Proprietati fizice.

Metode de producere

Curentul electric reprezinta o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor.
Conductorul electric este corpul prin care poate trece un curent electric continuu. Se deosebesc
conductoare de gradul I metalice- prin care curentul trece fara sa provoace reactii chimice;
conductoare de gradul II- electrolitice- solutii de acizi, baze sau saruri in care trecerea curentului
electric produce produce o electroliza si conductoare gazoase- gradul III.
Daca sensul de deplasare al electronilor este acelasi, mentinandu-se la ointensitate constanta, este
vorba de un curent continuu constant.
Intensitatea curentului poate varia, crescand de la valoarea 0 a intensitatii pana la un anumit nivel
caz in care ia numele de curent continuu ascendent- sau descrescand spre 0- acesta fiind un
curent continuu descendent. Daca aceste cresteri si descresteri au loc ritmic, curentul ia forma
unei curbe ondulatorii si se numeste curent variabil.
Metode chimice: s-a constatat de mult ca la nivelul de contact dintre douametale diferite se naste
o diferenta de potential electric denumita forta electromotoare de contact. Aceasta diferenta de
potential este extrem de mica si difera dupa natura metalelor utilizate si in functie de
caracteristicile mediului in care se lucreaza.
Producerea curentului electric se bazeaza pe reactiile chimice survenite in solutia de acid sulfuric
si electrozii introdusi in vas. Aceste reactii chimice determina o eliberare de ioni cu semne
diferite care se acumuleaza la nivelul electrozilor, creandu-se in consecinta o diferenta de
potential electric intre cei doi electrozi.
Ca pile electrice secundare au fost imaginati si realizati acumulatorii electrici
generatori electrici de curent continuu de tip special care elibereaza energie electrica numai
dupa ce au fost incarcati cu curent electric. De tip acid sau de tipalcalin se bazeaza pe acelasi
principiu de functionare: producerea curentuluielectric prin reactii chimice dupa deconectarea
electrozilor de la sursa de curent continuu si inchiderea ulterioara a circuitului.
Metode mecanice: tranformarea energiei mecanice a unui motor in energieelectrica este realizata
de dinam. Convertizorul electric utilizat in fizioterapie esteun aparat care transforma curentul
electric alternativ in curent continuu.
Metode termoelectrice: s-a ajuns la utilizarea redresoarelor electronice,cunoscute sub denumirea
de lampi sau tuburi electronice, mult utilizate pe scara industriala in diferite domenii, inclusiv in
electroterapie. Cele mai simple sunt diodele, alcatuite din doi electrozi: un anod sub forma de
placa si un catod sub forma de filament spiralat, inglobati intr-un baton de sticla in vid. Aceasta
migrarede electroni intre nod si catod da nastere la un curent electric continuu. Curentul
alternativ isi schimba sensul de 50 ori pe secunda, deci filamentul si placa vor deveni alternativ
pozitiv si negativ tot de atatea ori. Un alt tip superior si perfectionat de redresori il reprezinta
semiconductorii, la care se utilizeaza elemente cu proprietati electrice deosebite: seleniu,
germaniu, siliciu,etc.
EFECTELE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC
Aplicarea curentului galvanic cu panta(introducerE) lina, cum se utilizeazain terapie, produce
efecte diferite fata de cele obtinute la utilizarea acestuia in testarile diagnostice: nu apar
fenomene de excitatie motorie sau senzitiva
(contracturi musculare sau durerI); titusi au loc modificari bio-fiziologice certe,care stau la baza
efectelor terapeutice.
Actiunea asupra fibrelor nervoase senzitive
Receptorii senzitivi din tegument inregistreaza la aplicarea curentului galvanico senzatie de
furnicatura, care creste proportional cu intensitatea curentului,transformandu-se in intepaturi
fine, apoi chiar in senzatie de arsura, mergand pana la senzatia dureroasa.
Dupa cateva sedinte de aplicatie, se constata cresterea pragului sensibilitatii tactile si dureroase.
Aceasta actiune analgetica se produce la nivelul electrodului
pozitiv. De asemenea in realizarea curentului analgetic intervin si actiunile galvanizarii asupra
SNC, precum si asupra sistemului circulator.
Actiunea asupra fibrelor nervoase motorii
Polul negativ utilizat ca electrod activ produce o scadere a pragului de excitatie a fibrelor
motorii, cu cresterea excitabilitatii si efect de stimulare. O crestere mai brusca a intensitatii
curentului, casi o scadere brusca a ei, determina o contractie musculara prompta. Acesta actiune
este utilizata de exempluc in aplicatiile premergatoare cu scop de pregatire a fibrelor
musculare- in tratamentul cu curenti excitatori ai musculaturii denervate.
Actiunea asupra SNC
La om s-a observat o diminuare a reflexelor in cazul aplicarii curentului galvanic descendent, in
special in baile galvanice (reducerea reflexului patelaR),in timp ce in cursul galvanizarii
ascendente a aparut o crestere a excitabilitatii.
Organele de simt reactioneaza specific fata de curentul electric. Reactiilevizuale- numite fosfene-
se produc ca senzatii luminoase in forma de puncte, bastonase, cercuri de culoare galbene sau
alte culori; reactiile auditive se manifesta prin acufene zgomote in urechi; reactiile labirintice
ameteli, cu deviatia capului spre dreapta (la normalI) sau spre partea bolnava; reactiile gustative
se traduc printr-un gust metalic, astringent, la polul negativ si printr-un gust acru la polul pozitiv



















Main de curent alternativ
Schema unui generator de curent alternativ
Masinile electrice de curent alternativ, se mpart n functie de principiul de functionare n doua
clase principale:
- masini asincrone;
- masini sincrone.
La baza functionarii masinilor electrice se afla legea inductiei electromagnetice. Pentru a crea
conditii de existenta acestei legi, n masinile electrice trebuie sa existe miezuri magnetice si
nfasurari. n general, masinile electrice rotative sunt realizate din doua parti principale numite
armaturi, ntre care exista o viteza relativa de rotatie. Aceste armaturi sunt realizate din miezuri
feromagnetice pe care exista nfasurari. Una dintre armaturi este fixa si se numeste stator, iar
cealalta aflata n miscare de rotatie se numeste rotor. De asemenea, una dintre armaturi joaca
rolul de inductor, iar cealalta de indus, rolurile putnd fi inversate n functie de solutia
constructiva aleasa.n ambele armaturi circula curenti prin nfasurari, care creeaza cmpuri
magnetice printr-un anumit procedeu. Cmpurile magnetice create n cele doua armaturi se
compun ntr-un cmp unic rezultant pe care l gasim n ntrefierul masinii. Cmpurile magnetice
produse sunt variabile n timp (deoarece curentii care le creeaza sunt alternativi, deci, variabili n
timp), si produc fluxuri magnetice variabile prin ntrefier. Aceste fluxuri magnetice strabat
nfasurari electrice si induc n acestea tensiuni electromotoare. Totodata, ntre fluxul magnetic al
unei nfasurari si curentul electric din cealalta nfasurare apar interactiuni electromagnetice care
dau nastere la cupluri electromagnetice ntre armaturi.
Main de curent alternativ cu colector
Principiul care sta la baza realizarii acestor masini este transferul colectorului de la masina e
curent continuu la masina de curent alternativ, n vederea obtinerii unor caracteristici de reglaj
asemanatoare cu cele de la masina de curent continuu. Dupa cum am vazut n subcapitolul [3.3],
reglajul vitezei motorului se face fie prin pierderi de energie care cresc odata cu cresterea
alunecarii (pierderi prin efect Joule), fie cu ajutorul unor instalatii exterioare relativ scumpe n
comparatie cu pretul masinii reglate. De asemenea motoarele asincrone de viteza mica sau cele
care functioneaza ncarcate cu sarcina mica au un factor de putere scazut. Aceste inconveniente
pot fi nlaturate folosind colectorul la masina asincrona. Masina de c.a. cu colector este folosita,
n practica, numai n regim de motor, att ca motor monofazat ct si ca motor trifazat. Dintre
motoarele de c.a. cu colector mai des ntlnite n practica, mentionam, motorul monofazat serie,
motorul monofazat derivatie (cu repulsie), motorul trifazat derivatie etc. Inductorul masinilor de
c.a. cu colector poate fi monofazat sau trifazat, iar indusul este prevazut cu o nfasurare de c.a. si
colector. Aceste masini, de obicei, se construiesc cu poli necati, deci, au ntrefier constant. n
masinile de c.a. cu colector, inductorul (monofazat sau trifazat) este alimentat de la o retea de
c.a., obtinndu-se un cmp magnetic pulsatoriu sau rotitor, care va induce n nfasurarea de c.c.
de pe indus doua feluri de t.e.m.: statice (es) ca la transformator si de rotatie (er) ca la masina de
c.c.



Elemente constructive
Masina de curent continuu se compune n principal dintr-un inductor care n constructia
clasica formeaza statorul, capabil sa genereze n ntrefier un cmp magnetic heteropolar si un
indus, care constituie rotorul masinii. n figura 2.1 pot fi evidentiate n detaliu elemente
constructive specifice. Statorul masinii din figura are 2p = 4 poli, denumiti poli principali
sau poli inductori. Miezul magnetic al acestor poli poate fi masiv, sau din tole de 0,5.2 mm
grosime, asamblate prin nituire. Cea de-a doua varianta este mai usor de executat si n plus
asigura reducerea pierderilor datorate eventualului caracter pulsatoriu al cmpului magnetic.
Bobinele apartin circuitului de excitatie al masinii, fiind plasate n jurul acestor miezuri; modul
lor de conectare este astfel nct sensul cmpului magnetic sa alterneze de la un pol la altul n
lungul periferiei statorului. Cmpul magnetic creat de polii principali se nchide prin jugul
magnetic statoric, care poate ndeplini uneori si rolul de carcasa a masinii, cazul din figura 2.1.,
prin ntrefierul dintre stator si rotor si apoi prin miezul magnetic al rotorului. La masinile de
puteri medii si mari ntre polii principali inductori se plaseaza polii de comutatie, ale caror
bobine sunt conectate de asemenea astfel nct cmpul magnetic al acestora sa alterneze de la un
pol la altul; se foloseste si denumirea de poli auxiliari pentru acesti poli. Masinile de puteri
medii si mari, precum si cele destinate sa functioneze n regimuri cu variatie rapida a sarcinii,
sunt echipate cu o nfasurare de compensare a cmpului de reactie al indusului, plasata n piesele
polare ale polilor inductori, n imediata vecinatate a ntrefierului. Aceasta nfasurare se
conecteaza n serie cu nfasurarea indusului, axa magnetica a acesteia fiind axa polilor principali.
Statorul este echipat n partile frontale cu scuturi portlagare, pentru sustinerea si
centrarea rotorului. Sistemul de perii colectoare este fixat pe unul din aceste scuturi, uneori
astfel nct periile sa poata fi decalate n directie azimutala.
Indusul sau rotorul masinii de curent continuu consta dintr-un miez magnetic realizat din
tole de otel electrotehnic, uzual cu grosimea de 0,5 mm. Partea dinspre ntrefier a acestui miez
contine crestaturi repartizate uniform, n care se plaseaza nfasurarea indusului.
nfasurarea indusului este de tipul repartizata n crestaturi, n doua straturi , nchisa, cu
multiple prize conectate la lamelele colectorului .
Colectorul, situat la una din extremitatile frontale ale rotorului, este constituit dintr-o
succesiune de lamele din cupru n directie azimutala, izolate fata de restul rotorului; aceste
lamele asigura legatura electrica ntre nfasurarea indusului si periile colectoare.
n functie de modul de alimentare al nfasurarii de excitatie se diferentiaza:
- masini cu excitatie separata, sau independenta , la care nfasurarea de excitatie este
alimentata de la o sursa separata, exterioara masinii;
- masini cu autoexcitatie, categorie din care fac parte:
- masinile derivatie, la care nfasurarea de excitatie este conectata n paralel cu
nfasurarea indusului,
- masinile serie, unde nfasurarea de excitatie este conectata n serie cu nfasurarea
indusului si
- masinile compund, avnd doua
nfasurari de excitatie, una conectata n
serie cu indusul, iar cealalta n paralel,
- masini cu excitatie mixta, care
combina variantele anterioare, cel putin
una dintre nfasurarile de excitatie fiind
alimentata de la o sursa separata.
Simbolizarea diverselor circuite
electrice ale masinilor de curent
continuu este aceea din figura 2.2,
marcarea bornelor fiind dupa cum urmeaza:
- nfasurarea indusului , A;
- nfasurarea polilor auxiliari, B;
- nfasurarea de compensare, C;
- excitatia serie, D;
- excitatia derivatie , E;
- excitatia separata , F

2.1.3. Principiul de functionare al masinii de curent continuu
Prin antrenarea rotorului, supus cuplului de antrenare M
a
al unei masini motoare, spira se
roteste cu viteza unghiulara O, laturile spirei n lungul miezului magnetic avnd viteza
tangentiala , perpendiculara pe vectorul inductie magnetica din ntrefier. Variatia acestei
inductii n raport cu coordonata o, fig. 2.3 , este reprezentata n figura 2.4 a) si reprezinta la alta
scara variatia n timp a tensiunii electromotoare indusa n spira, u
e
= 2B
o
lv , fig. 2.4 b), unde l
este lungimea axiala a spirei . Prin urmare, tensiunea la bornele A
1
, A
2
ale structurii simple din
figura 2.3 este una alternativa. Daca n loc de a fi conectate la doua inele distincte, cele doua
capete ale spirei se conecteaza la doua semi-inele, fig. 2.3 b), pe care calca perii plasate
corespunzator, tensiunea la bornele A
1
si A
2
, va avea variatia n timp din figura 2.4 c),
caracterizata de o componenta continua U
b
importanta. Sistemul de lamele si perii din figura 2.3
b) , care asigura redresarea tensiunii alternative indusa n spira, este cea mai simpla structura de
colector. Pulsatiile tensiunii la borne se reduc pe masura ce numarul de spire, respectiv de lamele
ale colectorului creste.
Prin conectarea unui rezistor la bornele A
1
, A
2
, fig. 2.3 b), spira indus va fi parcursa de
un curent electric avnd sensul tensiunii induse , fig. 2.4. Interactiunea dintre acest curent
si cmpul magnetic inductor B
o
determina forta electromagnetica , cu orientarea
inversa n raport cu vectorul viteza ; cuplul electromagnetic asociat are modulul F
e
D, unde D
este diametrul rotorului.
Rationnd n raport cu curentul continuu debitat I, corespunzator tensiunii continui la
borne U
b
si tensiunii electromotoare asociate U
e
= 2B
o
lv, cuplul electromagnetic are expresia:

Rotatia indusului cu viteza v sau O constante impune egalitatea dintre cuplul de antrenare
M
a
si cuplul electromagnetic M
e
:

Aceasta succesiune de egalitati arata ca dispozitivul converteste puterea mecanica P
1
n puterea
electrica P
2
, transmisa rezistentei de sarcina. n ipoteza neglijarii rezistentei nfasurarii indusului
si a rezistentei contactelor perie-colector, cele doua puteri sunt egale, respectiv conversia este
integrala. Dispozitivul analizat este asadar un generator de curent continuu.
n caz ca se aplica la periile A
1
, A
2
, fig. 2.3 b), o sursa exterioara de tensiune continua
U
b
, spira n calitate de receptor va fi parcursa de curentul I, de sens contrar n raport cu sensul
anterior. Prin urmare, sensul fortei electromagnetice F
e
va fi opus celui reprezentat n figura 2.3
si de asemenea si sensul cuplului electromagnetic corespondent M
e
. Rotorul va fi antrenat n
sensul reprezentat n figura 2.3, cu viteza unghiulara O constanta, daca axul va fi supus cuplului
rezistent al instalatiei actionate M
r
egal si de sens opus cuplului electromagnetic. Tensiunea
indusa va avea acelasi sens ca acela reprezentat n figura 2.3, respectiv opus curentului I. Pornind
de la puterea electrica absorbita pot fi scrise succesiv egalitatile:

care evidentiaza proprietatea de motor electric de curent continuu a dispozitivului.
Deoarece viteza tangentiala v este proportionala cu turatia n a rotorului, iar inductia B
o

este proportionala cu fluxul u al polilor inductori, tensiunea electromotoare poate fi exprimata
sub forma:

constanta k
e
fiind dependenta de elemente constructive ale nfasurarii indusului. De asemenea
cuplul electromagnetic se exprima n mod uzual sub forma:

n cazul n care R este rezistenta nfasurarii indusului, atunci dependenta dintre tensiunea
la borne, tensiunea electromotoare si curentul prin indus este:
U
b
= U
e
- RI , pentru regimul de generator si
U
b
= U
e
+ RI , pentru regimul de motor

















Prin curent electric se nelege deplasarea ordonat a purttorilor de sarcin electric, liberi ntr-
un conductor (mediu), sub aciunea unui cmp electric. Trebuie subliniat faptul c micarea
ordonat a purttorilor de sarcin electric, liberi, din conductor nu este o simpl micare
rectilinie uniform, ci reprezint un fenomen complex, deoarece purttorii de sarcin din
conductor se gsesc ntr-o continu micare haotic de agitaie termic, suferind multiple
accelerri, frnri i devieri datorit ciocnirilor dintre ei ct i datorit ciocnirilor cu ionii reelei
cristaline ce formeaz conductorul. Din aceste motive, putem vorbi numai de vitez medie a
micrii ordonate a purttorilor de sarcin n conductor, sub aciunea cmpului electric, care se
numete vitez drift sau de antrenare. Aceast vitez are o valoare foarte mic: pentru un curent
de 10A printr-un conductor de cupru cu seciunea de 10mm
2
are valoarea vd=0,06mm/s. Totui,
un curent electric se transmite cu o vitez foarte mare datorit faptului c printr-un conductor se
propag cmpul electric pe toat lungimea conductorului i acesta antreneaz electronii sau ionii
pe care i ntlnete n cale. Din acest motiv conductorii se mai numesc i ghiduri de cmp
electric. Pentru a realiza un curent electric este necesar s se creeze un cmp electric ntr-un
spaiu n care s se gseasc purttori de sarcin liberi (electroni, ioni).Realizarea cmpului
electric se face cu ajutorul unei diferene de potenial AV=V
A
-V
B
. Purttorii de sarcin se vor
mica pn ce se va ajunge la echilibrul celor dou poteniale, dup care curentul electric
nceteaz.
Efectele curentului electric
- efectul termic
- efectul magnetic
- efectul chimic
Intensitatea curentului electric I, este o mrime fizic scalar care msoar sarcina electric ce
strbate seciunea transversal a unui conductor n unitatea de timp:
Indiferent de tipul purttorilor de sarcin mobili, sensul convenional al curentului electric este
dat de sensul intensitii cmpului electric, adic sensul scderii potenialului
Msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul ampermetrului care se conecteaz n
serie cu circuitul prin care este curentul electric.
Ampermetrul este aparat electric care msoar intensitatea curentului prin efectele sale. Asfel,
exist:
- ampermetre magnetoelectrice
- ampermetre feromagnetice
- ampermetre termice
- ampermetre cu semiconductoare
Simbolul de reprezentare al ampermetrului este:

Pentru meninerea curentului electric, trebuie ca tensiunea electric pe poriunea AB s fie
meninut constant. Acest lucru se va putea realiza dac purttorii de sarcin sunt readui la cele
dou capete ale conductorului, printr-un alt traseu.
Pentru aceasta este necesar s se cheltuiasc energie ca s se nving lucrul mecanic al forelor
electrice. Rezult c, pentru a ntreine un curent electric constant, printr-un conductor, este
nevoie de o surs electric de energie, cu denumirea de generator electric, care este conectat
prin conductori de legtur la capetele conductorului AB, astfel se realizeaz un circuit electric.
Generatorul electric este un dispozitiv care transform o form de energie: chimic, mecanic,
optic, termic etc. n energie electric. Astfel, ele se numesc: pile, dinamuri, alternatoare, celule
fotoelectrice.
Simbolul de reprezentare al unui generator electric este redat n figura de mai jos.

Sursele de curent electric asigur o diferen de potenial AV constant, adic un cmp electric
sub aciunea cruia electronii de pe ntregul circuit sunt antrenai ntr-o micare ordonat cu
vitez constant.

Schema unui circuit electric trebuie s cuprind: un generator, conductoare de legtur i
consumatorii electrici. Generatorul electric este caracterizat de tensiunea electromotoare E
necesar pentru a produce lucrul mecanic n deplasarea sarcinilor electrice pe ntregul circuit,
att n interiorul lui ct i pe poriunea exterioar a acestuia. Se poate scrie relaia energetic pe
un astfel de circuit:
W=W
ext
+W
int

Dac raportm energiile la unitatea de sarcin electric se obine:
E=U+u
unde "E" este tensiunea electromotoare a sursei, "U" este tensiunea la bornele consumatorului iar
"u" este cderea de tensiune din interiorul generatorului.

Msurarea tensiunilor se face cu ajutorul voltmetrului V care trebuie conectat n paralel cu
elementul de circuit (generator, consumator, conductori de legtur, rezistor, etc.). Din cele
relatate mai sus rezult c din ntreaga energie cheltuit W=E.q numai o parte este util W
ext
=U.q
deci randamentul unei surse electrice este:
Cu ct cderea de tensiune n interiorul sursei este mai mare, cu att randamentul acesteia este
mai mic. Pentru aceasta se proiecteaz generatoare care s aib pierderi ct mai mici n interiorul
lor.
Curent continuu, curent alternativ


Forma grafic a curentului electric continuu


Forma grafic a curentului electric alternativ


Forma grafic a curentului electric pulsatoriu
Dac micarea sarcinilor electrice se face numai ntr-un singur sens, este vorba de un curent
continuu (generat de exemplu de bateria galvanic sau de dinam). Dac sensul de deplasare
alterneaz n timp, curentul se numete alternativ (alternatorul este un dispozitiv care genereaz
un asemenea curent). Curentul alternativ folosit n industrie este de obicei (cvasi) sinusoidal,
adic intensitatea lui variaz ca o funcie sinusoidal (n timp).
n cazul redresrii curentului alternativ se obine un curent continuu de intensitate variabil,
numit i pulsatoriu (sau ondulat). Redresarea se poate face cu ajutorul tuburilor electronice
(diode sau duble diode) sau semiconductoarelor (diode, puni redresoare).
Transformarea invers, pentru a obine curent alternativ din curent continuu, se face cu ajutorul
unor dispozitive electronice (invertoare) i este util, de exemplu, la alimentarea de la elemente
galvanice sau acumulatoare a unor consumatori ce au nevoie de curent alternativ (lmpi electrice
pentru avarii, alimentarea unor aparate electrice de curent alternativ care funcioneaz cu curent
de la acumulatorul de automobil). De asemenea din curent alternativ se poate obine curent
continuu i cu ajutorul grupurilor comutatrice (un motor electric de curent alternativ rotete un
dinam, pentru a produce curent continuu care s alimenteze de exemplu un aparat de sudur
electric).


Diod cu gaz
- Tub electronic cu gaz, cu descrcare n arc, avnd doi electrozi: un anod i un catod.
Poate fi:
o cu catod cald (gazotron);
o cu catod rece. Dioda cu gaz cu catod rece are n balon un gaz inert (de regul
neon), la o presiune de 0,1 mm col. Hg.
- Nu conine nici-un dispozitiv pentru comanda arcului. Ca electrod, pentru producerea
arcului, se utilizeaz o sond de aprindere, iar la creterea tensiunii i a curentului,
descrcarea se propag de la sond, pn acoper ntregul anod.
- Utilizare:
o - stabilizator de tensiune
o - surs stroboscopic de lumin
o - generator de relaxare
o - dispozitiv de protecie la supratensiune
o - tub de semnalizare
Diod cu vid


Seciune printr-o diod cu vid
- Tub electronic cu vid, avnd doi electrozi: un anod i un catod.
- Catodul nclzit pn la incandescen (direct sau indirect), emite electroni care formeaz
n jurul lui o sarcin spaial. Aplicnd pe anod o tesiune pozitiv (n raport cu catodul),
electronii concentrai n zona catodului ncep s se deplaseze ctre anod, constituind
curentul anodic al diodei cu vid.
[2]

- Dac nclzirea catodului este constant, curentul anodic variaz n funcie de tensiunea
anodic dup Legea lui Boguslavski - Langmuir ( legea exponentului 3/2 ), valabil
pentru tensiuni anodice mici. La tensiuni mari curentul nu crete nelimitat, ci se limiteaz
la valoarea de saturaie (egal cu valoarea curentului de emisie a catodului).
- Dioda cu vid este un element neliniar. O tensiune alternativ aplicat ntre catod i anod
determin circulaia unui curent deformat n cursul ntregii alternane pozitive (sau ntr-o
poriune a acesteia).
- Utilizare:
o - detector
o - redresor.


Redresoarele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- dupa tipul tensiunii alternative redresate (numarul de faze):
- redresoare monofazate;
- redresoare polifazate (de obicei trifazate);
- dupa numarul de alternante ale curentului alternativ pe care le redreseaza:
- redresoare monoalternanta;
- redresoare bialternanta;
- dupa posibilitatea controlului asupra tensiunii redresate:
- redresoare necomandate;
- redresoare comandate sau reglabile;
- dupa natura sarcinii:
- redresoare cu sarcina rezistiva (R);
- redresoare cu sarcina inductiva (RL);
- redresoare cu sarcina capacitiva (RC).




















Legea lui Ohm
"... eti om cu mine, sunt om cu tine" :)
A. Legea lui Ohm pe o poriune de circuit

Considernd un circuit electric format din mai muli consumatori i un generator electric, se
poate aprecia uor c ntre punctele A i B potenialul electric scade, deoarece curentul electric
circul de la A ctre B. Msurnd tensiunea U la bornele unui consumator i intensitatea I a
curentului electric prin el se constat c rapoartele:

Cderea de tensiune U pe o poriune de circuit este proporional cu intensitatea I a
curentului electric prin acea poriune a circuitului.
U = RI
Constanta de proporionalitate dintre cderea de tensiune i intensitatea curentului electric se
numete rezisten electric i se noteaz cu R. Unitatea de msur pentru rezistena electric se
deduce din expresia:

Rezistena electric R caracterizeaz orice consumator electric i depinde de elementele
constructive ale acestuia:

unde caracterizeaz materialul din care este confecionat consumatorul i se numete
rezistivitate electric.
Rezistivitatea electric depinde de temperatura conductorului:
=
0
(1+ot)
unde
0
este rezistivitatea la 0
o
C, iar o este coeficientul termic al
rezistivitii.
Rezistena electric depinde i ea de temperatur:
R=R
0
(1+ot)
B. Legea lui Ohm pe ntregul circuit

Pentru un circuit electric simplu, format dintr-un generator cu tensiunea electromotoare E i
rezistena intern r, care alimenteaz un consumator electric R, se poate scrie:
E=U+u
Aplicnd legea lui Ohm pe fiecare poriune de circuit: U=RI i u=rI i dup nlocuiri se obine:
E=I(R+r)
sau:

Intensitatea curentului electric, printr-un circuit electric nchis, este direct proporional
cu tensiunea electromotoare E a sursei i invers proporional cu rezistena electric total
a circuitului.
Tensiunea la bornele sursei, n circuit nchis, este:U=E-rI
Pentru un circuit deschis (ntrerupt) curentul electric este nul, deci:U=E
Pentru scurtcircuit rezistena exterioar devine nul, iar curentul este: I
sc
=E/r
Curentul de scurtcircuit este curentul maxim pe care l poate furniza un
generator electric.

Condensatoare electrice
Din cauz c un conductor izolat realizeaz o capacitate electric foarte mic, n tehnic s-au
realizat dispozitive, numite condensatori, formate din dou conductoare, numite armturi,
separate de un strat izolator foarte subire numit dielectric.

Dac ntre armturile condensatorului se aplic o tensiune electric U=V
A
-V
B
(unde V
A
i V
B

sunt potenialele armturilor) atunci armturile se ncarc cu sarcini egale Q
A
=-Q
B
, dar de semne
contrare.Capacitatea C a unui condensator depinde de forma, poziia relativ i dimensiunile
armturilor i de natura dielectricului dintre ele i nu depinde de tensiunea dintre armturi sau de
sarcina electric.
Clasificarea condensatorilor dup:
- forma armturilor: plane, cilindrice, sferice
- natura dielectricului: aer, hrtie, ceramic, stiroflex, mic, oxizi
- mobilitatea armturilor: fixe, variabile, semivariabile
Condensatorul plan
Condensatorul plan este alctuit din dou armturi plane, de arie S fiecare, dispuse paralel la
distana d una de cealalt. ntre armturi se gsete un dielectric cu permitivitatea electric c.

Din aceast relaie se vede c un condensator va avea capacitatea mai mare dac aria suprafeelor
celor dou armturi este mai mare, dac distana dintre armturi este mai mic i dac
dielectricul are permitivitatea electric mai mare.De multe ori pentru a realiza o capacitate mare
se folosesc straturi multiple de armturi i eventual rulate pentru a ocupa un volum ct mai mic.
Condensatorul sferic
Considernd un sistem de dou sfere concentrice, conductoare, cu razele R i r cu valori
apropiate.

Sfera interioar se ncarc cu sarcina electric +Q iar sfera exterioar se leag la pmnt. Dup
stabilirea echilibrului sistemul arat ca n figura de mai sus.
:Gruparea condensatoarelor
a) Gruparea serie
Considernd grupul de condensatori C1, C2 i C3 conectai n serie, trebuie gsit un condensator
cu o capacitate echivalent care conectat n locul gruprii s se ncarce cu aceeai sarcin
electric.

Armturile vecine a doi condensatori consecutivi i conductorul ce le unete formeaz un
conductor izolat pe care sarcina iniial este zero. Dup aplicarea tensiunii U condensatorii se
ncarc cu sarcini egale. Pentru gruparea serie de condensatori se poate scrie:
U=V
A
-V
B
=V
A
-V
1
+V
1
-V
2
+V
2
-V
3
+V
3
-V
b
sau U=U
1
+U
2
+U
3

b) Gruparea paralel
Doi sau mai muli condensatori sunt conectai n paralel dac armturile lor sunt conectate la
aceleai dou puncte ale unui circuit electric.

Este evident c toi condensatorii dintr-o grupare paralel au aceiai tensiune ntre armturi.
Sarcina acumulat de grupare este: Q=Q
1
+Q
2
+Q
3
sau Q=C
1
U+C
2
U+C
3
U=(C
1
+C
2
+C
3
)U.
Pentru condensatorul echivalent sarcina este: Q=C
P
U. De unde rezult:

Energia din condensator
Deoarece la ncrcarea condensatorului sarcinile electrice sunt deplasate de pe o armtur pe alta,
lucrul mecanic efectuat de cmpul electric constituie un transfer de energie spre condensator.


Din punct de vedere al dispunerii spaiale, aceast energie este localizat n cmpul electric
dintre armturile condensatorului, motiv pentru care mai este denumit energia cmpului electric
dintre armturi.



Legile lui Kirchhoff
n tehnica modern se utilizeaz circuite electrice mult mai complicate, cu multe ramificaii,
numite reele electrice, ce au urmtoarele elemente:
-nodurile reprezint puncte din reea n care se ntlnesc cel puin trei cureni electrici;
-ramurile de reea sunt poriuni din reeaua electric cuprinse ntre dou noduri succesive;
-ochiurile de reea sunt contururi poligonale nchise, formate dintr-o succesiune de rezistori i
surse.

Prima lege a lui Kirchhoff este o expresie a conservrii sarcinii electrice ntr-un nod al unei
reele electrice. Este evident c sarcina electric total ce ptrunde ntr-un nod de reea trebuie s
fie egal cu sarcina electric ce prsete acel nod:
Q
1
+Q
2
=Q
3
+Q
4

Micarea sarcinilor electrice efectundu-se n acelai timp, se poate scrie:
I
1
+I
2
=I
3
+I
4

I
1
+I
2
- I
3
- I
4
= 0
sau
Suma algebric a intensitilor curenilor electrici care se ntlnesc ntr-un nod de reea este egal
cu zero.
A doua lege a lui Kirchhoff se refer la ochiuri de reea i afirm c:
suma algebric a tensiunilor electromotoare dintr-un ochi de reea, este egal cu suma algebric a
cderilor de tensiune pe rezistorii din acel ochi de reea

Pentru scrierea ecuaiei se alege un sens de referin i se consider pozitive tensiunile care au
acelai sens cu cel de referin, la fel i pentru intensitile curenilor:
E
1
+E
2
-E
3
-E
4
= R
1
I
1
-R
2
I
2
-R
3
I
3
-R
4
I
3
+R
5
I
4

Dioda Gunn functioneaza prin efectul gunn ,adica prin aparitia unor oscilatii de foarte inalta
frecventa la trecerea unui curent printr-un semiconductor omogen.necesitand tensiuni de
alimentare nu foarte mari ele pot produce oscilatii cu o frecventa de pana la 20-30GHz la o
putere de 10-100mW.
DIODA GUNN
Aceasta dioda are aplicatii ca amplificator si oscilator pana la frecventele de 100 GHz cu puteri
de iesire in domeniul inferior al gamei de frecvente pentru microunde pana la 10 w; puterea
scazand cu cresterea frecventei .Dioda gunn este utilizata in aplicatii de banda larga . O dioda
Gann desi nu este o dioda cu jonctiuni are 2 terminale anod si catod la capetele barei de material
semiconductor GaAs de tip n din care este construita, cum se vede in figura:

Functionarea diodelor Gunn:
La temperatura camerei si cu o tensiune aplicata diodei inferioara valorii critice, anumitii
electronii din banda de valenta vor avea suficienta energie pentru a sarii in banda de conductie
atunci cand se aplica un camp electric dispozitivului.In GaAs exista 2 zone de energie numite
valea inferioara si valea superioara separate printr-o diferenta de energie; in valea inferioara
mobilitatea electronilor este mai mare decat mobilitatea in valea superioara
Viitorul diodelor Gunn
- Pana in prezent diodele gunn aveau stratul semiconductor din GaAs dar descoperirile
Universitatii din Michigan,Ann Arbor din S.U.A au aratat ca folosirea unui strat semiconductor
din GaN este mult mai convenabila din multe puncte de vedere:
-Aceste diode au o putere de iesire de 10w, pragul campurilor pentru rezistenta negativa
diferentiala(NDR) este de 40 de ori mai mare la diodele GaN decat la cele GaAs:
FTH=150KV/cm la GaN iar la cele cu GaAs FTH=3.5KV/cm
-Diodele cu GaAs au fost cu succes folosite pentu milimetre cu semnale de micrunde folosind
oscilatoare bazate pe pe efectul (NDR).Frecventa capabila pentru aceste diode este limitate de
timpul de relaxare a energiei in materialul semiconductor de cand efectul (NDR) dispare cand
perioada de oscilatie e mai scurta decat intervalul de timp pentru transferarea electronului.
Studiile au aratat ca timpul de relaxare a energiei diode lor cu GaN este mai mic decat cel al
diodelor cu GaAs astfel tGaN=1.2 ps iar tGaAs=7.7ps .Avand in vedere aceste 2 considerente
domeniul de frecventa a diodelor Gunn cu GaN se poate intinde pana la THz
La diodele cu GaAs frecventa de utilizare este de aproximativ 40 de MHz si puterea de iesire
este de aproximativ 10 dBm in timp ce la diodele cu GaN aceste marimi pot fi mai mari de 100
de ori.Aceste diode se folosesc unde este nevoie de timp de relaxare a energiei mic ,unde
frecventele de oscilare sa fie de de 774 GHz si unde eficienta conversiei sa fie de 0.7%
Caracteristicile diodei Gunn cu GaN precum si designul unei diode cu punte de aer
interconectata,si compararea cu o dioda cu GaAs sunt ilustrate in figurile de jos


Dioda impatt functioneza in zona de avalansa producand producand oscilatii cu o frecvaenta de
pana la 100GHz in domeniul micru undelor avand un randament de pana la 10 %. Aceste
dispozitive sunt utilizate in generatoare de microunde care sunt inglobate in diverse aplicatii
ca:radare,receptoare de telecomunicatii,sisteme de navigatie ,etc





Dioda LASER

Principiul de funcionare

Acronimul LASER nseamn Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation.
Primul laser funcional a fost construit pe rubin de ctre americanul Theodore Meiman, n
1960. Fundamentele teoretice i practice pentru acest realizare au fost oferite de
americanul Charles Townes i ruii Alexander Prokhorov i Nikolay Basov, care au i
partajat premiul Nobel n fizic pentru anul 1964.
Interesant este c laserul nu este un amplificator de lumin, sa cum sugereaz numele, ci
un generator de lumin. Laerul este un dispozitiv care genereaz lumina prin emisie
stimulat de radiaie.
Efectul laser i caracteristica intrare-ieire

Din consideraiile anterioare putem concluziona c o diod semiconductoare funcioneaz
ca un laser dac sunt ntrunite urmtoarele condiii:
Inversiunea de populaie
Emisia stimulat
Reacia negativ

S ncercm s construim o caracteristic intrare-ieire a unei diode laser (fig.&.4).
Intrarea fiind curentul direct (I) i ieirea puterea luminoas (P), vom reprezenta
caracteristica P-I. Cnd este aplicat un curent direct mic, sunt excitai un anumit numr de
electroni i dioda radiaz ca un LED. Astfel ne ateptm s vedem aceeai dreapt ca la
un LED. Cnd densitatea de curent devine suficient pentru a creea inversiunea de
populaie i se atinge valoarea de prag (cnd ctigul egaleaz pierderile), dioda ncepe s
funcioneze ca un laser.
n acest moment vei ncepe s vedei o lumin mult mai intens, de o culoare saturat i
bine directionat. Aceast cretere de pant este prezentat n fig.&.4, care arat c dioda
laser emite mult mai mult putere. O dioda laser care emite 1 mW putere are n jur de 30
mA curent de prag i 60 mA curent de comand.