Sunteți pe pagina 1din 3

Mihail Vasilievici Lomonosov

,,Raionamentele minii se fac din experiene sigure i repetate Anul acesta s-au mplinit 300 de ani de la naterea fondatorului tiinei ruse, Mihail Lomonosov. Geniul su s-a remarcat n multe domenii ale tiinei i artei: fizic, chimie, astronomie, geografie, metalurgie, geologie, literatur, istorie i pictur. Teoria molecularo-cinetic a cldurii, al crei fondator este, a anticipat ideile contemporane asupra materiei, iar descoperirea atmosferei pe planeta Venus, astronomii o consider drept ceva excepional pentru acea perioad. Lomonosov a fost cel care a ntemeiat prima universitate din Rusia, cea din Moscova, contribuind enorm la dezvoltarea nvmntului. E greu de nchipuit cum un singur om a putut s fac att de mult n domeniul tiinei, n literatur i n art. Un istoric francez credea c n Rusia sunt doi Mihail Lomonosov unul nvat i chimist, iar cellat scriitor. Dar poetul i chimistul erau de fapt unul singur, Mihail Lomonosov. n plus el mai era i fizician, pictor, geograf, istoric, promotor al culturii i om de stat. Experienele n domeniul fizicii i chimiei pe care Lomonosov le fcea n laboratorul su se caracterizau printro mare precizie. Odat a cntrit un vas nchis ermetic coninnd bucele mici de plumb i apoi l-a nclzit pn la rou, pn ce bucele de plumb s-au acoperit cu un sloi alb; cntrind din nou vasul a observat c acesta nu i-a schimbat greutatea. Astfel a descoperit una din legile de baz ale naturii. Numai aceast singur descoperire ar fi fost de ajuns pentru a-l considera pe Lomonosov un mare savant. Toate aceste realizri, Lomonosov, originar dintr-o familie de rani,le-a obinut datorit perseverenei i dorinei de a nva. Din copilrie se ducea mpreun cu tatl su n largul mrii s prind pete. Biatul a nvat de timpuriu s citeasc i dorea nespus de mult s nvee mai departe. La 19 ani Lomonosov pleaca la Moscova pentru a-i continua studiile. Se duce pn acolo pe jos, nsoind nite care cu pete ngheat.Ca s poat intra la academia Slavo-Greaca-Latina din Moscova, el a fost nevoit s se dea drept fecior de nobil, cci ua academiei era nchis pentru un biat ran. ase ani mai trziu, drept rsplat pentru succesele sale remarcabile, Mihail Lomonosov a fost trimis n Germania la Christian Wolff, ca s studieze mineritul i chimia. Toat viaa sa Lomonosov i-a dedicat-o dezvoltrii tiinei. El a afirmat c Universul este infinit. El a mai afirmat c tot ce exist: pmntul, planetele, se schimba i se dezvolt cnd spre bine, cnd spre ru. Lomonosov afirm c toate corpurile sunt compuse din particule minuscule, numite molecule i atomi. Munca ncordat i lupta permanent pentru binele obtesc au zdruncinat sntatea lui Lomonosov. El avea doar 50 de ani, cnd a nceput s se mbolnveasc tot mai des, ndat ce reuea s-i biruie boala, el continua nsa s munceasca i s lupte cu tot atta perseveren ca i mai nainte. Mihail Vasilievici Lomonosov a ncetat din viaa n aprilie 1765, fr s fi ajuns la vrsta de 54 de ani. nsemntatea unora dintre lucrrile tiinifice ale lui Lomonosov a devenit limpede abia muli ani dup moartea lui. http://www.jocsecund.info/2011/04/mihail-vasilievici-lomonosov/

Mihail Lomonosov
Mihail Vasilievici Lomonosov (n. 19 noiembrie 1711, la Denisovka - d. 15 aprilie 1765, la Sankt Petersburg) a fost un savant, poet i filolog rus. Biografie Lomonosov s-a nscut n Gubernia Arhanghelsk ntr-o familie de rani. Din copilrie se ducea mpreun cu tatl su n largul mrii s prind pete. Biatul a nvat de timpuriu s citeasc i dorea nespus de mult s nvee mai departe. La 19 ani Lomonosov pleac la Moscova pentru a-i continua studiile. Se duce pn acolo pe jos, nsoind nite care cu pete ngheat. Ca s poat intra la academia Slavo-Greac-Latin din Moscova, el a fost nevoit s se dea drept fecior de nobil, cci ua academiei era nchis pentru un biat ran. ase ani mai trziu, drept rsplat pentru succesele sale remarcabile, Mihail Lomonosov a fost trimis n Germania la Christian Wolff, ca s studieze mineritul i chimia. Contribuii Dup ani de munc ncordat pe fgaul tiinei Lomonosov devine unul din cei mai mari nvai. E greu de nchipuit cum un singur om a putut s fac att de mult n domeniul tiinei, n literatur i n art. Un istoric francez credea c n Rusia sunt doi Mihail Lomonosov unul nvat i chimist, iar cellat scriitor. Dar poetul i chimistul erau de fapt unul singur, Mihail Lomonosov. n plus el mai era i fizician, pictor, geograf, istoric, promotor al culturii i om de stat.

Fizic Experienele n domeniul fizicii i chimiei pe care Lomonosov le fcea n laboratorul su se caracterizau printro mare precizie. Odat a cntrit un vas nchis ermetic coninnd bucele mici deplumb i apoi l-a nclzit pn la rou, pn ce bucele de plumb s-au acoperit cu un sloi alb; cntrind din nou vasul a observat c acesta nu i-a schimbat greutatea. Astfel a descoperit una din legile de baz ale naturii. Numai aceast singur descoperire ar fi fost de ajuns pentru a-l considera pe Lomonosov un mare savant. Lomonosov afirma c toate corpurile sunt compuse din particule minuscule, numite molecule i atomi. Chimie Lomonosov a fost printre primii care au consemnat solidificarea mercurului. A susinut originea organic a solului i a combustibililor fosili (crbune, petrol, gaze naturale). Astronomie Lomonosov a proiectat i a construit un telescop pentru observarea stelelor i a planetelor. Cu ajutorul acestui telescop el a descoperit c planeta Venus este nconjurat de atmosfer ca iPmntul nostru. Astronomii au izbutit s repete aceast observare dup mai mult de o sut de ani. Toat viaa sa Lomonosov i-a dedicat-o dezvoltrii tiinei. El a afirmat c Universul este infinit. El a mai afirmat c tot ce exist: pmntul, planetele, se schimb i se dezvolt cnd spre bine, cnd spre ru. Scrieri literare 1739: Epistola despre regulile prozodiei ruse , Pismo o pravilah rossiiskogo stihotvorstva , consideraii teoretice asupra literaturii clasice. 1748: Retorica , Ritorika , tratat exemplificat cu versuri proprii i care fundamenteaz principiile versului tonic 1750: Tamira i Selim ("Tamira i Selim"), tragedie 1752: Epistola despre foloasele sticlei , Pismo o polse stekla), poezie n tradiia baroc 1752: Demofont 1755: Gramatica rus "Rossiiskaia grammatika" , lucrarea prin care a iniiat studiul tiinific al limbii ruse 1756/1761: Petru cel Mare , "Piotr Veliki") 1757: Imnul brbii , "Gimn borode" . Prin operele sale literare, Lomonosov a contribuit la crearea limbii literare, fiind supranumit printele literaturii ruse moderne. Apreciere Lomonosov a depus multe eforturi pentru a deschide prima Unversitate de Stat din Rusia, care astzi se compar cu cele mai bune universiti din lume i poart numele lui. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Lomonosov PERIOADA CHIMEOTICA a CHIMIEI Chimia este o disciplina stiintifica relativ noua si domeniul preocuparilor chimiei si separarea ei de alte stiinte(fizica,mineralogie,mefalurgie etc.)s-a conturat in secolul al XVIII-lea,incepand cu lucrarile lui M.V. Lomonosov si A.L.Lavoisier. Principalele cauze ale dezvoltarii tarzii a chimiei ca stiinta sunt: -cercetatorii stiintelor naturii din antichitate erau inclinati mai mult spre speculatii filozofice,lipsite de o baza experimentala;acest fapt favorizand dezvoltarea ipotezelor in dauna teoriilor trainice. -aplicarea metodei deductive cu caracter speculativ,in dauna metodei inductive cu caracter experimental(introdusa de Fr.Bacon);acest fapt conducea adesea la concluzii rupte de realitate asupra transformarii materiei(transmutabilitatea elementelor, nasterea si nimicirea materiei ) -lipsa mijloacelor experimentale dezvoltate a facut ca descoperirea substantelor chimice si studiul proceselor chimice sa fie intarziat cu aproape doua milenii. Chimia ca stiinta a materiei si transformarii a aparut probabil in Egiptul antic,tara cea mai inaintata di punct de vedere tehnic din lumea veche.In academia din Alexandria,chimia ca arta sfanta avea o cladire speciala-templul lui Serapis. La acea vreme,stiinta divina a chimiei era monopolul,sacerdotilor,privilegiati ai clasei dominante,care pastrau un secret adanc asupra artei lor. De la egipteni,chimia a fost imprumutata de arabi,a caror contributie in domeniul chimieio a fost extrem de valoroasa.Arabii au adaugat prefixulal denumirii de chimie,de unde termenul de alchimie.

Contributii valoroase in chimie au avut si popoarele Mesopotamiei,Indiei si Chinei. De la egipteni si arabi,chimia a tecut la grecii antici si la alte popoare europene. Popoarele vechii civilizatii:egiptenii,babilonienii fenicienii,evreii s.a.nu s-au putut elibera de substratul religios antistiintific,al cercetatorilor lor.Unii dintre invatatii vechii Elade au reusit sa se ridice deasupra misticismului si obscuratismului,creand bazele filozofiei materialiste pe care s-a cladit intreaga stiinta moderna. Marturiile arheologice si documentele scrise dovedesc ca egiptenii,indienii,chinezii scutii si alte popoare antice cunosteau prelucrarea metalelor,fabricarea tesaturilor,vopselele,sticla,emailurile,cosmeticele,ceramica,varul,sapunurile,bauturile,medicamentele,hartia etc.Cu toate scadeile ei datorate caracterului speculativ al cecetarilor,in perioada veche s-au formulat unele idei ce au avut o influenta binefacatoare asupra stiintelor,datorita filozofilor materialisti ai Greciei antice. In legatura cu alcatuirea materie,in perioada veche se formuleaza ipotezele unitatii si diversitatii materiei. In formularea ipotezei unitatii materiei s-a pornit de la ideea ca exista unprincipiu unicdi care deriva toate substantele.In privinta ecestui principiu unic,diferiti invatati antici aveau pareri diferite. Thales din Milet,un mare invatat grec sustinea ca la baza alcatuirii materiei sta apa.Aceeasi parere o aveau egiptnii.Insa de exemplu Aximenes din Milet nu-I impartasea aceasta viziune,crezand in existenta aerului ca un principiu unic,iar Heraclit din Efes a propus focul,Xenofan din Atena-pamantul.Ideea unitatii materiei implica si ideea continuitatii sale. Ipoteza diversitatii materiei isi are reprezentanti la indieni(Canada in secolul al VI-lea i.e.n.)chinezi(Fu-Si mileniul I i.e.n.)greci(Anaximandru,Anaxagoras sec. VI i.e.n.Empedocle,Aristotel) Empedocle reduce diversitatea lucrurilor la patru elemante: Pamantul,aerul apa si focul.El explica asocierea si desfacerea elementelior prin actiunea a doua forte antagoniste,prietenia si discordia.Empedocle impreuna cuAnaxagoras arata natura materiala a aerului,folosind un clopot de sticla arata ca apa nu poate intra decat dupa ce iese aerul. Aristotel cel mai mare cugetator al lumii antice,dezvolta ipoteza lui Empedocle dandu-I forma in care a dominat timp de aproape de doua milenii gandirea stiintifica asupra alcatuirii materiei.Dupa Aristotel la baza alcatuirii materiei ar cinci elemente,unul de ordin spiritual(quinta essentia) si alte patru elemente cu insusirile de: rece si uscat(pamantul) rece si umed(apa) cald si umed(aerul) cald si uscat(focul) Dupa aceasta conceptie,daca la o substanta pamantoasa schimbam proprietatea uscaciune in umiditate,atunci substanta trece intr-o stare analoaga apei s.a.m.d. Este de observat ca in afara de foc celelalte trei elemente reprezinta cele trei stari de agregare. Tot in aceasta perioada apare atomismul si ipoteza atomica ,cea mai veche teorie fundamentala in domeniul chimiei si fizicii,introdusa de filozofii materialisti greci Leucip(500-428)si Democrit(470-370). Pornind pe ideea divizibilitatii materiei,una din primele proprietati generale ale materiei descoperite de omenire,filozofii materialisti ai antichitatii sustin ca substantele sunt alcatuite din particule materiale foarte miciatomii-care sunt indivizibili,eterni,continui,impenetrabili,identici calitativ,diferiti ca marime si masa si diferit oranduiti in substante. Astfel a fost inventata notiunea de atom,ca obiect al unor speculatii filozofice lipsite de o baza experimentala. Discutiile anticilor despre atomism nu au continuat in secolele urmatoare din doua motive mai importante: Pmarea autoritate a luiAristotel,adversar al atomismului Preprimarea ideilor progresiste de catre inchizitie. http://www.referatele.com/referate/chimie/online5/PERIOADA-CHIMEOTICA-a-CHIMIEI-referatele-com.php