rezistentd a tuburilor se stabilesc de proiectant. (4) Accesul apei Tn tuburi se asigurd prin fante de 1,0 x 5 mm sau 1,5 x 8 mm Tn numar care sd realizeze o suprafatd activd (de intrare a apei Tn tuburi) de 24....50 cm2 pe metru liniar de tub. (5) Conducerea apelor Tn drenurile de evacuare se face prin tuburi netede neperforate, din PVC -STAS 6675 - 86 cu diametrul de 90... 110 mm. Art. 24. - (1) Radierul elastic se realizeazd prin compactarea terenului din talpa sdpdturii drenului, sau folie de polietilend groasd.Tn cazul drenurilor perfecte - fig. 4.a., si dintr-un strat de balast de 20 cm grosime Tn cazul drenurilor imperfecte - fig. 4.b. (2) Colectarea si conducerea apelor Tn drenuri cu radier elastic se realizeazd prin tupuri de drenaj cu tdlpd sau tuburi riflate, perforate, din PVC. Aceste tuburi se Tnvelesc Tn geotextil can)& sunt conditii de teren favorabil antrendrii de material fin si colmatare. Tuburile se aseazd direct la baza sdpdturii Tn cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de :20 cm grosime, Tn cazul drenurilor imperfecte (fig.4).

Fig. 4. Radier elastic a. dren perfect; b. dren imperfect Art. 25. - (1) Umplutura drenantd se stabileste diferentiat pentru fiecare tip de dren si este constituitd din: - pietris 7......40 mm, STAS 662-82 fig.5.a. sau ziddrie uscatd din piatrd bruta negelivd, max. 200 mm, STAS 2917/79 fig. 5.b. sau bolovani de rdu; - la filtru invers din materiale granulare vor fi alese materiale Tn functie de curba granulometricd a terenului Tn care se executd drenul (pentru evitarea antrendrii pdrtilor fine si colmatdrii), fig. 5.a. (2) Filtrele inverse din geotextil se recomandd la drenuri cu adancime mai mare de 2,0 m. (3) La stabilirea tipului de umpluturd drenantd se au Tn vedere posibilitdti de aprovizionare a materialelor pe plan local, calitatea lor si lipsa unor agenti Chimici.

a: 1. raclier rigid; 2. tub de drenaj; 3. filtru din geotextil;'4, pietris 7-40 mm; 5. ba-last 0-71 mm; 6. capac b: 1. radier rigid; 2. ziddrie din piatrd brutd negeiiva-200 mm; 3. filtru invers din balasf; 4. capac Art. 26. - Capacul de Tnchidere a drenuriior se prevede din: - pereu zidit din piatrd brutd sau de rdu cu mortar de ciment, fig. 6. a, b. c sub forma deicasiu, rigold sau sant, pe pat de beton simplu clasa C 12/15 (B 200). - pereu din dale de beton simplu clasa C 12/15 (B 200) sau din dale prefabricate din beton simplu de aceeasi clasd, pe pat de beton simplu clasa C 12/15/B 200 avdnd rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos; - dop de pdmdnt argilos local, bine compactat, protejat cu pdmdnt vegetal si Tnsdmdntat, fig. 6.c; - capac de Tnchidere se prevede la toate tipurile de drendri, cu exceptia drenuriior transversale, pe secforul aflat sub partea carosabild a drumului, deoarece au rolul de a colecta si evacua apa din fundatia drumului. In acest caz Tmbrdcdmintea drumului constituie capac de inchidere a drenului.

Fig. 5. Umplutura drenanfa

Art. 27. - Fiecare dren se termina cu un „cap de dren" fig. 7. a, b, care are rol de evacuare la zi a apelor colectateTn dren, si asigurand conditii necesare pentru revizie si intretinere.

Art. 28. (1) Pentru controlul functionary, asigurarea conditiilor necesare de revizie si Tntretinere a drenurilor, pe traseul acestora se prevdd „cdmine de vizitare" (fig.8) amplasate la 50...........70 m distantd Tntre ele. (2) Cdmine de vizitare se prevad la schimbdri de direcfie si la intersectia a doud sau mai multe drenuri. Cotele tuburilor de acces si evacudre din cdmine, prevazute Tn fig. 8 pot fi adaptate Tn functie de conditiile terenului Tn care s-a proiectat drenul. (3) Accesul Tn caminele de vizitare se realizeaza folosind scari mobile sau scdri fixate Tn peretele cdminului.

Fig. 8. Camin de vizitare 1. radierul drenului; 2. tencuiald sclivisitd; 3. tuburi PVC; 4, tub din beton cu cep si buzd; 5. scard prefabricatd; 6. placd; 7. capac. Art. 29. - La capdtul spre amonte al drenului se pot monta tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm prelucrate conf. fig. 9. Tn scopul de a realiza putul de ventilatie necesdr functionary drenului.

Fig. 9. Put de aerisire 1. tub neted din PVC 0110 mm; 2. tub perforat; 3. radier rigid; 4. radier elastic. Art. 30. - Cdmineie de vizitare, puturile de aerisire si capetele de dren se proiecteazd si realizeazd Tn asa fel Tncdt sd asigure functionalitatea atdt a drena-jului gravitational cat si a drenajului prin ventilatie naturald. Secfiunea a 3-a Prescripfii de amplasare Art. 31. - Amplasamentul drenurilor se stabiieste avdnd Tn vedere prescriptive generate specificate Tn Sectiunea 1, functia pe care o Tndeplinesc si zonele pref-erentiale de scurgere a apelor subterane. Art. 32. - Principalele tipuri de drenuri necesare pentru asanarea infrastructurii drumurilor publice, consolidarea taluzurilor, terasamentelor si a zonei limitrofe, sunt: a) drenuri longitudinale si transversale; b) drenuri de interceptie; c) drenuri pe taluz; d) drenuri spice de captare; e) drenuri ventuzd. Art. 33. - (1) Drenurile longitudinaie se amplaseazd paralel cu axul drumului, sub rigold, sant si eventual sub o parte din acostament, conform fig. 10. Aceste drenuri au rol de a colecta si evacua atdt apa din versant cat si pe cea din fundatia drumuiui. (2) La autostrdzi, drenurile longitudinaie se amplaseazd conform fig.l 1.

Fig. 10. Amplasamentul drenurilor longitudinaie la drumuri

Fig. 11. Amplasamentul drenurilor longitudinaie la autostrazi

(3) Evacuarea la zi a apeior colectate Tn drenuri longitudinaie se asigura prin santuri protejate sau camere de cddere la podete si la drenuri transversale amplasate conform fig. 12 la distante de maximum 100 m.

Fig. 12. Evacuare prin dren transversal 1. camin de vizitare; 2. dren longitudinal; 3. dren transversal de evacuare; 4. cap de dren; 5. radier (rigid sau elastic); 6. capac semirotund sau tub PVC perforat; 7. pietris; 8. balast; 9. fundatia drumului; 10. capac deTnchidere. Art. 34. - (1) Drenurile fransversale de interceptie se prevad de reguld pe sec-toare de drum Tn declivitate rnai mare de 4% si rf sectoare cu declivitate mai mica unde conditiile din teren o impun. (2) Drenurile de interceptie se prevdd, Tn aceste conditii, atat Tn rambleu cat si Tn debleu. (3) Ele se amplaseazd la distanta de 20.........50 m, cu Tnclinare Tn sensul pantei de 60° fata de axul drumului (fig. 13).

Fig. 13. Dren transversal de intercepfie 1. radier elastic; 2. cap de dren; 3. dop de Tnchidere. (/i; Aaanarnuu IOI nu aepasesre ae reguia I ,b m si au rol ae a iriTeicepta si eva-cua la zi sau Tn dren longitudinal, apele care circuld sau sunt captive Tn fundatia drumului.

Art. 35. - (1) Drenurile ventuzd se amplaseazd pe taluzuri Tn debleu sau rambleu, pe linia de cea mai mare panta, Tn scopul de a capta si evacua Tn sant apele din izvoare izolate si din zone Tn care taluzul prezintd mustiri (fig. 14). (2) Evacuarea apei se face prin capul de dren, prin barbacanele lucrdrilor de sprijin, direct Tn sant sau rigola.

Fig. 14. Drenuri ventuza 1. dren ventuzd; 2. put de aerisire; 3, cap Pe dren. Art. 36. - (1) Drenurile de Taluz se compun din drenuri ventuza si drenuri Tn unghi sau arcade. (2) Drenurile ventuzd se amplaseaza, de reguld la distanta de cca. 6,0 m. Drenuriie Tn unghi sau arcade se amplaseazd Tntre drenurile ventuza, pe unul sau mai multe etaje, Tn functie de Tnditimea taluzului. Addncimea acestora, de reguld, nu depdsesfe 1,5 m.

Fig. 15. Drenuri de taluz

1. cap de dren; 2. dren transversal; 3. drenuri Tn forma de unghi; 4. put de ventilatie. Art. 37. - (1) Drenurile spice de captare se prevdd Tn zone afectate de fenomene de instabilitate, Tn terenul de baza al rambleelor Tnalte, asociate cu un complex de mdsuri necesare Tn scopul asigurdrii stabilitatii terasamentelor si versantilor fig. 16. (2) Drenurile spice de captare se compun din unul sau mai multe drenuri trans-versale, amplasate la distanta de 8...20 m Tntre ele si drenuri spice de captare, Tnclinate la 45....60° fata de axul drenurilor transversale.

Fig. 16. Drenuri spice de captare

1. drenuri de evacuare; 2. cdmin de vizitare; 3. drenuri spice de captare; 4. cap de dren. Secfiunea a 4-a Proiectarea drenurilor din spatele zidurilor fi aileelor de poduri Art. 38. - Pentru a evita acumularea apei Tn spatele unei lucrdri de sprijin, tre-buie ca Tntotdeauna sd se prevada Tn spate un sistem de drenaj cu functionare pe toatd durata lucrdrii. Art. 39. - Acest sistem de drenaj Tndeparteazd posibilitatea aparitiei unor suprafete de alunecare sub talpa fundatiei, fig. 17.
Art. 40. - (1) Evacuarea apei colectate Tn drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin ventilatie se asigurd prin barbacane realizate, de reguld, cu sectiune circulard cu diametru de 110... 150 mmdispuse pe eel putin doud rdn-duri, cate doud pe fiecare rand conform fig. 17, la fiecare tronson de zid de 5,0 m lungirne. (2) Trebuie sd mentionam cd o colmatare a drenului din spatele unui zid de sprijin, o amplasare gresitd a barbacanelor sau colmatarea ior conduc la soli-citdri suplinrfentare asupra lucrdrilor. (3) Astfel, Tn cazul acumuldrii apei Tn spatele unui zid de sprijin presiunea apei sporeste valoarea Tmpingerii pdmdntului, datoratd diminudrii indicilor de rezis-tentd, Tn special a coeziunii. Aceasta situatie ne obligd sd evitam o amplasare gresitd a barbacanelor sau colmatarea lor. (4) Drenajul are si rolul de a mentine indicii rezistentei la tdiere a terenului Tn li-mitele avute Tn vedere la dimensionarea zidului de sprijin. Art. 41. - (1) Corpul drenului se compune - ca si la drenurile Tn sdpdtura des-chisd - din radier cu rigold, umplutura drenantd si capac de'Tnchidere (fig. 17). (2) Radierul drenului din spatele zidului de sprijin se realizeazd din beton simplu clasa C 12/15 (B 200) si este executat direct pe fundatia zidului, (3) Rigola are panta de scurgere a apei cdtre barbacane care asigura evacuarea apei deasupra treptei din fata a banchetei la minimum 20 cm, La stabilirea panfelor la rigola si barbacane se are Tn vedere declivitatea drumului. (4) Umplutura drenantd se prevede din piatrd brutd negelivd, piatrd de rdu sau pietris si filtru invers din balast. Tn cazul zidurilor Tnalte filtrul invers se prevede cu granulometrie corespunzdtoare sau se introduce filtru din geotextile. (5) Capacul drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se prevede ca si la drenurile Tn sdpdtura deschisd din pdmdnt argilos bine compactat, protejat ve-getativ, pereu zidit din piatrd brutd negelivd sau boiovani de rdu, pe pat de beton clasa C 12/15 - (B 200) cu pantd unicd, conforma cu taluzul. Art. 42. - Drenajul prin ventilatie se realizeazd cu doud barbacane amplasate sub partea superioard a coronamentului zidului si doud barbacane amplasate deasupra fundatiei 20 cm, la fiecare tronson de zid de 5,0 m lungime. (Fig. 17).

Secfiunea a 5-a Proiectarea drenajului cu drenuri forate Art. 43. - (1) Solutia de drenaj cu drenuri forate se aplicd la asanarea, consoli-darea terasamentelor si versantilor nestabili. (2) Acest tip de dren se realizeazd prin forare pe directie care asigurd evacuarea gravitationald a apei colectate. Art. 44. - Dacd terenul prezintd pantd transversald accentuate (fig. 18) drenurile forate se executd „la zi" pe unui sau mai multe niveluri, funetie de suprafata ce urmeazd a fi asanatd sau stabilizatd. j

Fig. 18. Drenuri forate la zi 1. cap de dren; 2. drenuri forate ia zi. Art. 45. - Dacd panta terenului sau conditiile hidrogeologice nu asigurd posi-bilitatea executdrii drenurilor forate Ja zi", se poate aplica solutia executdrii drenurilor forate Tn chesoane circulare sau trapezoidale.

Art. 46. - Drenurile forate de captare se realizeazd din tuburi din PVC riflate, perforate, mansonate, Tnvelite cu geotextil cdnd sunt conditii favorabile de antrenare de material fin sau de colmatare. Art. 47. - Drenurile forate de evacuare se realizeazd din tuburi din PVC, netede, (mansonate), neperforate, STAS 667586, avdnd diametru de 90 - 110 mm. Art. 48. - (1) La stabilirea pozitiei instalatiei de foraj si lungimea drenului forat se va avea Tn vedere pierderea de pantd de cca. 1-2 cm/m la foraje mai lungi de 5 m. (2) Se recomandd a nu se depdsi iungimea de 30-35 m a drenului forat, pen-tru a nu se pierde panta de evacuare a apei.

Fig. 20. Chesoane trapezoidale. Elemente geometrice indicative

1. umpluturd drenantd; 2. barbacane; 3. cdmin de vizitare din tub prefabricat

Art. 49. - (1) Tn figura 21 sunt prezentate dimensiunile chesonului circular. (2) Dimensiunile chesonului trapezoidal sunt prezentate Tn figura 20. Ele permit realizarea drenurilor forate cu instalatii de forat cu gabarit redus. Chesonul trapezoidal se recomandd Tn zone cu alunecdri active. Cutitul acestui cheson trebuie Tncastrat minimum 1,0 m sub planul de alunecare activ, sau teren stabil.

Sectionea 6-a Proiecfarea lucrarilor de drenare biologica Art. 50. - Drenurile executate Tn sdpdtura deschisd si drenurile forate dreneazd numai apa libera, nelegatd de particula de pdmdnt. Aceste sisteme de drenaj s-au dovedit insuficiente Tn cazul lucrdrilor de consoliddre a terasamentelor si versantilor alunecdtori. Art. 51. - Drenajul biologic completeazd actiunea de drenare gravitationald si prin ventilatie Tntrucdt actioneaza nu numai asupra apei libere ci si asupra apei slab legate si legate din particula de pdmdnt. Art. 52. - Vegetatia are un rol hotdrdtor Tn stabilitatea taluzurilor, terasamentelor si versantilor alunecdtori Tntrucdt actioneazd favorabil, prin: a) micsorarea intervalului de variatie a umiditdtii si temperaturii pdmdntului; b) retinerea unei parti din apele de precipitajle de cdtre iarbd, frunzele si ramurile vegetatiei precum si prin sistemul radicular; c) reducerea volumului apei infiltrate Tn pdmdnt; d) reducerea degraddrilor prin eroziune, provocate de scurgerea apelor rnete-orice Tn exces, Art. 53. - Pentru protejarea taluzurilor si versantilor, pentru consolidarea zonelor cu degraddri si afunecdri de teren de suprafata, literatura de specialitate reco-mandd Tmpddurirea taluzurilor, cu specii repede crescdtoare cum sunt plopul, aninul, salcfa, teiul, visinul, salcdmul, frasinul. Art. 54. - Pentru prevenirea si consolidarea fenomenelor de instabilitate de addncime, se recomandd Tmpddurirea cu specii cu rdddcini pivotante si man' consumatoare de apd, cum sunt stejarul, pinul, nucul.

CAPITOLUL III Execufia drenurilor pentru drumurile publice
Secfiunea J Execufia drenurilor in sapatura deschisa Art. 55. - Drenurile Tn sdpdtura deschisa se pot executa manual sau mecanizat eel mult pdnd la addncime medie de 4,0 m. Art. 56. - Tnainte de Tnceperea lucrdrilor sunt obligatorii urmdtoarele mdsuri: a) semnalizarea zonei de lucru conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun MT/MI 1124/411/2000; b) asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament; c) curdtirea si ranguirea materialelor ce amenintd sd cadd Tn zona de lucru sau pe platformd; d) identificarea unor eventuale instalatii aeriene, subterane si proprietdti Tn vede-rea stabilirii condijiilor Tn care se pot executa lucrdrile Tn deplind sigurantd; e) trasarea lucrdrilor; f) organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare, Tn proportie de eel putin 50%. Art. 57. - In timpul executiei sdpdturilor se are Tn vedere: a) sd nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau Tngropate precum si a lucrdrilor Tn executie aflate Tn vecindtate; b) sd se circule cu restrictie de viteza de 5 km/h Tn limifa prismului de prdbusire; c) zilhic, Tnainte de a seTncepe lucrul, la Tntreruperea si Tncefarea lui se verified semnalizarea, sprijinirile, starea malurilor din jurul sdpdturii pentru a se lua mdsurile ce se impun si pentru a se evita eventuate surpdri sau pericol de accidente. Art. 58. - Sdpdturile se executd cu pereti verticali, fdid sprijiniri, manual sau mecanizat, Tn urmdtoarele condijii: a) terenul este stabil, cu umiditate naturald; b) terenul nu prezintd fisuri si nu este expus vibratiilor; c) sdpdtura nu este tinutd deschisd si operatic de umplere se efectueazd Tn aceeasi zi; d) nu se circuld Tn limita prismului de rupere posibild, nu sunt constructii, depozite sau alte sarcini; e) addncimea sdpdturii este relativ mica, respectiv 1,0 m Tn pdmdnturi plastic vdr-toase sau nisipuri Tn stare Tndesatd sau 1,50 m Tn pdmdnturi tari. Art. 59. - Cdnd addncimea sdpdturii depdseste 1,00-1,50 m sdpdtura se executd taluzat, fdrd sprijiniri pdnd ia maximum 2,00 m addncime, dacd se respecta conditiile prevdzute la art. 56, art, 57 si art. 58. Art. 60. - Sdpdturile cu taluz vertical, Tn teren stabil cu consistentd vdrtoasd -tare se pot executa la addpostul unor sprijiniri orizonfale - pe baza de proiect -adaptate la conditiile reale de teren si trafic. Art. 61. - (1) Tn pdmdnturi afectate de fenomene de instabilitate. pdmdnturi dificile (loess, argile contractile, umede, afdnate) pdmdnturi cu infiltratii de apd sau conditii locale deosebite, indiferent de addncime, sprijinirile se fac pe baza de proiect de executie cu dulapi verticali si cadre - eventual marciavante sau palplanse care formeazd un perete continuu si etans. (2) Palplansele si marciavantele se batTn avans 0,50....0,75 m. (3) Este interzis a depozita fie chiar si temporar - pdmdntul sdpat la mal putin de 1,00 m si a materialelor la mai putin de 5,00 m de peretele sdpdturii. Art. 62. - (1) Tn zonele Tn care sunt situri si vestigii arheoiogice, cable, conducte, etc., sdpdturile se executd cu respectarea instructjunilor date Tn scris de unitatea detindtoare a acestora, eventual sub supravegherea delegatului unitdtii. (2) Dacd Tn timpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii suPterane, lucrdrile se opresc imediat si se sesizeazd unitatea detindtoare. Lucrdrile se pot relua numai sub supravegherea delegatului unitdfii tutelare. Art. 63. -Sdpdturile pentru drenuri se executd pe eel mult trei tronsoane de 4...6 m lungime, din aval cdtre amonte, asigurdnd permanent scurgerea apelor din sdpdturi, prin eddere libera, respectdndu-se urmdtoarele: a) nu se atacd executia sdpdturii la tronsonui urmdtor pdnd ce tronsonul precedent nu este umplut, eel pufin pdnd la jumdtate din addncimea lui; b) cobordrea materialelor se face cu mijloace mecanice, sau pe jgheaburi. Balastul, pietrisul si pdmdntul se poate cobori Tn sdpdturd si direct prin aruncare; c) corpul drenant se realizeazd prin compactare Tn straturi de 30...........40 cm grosime a umpluturii de balastsau prin Tmpdnarea pietrei brute pentru a se preTntdmpi-na tasdri ale capacului. Umplutura de pdmdnt se compacteazd Tn straturi de 15-20 cm grosime, la grad de compactare de 90...95%; d) extragerea sprijinirilor se face pe mdsura executdrii corpului drenului. Art. 64. - (1) Executia lucrdrilor se face numai Tn ordinea data Tn proiect. (2) fn cazul Tn care se constatd nepotriviri Tntre-situafia reald pe teren si cea prevdzuta Tn proiect, executantul va Tnstiinta proiectantul si beneficiarul pentru a se lua masurile necesare de adaptare. Art. 65. - Este interzisd Tntreruperea lucrdrilor Tn stadii care pot periclita lucrdrile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente Tn vecindtate si cobordrea ©amenilor Tn santuri cu pereti verticali, nesprijiniti. Art. 66. - Tn cazul sdpdturilor executate mecanizat, lucrdrile de sdpare si umple-re se succed astfel Tncdt sd nu rdmdnd

sdpdturi deschise la sfdrsitul zilei die lucru. Art. 67. - Aceasta tehnologie de executie se aplicd de reguld la drenuri de asanare echipate cu fuburi de drenaj, riflate, perforate si corp drenant din pietris si balast, eventual si filtru invers din geotextil. Secfiunea a 2-a Executia drenuribr din spatele zidurilor de sprijin Art. 68. - (1) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton, drenul din spatele zidului se executd imediat dupd decofrare, Tnainte ca acesta sd fie pus sub sarcind. Accesul Tn spatii Tnguste, in spatele zidului se pot admite numai la addpostul sprijinirilor, conform Capitolului III, Sectiunea 1. (2) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu sau debleu, cu elevatie din elemente prefabricate sau ziddrie de piatra, drenul din spatele zidului se executd con-comitent cu ridicarea elevatiei cu respectarea prevederilor acestui capitol. Art. 69. - Concomitent cu executarea drenului din spatele zidului de sprijin se executd umplutura din spate pentru punerea zidului sub sarclna. Tn dreptul bar-bacanelor, umplutura din spatele zidurilor se executd din material drenant pe o grosime de cca. 0,50 m si suprafata de eel putin 1,00 m2, pentru a se asigura evacuarea apei infiltratd Tn spatele zidului. Art. 70. - Restul umpluturii se executd Tn straturi orizontale, bine compactatd, pentru a se asigura valoarea indicilor avuti Tn vedere la dimensionarea zidului de sprijin si Tn orice caz un grad de compactare mai mare de 90...95%. Art. 71. - Lucrdrile se executd cu respectarea actelor normative, norme de pro-tectia muncii si normele specifice lucrdrilor mentionate. Secfiunea a 3-a Executia drenurilor folate Art. 72. - Drenurile forate la zi se executd cu instalatii de forat, cu observatia cd sunt corespunzdtoare acestor lucrdri cele de tip „orice teren, orice directie", care permit montarea usoard a tuburilor rigide, mufate, perforate si neperforate. Art. 73. - Drenurile forate din chesoane se executd numai cu instalatii usoare si gabarit redus, cu respectarea normelor de protectie a muncii impuse de aceste instalatii usoare. Art. 74. - Materialele necesare pentru drenurile forate, sunt: a) instalatie de forat, de tip „orice teren, orice directie"; b) tuburi de drenaj, perforate, neperforate si elemente corespunzdtoare de mu-fare din PVC; c) geotextil, materiale pentru capetele de dren si pentru santurile deTndepdrtare a apei colectate. Art. 75. - Lucrdri pregdtitoare: a) stabilirea si marcarea amplasamentelor drenurilor pentru forare; b) amenajarea platformei de lucru; c) realizarea chesoanelor; d) amplasarea instalatiei de forat si orientare; e) pregdtirea tuburilor si mufarea lor. Art. 76. - (1) Lucrdrile de baza care se executd, sunt: a)introducerea tuburilor mufate perforate si neperforate (Tn foraj) corespunzd toare zonelor de colectare si evacuare a apei; b) executarea capului de dren si a santului de Tndepdrtarea apei colectate; c) spdlarea cu apd a drenurilor forate executate, cu presiune mica (1...3 atm) pentru asigurarea functiondrii lor. Apa se introduce Tn drenul forat Tn mai multe (3) La prima repriza a spdldrii se Tnchide capul de evacuare a apei cu uri obturator de cauciuc. Sectioned a 4-a Execufia lucrarilor de drenare biologica pentru drumuri publico

Art. 77. - Executia lucrarilor de drenaj biologic pentru drumuri publice se regli-zeazd Tn colaborare cu Inspectoratul Silvia respectiv Ocolul Silvic din zona-, pentru a stabili speciile si perioadele optime, tehnologia de Tnsamdntare si plantare, conditiile specifice de climd si de teren.

CAPITOLUL IV Revizia drenurilor
Secfiunea 1 Revizia drenurilor pentru drumuri publice Art. 78. - Revizia drenurilor pentru drumuri publice se face de unitdtile de Tntreti-nere care au obligatia sd urmdreasca permanent starea drumului si anexele lui. Art. 79. - Revizia drenurilor se face de cdtre: a) seful de dfstrict - revizii curente, permanente; b) seful de sector cu seful de district - reviziile se fac primdvara si toamna, dupd ploi de lungd duratd. ploi torentiale si inundatii. Art. 80. - In astfel de situatii se procedeazd imediat la efectuarea reviziei drenurilor de cdtre seful de sector Tmpreund cu seful de district. Art. 81. - $eful de district va notg observatiile Tn fisa de revizie si Tntretinere a fiecdrui sector de dren. Art. 82. - Verificarea stdrii drenurilor si a functiondrii lor se face numai de la capul de dren cdtre putul de aerisire. respectiv numai din aval cdfre amonte. Secfiunea a 2-a Revhia drenurilor executate in sapatura deschisa Art. 83. - La revizia drenuriior, se verified: a) prezenfa apei la capul fiecdrui dren; b) siarea santurilor de evacuare a apei; c) sfarea capacului fiecdrui dren; d) starea cdminelor de vizitare si a puturilor de aerisire; e) continuitatea drenurilor; f) debitul apei Tn drenuri; g) starea vegetajiei Tn zona drenului. Art. 84. - Verificarea prezentei apei la capul de dren se face vizual iar Tn cazul lipsei apei se verified functionalitatea cu flacdra de chibrit, brichetd sau lumdnare. Flacdra este atrasdTn dren numai Tn cazul Tn care drenul functioneazd. In caz contrar, flacdra rdmdne verticald. Art. 85. - La santul de evacuare a apei se verified dacd este colmatat, fisurat sau tasat, dacd existd vegetatie care Tmpiedicd scurgerea apei catre emisar. Art. 86. - Capacul realizat din pdmdnt argilos local protejat cu pdmdnt vegetal Tnsdmdntat, pereu zidit sau dale de beton, se verified dacd prezintd defor-matii, tasdri, fisuri, care creeazd conditii favorable de stagnarea apei Tn zona drenului sau pdtrunderea Tn dren. Tn aceasta situatie, apele antreneazd materialul drenant mdrunt - nisip, pietris - din corpul drenului si se produc prdbusiri ale capacului care conduc Tn final la scoaterea drenului din functiune si consecinfe impre-vizibile asupra sigurantei circulafiei Tn zona,Tn cazul afectdrii pdrfii carosabile. Art. 87. - La acfiunea de revizie a cdminelor de vizitare si de aerisire, se verified: a) existenta, pozitia si starea capacelor, starea peretilor si treptele de acces; b) accesul liber al apei la gura tuburilor de acces Tn cdmin; c) nivelul apei Tn cdmin, care Tn conditii de funclionare corectd a evacudrii tre-buie sd se afle la nivelul inferior al tubului de evacuare; d) eventuala existentd a unor corpuri strdine si depuneri Tn cdmin; e) dacd apele pluviale pdtrund Tn dren Tn zona cdminelor de vizitare si aerisire; f) existenta si starea cdminelor de vizitare si aerisire. Art. 88. - Continuitatea drenului se verified vizual la suprafafa terenului dar nivelul radierului se verified prin introducerea de colorant \n cdminul de vizitare ?i eel de aerisire, urmdnd aparifia apei colorate la evacuare, eventual si pe parcurs. Art. 89. - (1) Vegetatia din zona unui dren oferd informatii asupra nefuncfionarii drenului respectiv. (2) Pentru determinarea cauzelor si stabilirea amplasamentuiui se recomandd sd se execute santuri de prospectiune cu sectiune conform fig.22 care, dupd culegerea datelor se umple conform fig.23.

Art. 90. - (1) O importantd deosebitd Tn cunoasterea stdrii si stabilirii necesitdtii executiei unor lucrari de Tntretinere este mdsurarea debitului drenurilor. (2) In acest scop, la drenuri Tn functiune, mdsurarea debitului se face Tn perioa-da martie-iunie.

(3) Dupd fiecare perioadd de ploi de durata se face'mdsurarea debitului zil-nic timp de 5 10 zile, consecutive. (4) La drenurile noi, mdsurarea debitului se efectueazd deasemenea zilnic, timp de 5.... 10 zile. Art. 91. - (1) Rezultatele mdsurdtorilor se Tnscriu Tn Fisa de revizie a cdrui model este dat Tn anexa 2. (2) Diagrama de functionare a drenului se Tntocmeste dupd mdsurdtori zilnice pe o perioadd de eel putin 5 zile si are Tn ordohatd debitul apei Tn l/sec, iar Tn abscisd intervalul de timp de la prima mdsurdtoare. (3) O diagramd Tn care debitul este constant sou variatiile de debit sunt reduse (fig, 24) aratd cd drenu! a intrat Tn regim de functionare continuu, carac-terizat prin debitul Q0. (4) O diagramd Tn care debitul scade continuu (fig. 25) reprezintd un semnal cd drenul se colmateazd, pierde apa colectatd sau nu mai este apd libera Tn pdmdnt si drenul are numai rol de ranfort.

(5) O diagramd cu Tntreruperi (fig. 26) Tn functionarea unui dren indicd faptul ca drenul nu are o alimentare continud cu apa. Art. 92. - (1) Pentru o bund operativitate Tn calculul debitului drenurilor sunt necesare vase cu capacitate de 0,25; 0,50; 1,0; 2,0; 3,0; 4,0; 5,0 I, apd si un ceas cu secundar. (2) In tabelul 2 se da debitul QTn l/sec. Tn functie de capacitatea vasului folosit si durata de umplere Tn secunde a acestui vas. Art. 93. - Pentru deferminarea debitului se folosesc elementele din tabelul 2 si se procedeazd astfel: a) se apreciazd vizual debitul drenului pentru a alege un vas de capacitate apropiatd; b) se aseazd vasul la gura drenului pentru a primi apa, si concomitenf se declanseazd cronometrul sau se citeste secundarul; c) cunoscand timpul in care s-a umplut vasul, Tn tabelul 2 se citeste la intersectia liniei secundelor cu valoarea corespunzdtoare capacitdtii vasului direct, debitul drenului. Secfiunea a 3-a Revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin a) b) Art. 94. - La revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se verified vizual: taluzarea, starea capacului la dren si scurgerea apei; starea barbacanelor. Secfiunea a 4-a Revizia drenurilor i'orate Art. 95, - La revizia drenurilor forate se verified vizual: a) capul de dren; b) dacd sunt depuneri la evacuare; c) necesitatea spdldrii drenului forat, conform art, 75.

Secfiunea a 5-a

Revizia lucrarilor de drenare hiologica Art. 96. - Verificarea stdrii de drenaj biologic se face primdvara, imediat dupd topirea zdpezii. Art. 97. - (1) In primavara ce urmeazd Tnsdmdntdrii si plantarii suprafetei taluzurilor terasamentelor drumurilor publice se verified starea lucrarilor efectuate. (2) Scopul este stabilirea mdsurilor de interventie si cornpletare a protectiei vegetative. (3) Se stabilesc suprafetele ce trebuiesc nivelate, reTnsdmdntate sau plantate, dacd sunt puieti Tmpotmoliti. uscatj sau sunt necesare cornpletdri. (4) Revizia se repetd.l...2 ani. (5) Plantatiile de anin, plop, salcie si salcdm necesitd operatii nnai dese de revizie.
Tabelul 2 Durata de umplere a vasului, (sec.) 5 10 11 12 13 14 15 16 1.7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Capacitatea vasului. I/sec 0,25 0.05 0.03 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.01 0.01 0.01 0.01 0,5 1 2,0 3,0 Debitul „Q" al drenului, l/sec. 0.10 0.20 0.40 0.60 0.05 0.10 0.2Q 0.30 0.05 0.09 0.18 0.27 0.04 0.08 0,17 0.25 0.04 0.08 0.15 0,23 0.04 0.07 0.14 0.21 0.03 0.07 0.13 0.20 0.03 0,06 0,13 0.19 0.03 0.06 0.12 0.18 0.03 0.05 0.12 0.17 0.03 0.05 0.11 0.16 0.03 0.05 0.10 0.15 0.02 0.05 0.10 0.14 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0,02 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.03 0.03 0.09 0,09 0.08 0.08 0.08 0.07 0.07 0.07 0.06 0.14 0.13 0.13 0.12 0.12 0.11 0.11 0.10 0.10 4,0 0.80 1.00 0.40 0.50 0.36 0.33 0,31 0.29 0.27 0.25 0.24 0.22 0.21 0.20 0.19 0.18 0.17 0.17 0.16 0.15 0.15 0.14 0.14 0.13 | 5,0

-

0.45 0.42 0.39 0.37 0.34 0.32 0.30 0.28 0.26 0.25 0.24 0.23 0.22 0.21 0.20 0.19 0.19 0.18 0.18 0.17

Art. 98. -Se verified vizual starea gdrduletelor, caroiajelor si lucrdrile de scurgere a apelor. Art. 99. - Tn fiecare an se verified starea protectiei vegetative a taluzurilor si se stabilesc mdsuri de completare, reconditionare Tn colaborare cu Ocolul Silvic din zona.

CAPITOLUL V
Intrefinerea drenuriior din zona drumurilor publice
Secfiunea 7 Intrefmerea drenurilor executate in sapatura deschisa Art. 100. -Tn baza observatiilor si mdsurilor stabilite Tn cadrul acfiunii de revizie a drenurilor se realizeazd lucrdri de Tntretinere. Art. 101. - 0) Tn cazul Tn care capul de dren este acoperit sau Tnfundat se des-coperd sau desfundd cu ajutorul unei sape, se curdtd santul de depuneri si vege-tatie si se repard, dacd este cazul. (2) Operatiunile cie curdtire a capului de dren si a santului se executd primdvara, dupd topirea zdpezii si dupd ploi de lungd duratd sau ori de cate ori sunt necesare aceste lucrdri. (3) In primul rand se verified si se curdtd aerisiriie cdminelor si puturilor. Art. 102. - (1) La cdminele de vizitare se curdtd camera de decantare eva-cudnd corpurile strdine - pietre, bolovani, crengi, ndmol etc. si se colmateazd cu mortar de ciment eventualele fisuri sau crdpdturi apdrute Tn pereti. (2) Se fixeazd si consolideazd treptele dislocate sau sldbite si se verified etanseitatea camerei de decantare prin Tnfundare cu dopuri de lemn a tuburiior care debuseazd Tn cdmin. Art. 103. - Se procedeazd la repararea capacului si eliminarea zonelor de stagnare a apelor Tn vecindtatea drenului pentru a se evita pdtrunderea apelor de suprafatd Tn dren. Art. 104. -In cazulTn care la efectuarea reviziei se constatd tendinta de colma-tare a unui dren, se intervine si decolmateazd drenul respectiv. Cel putin odatd la trei ani se intervine la decolmatarea fiecdrui dren. Art. 105. - (1) Decolmatarea se face prin spdlare cu apd, cu presiune mica. (2) Apa se introduce Tn dren prin putul de aerisire (la baza iui) sau Tn tubul de evacuare din cdminul de vizitare Tn mai multe reprize si se urmdreste efectui, respectiv aparitia apei curate Tn cdminul de vizitare din aval Tn primul caz, sau la capul de dren, Tn al doilea caz. Art. 106. - Dacd nu se observd efectui spdldrii Tn cdminul de vizitare sau la capul de dren, precurn si la drenurile evident colmatate (care au nivelul apei deasupra tubului de evacuare din cdminul de vizitare) se trece la desfundarea drenului de captare cu tevi filetate avdnd lungimea de 0,6...0,8 m, din cdminul de vizitare si al drenului, cu tier beton sau tevi filetate, introduse prin capul de dren. Secfiunea a 2-a Intrefinerea drenurilor forate Art. 107. - Drenurile forate, la care s-a Tntrerupt functionarea si la cele care se manifesto tendinta de colmatare impune sd se intervind pentru decolmatarea lor. Art. 108. - Decolmatarea drenurilor forate se realizeazd de reguld primdvara -prin spdlare cu retragere succesiva a furtunului dupd ce a fost introdus Tn tub si s-a dat drumul la apd. Secfiunea a 3-a intrefinerea drenurilor din spatele zidurilor de sprijin Art. 109.-Zidurile de sprijin de debleu la care nu s-a executat taluzarea Tn spate sau ulterior aceasta a suferit degraddrl care au permis intrarea apelor de suprafatd Tn dren, solicitd ulterior reconditionarea drenului, executarea taluzdrii si a capacului la dren, a protectiei vegetative si exclude astfel intrarea apelor de suprafafa Tn dren. Art. 110. - La zidurile de rarnbleu se verified anual si Tn special primdvara, dupd ploi, starea barbacanelor, a rosturilor, stabilitatea lor si taluzul terenului Tn spatele zidurilor. Art. 111. - Se impune desfundarea barbacanelor pe toata lungimea zidurilor. Secfiunea a 4-a Intrefinerea lucrarilor de drenare biologica Art. 112. - Conditiile deosebiteTn care urmeazd sd dezvolfe vegetatia pe taluzuri impun execujia unor lucrdri de Tntretinere care se stabilesc, cu ocazia reviziei lucrarilor de drenare biologicd.Tmpreund cu Inspectorate sau Ocolul Silvic din zona. Art. 113. -Tn cadrul lucrarilor de prevenire a proceselor de degradare a talu-zurilor prin eroziune, curgeri sau alunecdri, de teren, care constituie adevdrate rani pe suprafata taluzurilor, atdt Tn perioada de revizie cat si Tn cadrul lucrdrilor de Tntretinere se executd urmdtoarele lucrdfi: a) retaluzdri si Tnsdmdntdri; b) reparatii de gdrdulete, caroiaje de scurgere a apelor; c) mobilizarea solului prirY pajisti, fdcute cu sapa Tn jurul puietilor; d)Tndreptarea, despotmolirea. Tnvelirea rdddcinilor dezvelite si completarea puietilor; e) receparea puietilor cu vdrfuri uscate, slab dezvoltate sau roase de animate, cu foarfeca de vie sau cosar. Puietlj de rdsinoase nu se recepteazd. Art. 114. rln primi ani dupd plantare.Tntre arboreti apar relatii de concurentd si anual trebuie sd se intervind pentru

Tmbundtdtirea compozitiei si structurii lor ver-ticale Tn scopul de a-si Tndeplini si dezvolta functja de protectie a terenului. Art. 115. - Unele arborete, create pe soluri nepotrivite culturii respective, care manifestd o stare de Idncezeald sau de acoperire cu licheni necesitd lucrdri de reconditionare a plantatiei. Reconditionarea acestor plantatii se face prin metode diferite, dupd vdrsta si provenienta arboretelor, stabilite tot cu Inspectoratul sau Ocolul Silvic din zona. tnyuuiiinoiice penriu revizia fl intrefineiea drenurilor Art. 116. - Pentru a se asigura o activitate sistematicd de revizie si Tntretinerea corespunzdtcare a drenurilor, sunt necesare unele rndsuri care se referd la evi-denta drenurilor si dotarea formatiilor de lucru cu unelte, echipament de protectie si materiale. Art. 117. - Fiecare district si sectie trebuie sd posede o evidenta a drenurilor (Anexa 1) de pe reteaua de drumuri pe care o administreazd si sd cuprindd ele-mente de identificare •• DN, km, m - schita de plan raportate la axa drumului, sectiuni transversale si longitudinale, date privind functionalitatea, rezultatele mdsurdtorilor de debit si lucrdrile de Tntretinere executate. Art. 118. - Pentru identificarea drenurilor pe teren se aplica un suport cu placd metalicd de 30 x 30 cm, orientatd cdtre drum, vopsitd alb, pe care se scrie cu vopsea rosie, urmdtoarele date: a) pozitia kilometricd; b) debitul minim la capul de dren, Tn l/sec.; c) data masurdrii. Art. 119. - Cdminele de vizitare (CV) si puturile de ventilatie (PV) ale fiecdrui dren sau grup de drenuri se numeroteazd pe cdmin, conform cu numerotarea din cartea drenurilor. Art. 120 - La fiecare revizie se Tntocmepfe o fisd - dupa modelul datTn Anexa 2 - Tn care se noteazd constatdrile fdcute pe teren, lucrdrile de Tntretinere efectu-ate sau necesare, debitul mdsurat si data efectudrii reviziei. Art. 121. - Formatia de lucru la revizia si Tntretinerea drenurilor se doteazd cu: a) unelfe diferite - lopeti, hdrlete, tdrndcoape, rangd, frdnghie, scard, lanternd sau lampd cu carbid, statie radio portabild, gdleti, etc.; b) doud seturi de cdte 5 tevi cu lungime de 0,6...0,8 m filetate la capete, pentru desfundarea eventuald a dienurilor; c) vase cu capacitdti de 2 I si 5 I gradate 0,25; 0,5; 1,2 si 3, 4, 5 litri; e) autocisternd sau rezervor de apd pe remorcd si tractor; f) motopompd; g) betonierd de capacitate mica; h) echipament de protectie, specific, - cizme, cdsti, centuri de sigurantd si frdnghie si dupd caz mascd de gaze, aparate gazometrice, palmare. nckjuio ou UIO|JUIIU uc UII siu^; imiIII11 uw muiuNuie peniru cinci arenuri, asrrei: a) ciment Tn sac - 1 sac; b) piatrd brutd pentru 5 m2 pereu; c) pietris - 0,1 m3; d) dale preturnate - 5 m2; e) colorant (fluoresceina sau fuxina) - 0,1 kg; f) capace dren •■ 2 buc.

CAPITOLUL VI

Norme de protecfia muncii speciflce reviziei $i intrefinerii
drenurilor pentru drumuri publice

Art. 123. - Se vor respecta Tntocmai prevederile din: a) Codul muncii publicatTn B.O. nr.140/1-12-1972; b) Legea privind protectia muncii nr. 90/1996; c) Norme generate de protectia muncii aprobateTn 1996; d) Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si Tntretinerea dru-murilor si podurilor Ordin MMPS 357/1998; e) Ordonanta Guvernului nr, 60/1997 privind norme PSI aprobata prin Legea nr. 212/1997; f) Norme generate PSI /1991; g) Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI. Secfiunea 1 Formatia de lucru pentru execufia, revizia si Mretinerea drumurilor Art. 124. - Foimafia de lucru penfru executia si Tntretinerea drenurilor se com-pune din eel putin trei persoane; pentru revizie formatia se compune din eel putin doud persoane. Art. 125. - (1) Muncitorii sunt admisi sd lucreze nurnai dacd cunosc mdsurile specifice de protectia muncii, au efectuat examen medical si sunt echipati cu echipament de protectie conform „Normativului republican pentru acordarea echipamentului de protectie si de lucru", aprobat cu ord. Min. Muncii nr.41/1989. (2) Ei vor fi instruiti Tn ceea ce priveste aplicarea metodelor de acordarea a primului ajutor si de salvare Tn caz de accidente. Secfiunea a 2-a Norine obligators de protecfia muncii, execufiei fi intrefinerii lucrarilor de drenaj Art. 126. - (1) Tnainte de Tnceperea sdpdturilor se verified stabilitatea terenului si dacd este necesar, se iau mdsuri de asigurare a sfabilitatii, inclusiv CURAjIRE-RANGUIRE eventual PLASE ANCORATE Tn zona de munte. (2) Sdpdturile se Tngrddesc cu parapete vizibile ziua si noaptea. (3) Sdpdturile executate Tn zona drumurilor publice si de santiere se vor sem-naliza cu indicator! de avertizare si dirijare conform instructiunilor comune MTTc -MAI nr.630/2330-1985. Art. 127. - (1) Zilnic, Tnainte de a se Tncepe lucrul, se verifica semnalizarea punc-tului de lucru, starea sprijinirilor si terenului Tn jurul sdpdturilor, pentru a preveni eventuate pericole sau surpdri. (2) Tn perioade de ploi, Tnghet-dezghet si cdteva zile dupd acestea se cerceteazd cu atentie taluzurile, peretii sapaturilor si sprijinirile si se iau mdsuri corespunzdtoare de protectia muncii. Art. 128. - (1) Sprijinirile se demonteazd pe mdsura executiei corpulul drenant, verificdnd permanent ca demontarea lor sd nu pericliteze stabilitatea terenului sau siguranta muncitorilor. (2) Sprijinirile rdmdn pierdute cdnd, prin demontarea lor, siguranta muncitorilor este Tn pericol. Art. 129. - Este interzis accesul muncitorilor Tn sdpdturi cu pereti verticali, nespri-jini'ti, executate manual sau mecanizat Tn ampriza drumurilor publice si Tn zone instabile, indiferent de addncimea acestor sdpdturi. Art. 130. - Este interzis sd se tind sdpdturile deschise si sd se facd foe Tn sdpdturi. Art. 131. - Pentru trecerea muncitorilor peste santul drenului se monteazd punti din dulapi si parapeti Tn zonele de traversare. Art. 132. -In zonele Tn care suntTngropate cable, conducte, etc. sdpdturile se executd cu deosebitd atentie, cu respectarea Tntocmai a instructiunilor date de unitatea tutelard, eventual - dacd este cazul - sub supravegherea delegatului acestei unitdti; dacd, Tn tirnpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii sub-ferane, etc. lucrdrile se opresc irnediat, se Tnstiinteazd delegatul unitdtii tutelare si numai dupd eliminarea oricdrui pericol de cdtre delegatul tutelar, sub supravegherea lui, pot fi continuate lucrdrile de dren. Art. 133. - Pentru mijloace de transport, instalatii, utilaje etc., se vor respecta Tntocmai normele specifice acestora. Art. 134. • Normele rnentionate nu au caracter limitativ. Executantul poate lua si alte masuri, impuse de conditii locale. Secfiunea a 3-a Norme de protecfia muncii specifice pentru revizia si intrefinerea drenurilor Art. 135. - (1) Este interzis fumatul, folosirea chibriturilor si iluminatul cu flacdra Tn cdminele de vizitare. chesoane si Tn apropierea lor. (2) Deasemenea este interzisd cobordrea Tn ele cu brichete, chibrite, etc. (3) Muncitorul sdpdtor seya odihni numai afard. (4) Este interzis a se odihni Tn sant, Tn cdminul de vizitare sau cheson.

Art. 136. - (1) Este interzisd intrarea Tn cdmine si chesoane fdrd asigurare data de alt muncitor de la fata terenului. (2) Muncitorul care intra Tn cdmin sau cheson va fi asigurat cu Centura de sigu-rantd si frdnghie. (3) Pentru cdmine, chesoane sau sdpdturi mai addnci de 4,0 m se monteazd - Tn mod obligatoriu - cablu de semnalizare. (4) Acest cablu se prevede jos si la suprafatd cu cate un clopot care se manevreazd la nevoie, de cdtre muncitorul de jos si de eel de la suprafatd. (5) Semnalizarea se face dupd un cod stabilit de Tntreaga echipd, sub semndturd. Art. 137. - Cobordrea Tn cdmine de vizitare si chesoane mai addnci de 3,0 m se face - obligatoriu - cu masca de gaze care se foloseste conform instructiunilor. Art. 138. - Iluminatul Tn cdmine de vizitare si chesoane, se face Tnainte de intrarea Tn cdmin sau cheson. Art. 139. - (1) Ridicarea capacelor de la cdminele de vizitare se face cu rdngi, cdrlige sau alte unelte; dupd ridicarea capacelor se verified vizual starea cdmi-nului si prezenta gazelor. (2) Indiferent dacd sunt sau nu sunt gaze, se procedeazd la aerisirea cdmi-nelor prin ridicarea tuturor capacelor sistemului de drenaj si curdtirea capetelor de dren. (3) Pentru verificarea existentei gazelor, se folosesc aparate adecvate pentru determinarea concentratiei de gaze. Art. 140. - Se apreciazd cd este necesard dotarea personalului muncitor si cu tuburi cu oxigen pentru revizuire cdmine. Art. 141 i - Seful de echipd este obligat sd controleze si sd se asigure cd s-a efectuat aerisirea caminelor si sd verifice: a) starea scdrilor de acces; b) starea sculelor si uneltelof; c) nivelul apei si grosimea depozitului Tn cdmine; d) starea echipamentului si a materialelor de protectie; e) dispozitivele de sigurantd la cdrligul troliului sau macaralelor, etc.

Art. 142. - (1) La intrarea Tn carmine si chesoane, echipele vor fi formate din eel putin trei muncitori, Cel care intra Tn cdmin sau cheson se leagd cu Centura de sigurantd si frdnghie la suprafafa. Frdnghia nu se leagd de cdmin. (2) Intrarea Tn cdmin se face pe scdrile existente. Dacd acestea nu sunt mon-tate sau nu corespund, intrarea se face pe scdri mobile, fixate la partea supe-rioard cu cdrlige de agdtare si dispozitive de fixare. Art. 143. -Tn cdminele Tn care sunt emanatii de gaze inflamabile se va lucra numai cu unelte de alamd, bronz sau lemn. Tn asemenea cazuri, se va asigura un strat de apd de min. 5 cm pe fundul cdminului. Art. 144. - Fiecare echipd de lucru va fi dotatd cu o trusd sanitard de prim ajutor, care sd cuprindd pansamente si dezinfectante pentru zgdrieturi si rani usoare. Art. 145. - Muncitorii sunt obligati ca dupd terminarea lucrului sd-si curete Tntregul echipament. sd-l depund la loc uscat, sd respecte regulile de igiend, sd nu ducd mdinile murdare la ochi, nas sau gurd si sd se spele cu apd si sdpun. Art. 146. - (1) §efu! de echipd are obligatia sd verifice permanent respectarea mdsurilor de protectia muncii, lucrdrile de executie, revizie si Tntretinere a drenurilor si semnalizarea lucrdrilor. (2) Deasemenea, se vor respecta si alte mdsuri de protectia muncii si pre-venire a accidentelor, impuse de conditiile reale de pe teren. (3) Tn perioada executiei lucrdrilor se vor respecta normele de protectie a muncii, mdsufile de prim ajutor, normele de prevenire si stingere a incendiilor si cele precizate Tn legislatia Tn vigoare, specifice lucrdrilor prevdzute Tn proiect.

CAPITOLUL VII Controlul calitafii lucrarilor de drenaj pentru drumurile publice
Art. 147. - Obligatiile si rdspunderile unitdtilor beneficiare, de proiectare si de executie Tn asigurarea calitdtii, functionalitdtii si durabilitdtii lucrdrilor de drenaj pentru drumuri publice sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995. Art. 148. - Unitatea beneficiard asigurd conditii pentru efectuarea de mdsurdtori, verificdri, prospectiuni, expertize prin posibilitdti proprii sau prin colaborare si dupd caz, cu alte unitdti de specialitate, pentru asigurarea calitdtii, a functionalitdtii, a durabilitdtii lucrdrilor de drenaj si a stabilitdtii terasamentelor si structurii rutiere. Art. 149. - Unitatea care executd si cea care Tntretine lucrdrile de drenaj sunt obligate sd find la zi cartea drenurilor care sd contind datele privind executia acestora si elements privind functionalitatea, comportarea Tn timp si lucrdrile de ihtretinere executate. Art. 150. - Controlul de calitate constd in: a)verificarea amplasamentului lucrdrilor; b)receptia terenului de fundare a radierului; c)verificarea calitdtii materialeior folosite; d)verificarea dimensiuniior si panta rigolei; e)controlul compactdrii umpluturii din drenuri;

f) controlul functionalitdtii fiecdrui dren Tn parte.

CAPITOLUL VIII Receptia lucrarilor tie drenaj pentru drumuri publice
Art. 151. -Lucrdrile de drenaj pentru drumuri publice se supun unei receptii pre-liminare si unei receptii finale, conform dispozitiunilor legale. Art. 152. - (1) La receptia preliminard se verified: a) amplasamentul lucrdrilor fata de prevederile proiectului; b) dimensiunile, functionalitatea si calitatea lucrdrilor. (2) Verificarea se face prin examinarea directd a lucrdrilor si pe baza actelor Tntocmite la receptiile pe faze de executie si de lucrdri ascunse. Art. 153. - La receptia finald se examineazd dacd lucrdrile s-au realizat Tn conditii corespunzdtoare, Tn cadrul termenului de garantie.

CAPITOLUL IX Dispozifii tranzitorii
Art. 154. - Responsabilitatea punerii Tn aplicare a prevederilor prezentelor Instrucjiuni tehnice revine DRDP 1-7 si CESTRIN.

EV1DENTA DRENURILOR
Nr. Nr. km km Lungimi Parted Amplasare* Camine de Puturi de crt. drum Tnc sf. m drum vizitare (buc.) vizitare (buc.) .
0 1 2 3 4 5 6 7 3

Tip dren**
9

Adancimea Observatii (m) min/max 10 n * ArptMasare AC = Dren de acostament SANT = Dren sub sant DRENURILOR DSZ = Tn sea-tele zidului de sprijin SPICTR = Spic transversal ZONA - In zona drumului ** Tip dreri ECi? - Ecran FOR = forat GAL = ga!erie ING = Tngust NOR = normal DREN = Put drenant

Anexa 3 CALCULUL

D.N....................,................km.........................DREN................ Data efectuarii Constatari la revizie si lucrari Tntrefinere executate A. Lucrari nel. (revizie) B. Lucrari exec. Ontref.) C.Debit D. schifa
6

1. Reviziei 2. Intretinerii
I

Cap de dren
2

Dren de evacuare
3

Cdmin de vizitare
4'

Dren de captare
5

1. R.

Set sector Set district

2. 1.

Set sector Sef district

3. R. 4. 1. 5. R.
i------;_____________________;__L-______________:-------;____i___________—_______;--------■

6.

—;__________-----------:----1__,----—---------------!-------------------------

Nota: 1. Dupa notarea rezultatelor reviziei. fisa se semneazd in col.6 de seful de sector si seful de district. Deasemenea, dupa notarea rezultatelor lucrarilor deintretinere, fisa se semneaza.

Calculul hidrologic al dretwrilor Drenuri perfecte

Prin executia unui sant, care strdbate Tn Tntregime strdtul acvifer (fig. 1), apa va pdtrunde Tn sant prin peretii lui. Nivelul apei din pdmdnt coboard dupd o suprafatd curbd, a cdrei sectionare cu un plan vertical este o parabola numitd curbd de depresiune. Debitul de apd care se scurge Tn dren se calculeazd cu formula lui Darcy:

unde: k = coeficientul de permeabilitate care depinde de caracteristicile pdmdntului si se exprimd Tn m/s; L = panta medie a curbei de depresiune (panta piezometricd); S = sectiunea transversald a masei de pdmdnt prin care se infiltreazd apa. Viteza teoreticd de infiltrare este: Debitul de apd pe unitatea de lungime de dren si pentru un singur perete este:

Cum de reguld h0«Hformula sirnplificatd pentru calculul debitului de apd ce pdtrunde Tntr-un dren prin unitatea de lungime a unui perete este:

Integrand ecuatia diferentiald (4)

imperfecte In aceste tipuri de drenuri (fig. 2) apa pdtrunde nu numai prin peretii laterali ci si prin fundul drenulu\ drenul fiind suspendatTn stratul acvifer. Debitul de apd care pdtrunde Tn dren prin unitatea de lungime de perete si printr-o

jumdtate a fundului este: q = q, + qn (8), unde: qi este debitul de apd ce pdtrunde prin perete si este dat de expresia:

a = jumatate din lotimea transeii; L = lungimea curbei de deprosiune; H-\ = adancimea stratului freatic sub fundul drenului. Jindnd seama ca:

iar q(| este debitul ce pdtrunde printr-o jumdtate a fundului si este dat de expresia: qn = k- q f ( H - h o ) (8") In relatia (8") qf este debitul echivalent al curentului de apd sub presiune, acesta se determind asa cum se va ardta mai jos. Deci debitul de apd ce pdtrunde Tn dren printr-o jumdtate a acestuia, pe unitatea de lungime, este:

Pentru determinarea 'ui qf se foloseste graficul din fig 3 si fig. 4, aceasta din urmd fiind un defaliu ai pdriii superioare a graficuiui din fig. 3; qf se determind direct cu ajutorul valorilor

mare drenul ramane suspendat Tn strat, cu ajutorul unui dren perfect, cdnd se intercepteazd stratul acvifer pe toata grosirnea lui.
■ ■ I,UIUV|JI vj'-'j
UIIMIVJI

Mwn vi

(~^ v_*

i \s\s

In cazul drenului perfect de coastd, care este cazul ce se recomandd a se executa Tntotdea-

Fig. 4

Fig. 5

una, debitul colectat de dren pe un metru linear de perete va fi: QH = k-i-H (13) Tn cazul unui dren imperfect, a cdrui addncime de radier se stabileste astfel Tncdt apele ce continud sd curgd spre vqle sd nu afecteze prin capilaritate sau Tnghef - dezghet drumul protejat prin dren, debitul se poate determine din relatia:

Graficul din fig. 3 $i fig. 4 se folose?te pentru p < 3. Pentru p > 3, qf se determind cu relatia:

Valoarea qf se determind cu ajutorul graficuiui din fig. 5?n funcfie de valoarea:

unde: q este debitul apei care pdtrunde Tn dren, iar qH este debitul curentului subteran Tnainte de executarea drenului. Introducand relatia (13) Tn (14) se obtine;

..»«© apelor de coastd Scaderea nivelului apelor subterane care circula pe un strat Tnclinat se poate i'ace cu ajutorul unui dren imperfect (fig. 6), cdnd stratul acvifer este de grosime

si deci q = (H-H 1 )k-i (15) Addncimea drenului este: h = e + (H - H] - Z) + h0, dar cum valoarea lui Z este mica, se poate neglija ?i

QQ - este debitul de apd colectat Tn dren prin perete; q$ - este debitul de apd colectat Tn dren prin fundul acestuia. Curba de depresiune dintre cele doud drenuri se presupune cd are forma unei elipse (fig. 8).

Debitul de apd ce intra prin perete pe o unitate de lungime a acestuia este

h = e + (H-H1) + h0 (16) Tn cazul drenurilor de coastd este recomanaabil ca peretele aval al drenului sd fie impermeabil. Sisteme de drenuri imperfecre Considerand sistemul format din doud drenuri imperfecte paralele (cazul drenurilor de sub acostament sau de sub santuri) ca Tn fig. 7, debitul de apd care pdtrunde Tntr-un dren este: d^QA + dB (17), unde, qA - debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si jumdtatea fundului din cdmpul A, exterior drenului; qB - debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si jumdtatea fundului din cdmpul B dintre cele doud drenuri. unde:
Dacd addncimea la care trebuie coborat nivelul apelor subterane Tntre dre-nuri (norma de asanare) este impusd, atunci adancimea drenului este: h = c + f=c + h0+ IL (29), de unde se determind distanta dintre drenuri ast-fel Tncdt sd fie realizatd norma de

Puturi drenante In straturi acvifere libere Tn cazul puturilor drenante perfecte (fig. 9) debitul de apd ce intra Tn put este:

unde:

unde: n = porozitatea eficace a mediului avdnd valori cuprinse Tntre 50 - 70% pentru pdmanturi cu un continut ridicat de particuie argiloase si prafoase si Tntre 25 - 50% pentru pdmdnturi nisipoase; t = timpul (fn zile) scurs de la executia putului. Tn cazul puturilor drenante imperfecte (fig. 9) nu existd o formula riguroasd pentru a calcula debitul si nivelul suprafetei libere a apei dupd drenare (curba de depresiune). Debitul de apd ce intra Tn put este cuprins Tntre debitul unui put perfect si eel al unui putTntr-un strat acvifer al cdrui fund ar fi impermeabil:

notatiile fiind aceleasi ca mai sus,
Puturi drenante Tn strate acvifere captive

Straturile acvifere captive sunt straturile de pamant permeabil, cuprinse Tntre doua straturi mai putin permeabile. Notatiile fiind cele din fig. 10, debitul de apa ce intra Tntr-un put perfect este:

uncle: h, - adancimea masurata de la fundul putului pana la stratul impermeabil. Tn cazul Tn care puturile lucreaza ca drenuri inverse (puturi absorbante) capacitatea de absorbtie a putului este data de relatia:

In cazul tuburilor cu secliune circulara, considerand ca acesta functioneaza plin, se determine! S din relatia;

4 5 6 7 8

Praf nisipos sau argilos Argila nisipoasfl sau argiloasa Argila Argila grasa Geotextile

icr3-10"4 io-5- io6
TO"7- 10"8

io-8
Conform prescriptjilor tehnice ale fiecarui geotextil

Pentru lucrdri importante valorile coeficientilor de permeabilitate ai pdmantu-lui si ai geotextilelor.se vor determine Tn laborator sau pe teren prin Tncercdri in situ, conform ST AS 1913/6 - 76 si a „Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelorTn constructii". ind. C 227 - 88.

In cazu! cdnd tubul nu functioneazd cu sectiunea Tntreagd se poate folosi graficul din fig 11. Pentru rigolele cu sectiunea dreptunghiulard

unde b = Idtimea rigolei; h = Tndltimea rigolei.

Nr. crt. 1 2 3

Denumirea materialului

Pietris curat Nisip curat, nisip cu pietris Nisip prafos sau argilos

Valoarea coeficientului de permeabilitate (k) Tn cm/s 102- 10"' 10'' -ICr3 10"2- 1CT3

ROMANIA MINISTERUL TRANSPQRTURILOR ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR
B-dul Dinicu Golescu. 38, 77113 Bucuresti, sector 1 Tel.: 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84

ORDINUl DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D.
nr. 47 clinSmai 1999 In temeiul Hotdrarii Guvernului nr. 1275 din 8.12.1990, privind regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Nalionale a Drui nurilor, cu modificdrile ulterioare, in baza Contractului de Management nr, 4/21/1994, Tncheiat cu Ministerul Transporturilor, Danild Bucsa - manager al Adrninistratiei Nationale a Drumurilor -R.A., emite urmdtorul:

ORDIN:
Art. 1. Se aprobd ..Normativ privind execujia la cald aTmbrdcdmintilor bituminoase pentru calea pe pod", ind. AND 546-1999, Art. 2. Aducerea la Tndeplinire a prezentului ordin revine DRDP 1-7.

ADMINISTRATE NAT I ON ALA A DRUMURILOR

NORMATIV
PRIVIND EXECUT1A LA CALD A IMBRACAMINTILOK BITUMINOASE PENTRU CALEA PE POD

Indicativ AND 546-1999 Elaborat de: S.C. INCERTRANS S.A.

Foaie de semnaturi
is

Director: Director executiv: Elaborator: Colaborator:

Ing. Ion CUNCEV Ing, Manole $ERBULEA Ing. Olga ACHIMESCU Ing. Nadia POPESCU

______________PENTRU CALEA PE POD_____________

1. GENERALITATI

Obiect fi domeniu de utilizare

1.1.1. Prezentul normativ se referd la conditiile de realizare si receptie a Tmbrdcdmintilor bituminoase executate la cald pe calea podurilor rutiere. /. 1.2. Tipurile de Tmbrdcdminti bituminoase pentru executia cdii pe podurile rutiere sunt: • Tmbrdcdminte bituminoasd cilindratd executatd la cald.conform SR 174/1,2, de tipul celei executate Tn calea curentd pe drum Tn zonele adiacente podului; • Tmbrdcdminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum neparafinos pentru drumuri; • Tmbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum modificat cu polimeri; • Tmbrdcdminte bituminoasa turnatd executata la cald . /. 1.3. Tmbrdcamintea bituminoasd cilindrata realizatd cu bitum se executd conform prescriptiilor prezentului normativ. /. 1.4. Imbrdcdmintea bituminoasd cilindrata realizata cu bitum modificat cu polimeri se executd conform prescriptiilor prezentului normativ. /. 1.5. Imbrdcdmintea bituminoasa turnata se executd conform prevederilor ST AS 11348, STAS 175 si/sau prescriptiilor prezentului normativ. /. 1.6. Alegerea tipului de Tmbrdcaminte bituminoasd pentru executia pdrtii carosabile a cdii pe podurile rutiere se stabileste prin proiectul de executie, pe baza performantelor hidroizolatiei ?i a studiului tehnico-economic. 1.1.7. Imbrdcdmintea bituminoasd la trotuare se executd din asfalt turnat, conform STAS 11348 , STAS 175 si/sau prescriptiilor prezentului normativ. 1.2. Prescripfii generate

1.2.1.Imbrdcdmintea bituminoasd pe partea carosabild a podului se aplicd pe stratul de protectie executat conform STAS 5088-75 sau din mortar asfaltic turnat, conform prevederilor STAS 11348 si/sau conform prevederilor normativului prezent. 1.2.2. Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum, prevdzute Tn Elaborat de: Aprobat de: c r- iM^pnrnAMo o A ADMINISTRAJIA NATION ALA A DRUMURILOR, 5. c. //vet/, I HANS S.A. cu ayizu| nr 93/706/29.03.1999 prwzentul normaliv.se executd in perioada maL.octombrie, cu conditio cu fem-peratura atmosfericd sd fie minim +10°C. 1.2.3. Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat cu polimeri, prevdzute Tn prezentul normativ, se executd Tn perioada maL.septem-brie, cu conditio ca temperatura atmosfericd sd fie +15°C. 1.2.4. Imbrdcdmintile bituminoase turnate la cald se executd Tn tot timpul anu-lui cu conditio ca stratul suport sd fie uscat, iar temperatura atmosfericd sd fie minim +5°C. 1.3. Definitii fi terminologie

1.3.1. Bitumul pur este bitumul neparafinos pentru drumuri, provenit din titeiuri neparafinoase, folosit la executia straturilor bituminoase, conform prescriptiilor tehnice Tn vigoare. 1.3.2. Bitumul modificat cu polimeri este liantul obtinut prin tratarea bitumului pur tip D 80/100 cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari, Tn instalatii speciale, la temperaturi de 160 ~ 180°C. cu caracteristici fizico-chimice specifice. 1.3.3. In Tntelesul prezentului normativ, bitumul pur, bitumul modificat cu polimeri si mixturile asfaltice preparate cu acesti lianti, vor fi notate pe scurt astfel: B - bitum pur; E ?n - bitum modificat cu polimeri; r BAP - beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat cu bitum pur; BAmP - beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat cu bitum modificat; - asfalt turnat dur pentru Tmbrdcdminti la poduri cu placa din beton; - mortar asfaltic turnat pentru strat de protectie sau de egalizare; - asfalt lurnat pentru Tmbrdcdminti la trotuare. Terminologia utilizatd Tn prezentul normativ este conform SR 4032/1. Referinfe

ATD MAT AT 1.3.4. 1.4.

1. SR 61-97 2. SR 662-2002 3. SR 667-2000

Prescriptiile tehnice la care se fac referiri Tn cuprinsul prezentului normativ sunt urmdtoarele: Bitumuri. Deterrninarea ductilitdtii. Lucrdri de drumuri. Agregate naturale de balastierd. Agregate naturale de piatrd prelucratd pentru drumuri.

Conditii tehnice generate de executie. 4. SR 4032/1-2000 Lucrdri de drumuri. Terminologie.

5. 6. 7. 8. 9.

ST AS 35-81 Bitumuri. Determinarea densitdtii. STAS 42-86 Bitumuri. Determinarea penetratiei. STAS 60-89 Bitumuri. Determinarea punctuiui de Tnmuiere. STAS 113-74 Bitumuri. Punct de rupere Fraass. STAS 115-80 Tmbrdcdminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii generale de calitate. 10. STAS 175-87 Lucrdri de drumuri. Tmbrdcdminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate. 11. STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cretd si filer de var stins Tn pulbere. 12. STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrdri de cai ferate si drumuri. Metode de Tncercare, 13. STAS 863/1-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripts de proiectare. 14. STAS 1338/1-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor. Pregd-tirea probelor si confectionarea epruvetelor. 15. STAS 1338/2-87 Lucrdri de drumuri. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si Tncercare, confectionarea si aecofrarea epruvetelor. 16. STAS 5088-75 Lucrdri de arid. Hidroizolatii. Prescripts de proiectare si executie. 17. STAS 5489-80 Bitumuri. Punct de inflamabilitate Marcusson. 18. STAS 8098-68 Bitumuri. Determinarea continutului de parafind 19. STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidd pentru lucrdri de drumuri. 20. STAS 10969/3-83 Lucrdri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate naturale. Metoda de determinare cantitativd. 21. STAS 11348-87 Lucrdri de drumuri. Tmbrdcdminti bituminoase pentru calea pe pod. 22. AND 521R-1996 Instructiuni tehnice privind metoda de determinare a corrv pozitiei chimice a bitumuiui rutier pe patru componenti. 23. AND 526-1996 Instructiuni tehnice privind executia Tmbrdcdmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri. 24. AND 535-1997 Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat subtire a bitumuiui pentru drumuri. Tncercarea TFOT. 25. AND 536-1997 Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat subtire a bitumuiui pentru drumuri. Tncercarea RTFOT. 26. AND 537-1997 Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumuiui neparafinos pentru drumuri. 27. AND 538-1998 Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumuiui modificat utilizat la executia lucrdrilor de drumuri.

2. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. Tipurile de mixturi asfaltice cuprinseTn prezentul normativ sunt prezentate Tn tabelul 1.
laoeiui i Dimensiunea Domeniul de aplicare maxima a granuiei, mm 16 Tmbrdcdminte pe partea carosabila a podului 16 8 7 Imbrdcdminti la poduri cu placa de beton. Tmbrdcdminte pe trotuare

Nr. Tipul mixturii asfaltice crt. 1 2 3 4 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum pur Beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat Asfalt turnat dur Asfalt turnat

Simbol

B.A.P. B.A.m.P. A.T.D. A.T.

5

Mortar asfaltic turnat

M.A.T.

5

Strat de protectie a hidroizolatiei de pe calea pe pod

2.2. Tipul de mixture asfalticd pentru Tmbrdcdmintea bituminoasd pe partea carosabild a podului se stabileste prin proiectul de executie, findnd seama de urmdtoarele recomanddri: • Tmbrdcdmintea bituminoasd pe calea podurilor rutiere se executd de reguld din mixturi asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat sau asfalt turnat dur preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri; • Tmbrdcdmintea bituminoasd din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum modificat cu polimeri se executd Tn cazul podurilor situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu,Tn scopul cresterii rezistentei la deformatii perma-nente la temperaturi riaicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scdzute. 2.3. Mortarul asfaltic turnat se poate utiliza ca strat de protectie a hidroizolatiei sau de egalizare a cdii podului, functie de prevederile proiectului de exeeutie. 2.4. Asfaltul turnat se utilizeazd Tn general la executia Tmbrdcdmintii trotuarelor cdii podului.

3. IMBRACAMKNTE BITUM1NOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM TIP B.A.P.
3. J. Condifii tehnice 3.1.1. Elemente geometrice 3.1.1.1. Grosimea totala a Tmbrdcdmintii din beton asfaltic cilindrat cu bitum este de 6 cm $i se executd din doud straturi, grosimea fiecarui strat fiind de 3 cm. 3.1.1.2. Profilul transversal, Tn aliniament, se executd Tn forma de acoperi? cu doud pante racordate Tn treimea mijlocie. Profilul transversal Tn curbe se executd conform STAS 863/1. Pantele profilului transversal, Tn aliniament sunt de 2%. Aceste pante se pot reduce la 1,5% sau 1,0% dacd declivitatea Tn profit longitudinal este de 2,5%...4,0% ?i respectiv mdi mare de 4,0%. 3.1.1.3. Profilul longitudinal al traseului drumului si umentatiei tehnice de proiectare. 3.1.2. Abater! limita la elementele geometrice 3.1.2.1. Abaterile limita la grosimea straturilor, fata de valorile prevdzute Tn proiect, sunt-10%.
t

al

podului

sunt

conform

doc-

3.1.2.2.. Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m. 3.1.2.3. Deniveldrile maxime admiseTn lungul cdii pe pod, sub dreptarul de 3 m sunt de 3mm. 3.1.3. Materiale 3.1.3.1. Agregate naturale 3.1.3.1.1. Agregatele naturale care se utilizeazd sunt urmdtoarele: • Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm, conform SR 667; • Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667; • Nisip natural 0-3 sau 0-7 mm, conform STAS 662. 3.1.3.1.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate evifarea amestecdrii. 3.1.3.2. Filer

sd cu

fie

depozitate separat, Tn pereti despdrtitori pentru

3.1.3.2.1. Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd, conform STAS 539. 3.1.3.2.2. Filerul se depoziteazd Tn silozuri sau Tn Tncdperi acoperite ferite de urnezeald. Nu se admite folosirea filerului agiomerat. 3.1.3.3. Bitum 3.1.3.3.1. Tipurile de bitum care se utilizeazd la prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP sunt: • Tip D 60/80, conform Normativ indicativ A.N.D. nr.537. pentru zona climaticd caldd; • Tip D 80/100, conform Normativ indicativ A.N.D. nr.537, pentru zona climaticd rece. 3.1.3.3.2. Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip D 60/80 si D 80/100 sunt prevdzute de Normativ A.N.D. nr.537 si

sunt prezentate Tn tabelul 2. 3.1.3.3.3. Transportul bitumului se face Tn vagoane cisternd speciale sau auto-transportoare termoizolate, curate, Tn conditiiin care sd se evite impurificarea sau amestecarea cu alte sorturi de bitum. 3.1.3.4.3. Chittiocolic, conform reglementdrilor tehnice Tn vigoare, pentru col-matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei hidrofuge si Tmbrdcdmintii bitu-minoase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).

Nr. crt. 1. 2. 3.

Caracteristica

Penetratie la 25°C, 1/10 mm Puncf de Tnmuiere Ductilitate la: - 5°C, miri., cm - 25°C, min., cm Punct de rupere Fraass, °C, max. Punct de Inflamabilitate Marcusson, °C, min. Solubilitate Tn solventi organici, %, min. Stabilitate la Tncdlzire In strat subtire la 163°C: a) metoda TFOT: - pierderea de masd, %, max. - penetrafia reziduald, % , min. - cresterea punctului de Tnmuiere, °C, min. - ductilitatea reziduald la 25°C, cm, min. b) metoda RTFOT - pierderea de masd, %, max.

Condifii de admisibilitate D 60/80 D 80/100 60... 80 80... 100 48...55 44...49 4,0 100 5,0 100

Metoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR61

4. 5. 6. 7.

-13 250 99.0 0,8

-15 250 99,0 0,8

STAS 113 STAS 5489 STAS 115 Instructiuni tehnice A.N.D. nr. 535 Instrucfiuni tehnice A.N.D nr,536

50 10 50 0,9 50 10 50 2,0 0,995

47 9 75 0,9 47 9 75 2,0 0,992 0.5

- penetratia reziduald, %, min. - cresterea punctului de Tnmuiere, °C, max. - ductilitatea reziduald la 25°C, cm, min. 8. Continut de parafina, %, max. 9. Densitate la 15°C, g/cm3, min. 10. Indice de instabiiitate coloidald, max.

STAS 8099 STAS 35 Instructiuni tehnice A.N.D. Nr. 521R STAS 10969/3

-

11. Adezivitate pe agregat etalon, min.

80

80

3.1.4. Compozitia si caractehsticile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP 3.1.4.1. Compozitia mixturii asfaitice se stabileste pe baza unui studiu prelimi-nar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul normativ. 3.1.4.2. Limitele normale ale procentelor sorturilor de agregate naturale din agre-gatul total, pentru betoanele asfaltice cilindrate tip BAP sunt conform Tabeiul 3.
Nr. crt. 1 2 3 Agregate naturale, % din agregatul total Criblura peste 3,15 mm Filer ?i fractiuni sub 0,09 mm Filer ?i nisip 0,09... 3,15 mm Condijii de admisibilitate 40...55 10...12 rest pana la 100*

" Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasaj este de max. 20%. 3.1.4.3. Granulozitatea normald a agregatului natural total precum si continutul obisnuit de bitum pentru betoanele asfaltice cilindrate tip BAP sunt cuprinse Tn limitele din tabelul 4.
Nr, crt. 1 Specificatii Granuiozitatea agregatelor naturale: - trecp prin ciurul de 16 mm, % - trece prin ciurul de 8 mm, % - trece prin ciurul de 3,15 mm, % - trece prin sita de 0,63 mm, % - trece prin sita de 0,20 mm. % - trece prin sita de 0,09 mm, % Continutul de bitum, % din masd Conditii de admisibilitate 90...100 60...80 45...60 25...40 14...25 10...12 6...7

2

3.1.4.4. Continutul optim de bitum Tn betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabileste prin studii preliminare de laborator conform ST AS 1338/1,2. 3.1.4.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din tabelul 5. 3.1.4.6. Corpurile de probd Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1,2. 3.1.4.7. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea

compozitiilor, pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din Tmbrdcdmintea gata executatd
Nr. Caracteristici crt, A 1 2 3 4 B 1 2 3 Beton asfaltic cilindrat tip BAP Tipul bitumului

D 60/80 D 80/100 Caracteristici pe probe Marshall Densitate aparenta. kgj'm3, min. 2350 2350 Absorbtie de apa, % vol, max. 1,0 1.0 Stabilitatea (S) ia 60°C, kN, min. 7,5 7,0 Indice de curgere (fluaj) (1) la 60°C, mm 1,5,..4,5 1,5...4,5 Caracteristici pe probe intacte (carote ) prelevate din Tmbracaminte Densitatea aparenta kg/m3, min. 2250 2250 Absorbfia de apd, %, vol, max. 2,0 2,0 Grad de compactare, %, min. 97 97

3.2. Prescriptii generate de execufte 3.2.1. Utilaje si echipamente 3.2.1.1. La executia Tmbrdcdmintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur (tip BAP) se folosesc conform SR 174-2:1997 , urmdtoarele utilaje si echipamente: instalatie automatizatd de preparare a mixturii asfaltice, dotatd cu echipamente de dozare a componentilor; - rezervoare de stocare a bitumului; repartizator finisor care asigurd precompactarea mixturii asfaltice, dotal cu sis-tem de Tncdlzire a grinzii vibratoare; atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120 - 160 kN, un compactor cu rulouri netede de 100 -120 kN si un compactor de 1,2 kN pentru compactdri marginale; autocamioane basculante cu bend termoizolantd sau cu bend acoperitd cu prelatd; - dispozitiv mecanic pentru executia amorsdrii cu emulsie bituminoasd cationicd; 3.2.2. Pregatirea stratului suport 3.2.2.1. Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie. 3.2.2.2. Pregdtirea stratului suport se efectueazd diferit Tn functie de natura acestuia, dupd cum urmeazd: 3.2.2.2.1. Tn cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd pe suprafata din beton de ciment, se verified planeitatea acesteia Tn conformitate cu proiec-tul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrdrilor, aceasta fiind faza determinantd. Suprafata astfel verificatd, dupd uscare, se curdtd si se amorseazd cu emulsie cationicd cu rupere rapidd; 3.2.2.2.2. in cazul in care Tmbrbcdmintea bituminoasd se aplicd pe stratul de mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se curdtd si se amorseazd cu emulsie bituminoasa cationicd cu rupere rapidd numai atunci cdnd executia Trnb'rd-cdmintii se efectueazd la un interval de peste 24 h de la turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulatiei; 3.2.2.2.3. Tn cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd pe un strat bituminos rezultat ca urmare a frezdrii Tmbrdcdmintii bituminoase vechi, suprafata acesteia se curdtd si se amorseazd cu emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd. 3.2.2.2.4. In cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd direct pe hidroizolatie, se va avea Tn vedere corelarea stabilitdtii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixturd utilizat si se va asigura aderenta.

-

3.2.2.3. Amorsarea se executd mecanizat, realizdndu-se o peliculd omogend, pe toatd suprafata stratului suport. Dozajul de
bitum rezidual va fi de 0,3...0,4 kg/m2. 3.2.2.4. Amorsarea se faceTn fata repartizatorului pe disfanta minima care sd asigure timpul necesar ruperii complete, a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m. 3.2.2.5. Suprafata stratului suport pe care se executd amorsarea trebuie sd fie uscatd si curatd. 3.2.3. Prepfiirarea $i punerea Tn opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP 3.2. 3.1. Prepararea mixturii asfaltice 3.2.3.1.1. Prepararea mixturii asfaltice cu bitum la cald se realizeazd Tn instalatii automatizate, conform SR 174/2:1997. 3.2.3.1.2. Statia de preparare a mixturii asfaltice trebuie sd dispund de un sis-lem de alimentare si dozare a componentilor. Tolerantele dozajelor de agregate naturale si bitum vor fi conform prevederilor din tabelul 6.
Nr. crt. 1 2 3 4 Definirea masurilor Dozaj bitum Dozaj agregate naturale Dozaj nisip Dozaj filer Tolerante admise ±2% ±. 3% ± 5% ±2%

3.2.3.1.3. Se recomandd ca instalatia sd fie prevdzutd cu uscdtor de filer si sd fie dotatd cu buncdr de stocare a mixturii

termoizolat sau cu sistem de Tncdlzire. 3.2.3.1.4. Mixtura asfalticd cilindratd se prepard Tn conformitate cu prevederi-le SR 174/2 pet. 2.2., cu precizarea ca temperaturile agregatelor naturale, bitu-mului si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 7.
Tipul bitumului Temperaturile componentelor la prepararea mixturii asfaltice, °C Agregate naturale la Bitum la intrare Tn iesire din uscdtor malaxor 180... 190 160... 170 175...185 150... 170 Temperatura mixturilor la iesire din malaxor 165... 175 160.,.170

Tip D 60/80 TipD80/100

°C

3.2.3.2. Transportul mixturii asfaltice Mixtura asfalticd cilindratd se transportd la punctul de lucru Tn autocamioane basculante cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu prelatd. Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu bena nea-coperitd, Tntrucdt pierderea de temperaturd sub limitele stabilite prin prezentul normativ conduce la nerespectarea temperaturilor de asternere si compactare si deci la o Tmbrdcdnninte bituminoasd neetansd, improprie pentru calea pe podurile rutiere. 3.2.3.3. Asternerea mixturii asfaltice 3.2.3.3.1. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se face la temperaturi atmos-ferice de peste 10°C. Executia se Tntrerupe pe limp de ploaie sau vdnt puternic si se reia numai dupd uscarea suportului. 3.2.3.3.2. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executd numai mecanizat, cu repartizator-finisor, care sd asigure precompactarea mixturii asfaltice. Repartizatorul trebuie sd fie capabil de a asteme mixture asfalticd fdrd sd se producd segregarea acesteia, respectdnd pofilele si grosimile fixate prin proiec-tul de executie. 3.2.3.3.3. Mixtura asfalticd trebuie asternutd continuu,Tn mod uniform atdt din punct de vedere al grosimii cat si al afdndrii. Viteza de astemere cu repartizatorul trebuie sd fie adaptatd conditiei de sosire a mixturii asfaltice de la instalatia.de preparare, si cat se poate de con-stantd pentru a evifa total Tntreruperile Tn timpul executiei stratului bituminos Tn ziua respectivd. In buncdrul repartizatorului trebuie sd existe Tn permanentd suficientd mixturd pentru a se evita o rdspdndire neuniformd a materialului. 3.2.3.3.4. tmbrdcdmintea bituminoasd pe calea podului se executd prin asternerea mixturii asfaltice pe cafe o bandd de circulatie, pe straturi. 3.2.3.4. Compactarea mixturii asfaltice 3.2.3.4.1. Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executd imediat dupd asternere, astfe! Tncdtsd se obtina valorile oplime ale caracteristicilor fizico-mecanice si de suprafatare. 3.2.3.4.2. Atelierul de compactare va fi constituit din compactori cu rulouri netede de 120 kN si compactori mici de 1,2 kN pentru compactare marginald. Numdrul cornpactoarelor va fi stabilit Tn functie de cantitatea de mixturd ce se asterne si de timpul necesar de compactare pentru Tnscrierea Tn limitd minima a temperaturii de compactare. 3.2.3.4.3. Numdrul oplim de treceri al fiecdrui compactor se stabileste prin Tncercdri pe un sector de drum, Tnainte de a setrece la executia Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podului, dar nu va fi mai mic de 12. 3.2.3.4.4. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sd se TncadrezeTn limitele din tabelul 8,
Nr. Tipul bitumului crt. 1. 2. Bitum tip D 60/80 Bitumtip D 80/100 Temperatura mixturii, °C la asternere 150 145 la Tnceputul compactarii 145 140 min. la sfarpitul compactarii 120 110

3.2.3.4.5. Compactarea se executd Tn lungul cdii podului, de la margine spre axd. Suprafata stratului se va controlaTn permanentd, micile deniveldri care apar pe suprafata se corecteazd dupd prima trecere a compactorului pe toatd Idtimea benzii. 3.2.3.4.6. Pentru ca suprafata stratului sd fie uniformd deniveldrile maxime admisibile sub dreptarul de 3 m, Tn profil longitudinal trebuie sd fie de max. 3 mm, sau conform SR 174-1, functie de clasa tehnicd a drumului pe care este situat podul. 3.2.3.4.7. Executia rosturilor longitudinale si transversale Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeazd conform prescriptiilor SRI 74-2,pct.2.4.6. Rosturile care separd mixtura asfalticd asternutd de la o zi la alta trebuie sd fie astfel realizate Tncdt sd asigure o tranzitie Tntre suprafetele vechi si noi.

3.3. Controlul calitafii literarilor Controlul calitdtii lucrarilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic cilindrat se executd pe faze, astfel: • Controlul calitdtii materialelor Tnainte de preparare; • Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice; • Controlul stratului suport ca fazd determinantd; • Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate. 3.3.1. Controlul calitatii materialelor Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate Tn confor-mitate cu prescriptive din standardele respective si Tn conditiile ardtate la pet. 3.1.3. din prezentul normativ. 3.3.1.1. Verificdrile si determindrile ce se executd de laboratorul de santier constau Tn urmdtoarele: 3.3.1.1.1. Bitum: • Penetrafie la 25°C, STAS 42; • Punct de Tnmuiere IB, STAS 60; • Ductilitatela25°C.SR61. 3.3.1.1.2. Criblura: • Natura mineralogicd (examinare vizuald); • Granulozitate, STAS 730; • Coeficient de forma, STAS 730; • Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730; 3.3.1.1.3. Nisip de concasaj: • Granulozitate, STAS 730; • Coeficient de activitate, STAS 730. 3.3.1.1.4. Nisip natural: • Granulozitate, STAS 4606; • Echivalent de nisip, STAS 730; • Materii organice, STAS 4606. 3.3.1.1.5. Filer decalcar: • Finete, STAS 539; • Umiditate. STAS 539. 3.3.1.2. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus, constd Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinat executiei Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere, 3.3.1.3. Verificdrile si determindrile ce se executd de un laborator de speciali-tate autorizat, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor cuprind toate Tncercdrile si deter-mindrile cerute de standardele de profil pentru materiale. 3.3.2. Controlul fabricatiei tf punerii Tn opera a mixturii asfaltice Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt supuse Tncercdrilor preliminare pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice si controlului Tn tirnpul fabricatiei, Tn conformitate cu conditiile ardtate la pet. 3.1.4. din prezentul normativ si conform SR 174-2:1997. Verificdrile si determindrile se executd de laboratorul de santier, laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau Tn urmdtoarele: 3.3.2.1. Verificdri si determindri efectuate de laboratorul de scantier in timpul prepardrii mixturii asfaltice: • Determinarea granulozitdtii si umiditdtii amestecului de agregate naturale; • Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate; o Controlul reglajului de dozare a materialelor la instalatia de preparare a mixturii asfaltice; • Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale, a liantului, a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor, la asternere si compactare; • Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: continut de bitum si granulozitatea agregatului total, conform STAS 1338/2; 3.3.2.2. Incercdri si determindri efectuate de laboratorul antreprenorului sau la un alt laborator autorizat, pentru: 3.3.2.2.1. Stabilirea compozitiei mixturii asfaltice ?i a caracteristicilor fizicomecanice pe epruvete Marshall conform pct.3.1.4. din prezentul normativ. 3.3.2.2.2. Verificarea calitdtii mixturii asfaltice Tn timpul executieiTmbrdcdmintii. din mixturi prelevate de la instalatia de preparare sgu de la asternere:

• •

compozitia mixturii asfaltice; caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall. 3.3.2.3. Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice se determina granu lozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sd corespundd dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator. Abaterile admise fata ae compozitia prescrisd sunt conform tabelului 9. 3.3.2.4. Frecventa verificdrilor si determindrilor efectuate pentru controlul calitdtii - fabricatiei este data In tabelul 10.

Caracteristica Dozajul de liant Compo2itiaj3ranulometrica: fracfiunea 8-16 mm fractiunea 3,15 -8 mm fractiunea 0,63 - 3.15 mm fractiunea 0.2 - 0,63 mm fractiunea 0,09 - 0.2 mm. • fracfiunea 0.09 - 0 mm Nr. Natura controlului sau Tncercdrii

Abater! maxime admise. (%) ±0.3 ±5 +5 ±4 ±3 ±2 ± 1.5 Frecventa controlului sau Tncercarii la laboratorul antreprenorului Studiu preliminar de laborator pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice de santier

rrt

-

1 Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Mixture asfalticd de la malaxor: 1 proba/200t mixtura fabricate! sau pe lucrare pentru cantitati mai mici de 200t

-::

2 Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice

-

Tnainte de Tnceperea fabricafiei fiecdrui tip de mixtura, cu consemnare scrisa

3 Compozitia mixturii asfaltice

Mixtura asfalticd de la malaxor: 1 proba/200t mixtura fabricate! sau pe lucrare pentru cantitdji mai mici de 200t

zilnic

4 Temperatura agregatelor, a liantului si a mixturii la iesirea din malaxor 5 Temperatura mixturii la aslernere si la compactare

-

permanent, min. la 1 ora

permanent, min. la 3 ore

3.3.2.v5. Calitatea mixturilor asfaltice preparole va fi atestatd prin declaratia de conformitate si prin buletinul de Tncercdri elaborat pe baza Tncercdrilor si anali-zelor de laborator. 3.3.3. Controlul calitatii Tmbracaminfii hituminoase executate Tmbrdcdmintea bituminoasa gata executata va fi supusd urmdtoarelor verificdri: • Verificdri prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat; • Verificdri prin mdsurdtori tehnice de drum. 3.3.3.1. Verificdri prin analize de laborator 3.3.3.1.1, Verificdrile prin analize de laborator se efectueazd pe probe prelevate din Tmbrdcdmintea biturninoasd la 20 zile de la execulia acesteia si constau Tn urmdtoarele determindri: • Compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sd corespundd dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele din tabelul 9; • Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall. 3.3.3.1.2. Verificari pe probe intacte (carote) prelevate din Tmbrdcdmintea bituminoasd. Verificarile prin analize de laborator pe carote prelevate numai cu carotiera, se efectueazd numai in caz de litigii, si/sau la

cererea scrisd a comisiei de receptie a lucrarii pentru rezolvarea unor neconformitqti. 3.3.3.1.3. Gradul de compactare se verified, de reguld, tructive (cu gamadensimetru) conform instructiunilor aprobate. 3.3.3.2. Verificdri prin masuratori tehnice

prin

Tncercdri

nedis-

3.3.3.2.1. Verificarea elementelor geometrice: prin verificarea profilului transversal si longitudinal si a uniformitdtii in profil longitudinal cu echipamente adec-vate omologate conform prevederilor SR 174/2 pct.3.4 si 3.5.

4. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM MODIFICAT TIP BAmP 4.1. Condifii tehnice
4.1.1. Elemente geometrice conform pct.3.1. J. din prezentul normativ 4.1.2. Matehale 4.1.2.1. Agregate naturale • Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm, conform SR 667; • Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667; • Nisip natural sort 0-3 mm sou 0-7 mm, conform SR 662. 4.1.2.2. 4.1.2.3. Filer din calcar sau cretd mdcinata conform STAS 539 Bitum.

4.1.2.3.7. Tipul de bitum care se utilizeaza la prepararea bitumului modificat tip Brn pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP este D 80/100 cu caracteristici tehnice conform Normativ AND indicativ nr. 537 si aratatein tabel 2 din prezentul normativ. 4.1,2.3.2. Temperature bitumului la descdrcarea din mijlocul de transport Tn rezervoarele de stocare ale instalatiei de preparare a bitumului modificat trebuie sa fie demin. 140°C. 4.1.2.4. Polimeri 4.1.2.4.1. Polimerii utilizati pentru modificarea bitumului folosit la executia Tmbracdmintilor bituminoase pentru calea pe pod din prezentul normativ sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. iar caracteristicile acestora sunt conform celor prevdzute Tn certificatul de conformitate a calitdtii emis, potrivit regle-mentdrilor Tn vigoare. 4.1.2.4.2. Dozajul normal de polimer este de 4...6% din greutatea biturnului, pro-cent care se stabilesteTn functie de tipul polimerului, bitumul utilizat, zona climaticd de aplicare si tipul lucrdrii, Tn conditiile respectdrii conditiilor tehnice pentru bitumul modificat cu polimeri tip Bm prevdzute la pet. 4.1.2.5. din prezentul normativ. 4.1.2.4.3. Tipul de polimer si dozajul acestuia Tn bilum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar de laborator autorizat. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate Tn prezentul normativ. 4.1.2.5. Bitumul modificat 4.1.2.5.1. Conditiile pe care trebuie sd le Tndeplineascd bitumul modificat tip Bm sunt conform Instrucfiuni tehnice AND indicativ 526 si sunt prevdzute Tn tabelul 11. 4.1.2.5.2. Prepararea, transportul si depozitarea bitumului modificat cu polimeri se efectueazd conform pct.3.1. din Instrucliuni tehnice AND nr.526. 4.1.2.6. Alte materiale 4.1.2.6.1. Emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd conform STAS 8877, pentru amorsarea stratului suport. 4.1.2.6.2. Chit tiocolic, conform reglementdrilor tehnice Tn vigoare, pentru col-matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei hidrofuge si Tmbrdcdmin|ii bitumi-noase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6

Caracteristica Penetratia la 25°C, 1/10 mm Punct de Tnmuiere IB. °C, rnin. Ductilitate la 130C cm, min. Punct de rupere Fraass, °C, max. Revenire elastica la 13°C, % min. Stabilitate la Tncalzire in strat subtire la 163°C (metoda TFOT) - pierdere de masa, % max. - penetratie reziduald, % min. - cresterea punctului de Tnmuiere; °C, max. - ductilitatea reziduala la 25°C, cm, min. - revenirea elastica la 13°C, % min. Adezivitate pe agregat etalon, %, min. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescent a), %: Dispersie foarte find a particuielor sub 5 JJ, %, min. Stabilitate la stocare 72 ore la temperatura de 163°C: Diferenfa Tntre punctele de Tnmuiere, °C, max.

7 8 9

Conditii de Metoda de admisibilitate verificare 55-70 STAS 42 55 ' STAS 60 80 SR61 -20 STAS 113 , 75 Metodologie AND nr. 538 0,8 Instructiuni tehnice AND nr. 535 50 9 80 75 85 STAS 10969/3 80 Metodologie AND 5 nr. 538 Metodologie A.N.D nr. 538

4.1.3, Compozifia $1 caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor osfaltice cilindrate cu bitum modificat tip BAmP 4.1.3.1. Granulozitatea agregatului natural total precum si oontinutul de bitum pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP sunt cuprinse Tn limitele date Tn tabelul 4, pct.3.1.4 din prezentul normativ. 4.1.3.2. 4.1.3.3. tabelul 12.
.Nr. crt. A 1
0

Continutul optim de bitum se stabileste prin studii preliminare de labo-rator conform ST AS 1338/1,2. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAmP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din

Caracteristici Caracteristici pe probe Marshall Densitate aparentd. kg/m , min. Absorbfie de apa, % vol, max. Stabilitatea (S) la 60°C, kN, min. Indice de curqere (fluaj) (1) la 60 C, mm Caracteristici pe probe infacte (carote) Densitatea aparentd kg/m3, min. Absorbfia de qpd, % vol. max. Grad de compactare, %, min.

Beton asfaltic . cilindrat tip BAmP

3 4 B 1 2 3
r

2350 1,0 10,0 2,0...3,5 2250 2,0 97

4.1.3.4. Corpurile de proba Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1,2 cu mentiunea ca temperatura mixturii asfaltice si a tiparelor trebuie sd fie majo-ratd cu 10°C fata de STAS, iar compactarea sd se efectueze cu 75 x 75 lovi-turi/epruvetd.
4.1.3.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparateTn laborator pentru stabilirea compozitiilor, pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din Tmbrdcdmintea gata executatd. 4.2. Prescript!! generate de execufie 4.2.I. Utilajele si echipamentele utilizate la execufia Tmbrdcdmintii bituminoase din beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat sunt cele precizate la pet. 3.2.1. din prezentul normativ . 4,2,1.1. Instalatie speciald pentru prepararea bitumului modificat cu polimeri si rezervor vertical de stocare a bitumului modificat, conform .Jnstructiuni tehnice privind executia imbrdcdminfilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum rnodificat cu polimeri", ind, A.N.D. 526.

4.2.2. Pregalirea slratului suporl conform pel.3.2,2. din prezentul normativ si SR 174/2. 4.2.3. Prepararea si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAmP 4.2.3.1. Prepararea bitumului moaificat 4.2.3.1.1. Prepararea bitumului modificat se realizeazd Tn rafindrie sau pe santier, la locul de preparare a mixturii asfaltice. 4.2.3.1.2. Prepararea bitumului modificat, transportul si depozitarea se realizeazd conform Jnstructiuni tehnice privind executia Tmbrdcdmintilor bituminoase ciiindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri" - indicativ AND nr.526. 4.2.3.2. Prepararea mixturii asfaltice Mixtura asfalticd se prepard Tn conformitate cu prevederile SR 174-2 pet. 2.2.2., cu precizarea cd temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului modificat si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 13.

Temperatura componentelor la prepararea mixturii asfaltice, °C Amestec de agreqate naturale 180-190 Bitum modificat 165-175

Temperatura mixturii la iesirea din maiaxor, °C 170-180

4.2.3.3. Transportul mixturii asfaltice 4.2.3.3.1. Mixtura asfalticd se transporld Tn autocamioane basculante cu bena termoizolantd sau acoperite cu prelatd. Se interzice transportarea mixturii asfallice Tn autotransportoare cu bena nea-coperitd, Tntrucdt pierderea de temperatura sub limitele slabilite prin prezentul normativ conduce la transformarea acesteia Tntr-un material rigid, neutilizabil. 4.2.3.3.2. Necesarul mijloacelor de transport pentru mixtura asfalticd se sta bileste Tn functie de distanta de transport prin realizarea unei corelatii corespunzdtoare Tntre capacitatea acestora si cea a repartizatorului de asfalt, astfel Tncdt sd se realizeze asternerea mixfurii fdrd Tntrerupere. 4.2.3.4. Asternerea mixturii asfaltice 4.2.3.4.1. Asternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 15°C. Executia se Tntrerupe pe timp de ploaie sau vdnt, si se reia numai dupd uscarea stratului suport. 4.2.3.4.2. Asternerea mixturii asfaltice se realizeazd numai mecanizat, cu repartizor - finisor, care sd asigure precompactarea mixturii asfaltice. Asternerea mixturii asfaltice se executd Tn conditiile ardtate la pet. 3.2.3.3. din prezentul normativ si conform prevederilor SR 174-2 pet. 2.4,2. 4.2.3,5. Compactarea mixturii asfaltice 4.2.3.5.1. Cornpactarea mixturii asfaltice se executd conform prevederilor de la pet. 3.2.3.4. din prezentul normativ cu urmdtoarele precizdri: • Atelierul de compactare va fi constituit dintr-un compactor cu pneuri de 120 -160 kN si unul cu rulouri netede de 120 kN; ._ • Numdrul minim de treceri al fiecdrui compactor va fi de 14. 4.2.3.5.2. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trePuie sd se TncadrezeTn limitele prevdzuteTn tabelul 14.
Temperatura mixturii, °C, min. la ajternere min.160 la inceputul compactarii min. 155 la sfar^itul compactarii min. 130

4.2.3.5.3. Executia rosturilor longitudinale si transversale. Rosturile longitudinale si transversale se executd conform pct.3.2.3.4.7. din prezentul normativ sau prescripfiilor SR 174-2, pct.2.4.6. 4.3. Controiul cafitafli lucrarilor Controlul calitdtii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere, din beton asfaltic cilindrat tip BAm P se executd pe faze, astfel: • Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri; • Controlfil calitdtii materialeior; • Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice; • Controlul stratului suport ca fazd determinantd; • Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate. 4.3.I. Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri 4.3.1.1. Bitumul pur, polimerul si bitumul modificat se verified de cdtre un labo-rator auforizat, independent, laboratorul producdtorului, respectiv al rafindriei, Tn cazul prepardrii liantului Tn rafinarie, sau al antreprenorului, Tn cazul prepardrii aces-tuia pesantier, Tn conformitate cu prevederile de la 3.1.3. din prezentul normativ. 4.3.1.1.2. Tn fimpul prepardrii bitumului modificat, veiificdrile constau Tn urmd toarele:

» Verificarea indicelui de instabilitate coloidald al bitumului; • Verificarea temperaturii de preparare a bitumului modificat; • Urmdrirea respectdrii dozajului de polimer; • Verificarea omogenitdtii, la microscopul cu lumind fluorescentd. 4.3.1.1.3. Prepararea bitumului modificat cu polimeri se va efectua sub directa supraveghere a laboratorului autorizat conform reglementdrilor Tn vigoare. 4.3.1.1.4. Calitatea bitumului modificat cu polimeri va fi atestatd prin buletine de Tncercare elaborate pe baza Tncercdrilor si analizelor de laborator. 4.3.2. Controlul calitafii materialelor Tnainte de anrobare Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice cilindrate vor fi verificate Tn conformitate cu prescriptiile din standardele respective si cu conditiile ardtate la pct.3.1.3. din prezentul normativ. 4.3.2.1. Verificdrile si determindrile ce se executd de laboratorul de santier constau Tn urmdtoarele: 4.3.2.1.1. Bitum: • Penetratie la 25°C, STAS 42; • Punct de Tnmuiere IB, STAS 60; • Ductilitatela25°C.SR61. 4.3.2.1.2. Bitum modificat cu polimeri: • Pehetratie la 25°C. STAS 42; • Punct de Tnmuiere IB, STAS 60; • Ductilitate la 13°C.SR61. • Revenire elasticd la 13°C, ind. AND nr.538. 4.3.2.1.3.Criblura: • Natura mineralogicd (examinare vizuald); • Granulozitate, STAS 730; • Coeficient de forma, STAS 730; • Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730. 4.3.2.1.4. Nisip de concasaj: • Granulozitate, STAS 730; • Coeficient de activitate, STAS 730, 4.3.2.1.5. Nisip natural: • Granulozitate, STAS 4606; • Echivalent de nisip, STAS 730; • Materii organice, STAS 4606. 4.3.2.1.6. Filer de cqlcar: • Finete, STAS 539; • Umiditate, STAS 539, 4.3.2.1.7. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus, consta Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinat executieijmbrdedmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere. 4.3.2.2. Verificdrile si determindrile ce se executd de un laborator autorizat, inde pendent si/sau de laboratorul furnizorului cuprind toate Tncercdrile si determindrile cerute de standardele de profil pentru materiale, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor. 4.3.3. Controlul fabricatiei ?/' punerii Tn opera a mixturilor asfaltice BamP Controlul fabricafiei si punerii Tn opera a .mixturilor asfaltice de tip BAmP se efectueazd conform pet. 3.3.2. din prezentul normativ. 4.3.4. Controlul calitatii Tmbracarnintii bltuminoase executate Controlul calitatii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se efectueaza conform pet. 3.3.3. din prezentul normativ si SR 174/2:1997, pct.3.4. si 3.5.

BRACAMlNTE BITUMINOASA TURNATA EXECUTATA LA CALD DIN ASFALT TURNAT DUR
5.1. Candifii tehnice 5.1.1. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur sunt conform ST AS 175 si conform pet. 5.1.5. din prezentul normativ. 5.1.2. Elemente geometrice

5.1.2.1. Grosimea Tmbrdcdmintii din asfalt turnat dur, stabilitd constructiv, este de 5 cm si se executd Tntr-un stratTn cazul turndrii mecanizate si Tn doud straturi Tn cazul turndrii manuale. 5.1.2.2. Profilul transversal, Tn aliniament, se executd Tn forma de acoperis cu doud pante racordate Tn treimea mijlocie. Profilul transversal Tn curbe se executd conform STAS 863/1. Pantele profilului transversal, Tn aliniament sunt de 2%. Aceste pante se pot reduce la l,5%sau l,0%dacd declivitateaTn profil longitudinal este de 2,5%... 4,0% si respectiv mai mare de 4,0%. 5.1.2.3. Profilul longitudinal al traseului drumului si al podului sunt conform documentatiei tehnice de proiectare. 5.1.3. Abateri la elementele geometrice 5.1.3.4. Abaterile limitd la grosimea straturilor, fafd de valorile prevdzute Tn proiect, sunt ± 10%. 5.1.3.5. Abaterile limitd la panta profilului transversal sunt de ±2,5 mm/m pen-tru Tmbrdcaminti asternute mecanizat si de ±5 mm/m pentru Tmbrdcdminti tur-nate manual. 5.1.3.6. Deniveldrile maxime admise Tn lungul cdii pe pod, sub dreptarul de 3 m sunt de 3 mm Tn cazul asternerii mecanizate si respectiv 5 mm Tn cazul turndrii manuale. 5.1,4. Maleriale 5.1.4.1. Agregate naturale 5.1.4.1.1. Agregatele naturale care se utilizeazd sunt urrndtoarele: • Cribluri sort 3-8 mm, conform SR 667; • Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667. 5.1.4.1.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie sd fie depozitate separat, Tn silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereti despdrlitori pentru evitarea amestecdrii si impurificarii agregatelor. 5.1.4.2. Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd macinatd, conform STAS 539. 5.1.4.3. Bitum 5.1.4.3.1. Tipurile de bitum care se utilizeazd la prepararea asfaltului turnat dur sunt: • Tip D 25/40, conform normativ indicativ A.N.D. nr.537, pentru zona climaticd caldd; • Tip D 40/50, conform normativ indicativ A.N.D, nr.537. pentru zona climaticd rece. 5.1.4.3.2. Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip prevdzute de normativ AND indicativ nr.537, sunt prezentate in tabelul 15. 5.1.4.4. Alte materiale

D

25/40

si

D

40/50,

5.1.4.4.1. Emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd conform STAS 8877, pentru amorsarea stratului suport. 5.1.4.4.2. Aditiv tensioactiv pentru Tmbundtdtirea adezivitdtii bitumului la agregate naturale, conform datelor prevdzute de certificatul de conformitate a calitatii emis potrivit reglementdrilor Tn vigoare. Tipul de aditiv si procentul acestuia Tn bitum se stabilesc prin Tncercdri prelim-inare de laborator de cdtre producdtorul mixturii asfaltice Tn vederea stabilirii necesitdtii aditivdrii bitumului, astfel Tncdt sd fie realizatd conditio de adezivitate prevdzuta Tn tabelul 15. 5.1.4.4.3. Chit tiocolic, conform reglementdrilor tehnice Tn matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei hidrofuge noase cu elementele de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, vigoare, pentru si Tmbrdcdmintii colbitumi

etc.). 5.1.5. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur 5.1.5.1. Compozitia mixturii asfaltice respectiv iimitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total, pentru asfaltul turnat dur sunt conform STAS 175 si cuprinse Tn tabelul 16. 5.1.5.2. Continutul optim de bitum Tn mixturile asfaltice de tipul ATD se sta-bileste prin studii preliminare de laborator, efectuate conform STAS 1338/1,2. 5.1.5.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur, se determind pe cuburi si pe cilindri Marshall, confectionate conform STAS 1338/1,2 si trebuie sd Tndeplineascd condiliile din tabelul 17,

Nr. crt. 1 2 3

Caracteristica

Penetratie la 25°C, 1/10 mm Punct de Tnmuiere Ductilitate la: - 5°C, min., cm -25°C, min,, cm.

Condifii de admisibilitate D 25/40 D 40/50 25...40 40..,50 57...67 ' 55.,.60 25 50

tvletoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR61

4 5 6 7 8 9

Punct de rupere Fraass, °C, max. Punct de inflamabilitate Marcusson, °C, min. Solubilitate Tn solvent! organici, %, min. Continut de parafind, %, max. Densitate la 15°C, g/cm3. min. Adezivitate pe agregat etalon, min.

-10 260 99,0 2,0 1,0 80

-12 260 99,0 2,0 • 0,998 80

STAS 113 STAS 5489 STAS115 STAS 8099 STAS 35 STAS 10969/3

Nr, Specificatii crt. 1 Criblura peste 3,15 mm, % 2 3 4 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, % Filer si nisip 0,09 .,, 3,15 mm, % Confinut de bitum, % din masa

Condrtii de admisibilitate ATD 30.,.40* 40...55** 20.,.30 rest pan a la 100% 7,5..,9.5*** 7,0...9,0****

Nr, Specificatii crt. 1 Criblura peste 3,15 mm, % 2 3 4 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, % Filer si nisip 0,09 .,, 3,15 mm, % Confinut de bitum, % din masa

Condrtii de admisibilitate ATD 30.,.40* 40...55** 20.,.30 rest pan a la 100% 7,5..,9.5*** 7,0...9,0****

5.1.5.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur se determine! pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea compozitiei pe probe de mix-turi prelevate de la malaxor si de la asternere precum si pe carote prelevate din Tmbrdcamintea executata. 5.2. Prescriptii generate de execufie 5.2.1. Utilaje si echipamente 5.2.1.1. Pentru preparare, conform STAS 175: - instalatii speciale (malaxoare mecanice sau statii fixe) cu sau fdrdTncdlzire prea-labild a materialelor, dotate cu echipamente de dozare a componenlilor (dis-pozitive de cdntdrire sau dozare volumetricd); - instalatii pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice cilindrate prevazute cu malaxor cu sistem de Tncdlzire si mentinere a temperaturii si uscatoare - Tncalzi-toare pentru filer. 5.2.1.2. Pentru asternere, conform STAS 175: - repartizatoare prevazute cu vibratoare Tn cazul asternerii mecanizate a mixturii; - dispozitiv mecanic pentru executia amorsdrii stratului suport. 5.2.2. Pregatirea stratului suport 5.2.2.1. Pregatirea stratului suport, conform pct.3.2.2, din prezentul normativ sau STAS 11348, constituie faza determinants pentru continuarea lucrarilor. 5.2.2.2. Amorsarea se executd mecanizatTn conditiile prezentate la pct.3.2.2, din prezentul normativ. 5.2.3. Prepararea si punerea Tn opera a asfaltului turnat dur Prepararea, transportul si punerea Tn opera a asfaltului turnat dur se efectueazd conform STAS 175:87, cu urmdtoarele precizari: 5.2.3.1. Transportul se face Tn autotransportoare prevazute cu dispozitive de amestecare si de Tncalzire sau Tn malaxoare mecanice mobile. 5.2.3.2. Temperatura la asternere a asfaltului turnat dur este de min, 180°C. 5.2.3.3. Asternerea se executd mecanizat cu repartizatoare prevazute cu vibratoare sau manual cu driscd.

5.2.3.4. Suprafata proaspdt turnatd se trateazd cu 2-3 kg/m2 nisip sort 0-3 si se compacteazd cu rulouri usoare de 40-50 kg.

5.2.3.5. Pentru sporirea rugozitdfii Tn zonele periculoase suprafata se cluteazd cu 6-8 kg/m2 de criblurd 8-16 mm bitumata si
se compacteazd cu un rulou de aproximativ 100 kg. Tratarea suprafetei se efectueazd cand mixtura are o temperatura de 130°C si max. 140°C. 5.3. Controlul calitatii lucrarilor Controlul calitatii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere, din asfalt tumat dur se executd , astfel: • Controlul calitdtii materialelor; • Controlul fabricatiei si punerii in opera a asfaltului turrtat dur; • .Controlul stratului suport ca fazd determinants,• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate. 5.3,1.Controlul calitatii materialelor 5.3.1.1. Verificarea materialelor Tn laboratorul de santier: 5.3.1.1.1.Bitum: . Penetratie la 25°C. ST AS 42; • Punct de Tnmuiere IB, STAS 60; . Ductilitatela25°C,SR61. 5.3.1.1.2.Criblura: • Natura mineralogica (examinare vizuala); • Granulozitate, STAS 730; • Coeficient de forma, STAS 730; • Continutul de fractiuni sub 0,09 mm, STAS 730. 5.3.1.1.3. Nisip de concasaj: • Granulozitate, STAS 730; • Coeficient de activitate, STAS 730. 5.3.1.1.4. Filer de calcar: . Finete, STAS 539; • Umiditate, STAS 539. 5.3.1.1.5. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus. constd Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinate executiei Tmbrdcdminfii bituminoase pe calea podurilor rutiere. 5.3.1.2. Controlul calitdtii materialelor la un laborator autorizat, independent si/sau la laboratorul anteprenorului pentru toate materialele conform standardelor de profil, Tnainte de Tnceperea lucrdrilor. 5.3.2. Controlul fabricatiei si punerii Tn opera 5.3.2.1. Controlul Tn timpul prepardrii: - respectarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale si a bitumului atunci cdnd acestea sunttncdlziteTn prealabil, permanent; - respectarea succesiunii de introducere a materialelor Tn procesul de preparare, la fiecare sarjd; - respectarea durafei de malaxare Tn conformitate cu prescriptiile STAS 175, permanent. 5.3.2.2. Verificarea compozi)iei mixturilor aslallice de 1ipul asfalfului turngt durTn timpul prepardrii pe probe prelevate de la malaxor (2 x 10 kg pentru fiecare 200 tone de mixturd fabricatd sau /lucrare cdnd cantitatea este mai mare de 2001) prin: - verificarea continutului de bitum conform STAS 1338/2; - verificarea granulozitdtii agregatului natural, conform STAS 1338/2; - verificarea caracteristicilor fizico-mecanice. 5.3.3. Controlul calitatii fmbracamintii bituminoase executate 5.3.3.1. Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se face dupd minim 20 zile de la darea Tn circulate prin metode nedistructive sau pe carote, Tn caz de litigiu, la cererea beneficiarului si constd Tn verificdrile mentionate la pet. 5.3.2.2. privind compozitia mixturii asfaltice. 5.3.3.2. Verificarea respectdrii elementelor geometrice se face Tn conformitate cu prevederile SR 174/2.

6. MORTAR ASFALTIC TURNAT CA STRAT DE PROTECT! E SAU DE EGALIZARE PENTRIJ CALEA PE POD 6.1. Condi fit tehnke
6.1.1. Elemente geometrice 6.1.1.1. Grosimea stratului de mortar asfaltic turnat se stabileste constructiv si prezintd valori de 1 pana la 2 cm. 6.1.1.2. La turnarea mortarului asfaltic se vor respecta conditiile impuse de proiectul de executie pentru profilul transversal si longitudinal, conform STAS 1348-87.

6.1.2.Materiale 6.1.2.1. Agregate naturale 6.1.2.1.1. Agregatul natural care se utilizeazd este nisipul de concasaj sort 0-3, conform SR 667. 6.1.2.2. Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd, conform STAS 539. 6.1.2.3. Bitum tip D 60/80, cu caracteristici tehnice conform normativ indicativ A.N.D. nr.537 prezentateTn tabelul 18. 6.1.2.4. Alte materiale, conform pct.5.1.4.4. din prezentul normativ sau STAS 11348. 6.1.3. Compozijia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat 6.1.3.1. Compozitia mortarului asfaltic turnat, conform STAS 11348, este prezen-tatdTn tabelul 19. 6.1.3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat se deter-mind pe epruvete cubice si sunt conform tabelului 20.
Nr. crt. 1 2 3 Caracteristici Penetrcrfie la 25°C, 1/10 mm Punct de Tnmuiere Ductilitate la: -5°C, min., cm - 25°C, rnin., cm. Tip D 60/80 60...80 49...55 4,0 100 Metoda de verificare ST AS 42 STAS 60 SR61

4 5 6 7

Punct de rupere Fraass, °C. max. Punct de inflamabilitate Marcusson. °C, min. Solubilitate in solvent! organici, %, min, Stabilitate ia Tncdlzire Tn strat subfire la 163°C: a) metoda TFOT: - pierderea de rnasa, %, max. - penetratia reziduala, % , min. - cresterea punctului de Tnmuiere. °C. max. - ductilitatea reziduald la 25°C, cm, min. b) metoda RTFOT - pierderea de masa, %, max. - penetratia reziduala, %, min. - cresterea punctului de Tnmuiere, °C, max. - ductilitatea reziduala la 250C, cm, min. Continut de parafina, %, max. Densitatefa 15°C, g/crn , min. Adezivitate pe agregat etalon, min. Specificafii Continut de agregate peste 3,15 mm, % Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, % Filer si nisip0,09 ... 3,15 mm. % Continut de bitum, % din masd

-13 250 99,0 0,8

STAS113 STAS 5489 STAS 115 Instructiuni tehnice A.N.D. nr. 535

50 10 50 0,9 50 10 50 2,0 0,995 80 Tabelul 19

Instructiuni tehnice A.N.D nr. 536 STAS 8099 STAS 35 STAS 10969/3

8 9 10

Nr. crt. 1 2 3 4 Nr. crt. 1 2 3

Conditii de admisibilitate 5...20 25,..35 rest pdnd la 100% 11... 12 Tabelul 20 Conditii de admisibilitate 2150 0...1 1...15

Caracteristici Densitate aparenta, kg/m3, min. Absorbtia de apd, % vol. Patrunderea la 40°C sub o forfa de 525 N, aplicata t de 30 rnin. cu un poanson cu sectiunea de 500 mm2 mp , mm

6.2. Pre$aipiii generate de execufie 6.2.1. Utilaje si echipamente, conform pct.5.2.1 .din prezentul normativ sou STAS 175. 6.2.2. Pregatirea stratului suport, conform pct.5.2.2. din prezentul normativ sau STAS 11348-87.

6.2.3. Prepararea si punerea Tn opera a mortarului asfaltic turnat 6.2.3.1. Prepararea. transportul si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice tur-nate de tipul MAT se efectueazd conform STAS 175. 6.2.3.2. Mortarul asfaltic turnat, ca strat de protectie a hidroizolatiei sau ca strat de egalizare se aplicd dupd amorsarea acesteia cu emulsie. 6.3. Controlul cnlitatii lucrarilor 6.3.1. Controlul procesului de preparare a mortarului asfaltic turnat, conform STAS 175. 6.3.2. Verificarea materialelor, conform prevederilor standardelor de materi-alesi pct.5.3.1. din prezentul normativ. 6.3.3. Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/1,2, pe probe luate de la malaxor sau de la astemere prin: - verificarea continutului de bitum; - verificarea granulozitdtii agregatului total din mixtura; - verificarea caracteristicilor fizico-mecanice. 6.3.4. 6.3.5. Verificarea stratului suport ca faza determinantd. Controlul calitajii Tmbrdcdminfii executate

6.3.5.1. Verificdri pentru compozitia mortarului asfaltic si a caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 1338/1,2. 6.3.5.2. Verificarea respectdrii elementelor geometrice pe parcursul executiei, conform STAS 174/2.

FALT TURNAT PENTRU EXECUTIA IMBRACAMINTH PE TROTUARE LA GALEA PE POD
7.1. Condifii tehnice 7.1.1. Elemente geometrice 7.1.1.1. Grosimea Tmbrdcdmintii pe trotuare se stabileste constructiv si are val-ori cuprinse Tntre 2...3 cm. 7.1.2. Materiale 7.1.2.1. Agregate naturale 7.1.2.1.1. Agregatele naturale: • Nisip natural sort 0-3, conform SR 662; • Nisip grduntos (pietris) sort 3-7, conform SR 662. 7.1.2.1.2.Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd, conform STAS 539. 7.1.2.2. Bitum, tip D 40/50, cu caracteristici tehnice conform normativ indicativ A.N.D. nr. 537, prezentate Tn tabelul 15 din prezentul normativ.
Nr. crt. 1 2 3 4 Specificatii Nisip graunfos 3,15-7,1 mm, % Filer $i fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm, % Filer si nisip 0,09 ... 3,15 mm, % Confinut de bitum, % din masd Conditii de admisibilitate 30...40 20...30 rest pana la 100% 7.5.„9,5

Tabelul 22 Nr. crt. A 1 2 3 4 5 6 Caracteristici Caracteristici pe cuburi: Densitate aparenta, kg/m , min. Absorbjia de apa, % vol Rezistenta la compresiune la 22°C N/mm2, min. Rezistenta la compresiune la 50°C N/mm2, min. Reducerea rezistentei la compresiune dupd 28 zile imersie ! n apa la temp, de 22 C, % max. Patrunderea la 40°C sub o forja de 525 N, aplicata timp de 30 min. cu ajutorul unui poanson avdnd~ secfiunea de 500 mm2, mm. Caracteristici pe cilindri Marshall Stabilitate (S) la 60°C, kN, min. Indice de curgere (fluaj) (1) la 60°C, mm.
F

Asfalt turnat 2400 0...1 3,0 1,5 10 1...15

B 1 2

4.0 1,5 ...4,5

Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat 7.1.3.1. Compozitia asfaltului turnat, conform STAS 175-87 este tabelul21. 7.1.3.2, Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat

prezentatd sunt

Tn

conform

STAS 175 si sunt prezentate Tn tabelul 22.

7.2.

Presetipfii generate de execufie

7.2.1.Prepararea asfaltului turnat, conform STAS 175 si conform pct.5.2. din prezentul normativ. 7.2.2. Transports asfaltului turnat se faceTn transportoare de asfalt turnat (TAT) prevdzute cu dispozitive de amestecare ?i de Tncdlzire sau Tn malaxoare mecanice mobile prevdzute cu sisteme de Tncdlzire. 7.2.3. Punerea Tn opera a asfaltului turnat se efectueazd manual. 7.3. Controlul calitafii lucrarilor

7.3.1. Verificarea materialelor.Tn conformitate cu standardele de materiale si pet. 5.3.1.1. din prezentul normativ. 7,3.2,Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice, conform STAS 175 si pct.5.3.2.2. din prezentul normativ, pentru rnixturile prelevate la preparare si la asternere si consta Tn: - verificarea continutului de bitum,,conform STAS 1338/2; - verificarea granulozitdtii agregatului natural; - verificarea caracteristicilor fizico-mecanice. conform STAS 1338/2. 7.3.3. Verificarea stratului suport ca fazd determinants 7.3.4. Verificarea Imbrdcdmintilor executate, Tn caz de litigii.

8. RECEPTIA LUCRARILOR 8. J. Recepfia prelim'mara
8.1.1. Receptia preliminard se face la eel putin o lund de la darea lucrdrii Tn circulate. 8.1.2. Comisia de receptie va examina lucrarea executatd conform documen-tatiei tehnice aprobate si documentatiei de control Tntocmite Tn timpul executdrii. 8.1.3. Documented tuturor verificdrilor stabilite conform acestui normativ fac parte din documentatia receptiei preliminare si se predau beneficiarului lucrdrii pentru a fi gestionate Tn cartea podului. 8.1.4. Eventualele degraddri ce aparTn termenul de garantie a lucrdrii execu-tafe, precum si propunerile facute de comisia de receptie preliminard vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, Tn mod corespunzdtor si la termenele stabilite,

8.2. Recepfia finals
8.2.1. Receptia finald se va face la un an de la data efectudrii receptiei preliminare, timp Tn care se va face verificarea comportdrii Tn exploatare a lucrdrii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor apdrute Tn perioada de garantie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->