Nelu Popoaca - O Lume de Ras

Fratelui meu B`lu\`, un z@mbet [n Cer.
Nelu POPOAC~
O lume de r@s
Nelu POPOAC~
O lume de r@s
Texte pentru spectacole de divertisment
Editura EDMUNT 2013
Tehnoredactare: Dana BUZEA
Toate drepturile rezervate autorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Rom@niei POPOAC~, NELU O lume de r@s/ Nelu Popoac`. - Brìla: Edmunt, 2013 ISBN 978-606-8140-46-9 821.135.1-1 821.135.1-2 6
Drag` cititorule, C@nd vei citi aceast` carte, cite]te-o cu [ncrederea c` este o carte bun`; C@nd vei vedea un spectacol f`cut dup` texte din ea, te asigur c` vei dori s`-l revezi; Bucur`-te ]i caut` s`-i faci ]i pe al\ii s` se bucure; M-am lùdat ]i eu, ca s` nu mi-o ia [nainte cei rì de gur`! Nelu POPOAC~ Brìla 2012
SO| DE N~DEJDE
C@nd se m`rit`, femeile sunt convinse c` ]i-au g`sit b`rbatul care s` le iubeasc` ]i care s` le fie al`turi toat` via\a. Sentiment care i-a [mbujorat inima ]i cu care a pornit [n c`snicie ]i doamna Didina. Cum o fi trìnd [mpreun` cu ochiosul de Ninel, toat` lumea vrea s` afle... DIDINA (intr` din st@nga, [ncovoiat` de povara pe care o ducea [n spate; se opre]te apoi [n mijlocul scenei ]i las` greutatea jos): Of, m-a nenorocit de ]ale... ({]i ]terge fruntea cu m@neca, []i str@nge basmaua [n ceaf`.) Azi mi-a mers mai bine... Am muncit la un patron cu nevasta mai darnic`. S`-i dea Dumnezeu s`n`tate, c` mi-a dat o traist` de m`lai, o traist` de fasole, o sticl` de bùtur`, un mald`r de lemne... de abia pot s`-l duc. Noroc c` mai sunt ]i asemenea oameni, altfel m-a] descurca tare greu. C`-n ultima vreme am nimerit mai mult la zg@rie-br@nz`, de le tremura m@na cand pl`teau. Acum sunt mul\umit`. Cum ajung acas`, le fac la puradei o m@ncare de fasolic` de dau pufuri o s`pt`m@n`! ({]i pune m@inile [n ]olduri, c@nt`re]te cu privirea sarsanaua.) S` v`d acum cum merg mai departe... (D` s` o ridice.) Aoleu, asta m`
9
coco]eaz` la c@t drum mai am de f`cut... (Scoate telefonul din buzunar.) Ia s`-i stric eu siesta boierului... ({l sun` pe b`rbatu-sù.) ...Ninele, tu esti?... Ce faci? (Intrigat`.) ...Bravo, toat` lumea are treab`, numai tu dormi! Ia ascult` comanda la mine: ie]i din \ol, iei c`ru\ul ]i vii pe bulevard, aici, aproape de prim`rie, c` avem ceva de c`rat. ...O s` vezi tu ce! Hai, mi]c`-te mai repede! ({nchide. Apoi critic@ndu-l gesticul@nd.) Of, puturos b`rbat! Noaptea doarme, ziua se odihne]te, face treab` numai [mpins de la spate. C@nd l-am luat, nu era a]a. S-a l`sat pe t@njeal` dup` ce am n`scut, ca s` fie sigur c` nu-l p`r`sesc. }mecher! Mama mi-a zis s` nu m` m`rit cu el, dar papagalul lui a fost mai tare, mi-a sucit min\ile. }i dac` n-am ascultat-o, acum trag ponoasele, trebuie s` muncesc ]i pentru el ]i pentru copii. Altfel murim de foame. (Cùt@nd [n agenda telefonului.) P@n` vine dumnealui, s-o [ntreb pe doamna doctor dac` pot s` merg m@ine ca s`-i fac curat. (Apeleaz`, a]teapt` p@n` i se r`spunde.) ...Doamna doctor? ...Bun` ziua! ...Doamna doctor, sunt Didina. V-am sunat ca s` v` [ntreb dac` pot s` vin m@ine ca s` v` fac cur`\enie. ...{mh[. Pì dac` pleca\i [n strìn`tate, o s` vin c@nd v` [ntoarce\i. ...Bine. Bun` ziua! ({nchide. Apoi [mbufnat`.) A naibii b`tr@nitur`! Eu alerg dup` o bucat` de p@ine, iar ei [i arde de plimb`ri [n strìn`tate. {]i permite, fufa. C` doar are destui pacien\i pe care [i jupoaie! (Se uit` la ceasul telefonului.) Aoleu, ce trece timpul! Ce-o fi cu b`rbatul meu de [nt@rzie? ...({l sun`. A]teapt` apoi s`-i r`spund`.) ...Ninele, unde e]ti? ...Unde pe drum? ...Cum, m`, tu abia acum ai plecat de acas`?! Vai, vai, vai, pl@nge p`m@ntul pe unde calci! Mi]c`-te, mi]c`-te mai repede,
10
mocìtule! ({nchide. Apoi privind spre cer, lamentat.) Doamne-Doamne, cu ce \i-am gre]it de m-ai pedepsit cu asemenea indolent? P@n` vine el, [ncol\e]te fasolea! (Resemnat`.) Of, of, of, of, vreau nu vreau, trebuie s` [ndur, s` merg mai departe... }i ca s` nu pierd vremea c@t [nt@rzie, ia s` mai dau eu c@teva telefoane, s` v`d unde lucrez m@ine. (Sun`. Asteapt` apoi s` i se r`spund`.) ...Doamna avocat? ...Bun` ziua! ...Sunt Didina. Doamna avocat, v-am deranjat ca s` v` [ntreb dac` ave\i ceva de lucru pentru mine... {mh[. Bine, doamn`. Atunci v` sun s`pt`m@na viitoare. S`rum@na. ({nchide). Alt` hodoroag` care pleac` s` se distreze. Au bani, frate! Pu\in le pas` lor dac` n-ai ce le pune la copii pe mas`! (Apeleaz` alt num`r.) ...Dom inginer? ...S` trì\i, dom inginer! Sunt Didina. ...Ce s` fac, dom inginer?! Caut de lucru. ...S` v` dea Dumnezeu s`n`tate. Pot s` vin de m@ine? ...Gata, m@ine sunt la dumneavoastr`! Mul\umesc. O zi bun`. ({nchide. {nc@ntat`.) Bun bìat, inginerul `sta! E t@n`r, e frumos, [i plac femeile... Ultima dat` c@nd am fost la el, se cam uita lung la mine. Cred c` are vreun g@nd. Atunci nu a ie]it nimic, pentru c` l-a cùtat cineva. M@ine, cine ]tie, poate am noroc. ({i fug ochii pe bulevard, se [ncrunt`.) Aoleu, a ap`rut licheaua... NINEL(intr`, din dreapta, cherchelit, cu mers [mpleticit). DIDINA([l [nt@mpin` furioas`): Ce-i cu tine [n halul `sta, m`?! NINEL: A dat Cotei de bùt, h@c!... DIDINA: Fi-\i-ar Cotei al dracului! N-ai putut s`-i spui c` ai treab`?! NINEL: N-am putut s`-l refuz, h@c!... DIDINA: }i c`ru\ul unde este? NINEL: L-am l`sat la u]a c@rciumei. }i c@nd am ie]it, nu l-am
11
mai g`sit. DIDINA: |i-au furat c`ru\ul?! Nemernicule! (Se n`puste]te cu pumnii asupra lui, [l doboar`.) Eu cu ce mai car astea acum, m`? NINEL: Stai, stai, c` te ajut, h@c!.... DIDINA(cu lehamite): Aju\i pe dracu! Neispr`vitule! (Ia lemnele [n spate ]i traistele [n m@ini. Apoi pleac` spre dreapta gem@nd sub greutate, oc`r@nd.) Afurisit s` fii... Sec`tur`... NINEL (\in@ndu-se dup` ea): Stai, stai s` te ajut, h@c!... DIDINA ([ntinde piciorul [n spate ]i [l love]te, [l doboar` din nou): Sictir, be\ivane! (Iese).
12
L~UD~RO}II
Sile se laud`... c` are nevasta frumoas`; Doru se laud`... c` are nevasta de]teapt`; Florin se laud`... c` are nevast` artist`; Ion se laud`... c` s-a culcat cu toate!
13
EVOLU|IA P@n` ieri era la \ar` O s`rac` domni]oar`; Apoi, f@\a-f@\a, hopa-hop, A-nceput s` fac` stop; Iar acum este cu prostul Ca s`-]i fac` ]i ea rostul!
14
INJEC|II (monolog) MILENA(sun` telefonul): Cine m-o fi cùt@nd... (R`spunde.) Da! ...Bun`, veri]oar`. ...Ce s` fac?! Injec\ii! ...Da, da, cum ai auzit, injec\ii! ...Sunt bolnav` din cauza depravatului de b`rbatu-meu. S-a distrat cu vreo destr`b`lat`, apoi a venit ]i ]i-a f`cut damblaua ]i cu mine! ...}i acum..., acum facem injec\ii am@ndoi! ...Ei, i-am repro]at eu, i-am f`cut eu scandal, dar libidinosul s-a \inut b`\os, nu a recunoscut deloc. Ba dimpotriv`, a s`rit la b`taie, m-a acuzat c` l-am [n]elat, c` eu l-am [mboln`vit! ...Nu, nu, jur c` nu am fost cu altul! Dar el vrea [ntotdeauna s` ias` basma curat`! ...Nu, nu e prima dat`. Prima dat` a fost [n luna de miere! }i, ]tii bine, luna de miere am f`cut-o tocmai [n Tunisia! Cum naiba s-o fi [ncurcat cu negresele alea de acolo nu ]tiu! Cert este c` au fost ni]te mizerabile. ...Adic` i-au dat o boal` de am ajuns la doctor! ...De a]a noroc s` ai ]i tu parte! C` dup` c@teva zile petrecute ca-n pove]ti, au urmat dou` s`pt`m@ni cu injec\ii de credeam c` o s`-mi ia bucile foc! ...El, el a reac\ionat cu violen\`, spurcatul m-a scos pe mine vinovat`. M-am bucurat totu]i c` i-a ciuruit ]i lui curul, a]a, ca s` vad` c` nu e de glumit. ...Ei, s-a potolit! C@nd am fost [n America, iar m-a [n]elat! ...Da, s-a dat la americance. Care
15
au fost tot ni]te para]ute, frumoase pe dinafar` ]i ca un co] de gunoi pe dinùntru. ...Adic` ...adic` am f`cut ]i de pe urma lor dou` s`pt`m@ni injec\ii! Plus p`ruiala lui! ...A]a ar trebui, dar nu se poate. ...Pentru c` la un asemenea mascul nu po\i s` renun\i. ...Da, e dotat, e foarte dotat. Crezi c`-i dau femeile t@rcoale degeaba?! Pì dac` te t`v`le]te o dat`, te \ii dup` el! ...Zù! }i e mai bine s` ai bucuria ta, dec@t s` umbli dup` ea! M` g@ndesc chiar c` e momentul s` nu-i mai \in socoteal`, s`-l las s` se duc` la toate fufele care-i \in calea. A]a, ca s` fac`, fir-ar ale dracului, ]i ele injec\ii!
16
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 1 1. }tire pozitiv`: La hramul m`n`stirii din deal s-au adunat mii de credincio]i; }tire negativ`: To\i se rugau ca s` apuce sarmale! 2. }tire pozitiv`: Politicienii au promis c` vor da locuin\e tinerilor; }tire negativ`: }i tinerii au [mb`tr@nit a]tept@nd s` le primeasc`! 3. }tire pozitiv`: Ministrul s`n`t`\ii a declarat c` [n timpul mandatului sù doctorii nu vor mai lua ]pag`; }tire negativ`: }i doctorii s-au t`v`lit de r@s!
17
4. }tire pozitiv`: Armata american` este dotat` cu un aparat care detecteaz` strìnii ]i dup` miros; }tire negativ`: Rom@nii au fost detecta\i abia dup` ce au m@ncat fasole! 5. }tire pozitiv`: Georgel a aflat c` nevast`-sa are un amant bogat; }tire negativ`: }i a pedepsit-o ca s`-i care averea acas`!
6. }tire pozitiv`: Roberto a jurat c` nu va mai trece niciodat` pe la vr`jitoare; }tire negativ`: I-a prezis c` o s` se [nsoare! 7. }tire pozitiv`: S-a aflat de ce unii \in mor\i] s` mearg` pe picioroange; }tire negativ`: Ca s` vad` c@t de pro]ti sunt de la [n`l\ime!
18
8. }tire pozitiv`: Domnul Bebe s-a [nsurat cu o femeie mai t@n`r` cu 40 de ani. }i de atunci sunt foarte cùta\i; }tire negativ`: Pe el [l caut` popa , iar pe ea... b`rba\ii! 9. }tire pozitiv`: Pentru Manuela dragostea este mai important` dec@t banii; }tire negativ`: }i b`rbatu-sù duce salariul la amant`! 10. }tire pozitiv`: Doamna Miruna se poart` foarte frumos cu o familie de b`tr@ni; }tire negativ`: Vrea s` le ia casa! 11. }tire pozitiv`: Ura! S-a descoperit de ce umbl` caprele cu coada pe sus; }tire negativ`: }i-au deschis televiziune si nu au camere de luat vederi!
19
PROGRAMARE LA DOCTOR
Instinctiv, omul merge la doctor c@nd are probleme cu s`n`tatea, c@nd este bolnav. Tot instinctiv, el se a]teapt` ca doctorul s`-i sar` [n ajutor, s`-l scoat` din necaz. Ce se [nt@mpl` [ns` cu bolnavul c@nd doctorul este comod, c@nd [i programeaz` consulta\ia?
DOCTORUL (st` la birou ]i r`sfoie]te ni]te documente): A venit pacientul programat pentru ora asta? ASISTENTA (prepar@nd cafea): {nc` nu. DOCTORUL: Dac` e]ti dr`gu\`, umple-mi ]i mie o cea]c`. ASISTENTA (mali\ioas`): E]ti obosit? Te-a dansat doamna? DOCTORUL: Ei, m-a dansat... }i-a serbat ziua de na]tere o coleg` de-a ei, a trebuit s` o [nso\esc. ASISTENTA: Sigur, cu nevasta ie]i [n lume, iar pe fraier` o \ii la televizor! DOCTORUL: Iar [ncepi?! Ai dus lips` de ceva?! ASISTENTA: Am dus lips` de tine! DOCTORUL: Bine. O s` rezolv`m ]i asta. Conversa\ia le este [ntrerupt` de c@teva b`tì la u]`, urmate de apari\ia unei b`tr@ne, care intr` [n cabinet sprijinindu-se [ntr-un baston.
20
B~TR^NA: Bun` ziua. ASISTENTA: Bun` ziua. Sunte\i cu programare? B~TR^NA: Nu. Eu sunt cu lingurica. ASISTENTA: Nu, nu. Sunte\i programat` pentru consulta\ie la ora asta? B~TR^NA(cam surd`, vorbe]te tare): Am venit ca s`-mi dea dom doctor ceva pentru linguric`. C` toat` noaptea m-a durut. ASISTENTA(dumerit`): Aoleu...(Cu calm.) Stai, stai, s` caut pe list`... Cum v` numi\i? B~TR^NA: Poftim? ASISTENTA: Cum v` cheam`? B~TR^NA: Ica Nache. ASISTENTA (cite]te cu privirea): ...{mi pare rù, nu sunte\i [nscris`. B~TR^NA ([ncurcat`): Adic`?! ASISTENTA: Adic` nu pute\i fi consultat` ast`zi. B~TR^NA: Dar c@nd? ASISTENTA: V` programez pentru s`pt`m@na viitoare. B~TR^NA: Poftim?! ASISTENTA: V` programez pentru s`pt`m@na viitoare. B~TR^NA: Nu se poate! (Caut` holbat` [n\elegere la doctor.) Pe mine acum m` doare lingurica, dom doctor! DOCTORUL: Acum este programat un alt pacient. ASISTENTA: A]a au dat ordin ]efii de la minister. La doctor s` se intre numai cu programare. B~TR^NA: }i eu cu lingurica ce fac? ASISTENTA: O \ii p@n` [\i vine r@ndul. Hai, du-te acas` ]i vii joi la ora 9. B~TR^NA (merg@nd spre u]`, dezam`git`): DoamneDumnezeule, rù am ajuns... ~]tia te las` s` mori cu zile...(Iese).
21
ASISTENTA (deranjat`): Mì, mì, mì...(Beau pu\in` cafea.) Tu [i zici una, ea o \ine pe-a ei... (Aude iar b`tì [n u]`.) Da! U]a se deschide ]i [n cabinet intr` Costache, un b`rbat cam de [nceput de v@rsta a treia, f@]ne\. COSTACHE: S`rut m@na. S` trì\i, dom doctor... ASISTENTA ([l cunoa]te): Dumneavoastr` nu ave\i programare. COSTACHE: Pì ce am eu, nu este cu programare. Este o problem` b`rb`teasc`, dom doctor. DOCTORUL: B`rb`teasc` sau nu, este tot cu programare. COSTACHE: Nu, nu, nu. Ce am eu, nu suport` am@nare. Trebuie s` m` trata\i, dom doctor, altfel am scandal cu nevast`-mea. ASISTENTA (l`murit`, amuzat`): Aha, a\i fost la tinerele... COSTACHE: Am gre]it, mi-a luat min\ile o tig`ncu]`. DOCTORUL: Ei, dac` v-a luat min\ile o t\ig`ncu]`, atunci trebuie s` veni\i ]i cu ea, ca s` v` trat`m pe am@ndoi. COSTACHE ([nfrico]at): Aoleu... }i cu nevast`-mea cum m` descurc? ASISTENTA (z@mbind sarcastic`): {i spune\i cu cine cheltui\i banii... ]i v` iart`! COSTACHE (t@nguit): Aoleu... Nu m` l`sa\i, dom doctor, ajuta\i-m`... DOCTORUL: Veni\i s`pt`m@na viitoare, a]a cum v-am spus. COSTACHE: Aoleu... ASISTENTA (conduc@ndu-l spre u]`): Haide\i, l`sa\i-ne, c` am pierdut destul timp cu dumneavoastr`. COSTACHE: Aoleu... (Iese). ASISTENTA (revenind spre birou): Ce libidinos...
22
{n timp ce doctorul ]i asistenta mai beau c@te pu\in` cafea, u]a cabinetului se deschide din nou ]i [nùntru d` buzna o doamn` [ndoliat`, furioas`. DOAMNA (cu repro]): Halal Hipocrate... Domnul doctor nu are timp pentru pacien\i, dar are timp pentru stat la cafele! DOCTORUL (surprins): Doamn`, v` rog... DOAMNA: Ce s` m` ruga\i! }ti\i c` din cauza dumneavoastr` a murit mama! DOCTORUL: Cum... din cauza mea?! DOAMNA: Pentru c` a venit aici ]i nu v-a p`sat c` era bolnav`, a\i trimis-o acas`. ASISTENTA: Ba nu, i-am f`cut programare. DOAMNA: Programare la doctor?! C@nd bolnavul vine la doctor, trebuie s`-i s`ri\i [n ajutor, nu s`-l programa\i pentru c@nd ave\i chef de lucru. ASISTENTA: Doamn`... DOAMNA: Iresponsabililor! (Plec@nd spre u]`.) O s` v` reclam la ziar... ]i mai departe... (Iese). ASISTENTA: Mì, mì, mì, e tot mai greu s` te [n\elegi cu oamenii `]tia. DOCTORUL: Au dreptate... A]tept@nd parc` s`-i fie blagoslovit` constatarea , dup` c@teva b`tì [n u]`, asistenta deschide ]i [n cabinet intr` popa. POPA: Bun` ziua. ASISTENTA (cu evlavie): S`rut m@na, p`rinte. DOCTORUL: Bun` ziua.
23
ASISTENTA (amabil`): A\i venit pentru programare? POPA: Doamne-fere]te! Am venit pentru o vorb` cu domnul doctor. DOCTORUL: Da, p`rinte, v` ascult.... POPA (se a]eaz` pe scaunul din fa\a biroului): Domnule doctor..., sunt nevoit s` v` aduc la cuno]tin\`... c` ne crea\i probleme. DOCTORUL: Eu?! POPA: Da. DOCTORUL: Eu?! POPA: Da. Treaba asta cu programarea la doctor nu e bun`. DOCTORUL: De ce?! POPA: Pentru c` a crescut num`rul de [ngrop`ciuni, avem prea mult de lucru!
24
GONFLABIL~
Avea buzele c`rnoase C@nd am cunoscut f`tuca, {ns` c@nd am s`rutat-o I s-a desumflat b`]ica! Apoi ispitit de \@\e, Cobor@i la smocoteal`, }i doar ce-ajunsei la sf@rcuri C` veni cu f@s@ial`! Vr@nd s`-mi v`rs nemul\umirea, O str@nsei tare de fese, Numai c` ]i de aici Domni]oara iar`]i... bese!
25
PUTERI
C@nd e]ti elefant, [\i faci un imperiu; C@nd e]ti leu, [\i faci un regat; C@nd e]ti iepura], te [mprietene]ti cu elefantul ca s` nu te m`n@nce leul!
26
M^NC~RIME (monolog) MARIETA (]ade [n ]ezlong ]i r`sfoie]te o revist`; sun` telefonul, cite]te ecranul, r`spunde): Da. ...Bun`, domni]oar`! Ce faci?... Ai fost la doctor? Dar ce-ai p`\it?... Ai alergie? Adic`?... Pì m@nc`rime de piele pe burt` am avut ]i eu. ...Da. }i am fost ]i eu la doctor. ...Da. Dar re\eta lui nu m-a ajutat. ...Da, da, acelea]i medicamente. Le luam... ]i m` sc`rpinam ]i mai tare! Bunic`-mea a intrat chiar la griji c@nd a aflat ce mi se [nt@mpla. A zis c` nu e lucru curat, c` e un f`cut. }i m-a trimis la baba Rada ca s`-mi desc@nte. ...M-am dus, ce era s` fac?!Am luat o sticl` de ap` de la f@nt@n` ]i am mers la ea acas`. ...Mi-a desc@ntat, vreun sfert de ceas mi-a desc@ntat. Dar tot degeaba. }i am bùt ]i doi litri de ap`, de m-am umflat [n burt`! ...Cum s` m` vindec?! Cu miros de f@n cosit! ...Da. Am aflat de leacul `sta de la Vasile al lui Istrati. ...Da. M-a auzit c@nd [i povesteam sor`si ]i s-a oferit s` m` ajute... Adic` m-a luat cu el pe f@nea\`. ...Da. M-a t`v`lit de c@teva ori prin f@n cosit ...]i mi-a trecut! ...Nu ]tiu, cred c` face c`pi\e. Dar de ce [ntrebi? Alo! Alo! Na, c` a [nchis! ({ngrijorat`.) Aoleu, trebuie s` i-o iau [nainte, altfel co\ofana mi-l ia pe Vasile! (Pleac` gr`bit`).
27
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 2 1. }tire pozitiv`: Dumnezeu a f`cut mai [nt@i femeia; }tire negativ`: Apoi a f`cut ]i fraierul! 2. }tire pozitiv`: Un politician a jurat c` []i va da ]i via\a pentru binele poporului; }tire negativ`: }i s-a sinucis pe 1 Aprilie! 3. }tire pozitiv`: Mai mul\i homosexuali s-au prezentat la ginecolog; }tire negativ`: Erau [ngrijora\i c` nu le venea ciclul!
28
4. }tire pozitiv`: Femeile, dintotdeauna, au \inut s` fie bine [mbr`cate; }tire negativ`: }i b`rba\ii, tot dintotdeauna, au \inut s` le dezbrace! 5. }tire pozitiv`: Ca s` fie [n lumea bun`, domni]oara Fifi ]i-a cump`rat c`\el. Toat` ziua [l pup` [n bot! }tire negativ`: Vecinii [i ureaz` s`-l pupe ]i sub coad`! 6. }tire pozitiv`: Maricica spune c` dac` b`rbatu-sù nu e gelos, simte c` nu o iube]te; }tire negativ`: }i b`rbatu-sù o bate din dragoste! 7. }tire pozitiv`: Doamna Cordelia a aflat de ce fiic`-sa a divor\at de Gigel fotbalistul; }tire negativ`: Tr`gea prea rar la poart`!
29
8. }tire pozitiv`: Domni]oara Kuki ]i-a luat permisul de conducere auto; }tire negativ`: Examinarea a constat [ntr-un drum pe bulevard, o trecere prin centru ]i o garare cu ...spatele! 9. }tire pozitiv`: Un ziarist ]i-a dat doctoratul cu un subiect despre canibali; }tire negativ`: La proba practic` a mu]cat pe cineva de fund! 10. }tire pozitiv`: O domni]oar` sexy ]i-a cump`rat un acvariu; }tire negativ`: Acum caut` ]i un ...pe]te! 11. }tire pozitiv`: O vorb` spune c` cine e harnic ]i munce]te are tot ce vrea; }tire negativ`: }i cine fur` are tot la fel!
30
PUFULIC~
De c@nd s-a mutat la soacr`-sa, Culache, vr@nd nevr@nd, ]i-a schimbat statutul, a intrat [n lumea bun`. Adic` [n lumea celor care umbl` cu nasul pe sus ]i cu c`\elul pe strad`. Nu prea [i pl`cea, dar nici nu avea puterea s` se [mpotriveasc`. A [ncercat de c@teva ori s` se eschiveze de la [ndatoririle care impuneau blazonul, [ns` de fiecare dat` a intrat [n conflict cu femeile, nevast`-sa nu l-a mai primit [n a]ternut, iar soacr`-sa i-a ar`tat u]a! }i constr@ns de asemenea m`suri, [ncet-[ncet a trebuit s` se acomodeze cu statul sub papuc, s`-l ia pe Pufulic` de curelu]` ]i s`-l scoat` la plimbare. Iar acum, iat`-i pe am@ndoi ie]i\i ca s` ia o gur` de aer pe bulevard... CULACHE (se opre]te [n dreptul unei b`nci): Pufulic`, ]tiu c` [\i place s` umbli cu nasul dup` cozi ridicate, dar eu am cam obosit, simt nevoia s`-mi odihnesc pu\intel picioarele. (Se a]eaz`, [l leag` de prima ]ipc` a b`ncii.) A]a, s` nu zic` soacr`-mea c` nu am grij` de tine... Phiu, ce cald e... Ia s` scot eu o sticl` de bere din traist`, s` m` [nviorez... (Destup` sticla, bea g@lg@it.) Hm, ce bun` e, te unge pe suflet... Dar ]i mai bun` era dac` o beam la c@rcium`, acolo, vorbit` cu amicii. ...|i-e sete ]i \ie? ...{mi pare rù, dar alcoolul este
31
interzis potìlor. ...Pentru tine apa este recomandat`. ...Nu-\i place? ...Dar ce-\i place? L`ptic? ...Ee, de unde l`ptic? (Se uit` spre st@nga, r`spunde f`c@nd cu m@na unor prieteni.) Salut, salut... Nu pot, m`, s` merg la teras`, c` m-a trimis soacr`-mea s`-l plimb pe Pufulic`. ...Voi s`-i m@nca\i coada! ({n parte.) Ai dracu drojdieri, face\i haz... (C`tre c`\el.) Vezi, Pufulic`, ce p`\esc din cauza ta ]i a soacr`-mi? {n loc s` merg cu prietenii la un ]pri\, trebuie s` le suport tachin`rile. Ca s` v` fac vou` hat@rul! C` sunte\i voi din lumea bun`! Fi-v-ar lumea de r@s! (Mai g@lg@ie pu\in` bere.) Of, of, of, rù e s` nu ai casa ta! C` dac` aveam casa mea, nu mai st`team eu sub papucul vostru, dormea\i voi prin bosche\i. Dar a]a... (Iar g@lg@ie pu\in` bere.) vreau nuvreau, tac ]i-nghit! (Preocupat.) }i totu]i trebuie s` fac ceva, nu pot s` umblu cu lop`\ica dup` tine p@n` o da soacr`-mea col\ul. Pentru c` asta e t@n`r`, p@n` ajunge popa la ea, ne [ngroap` pe to\i! (Cu n`dejde.) Auzi, Pufulic`, ce-ai zice dac` i-a] g`si un mo] cu care s` se m`rite? Ar lua-o la el, te-ar lua ]i pe tine... ]i-a] sc`pa ]i eu de voi! (Intrigat de must`celile c`\elului.) ...Nu-\i convine, faci nazuri... Dar ce-ai vrea? S` r`m@i pe vatr`, s` trìe]ti ca boierul?! Sau ai vrea s` aduc` mo]ul la ea? Nu, nu, asta nu. Dec@t s` mai am o belea pe cap, mai bine o l`s`m nem`ritat`. (Se uit` iar spre st@nga, r`spunde la salutul altor amici.) Salut, salut... Nu pot, m`, s` merg la meci, c` sunt cu c@inele la plimbare. ...Voi ]i cu soacr`-mea s`-l pupa\i [n bot! ({n parte.) Ai naibii zurlii... (Apoi c`tre c`\el.) Ei poftim, Pufulic`! Al\ii care m` tachineaz`! ...}i au ]i dreptate! Toat` lumea merge la meci, la spectacole, la distrac\ie..., numai eu stau dup` coada ta! Pì e corect?
32
Nu e corect! Ia s` mai beau eu pu\in` bere, ca s`-mi mai treac` oftica. (G`lg@ie din nou.) Uh!, uite-a]a devine omul be\iv. Bea c`-l sup`r` nevasta, bea c`-l sup`r` soacra, bea c` ii stric` socotelile o potaie ca tine... Da, da, dac` nu ai schelì ca nebunul c@nd \i se face de hoin`real`, a] sta ]i eu lini]tit, m-a] ocupa de treburile mele. Dar tu nu, tu \ii mor\i] s` fii mo\ pe bulevard, s` defilezi cu nasul pe sus ]i cu fraierul dup` tine! ...Auzi, a] vrea s` te [ntreb ceva, a]a, mai intim: ori \i-a c`zut cu tronc vreo pi\ipoanc` de pe aici? Sau te fudule]ti ca s` te vad` hingherii?! C` dac` vrei s` te vad` hingherii, te ajut ]i eu! Fac `]tia ni]te excursii, oho... ]i [n strìn`tate! Dai un semn c@nd s` te fac sc`pat... ]i gata, ajungi la Londra, la Paris, [n lumea bun`! (Sun` telefonul.) Care ne deranjezi conversa\ia, m`... (Scoate telefonul din buzunar, cite]te ecranul; cu lehamite.) Aoleu, soacr`-mea... Asta e ca ghionoaia... Uf! (R`spunde.) Da, mam`-soacr`?... Ce s` fac?! Datoria fa\` de Pufulic`! I-am dat, i-am dat s` bea, i-am dat s` m`n@nce... Acum m` bate g@ndul s`l dau la fete! ...Nu vrei s`-l dau? De ce? |i-e team` c` o s` pl`te]ti pensie alimentar`? ...Ei, se depraveaz`! Dar n-ai vrea s` r`m@n` virgin?! Ia te uit` la el, mititelu, cum i se scurg ochii dup` cozi ridicate! Exact cum mi se scurgeau mie dup` fundul fetei dumitale... Ea m-a spurcat! Dac` nu-mi sucea ea min\ile, nu mai aveam eu acum bucuria de a-l plimba pe Pufulic`! ...Am, am grij`, cum s` nu... Dac` [\i pui lea\, am grij` ]i de dumneata! ({]i fere]te urechea, [nchide telefonul.) Na, c` m-a scuipat! Afurisit` cotoroan\`! Pufulic`, [mi pare rù, dar n-am ales bine nici de data asta. Am vrut eu s` te trimit [n excursie cu hingherii, [ns` nu m-am g@ndit
33
c` asta [nseamn` s` m` [ntorc acas` f`r` tine. Iar [ntoarcerea acas` f`r` tine e de neconceput, n-a] mai avea trai cu soacr`-mea, m-ar trimite s` dorm cu maidanezii. A]a c`, vrem nu vrem, trebuie s` ne suport`m unul pe altul, s` ne [ng`duim. (Mai bea c@teva [nghi\ituri de bere. Apoi prietenos.) ...Auzi, mì Pufulic`, ]tii ce-mi trece prin minte... Dac` tot ardem noi gazul am@ndoi p-aici, ce-ar fi s` mai l`s`m din orgolii, s` fim mai apropia\i? Eu cred c` [mpreun` am putea face lucruri bune. De exemplu, afaceri. Da, da, afaceri! Cum?! Ete cu c`\elu]ele astea fudule de prin parc. Tu te ocupi cu dr`g`leala, iar eu cu st`p@nele vindem c`\eii, lu`m banii. Iese o afacere... de [nnebune]te soacr`-mea c@nd o afla! Ce zici? {\i place? H`, cum naiba s` nu-\i plac`! Hai, ne [ncerc`m norocul la cucoana aia de pe banca de colo? Ia uite ce c`\elu]` frumoas` are: flocoas`, cu fund` ro]ie la g@t, ro]ie sub coad`, numai bun` pentru tine. Hai, curaj! Cu pu\in` diploma\ie, tu cu ea... ]i m`-sa mie! Hai! (Pleac`).
34
PRE}EDINTELE
Ne-a promis c-o s` ne dea, Ne-a promis c-o s` ne fac`, Ne-a promis c-o s` trìm Cu friptur` ]i cu vin; Noi, creduli ]i f`r` minte, Il votar`m pre]edinte; Iar c@nd jil\ul ]i l-a tras, Ne-a trimis dup` caras!
35
SOACRA
Dac` soacra-i tineric` }i e [nc` frumu]ic`, Este bun` ca m`mic`; Dac` soacra n-are din\i }i cere mereu argin\i, Este bine s-o m`ri\i; Dac` soacra-i [ncruntat` }i [\i face treaba toat`, Este bun` ca amant`!
36
GRIJA COPIILOR (monolog) ISTRATE (st` pe banca de la intrarea [n bloc; nostalgic): C@nd m-am mutat eu [n blocul `sta, to\i vecinii erau tineri. Tineri, frumo]i ]i cu poft` de via\`. }i de f`cut copii. C` to\i socoteam c` e bine s` ai copii. Iar aici, [n blocul nostru, erau puzderie. C@nd ie]eau la joac`, ne era mai mare dragul s`-i vedem vioi, zburdalnici, \in@nd-o cu h`rm`laia c@t era ziulica de mare. Apoi s-au m`rit, au mers la ]coal`, au [nv`\at c@te o meserie ]i, [ncet[ncet, au plecat fiecare pe drumul lui. Acum sunt to\i c`s`tori\i, la casele lor, [mp@nzi\i prin toat` lumea. Aici au r`mas doar bucuria amintirilor ]i triste\ea b`tr@ne\ii noastre. C` ce altceva mai putem face? St`m pe banca asta ]i vorbim tot despre ei. ({ntristat.) P`cat c` tot a]tept@ndu-i s` ne viziteze, devenim ]i noi din ce [n ce mai pu\ini. Uite, p@n` nu demult eram bun amic cu colonelul Gurù, care []i v`rsa mereu oful c` a crescut doi bìe\i de]tep\i ]i au luat calea strìn`t`\ii, au plecat tocmai [n America... {i ardea sufletul de dorul lor, mereu vorbea cu ei la telefon, mereu [i ruga s` [l mai viziteze, s` se [ntoarc` acas`. }i de ocupa\i ce erau, s-au [ntors dup` ce a f`cut infarct, ca s`-l [ngroape. }i s` fac` partajul pentru mo]tenire! C` am@ndoi \ineau s` aib` ce li se cuvenea de la tat`l lor. Pe maic`-sa au convins-o chiar
37
s` o mo]teneasc` [nc` de vie. I-au dat de [n\eles c` ei nu puteau s` r`m@n` l@ng` ea, s` o ajute ]i, ca s` fie [n siguran\`, femeia a renun\at la partaj, la partea ei de avere ]i s-a dus la azil. Apoi bìe\ii au v@ndut tot ]i au plecat [n America. Acum doamna profesoar` se bucur` de compania b`tr@nelor din preajm` ]i este mul\umit` c` [i trìesc copiii lini]ti\i, f`r` s`-i poarte de grij`. Tot bun amic eram ]i cu domnul Postolache, academicianul. Ce om cumsecade! C@t era el de academician, nu era simandicos. Saluta pe toat` lumea, st`tea de vorb` cu toat` lumea. C@nd ne adunam aici, pe banca asta, ne povestea despre inven\iile lui, despre cum vedea el mersul omenirii. Era o pl`cere s`-l ascul\i. }i avea ]i o fat` eminent`, profesor universitar, care [l [ncuraja, care [l sus\inea. Se bucura ca un copil c@nd izbutea s` pun` [n practic` ceea ce g@ndea. Din p`cate [ns` nu a reu]it s`-]i [ndeplineasc` toate visurile, moartea nea]teptat` a nevesti-si i-a tìat elanul, l-a demoralizat. Ajunsese de nu se mai controla, mergea pe drum ]i vorbea singur, pl@ngea [n continuu. Stare care l-a m`cinat p@n` a luat-o razna. C@nd a v`zut c` nu se mai putea [n\elege cu el, c` devenise agresiv, fiic`-sa nu a avut [ncotro ]i l-a internat [n spital. F`r` rezultat [ns`. La scurt timp, nu mai recuno]tea pe nimeni. Acum este [ntr-un ospiciu, face instruc\ie cu to\i nebunii. S`pt`m@na trecut` am fost ca s`-l vizitez ]i \ipa la mine s` fac culcaturi. Doamne-fere]te! ({]i face semnul crucii). Dar ce vorbesc eu despre al\ii, c@nd ]i mie [mi e din ce [n ce mai scurt viitorul? Dup` ce am trecut cu greu de
38
depresiile provocate de moartea nevesti-mi, acum trag de mine ca s` trìesc de pe o zi pe alta. Simt c` nu m` mai ajut` picioarele, c` obosesc repede, c` nu mai sunt de trebuin\` nim`nui. Copiii, c@nd vin la mine, [ncearc` s`-mi ridice moralul, s` m` ajute cu ce pot. Dar m` privesc cu ochii tri]ti. {i [n\eleg c` sunt ocupa\i, c` au slujbe, c` au copii de crescut, c` au probleme... }i m` g@ndesc cu [ngrijorare c` [n cur@nd va veni vremea c@nd le voi deveni povar`. }i nu a] vrea. Tot mai mult singur`tatea m` face s`-i dau dreptate v`duvei colonelului Gurù. A ales s` mearg` la azil pentru c` acolo are un pat unde s` doarm`, are m@ncarea asigurat`, are cu cine schimba o vorb`, are c@t de c@t condi\ii unde s` trìasc` lini]tit`. Da, cred c` alegerea asta e cea mai potrivit`. Ce mai umblu eu de colocolo f`r` niciun rost?! M` duc s` fac o cerere, poatepoate am noroc s` prind un loc. C` am auzit c` ]i la azil se st` la coad`! (Se ridic` oft@nd, pleac`).
39
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 3
1. }tire pozitiv`: C@nd a intrat [n politic`, domnul Oaie era printre frunta]ii partidului. }tire negativ`: Acum nu mai este, l-au dat afar` pentru c` era prea cinstit! 2. }tire pozitiv`: Doamna Lola nu [n\elege de ce latr` c`\elul atunci c@nd face sex; }tire negativ`: Pentru c` nu-]i recunoa]te st`p@nul! 3. }tire pozitiv`: Un homosexual a vrut s` fac` sex ]i nu a putut; }tire negativ`: Era partenerul constipat!
40
4. }tire pozitiv`: S-a deschis pensiunea Trei coco]i; }tire negativ`: Serviciul numai cu prezervativul clientelor! 5. }tire pozitiv`: Dac` se va admite clonarea la om, num`rul oamenilor de ]tiin\` va cre]te foarte mult; }tire negativ`: La fel ]i num`rul de pro]ti! 6. }tire pozitiv`: Un compozitor a declarat c` muzica de succes se face cu cap; }tire negativ`: }i c@nt`re\ele vor... capul lui! 7. }tire pozitiv`: Izabela a cump`rat un c`\el care adun` chi]toace; }tire negativ`: Prin el a descoperit-o b`rbatu-sù c` are amant!
41
8. }tire pozitiv`: Sile a cunoscut-o pe Mi\a [n parcarea din fa\a cimitirului; }tire negativ`: Dup` c@teva luni de c`snicie, ea l-a parcat [nùntru! 9. }tire pozitiv`: P@n` s` intre [n politic`, domnul Cotei locuia la bloc, era cumsecade; }tire negativ`: Acum e la vil`... ]i e javr`! 10. }tire pozitiv`: La deschiderea salonului de carte au \inut s` fie prezen\i ]i membrii guvernului. Unii mini]tri au f`cut chiar achizi\ii; }tire negativ`: To\i au cump`rat Idiotul! 11. }tire pozitiv`: Accident aviatic. Pilotul s-a salvat cu para]uta; }tire negativ`: La aterizarea pe sol, para]uta i-au luat-o... pe]tii!
42
VREMURI NOI
Mitel este elev [n clasa a ]asea la ]coala din sat. }colar cu note bunicele la [nv`\`tur`, bìatul profit` de vremea frumoas` de afar` ]i i]i preg`te]te lec\iile la masa de sub bolta de vi\` de vie din b`t`tur`. Unchiul sù, domnul Mache, este profesor la un liceu din ora]. Venit ca s` se recreeze c@teva zile, dumnealui iese din cas` ]i se apropie de el, dornic s` [nchege un dialog... MACHE: Bun`, nepoate. MITEL: S`rut m@na. MACHE: Ce faci? MITEL: Preg`tesc lec\iile pentru m@ine. MACHE: {mh[... (Se a]eaz` pe scaunul din fa\`.) }i la ce [\i fr`m@n\i mintea? MITEL: La Agricultur`. MACHE: La Agricultur`?! Bravo! }i despre ce anume [nve\i? MITEL: Despre animalele de pe l@ng` casa omului. MACHE: Aha...}i ]tii care sunt? MITEL: }tiu. Dar nu mai sunt! MACHE: Cum... nu mai sunt?! MITEL: Nu mai sunt! C` le-au dat foc! MACHE: Le-au dat foc?! Cine? MITEL: Ni]te oameni. Au umblat din curte [n curte, au omor@t
43
or`t`niile ]i le-au dat foc. MACHE: }i voi i-a\i l`sat? MITEL: I-am l`sat, c` erau cu poli\ia. MACHE (intrigat): Nu se poate! MITEL: Ziceau c` au grip` aviar`. MACHE: Cine? MITEL: Or`t`niile. MACHE: Vi s-au [mboln`vit p`s`rile de grip` aviar`? MITEL: A]a ziceau ei. MACHE: Pì nu le-au verificat cu puii santinel`? MITEL: Puii santinel` i-au adus dup` ce le-au dat foc. MACHE: }i au murit? MITEL: N-au apucat, c` i-a m@ncat c`\eaua lui C`c`nù. C` aia m`n@nc` pui! MACHE (cl`tin@nd din cap, uimit): Mì, mì, mì... }i eu care tocmai voiam s` o rog pe maic`-ta s`-mi fac` un bor] de gìn` de \ar`, un bor] din `la cu zeam` galben`, gras`, cu stele. MITEL: O s`-\i fac`, dar din `la cu stele americane! MACHE: Cum... cu stele americane?! MITEL: Din gìni congelate, de la americani. MACHE: Nu, nu, nu... eu vreau ceva ecologic. Mai bine beau o can` de lapte. MITEL: Lapte?! (Z@mbitor.) De unde? MACHE: De la vaca voastr`. MITEL: N-o mai avem. MACHE: N-o mai ave\i pe Lunica? MITEL: Nu. MACHE: Dar ce i-a\i f`cut?! MITEL: A luat-o unul ]i a f`cut-o salam. MACHE: Nu se poate! MITEL: A zis c` a ap`rut boala vacii nebune. }i c` dac` nu
44
o vindem repede, o s` pierdem. MACHE: }i voi l-a\i crezut? MITEL: Pì toat` lumea le-a v@ndut! MACHE: Mì, mì, mì... ce ]arlatani! }i acum de unde lua\i lapte? MITEL: Nu mai bem lapte. MACHE: Dar ce be\i? MITEL: Coca-cola. MACHE (privindu-l [ncruntat): M`, tu faci haz? MITEL: Eu?! Deloc. Ba pot s`-\i spun c` nici porc de Cr`ciun nu mai cre]tem. MACHE: Nu mai cre]te\i nici porc de Cr`ciun?! De ce? MITEL: Pentru c` nu mai este voie s` \inem cocina l@ng` cas`. MACHE: Dar unde s-o \ine\i?! MITEL: ~]tia de la prim`rie au zis c` la 500 de metri distan\`. MACHE: La 500 de metri distan\`?! MITEL: Da, c` a]a este ecologic. MACHE (contrariat): Asta-i bun`! Dar ce, p@n` acum oamenii au trìt cu masca de gaze?! MITEL: N-au trìt, dar cic` acum sunt alte vremuri. MACHE: }i lumea le accept`? MITEL: Lumea tace ]i [nghite! MACHE: }i bunicul?! C` animalele erau ocupa\ia lui. MITEL: Bunicul a zis c` dec@t s` le care m@ncare la 500 de metri, mai bine cump`r` carne de la Alimentara, c` este mai aproape. MACHE: Vai, vai, vai... Deci voi acum nu mai ave\i nimic [n ograd`?! MITEL: Mai avem un c@ine. C` pentru `]tia te amendeaz` dac` [i dai afar` din b`t`tur`. MACHE: Doamne-Doamne, ce politic`! Auzi, s` nu mai
45
creasc` omul o pas`re, s` nu mai creasc` omul o vit`, s` nu mai creasc` omul un porc... S` se duc` de r@p` gospod`ria \`r`neasc`! Unde mai m@nc`m noi acum o m@ncare natural`, s`n`toas`? Sau de unde ne mai aprovizion`m noi cu ou` la Pa]ti, cu c@rna\i la Cr`ciun? MITEL: Din import! Sau ne facem vegetarieni. Tata deja s-a apucat de legumicultur`. MACHE: Zù?! }i-i merge? MITEL: Anul trecut a pus cartofi ]i nu s-au f`cut. MACHE: De ce? MITEL: Pentru c` a fost secet`. MACHE: Oof! }i anul `sta? MITEL: Anul `sta s-a luat dup` Ghidu]c` ]i a pus varz`. MACHE: }i? MITEL: }i nu are cui s-o v@nd`! MACHE (comp`timitor): Mì, mì, mì... Pì el s-a luat dup` n`t`rùl `la? A pus varz` c@nd lumea nu mai cre]te porci, c@nd nu mai are cu ce s` fac` sarmale?! MITEL: A crezut c` d` lovitura! MACHE: Lovitura la pagub`, poate! Mì nepoate, bag` la cap, agricultura nu se face dup` ureche, ci cu ]tiin\` de carte. Dup` ce termini clasele primare, s` vii la mine, s` te duc la o ]coal` unde s` [nve\i tehnologiile, unde s` [nve\i marketing-ul, unde s` devii un agricultor preg`tit. MITEL (holbat, reticent): S` m` fac agricultor?! MACHE: Da, ce te surprinde?! MITEL (z@mbind, flegmatic): Ne, ne, ne, uit`! MACHE: De ce?! MITEL: Pentru c` agricultorii totdeauna sunt lua\i drept fraieri! MACHE (perplex): ?!
46
NOUL |~RAN
Ion a vrut p`m@nt. }i tat`l sù i-a dat p`m@ntul; }i ca s`-l lucreze, Tat`l sù i-a dat ]i tractorul; }i ca s` func\ioneze tractorul, Tat`l sù i-a dat ]i motorin`; }i Ion a v@ndut motorina!
47
M~RITI}
Marieta a vrut s` se m`rite cu Lae. }i mam`-sa nu a l`sat-o, c` Lae nu avea avere; Apoi Marieta a vrut s` se m`rite cu Giani. }i mam`-sa iar nu a l`sat-o, c` nu-i pl`ceau italienii; Acum Marieta vrea s` se m`rite cu Ion. }i mam`-sa o las`, c` Ion a l`sat-o gravid`!
48
ARMATA (monolog) VALER (st@nd pe un scùnel ]i pun@nd cu cana ap` dintr-o g`leat` [n ni]te sticle): Soacr`-mea l-a iubit tare mult pe socru-meu. L-a iubit pentru c` ea era rea de gur` ]i el a [nv`\at-o s` tac`! Chiar ]i dup` ce l-a v`zut [ngropat, ea tot cu respect l-a tratat. A dat de poman` toate lucrurile lui, de la ]osete p@n` la costumele de haine. Nimic nu a p`strat pentru ea. Ba ]i parastasele le-a f`cut de au m@ncat to\i calicii pe s`turate, de a lùdato toat` lumea. A fost at@t de riguroas` [n [ndeplinirea [ndatoririlor cre]tine]ti [nc@t a impresionat p@n` ]i popa! Ce mai, p`rea a]a de afectat` de credeam c` nimeni nu va mai fi [n stare s`-i aline suferin\a, c` va r`m@ne v`duv` p@n` la sf@r]itul vie\ii. {ns` nu a fost s` fie a]a! Dup` ce a trecut perioada de doliu, soacr`-mea a aruncat hainele cernite ]i s-a [mbr`cat cu altele mai vesele la culoare, mai cu vinoncoa. Apoi a mers ]i la coafor. Iar dup` vreo dou` s`pt`m@ni de f`cut din posterior cu ochiul, m-am pomenit [n b`t`tur` cu ea [nso\it` de un colonel. Hopa, am r`mas cu gura c`scat`, asta mut` cazarma la noi! }i mi-a f`cut cuno]tin\` cu ofi\erul. Care s-a dovedit a fi foarte [nc@ntat, sociabil, cu perspectiv` de a-mi fi socru. C` numai ce am deschis vorba despre treburile gospod`re]ti ]i s-a oferit s`-mi trimit` doi militari care
49
s` m` ajute. }i uite a]a am s`pat gr`dina, am pus ceap`, usturoi ]i ce mai trebuie la casa omului. G@ndind s` profit mai departe de vizitele lui la soacr`mea, c@nd s-au copt corcodu]ele, iar am adus vorba de un mic ajutor. La cules. }i el iar s-a oferit s`-mi trimit` militarii. Cu care am f`cut chiar ]i \uica. Bun` \uic`! A bùt ]i el, a bùt ]i soacr`-mea. Toamna, c@nd a venit vremea de cules via, nici nu a mai fost nevoie ca s` bat ]aua, i-am zis doar data ]i solda\ii s-au prezentat la datorie. Ei au adunat strugurii, ei i-au zdrobit, ei au pus mustul [n butoi. Eu nu m-am [nvoit de la munc` nici m`car [n ziua c@nd au f`cut \uica din bo]tin`. }tiindu-i pricepu\i, ce rost avea s`-i supraveghez? Dar seara, c@nd m-am [ntors acas` ]i am v`zut l@ng` cazan numai pe unul din ei, l-am [ntrebat, a]a, de informare: - Unde \i-e camaradul? - Pì... mi-a r`spuns el privind [n p`m@nt, camaradul meu a luat \uica... ]i a plecat cu nevast`-ta!
50
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 4 1. }tire pozitiv`: Virginica a ie]it foarte fericit` de la vr`jitoare; }tire negativ`: I s-a prezis c` o s` aib` mai mul\i b`rba\i! 2. }tire pozitiv`: Domnul prim ministru a fost la v@n`toare de ur]i; }tire negativ`: }i ur]ii i-au luat pu]ca! 3. }tire pozitiv`: El s-a [ndr`gostit de ea pe Internet; }tire negativ`: Apoi s-au [nt@lnit ]i a r`mas lefter!
51
4. }tire pozitiv`: Doamna P`mp`nel a vrut ca bìatul ei s` [nve\e carte, s` fie un om de]tept, cumsecade; }tire negativ`: El [ns` a intrat [n politic`! 5. }tire pozitiv`: El o iubea ca un nebun; }tire negativ`: Ea era deja internat`! 6. }tire pozitiv`: Poli\ia a fost martor` la confruntarea violent` dintre dou` bande de interlopi; }tire negativ`: St`tea [n tufi]uri! 7. }tire pozitiv`: Un pacient de la spitalul de nebuni s-a [ns`n`to]it; }tire negativ`: Acum vrea s` candideze la Pre]edin\ie!
52
8. }tire pozitiv`: O c@nt`rea\` dore]te s` intre [n Cartea Recordurilor; }tire negativ`: La [nnodatul prezervativelor! 9. }tire pozitiv`: Domni]oara Cornelu]a ador` b`rba\ii care [i aduc daruri; }tire negativ`: }i b`rba\ii [i aduc numai chilo\i! 10. }tire pozitiv`: Dup` trei ani petrecu\i [n deten\iune pentru rele tratamente aplicate mamei sale, Ric` P`lmu] este din nou liber; }tire negativ`: Cum a ajuns acas`, Ric` P`lmu] l-a b`tut ]i pe ta-su! 11. }tire pozitiv`: Partidele politice au ie]it la cump`r`turi; }tire negativ`: Toate cump`r`... papagali!
53
P~CATE
C@t a fost t@n`r`, pe Maricica lui Culache nu prea a [ndemnat-o inima s` dea pe la biseric`. Socotea c` treburile ei erau mai importante dec@t s` asculte ce spunea popa. Odat` cu trecerea timpului [ns`, c`s`toria copiilor, botezul nepo\ilor, atitudinea celor din jur au determinat-o s` se mai schimbe, s` se apropie mai mult de cele sfinte, s` [ndr`zneasc` s`-i spun` preotului s` o asculte... MARICICA (se apropie de pop`, sp`]it`): P`rinte..., a] vrea ]i eu s` m` m`rturisesc, dac` se poate... PREOTUL (amabil): Cum s` nu... Poftim, poftim, [ngenuncheaz`... MARICICA ([ngenuncheaz` [n fa\a lui). PREOTUL ([i pune pe cap patrafirul, face semnul crucii; apoi o [ndeamn` s` vorbeasc`): Da, te ascult... MARICICA (inspir` ad@nc, []i face curaj): P`rinte, de la o vreme nu mai am tihn`, m` chinuie remu]c`rile... PREOTUL: Te chinuie remu]c`rile?! Dar ce p`cate a]a de grave ai s`v@r]it? MARICICA (dup` c@teva clipe): P`catul cel mai grav este c` nu mi-am respectat b`rbatul. PREOTUL: L-ai [n]elat? MARICICA: Da. PREOTUL: De ce?
54
MARICICA: De nevoie. PREOTUL: E neputincios? Nu-]i face datoria de b`rbat? MARICICA: Datoria de b`rbat ]i-o face. La datoria de gospodar nu se [ndeamn`. PREOTUL: Anume? MARICICA: Anume, e puturos. De c@nd l-am luat, a l`sat toate treburile gospod`re]ti [n seama mea. PREOTUL: }i asta te-a determinat s` faci p`cat?! MARICICA: Nu, iarna. PREOTUL: ([ncruntat, nedumerit): Iarna?! Fii mai pe [n\eles... MARICICA: Mai pe [n\eles, nu l-a preocupat niciodat` aprovizionarea cu lemne pentru foc. Zicea c` are nevast`, are cine s`-l [nc`lzeasc`! PREOTUL: }i? MARICICA: }i tremuram am@ndoi [n cas`! PREOTUL: Asta p@n` la p`cat? MARICICA: Da. C` a venit un ger mai aspru ]i n-am putut s` mai rezist, a trebuit s` plec la p`dure dup` vreascuri. PREOTUL: }i? MARICICA: }i m-a prins p`durarul! PREOTUL: Te-a p@ng`rit p`durarul pentru c@teva vreascuri?! MARICICA: Nu, dup` ce am fost la caban`, m-a l`sat s` iau lemne! PREOTUL: {mh[... Interesant t@rg! MARICICA: Altfel m` ducea la poli\ie. PREOTUL: Asta [nseamn` c` ai trecut pe la caban` toat` iarna! MARICICA: Pì ce puteam s` fac?! Dar p@n` la urm`, s-a dovedit a fi om cumsecade. Mai ales dup` ce am r`mas gravid`. PREOTUL: Ai r`mas gravid` cu p`durarul?! MARICICA: Da, i-am f`cut un bìat. }i s-a bucurat foarte
55
mult, pentru c` nevast`-sa i-a f`cut numai fete! PREOTUL: }i b`rbatu-tù ce-a zis? MARICICA: Nu ]tie. Dar [l iube]te. {l iube]te ]i se m@ndre]te cu el. C` ta-su adev`rat m-a ajutat s`-l dau la ]coal`, s` [nve\e carte, s` ias` bìat cu meserie. PREOTUL: }i ce a ie]it? MARICICA: Tot p`durar. }i lucreaz` [mpreun`. Acum nu trebuie s`-mi mai fac griji c@nd vine iarna, s` mai merg la p`dure, [mi aduce el lemnele acas`. PREOTUL (cl`tin@nd din cap, murmurat): Mì, mì, mì... MARICICA ([ncord@ndu-]i auzul): A\i zis ceva, p`rinte? PREOTUL: Nu, nu, spune mai departe. MARICICA: Mai departe... e p`catul pe care l-am f`cut cu un arenda]. PREOTUL: Cu un arenda]?! Ori a vrut ]i el s` te duc` la poli\ie? MARICICA: Nu, nu, de el nu am putut s` scap. PREOTUL: Cum... nu ai putut s` scapi? MARICICA: Era pe vremea c@nd lucram ca zilier` la ferm`. }i [ntr-o zi a zis c` trebuie s` fac` ni]te m`sur`tori [n c@mp. }i m-a ales pe mine ca s`-l ajut. PREOTUL (cu dojan` ironic`): }i l-ai ajutat! MARICICA: Eu nu am vrut. Nici m`car nu am b`nuit ce inten\ie avea. Abia c@nd am ajuns [ntr-un lan de gr@u ]i mi-a pus piedic` de am c`zut jos am [nceput s` intru la griji. PREOTUL: }i? MARICICA: }i i-am f`cut ]i lui un bìat! PREOTUL (uimit): Ai mai f`cut un copil [n afara c`s`toriei?! MARICICA: Da. Dar s-a dovedit a fi un bìat norocos. C` ]i arenda]ul m-a ajutat s`-l dau la ]coal`, s` [nve\e carte, s` ias` ]i el cu meserie. PREOTUL: }i ce a ie]it?
56
MARICICA: Inginer, ca ]i tat`-sù. Acum lucreaz` [mpreun`, se ocup` de cre]terea animalelor. PREOTUL: }i de el ]tie b`rbatu-tù? MARICICA: Nu ]tie. Dar \ine la el, [l iube]te. De c@nd lucreaz` la animale, nu ducem lips` de carne! PREOTUL(cl`tin@nd iar din cap, murmurat): Mì, mì, mì... MARICICA ([ncord@nd iar auzul): A\i zis ceva, p`rinte? PREOTUL: Nu, nu, spune mai departe... MARICICA: Mai departe... (Ofteaz`.) urmeaz` p`catul cu morarul. PREOTUL: Ai fost ]i cu morarul?! MARICICA: Da. }i i-am f`cut ]i lui un bìat. PREOTUL: Nu m` [nnebuni! }i cu el cum s-a [nt@mplat? MARICICA: Pe el l-am iubit. L-am iubit de c@nd eram fat`. {ns` nu ne-am c`s`torit pentru c` nu m-a vrut scorpia de m`-sa, a zis c` sunt s`rac`. PREOTUL (tachinat): S`rac` ]i cu nevoie de m`lai! MARICICA: Mi-a dat ]i m`lai. Dar bìatul, bìatul l-am f`cut din dragoste. C` Dumnezeu l-a pedepsit, i-a dat o nevast` bogat`, dar stearp`. PREOTUL: Aha. }i a \inut mor\i] s` aib` urma]! MARICICA: Da. }i cre]te inima [n el c@nd [l vede. C` [i seam`n` leit. }i e tot morar! PREOTUL (uimit): Mì, mì, mì... Auzi, dar cu b`rbatul tù nu ai f`cut niciun copil? MARICICA: Nu am avut curaj, m-am temut s` nu ias` puturos! PREOTUL: {mh[... MARICICA: Acum, p`rinte, dac` mi-am m`rturisit p`catele, pot s` trag n`dejde c` o s` m` ierta\i? PREOTUL: Vai, femeie, vai, vai, vai... Pì la ce p`cate ai s`v@r]it, crezi c` eu am puterea ca s` te iert?!
57
INTELECTUAL~
S-a descoperit c` b`rbatul ]i femeia sunt \inu\i [mpreun` de un organ tare. Cum se nume]te organul?
58
IPOSTAZE
Dac` ne-ar cuceri nem\ii, am [nv`\a limba german` ]i am bea bere; Dac` ne-ar cuceri americanii, am [nv`\a limba englez` ]i am bea wisky; Dac` ne-ar cuceri ru]ii, am [nv`\a limba rus` ]i am bea votc`; Dac` nu ne-o cuceri nimeni, vom vorbi numai rom@ne]te ]i vom bea po]irc`!
59
{NV~|~TUR~ (monolog) GINA (descul\`, \in@nd o pern` la piept; suspin@nd): ... M-a dat mama afar` din cas`... De c@nd am venit de la mare, nu mai are loc de mine, nu mai are ochi s` m` vad`. Zice c` n-am ascultat-o, c` i-am ie]it din cuv@nt... Dar nu e adev`rat... C@nd am plecat [n vacan\`, mi-a zis c` pot s` m` distrez cum vreau, c` pot s` fac orice. ...{n afar` de un singur lucru: s` nu las niciun b`rbat s` se urce deasupra mea, c` r`m@n gravid`. ...}i a]a am ]i f`cut! Numai c` ea, suspicioas`, a vrut s` verifice, cum m-am [ntors acas`, m-a pus s` fac testul de sarcin`. ...}i nu ]tiu cum s-a [nt@mplat ...c` testul a ie]it pozitiv, de a c`zut din picioare! ...Nici mie nu mi-a venit s` cred, am zis c` e o gre]eal`. ...{ns` c@nd l-am repetat, s-a repetat ]i gre]eala!... Iar de atunci ... nu mai am zile bune, m` tot bate la cap ca s`-i spun cine este tat`l copilului. ...Pì de unde s` ]tiu eu cine e tat`l copilului dac` iam respectat [nv`\`tura?! ...}i totu]i cum oi fi r`mas [ns`rcinat`?! ...Cu englezul nu am avut cum, c` `sta s-a purtat civilizat [nc` de c@nd ne-am cunoscut. ...Nu puteam s` r`m@n grea de la c@teva mese la restaurant, de la c@teva prezen\e prin cluburi. Nici din cele c@teva nop\i petrecute la hotel nu avea cum s` ias` ceva, pentru c` l-am respins tot timpul, nu l-am
60
l`sat nici [n ruptul capului s` se urce pe mine... Poate c` de-aia m-a ]i p`r`sit! ...C@t despre rela\ia cu italianul, mai mult m-a amuzat. Macaronarul vorbea mult ]i nu pricepeam nimic! Ne [n\elegeam doar prin semne; mai ales c@nd m` invita la mas` ]i c@nd voia s` mergem la hotel. ...C` dup` ce ne s`turam, broscanului [i pl`cea s` se joace cu \@\ele! Le smocotea ca un copil. ...Abia dup` c@teva zile mi-am dat seama c` el [mi ar`ta cum s`-i fac eu lui! }i l-am dat dracului de nu s-a v`zut! ...Iar ultimul b`rbat pe care l-am cunoscut a fost un \igan din Constan\a. Sp`lat \iganul, pus la patru ace, ferchezuit... Cu el m-am [mp`cat cel mai bine, c` nu s-a purtat nici ca englezul, nici ca italianul. ...I-am explicat ce [nv`\`tur` mi-a dat mama ]i m-a tratat ca un domn, nici m`car nu a [ncercat s` se urce pe mine. Ba dimpotriv`, m-a urcat pe mine deasupra!
61
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 5 1. }tire pozitiv`: C@nd este la serviciu, domnul colonel Brezatu este foarte sever, face instruc\ie cu toat` lumea; }tire negativ`: C@nd se [ntoarce acas`, [l instruie]te nevasta! 2. }tire pozitiv`: Vedeta porno Manuela P`s`ric` dore]te s` candideze pentru un loc de parlamentar; }tire negativ`: Vrea s` fie curv` oficial! 3. }tire pozitiv`: S-a descoperit cauza r`celilor frecvente la femei; }tire negativ`: Dorm prea mult noaptea cu poalele ridicate!
62
4. }tire pozitiv`: Dup` o conferin\` pentru securitate, pre]edintele Americii a f`cut o baie de mul\ime; }tire negativ`: {n timp ce d`dea m@na cu oamenii, cineva i-a furat ceasul! 5. }tire pozitiv`: Jurnali]tii de la presa sportiv` au ie]it la pescuit; }tire negativ`: To\i au prins numai... caras! 6. }tire pozitiv`: La Guvern s-a dat [n folosin\` rampa de acces pentru persoanele cu handicap; }tire negativ`: Primii care s-au urcat pe ea au fost guvernan\ii! 7. }tire pozitiv`: Parlamentul s-a [nt@lnit pentru a vota Legea pescuitului; }tire negativ`: {n timpul dezbaterilor, pe parlamentari i-a luat... somnul!
63
8. }tire pozitiv`: Din cauza deficitului bugetar, Guvernul a anun\at [nghe\area pensiilor; }tire negativ`: La auzul anun\ului, to\i pensionarii au b`gat pensiile la congelator!
9. }tire pozitiv`: C@nd s-a c`s`torit cu Maricica, Vasile o str@ngea numai la piept; }tire negativ`: Dup` un an de c`snicie, el s-a urcat cu str@nsul la g@t! 10. }tire pozitiv`: C@nd banii erau [n m@na lui, Costel c`l`torea foarte mult; }tire negativ`: De c@nd s-a [nsurat cu Geta..., merge numai p@n` la pia\`! 11. }tire pozitiv`: Domni]oara Cucu nici nu voia s` aud` de b`rba\i; }tire negativ`: Dar nici nu a reclamat c@nd a fost violat`!
64
TESTARE
Dac` nu ]tia\i, b`rba\ii au fost egali cu femeile doar p@n` la apari\ia banilor. De c@nd au ap`rut banii, b`rba\ii parc` sunt condamna\i ca s`-i produc`, iar femeile ca s` le \in` socoteala. }i ca s` v` convinge\i de spusele mele, haide\i s` lu`m ca exemplu familia Gurù, unde domnul Gicu este comerciant, iar doamna Reta este casnic`... RETA (]ade la masa din sufragerie, r`sfoie]te o revist` coment@nd): Mì, mì, mì, s-a stricat lumea asta rù de tot... Ia uite ce de fufe aici...Nu mai suport` hainele pe ele, \in mor\i] s` scoat` nesim\irea la vedere... Ale naibii pa\achine, astea sucesc min\ile b`rba\ilor, astea le toac` banii... (Se uit` la ceas.) Phiu, s-a f`cut t@rziu ]i Gicu al meu nici g@nd s` apar`... Cine ]tie pe unde o fi poposit... GICU (intr` [n cas` bine dispus, cherchelit): S`rut m@na, iubi\el... Ce face c`prioara mea? RETA (m`sur@ndu-l cu privirea, [ncruntat`): Phiu, ce pu\i a bùtur`... Pe unde ai umblat, m`, p@n` acum? GICU: La servici. RETA: P@n` la ora asta?! GICU: Am [nt@rziat, h@c! C` am luat leafa. RETA: Zù?! Ia d` banii [ncoace.
65
GICU (bag` m@na [n buzunar, scoate mai multe bancnote, i le arunc` pe mas`). RETA (num`r` bancnotele; nemul\umit`): Numai at@t? GICU (ridic` din umeri): Am ie]it prost... C` nu mai merg v@nz`rile. RETA: Nu mai merg v@nz`rile?! M`, tu umbli cu prostii. De c@teva luni de zile, numai placa asta o pui! ({i miroase hainele.) Ori ai vreuna cu care [\i petreci? GICU: Eu?! S`-i sar` ochii dac` ]tiu ceva! RETA: Dar mirosul `sta de parfum de unde l-ai luat? GICU ([ncurcat): Miros?!... (L`rgindu-]i n`rile, verific@nd.) Poate de la restaurant, h@c!... c` pe-acolo se foiau muierile... RETA: }i rujul de la g@t, tot de la restaurant?! GICU (iar [ncurcat): Rujul?!... ({l ]terge cu palma; apoi dumerit.) A, e de la o coleg`... I-am f`cut un serviciu, h@c!... ]i m-a pupat. RETA ([nfuriat`): Bravo! Muierile de la restaurant te parfumeaz`, muierile de la serviciu te pup`, iar pe mine [ncerci s` m` proste]ti c` ai luat bani pu\ini! ({l apuc` de piept; apoi zg@l\@indu-l.) Cu cine cheltuie]ti banii, m`?! GICU (b`l`b`nindu-se): Stai, stai, stai, h@c!... RETA (]i mai aprig`): Cu cine m` [n]eli, m`?! GICU ([mping@nd-o): Ho, ho... Stai, stai... RETA: C@t crezi c` o s`-\i mai suport apuc`turile, m`? C` de c@nd te-am luat, mi-ai m@ncat zilele! GICU: A]! Ia o gur` de ap`, c` \i s-a [nfierb@ntat limba... RETA: Fir-ai tu s` fii de be\ivan... Dup` ce c` e]ti cu musca pe c`ciul`, mai faci ]i haz... (T`bar` cu pumnii pe el). GICU (ap`r@ndu-se): Ho, ho, nebuno, ho... RETA (hot`r@t`): Gata, s-a terminat! M-am s`turat de tine
66
p@n` peste cap! Dac` p@n` acum nu am f`cut-o, acum chiar c` m` duc la mama! (Se [ndreapt` spre u]`). GICU (\in@ndu-se dup` ea): Stai, stai, stai... Cum s` te duci la m`-ta?! Nu, nu, nu, stai, stai aici, c` eu nu pot s` trìesc f`r` tine... RETA: Las` c` te descurci tu... {\i aduci m@ndru\ele s`-\i spele, s`-\i g`teasc`... GICU: Nu, nu, nu. Dac` m` p`r`se]ti... RETA (iese). GICU (dezorientat): Na, c` a plecat! ...Ce m` fac acum? ...C` eu f`r` ea nu pot s` trìesc... (Sc`rpin@ndu-se sub p`l`rie.) Trebuie s` caut o idee, s` o aduc [napoi... (Luminat.) Aha... (C`tre u]`.) O faci pe nebuna?... Bine... O s` m` cau\i tu... (Se [ntoarce la mas`, se a]eaz` pe un scaun.) Ia s`-i scriu eu c@teva r@nduri... (Ia o coal` de h@rtie, scrie mormìt.) A]a... (Pune telefonul pe scrisoare.) C@nd o s` vin` fata acas` ]i o s` citeasc`, h@c! ...o s` m` caute! (Se ridic` [n picioare, pleac` [n dormitor). La scurt timp, intr` [n sufragerie domni]oara Lelia, foarte bine dispus`. Observ@nd h@rtia ]i telefonul de pe mas`, se apropie curioas`. Cite]te ]i [ng`lbene]te. LELIA (holbat`): Nu se poate! (Mai cite]te o dat`, cu glas sugrumat.) Nu pot s` trìesc f`r` tine. M` duc s` m` sp@nzur. Adio. Gicu. (Cutremurat`.) Doamne-Dumnezeule... Ce s-o fi [nt@mplat aici? (Se uit` [n dormitor.) Aici nu este... Unde s-o fi dus s` se... Trebuie s` o sun neap`rat pe mama... (Scoate telefonul din geant`, apas` tasta de apel, a]teapt`; apoi alarmat`.) Mam`, vino repede acas`, c` s-a [nt@mplat o nenorocire. Tata
67
a disp`rut. A l`sat o scrisoare [n care spune c` a plecat s` se sp@nzure. Ori l-ai p`r`sit?... Vino! Vino repede! ({nchide; apoi agitat`.) Doamne, ce oameni... Alt` treab` nu au dec@t s` se certe... Unde s-o fi dus s` se... Ia s` anun\ poli\ia, poate [l g`sesc [nainte s`-]i [mplineasc` g@ndul rù. (Formeaz` num`rul, a]teapt` conexiunea.) Alo, poli\ia?... V-am sunat ca s` v` anun\ c` tata a disp`rut de acas`. ...Da, a l`sat o scrisoare [n care scrie c` a plecat s` se sp@nzure. V` rog, veni\i repede, poate [l g`si\i, poate [l salva\i... Bine, v` a]tept. ({nchide.) Doamne, [ndep`rteaz` [ntunericul din mintea lui tata, [mpiedic`-l s` fac` un gest necugetat. RETA (intr` [n cas` valv@rtej, cu sufletul la gur`): Ai reu]it s` dai de taic`-tu? LELIA (bufne]te [n pl@ns): N-am reu]it. RETA ([ngrozit`): Doamne, `sta nu e s`n`tos cu capul. Eu am glumit, ]i el s` recurg` la un asemenea gest... LELIA (acuzatoare): Deci tu, cu gura ta mare, l-ai [mpins spre nenorocirea asta. RETA (sc@ncit): Pì dac` a venit acas` beat, cu ruj pe g@t, cu salariul jum`tate, cum puteam s` reac\ionez?! LELIA: Trebuia s`-l la]i s` se culce, s` doarm`. RETA: Uite c` n-am putut s` m` st`p@nesc, mi-am ie]it din fire. LELIA (mali\ioas`): Sigur, \i-ai ie]it din fire... RETA: Am vrut doar s`-l sperii. LELIA: Mai bine zi c` te-a orbit gelozia. RETA: M-a orbit ]i gelozia. C` doar e b`rbatul meu! LELIA: Da, dar e ]i tata! Care aducea bani [n cas`! Mul\i, pu\ini, [i aducea! Aveam cu ce s` m` duc la discotec`, aveam cu ce s` ies cu prietenii... Aveai ]i tu de cheltuial`... Acum ce ne facem? O s` te duci tu la
68
munc`? RETA: Aoleu, ]i tu ai luat-o razna! Mai bine roag`-te s` trìasc` tac-tu, nu s` m` duc eu la munc`! (Sun` telefonul lui Gicu.) Cine l-o fi cùt@nd...? (R`spunde.) Da? ...Da, sunt so\ia. ({ndurerat`.) ...Nu pot s` vi-l dau. ...Sunte\i ]eful lui? LELIA: Spune-i c` a plecat s` se sp@nzure. RETA: {mi pare rù, domnule, dar Gicu a plecat s` se sp@nzure. ...Da. ...A l`sat un bilet cu [n]tiin\area asta. Nu ]tiu unde s-a dus, c` [nc` nu l-am g`sit. ...Da, o s` v` anun\. ...V` mul\umesc pentru interes. ({nchide; bufne]te [n pl@ns.) Gicule, Gicule, ce mi-ai f`cut, Gicule... C` eu am vrut doar s` te sperii, m`, nu s` te p`r`sesc... LELIA (tot bocit): T`ticule, t`ticule, ...de ce nu te-ai g@ndit ]i la mine, t`ticule... (Sufl` nasul [n batist`.) C` sunt t@n`r` ]i am nevoie de ajutor... RETA: Gicule, Gicule, cu ce te [ngrop eu acum, Gicule... C` acum o [nmorm@ntare e mai scump` dec@t o nunt`... LELIA: Nu era mai bine s` fi cheltuit banii pe bairamuri, pe distrac\ii dec@t s`-\i facem \ie pomeni... RETA: Gicule, Gicule... (Sun` telefonul lui Gicu, r`spunde.) Da? (Aude glas de femeie ]i devine suspicioas`, se [ncrunt`.) ...O coleg` de-a lui Gicu? ...Nu, nu pot s` \i-l dau. ...Pentru c` nu se poate. ...}i dac` este adev`rat sau nu, ce-\i pas` \ie?! ...Du-te, femeie, ]i vezi-\i de treab`... ({nchide; intrigat`.) A dracului, fuf`, nici nu l-am v`zut mort ]i a ]i venit la coliv`! (Apoi t@nguit.) Of, of, of, Gicule, Gicule, au [nceput amantele s` te pl@ng`... Cu ele ai cheltuit banii, iar eu acum s` fac datorii ca s` te [ngrop! (Aude b`tì [n u]`.) Da. (Deschide; surprins`.) Poli\ia?! POLI|ISTUL: Bun` ziua. Am fost apela\i pentru dispari\ia
69
unei persoane... LELIA: Da, eu am sunat la poli\ie. RETA: Pofti\i, pofti\i [nùntru. POLI|ISTUL: Care sunt ultimele informa\ii? LELIA: Nu a ap`rut nimic nou, domnul poli\ist. POLI|ISTUL: Pot s` arunc o privire prin cas`? RETA: Da, pofti\i, pofti\i... POLI|ISTUL(cite]te mai [nt@i mesajul l`sat de Gicu, apoi intr` [n dormitor). RETA, LELIA (se uit` una la alta ne[ncrez`toare, suspin@nd cu nasul [n batist`). POLI|ISTUL (revine aduc@ndu-l pe Gicu cherchelit, cu sticla [n m@n`, abia \in@ndu-se pe picioare): Uita\i-v`, doamn`, sp@nzuratul. Tr`gea la m`sea ascuns [n ]ifonier! GICU (smucindu-se): Ia, domnule, m@na de pe mine c` m` murd`re]ti! RETA ([nfuriat`): Nemernicul... (Se n`puste]te cu pumnii asupra lui). POLI|ISTUL (o [mpinge [napoi). LELIA ([l ajut`): Mam`, stai, stai, potole]te-te... RETA (indignat`): De ce, m`, ai f`cut asta? GICU (r@njind): Ete-a]a, h@c!... ca s` v`d dac` pl@nge\i dup` mine!
70
BABELE
Neav@nd ele vreo treab`, Dou` babe stau la sfad`; Una vrea s` se m`rite, Dar nu are niciun dinte; Alta []i [njur` mo]ul C` nu-i mai c@nt` coco]ul; }i vis@nd s` fie dive, Nu au gr@u pentru colive!
71
OP|IUNE
M`-sa a trimis-o s` cumpere pe]te; Fata , cam han\u]c`, n-a luat plevu]c`; S-a dus s` dea o tur` p@n` pe centur`; }i a luat caras de la unul gras!
72
GAY (monolog) LULACHE (nec`jit): Eu sunt Lulache. (Ofteaz`.)... }i p@n` de cur@nd am fost om [nsurat. ...{nsurat cu alt b`rbat. ...Un b`rbat care s-a [ndr`gostit de mine la prima vedere. ...Apoi m-am [ndr`gostit ]i eu de el. C` [mi oferea totul, se purta cu mine ca o so\ie iubitoare, credincioas`. ...Ce mai, eram un cuplu fericit. ...Voiam chiar s` avem ]i copii, dar nu se prindea s`m@n\a de el! (Ofteaz`.) ...Acum, chiar dac` s-ar prinde, nu se mai poate. C` m-a b`tut ]i m-a alungat!... Necaz care s-a ab`tut asupra mea numai din cauza lui P`mp`nel, frate-sù cel mic. ...Numai el este vinovat de situa\ia [n care m` aflu. (Intrigat.) Auzi\i ce a putut s`-i treac` prin minte derbedeului... Azi-diminea\`, dup` ce mi-a plecat partenerul la serviciu, st`team lungit [n pat ]i m` uitam la televizor. Era un film cu o femeie gras` care f`cea dragoste cu pitici!... }i [n timp ce m` amuzam urm`rind dr`g`leala, vizionarea mi-a fost [ntrerupt` de un telefon primit de la P`mp`nel, care mi-a zis agitat: Vino repede la noi c` s-a defectat aragazul. Are scurgere de gaze ]i m` tem s` nu fac` explozie. Veste care nu prea mi- a pl`cut. Din partea mea, puteau s` sar` [n aer ]i el ]i m`-sa ]i ta-su! C` oameni ai dracului ca `]tia n-am mai [nt@lnit!... Dar m-am g@ndit la ce avea s` zic` tovar`]ul meu. Dac` se [nt@mpla vreo nenorocire, nu
73
mai aveam trai cu el! }i m-am dus. }i m-am dus degeaba!... Pentru c` pramatia de P`mp`nel m-a [nt@mpinat bucuros c` rezolvase problema. ...}i ca s` m` r`spl`teasc` pentru deranj, m-a invitat la o cafea. ...Iar [n timp ce beam cafeaua, din vorb` [n vorb`, zurliul mi-a aruncat ce avea de fapt [n sc`f@rlie: -Auzi, cumnate, a] vrea s` m` fac ]i eu homosexual. Nu vrei s` m` [nve\i tu? ...{ntrebare la care am dat s`-i r`spund cu o scatoalc` dup` ceaf`, dar haimanaua s-a ferit ]i a fugit. ...{ns` f`r` s` renun\e la g@ndul spurcat. C@nd a ajuns la u]a buc`t`riei, s-a dezbr`cat de pantaloni ]i a [nceput s` se sc`l@mbìe, s` fac` streapteas, s` m` provoace, amenin\@ndu-m` c` dac` nu-l [nv`\, \ip` c` am vrut s`-l abuzez, s`-l violez. ...Inten\ie c`reia i-a dat ap` la moar` ]i apari\ia m`sii ]i a lui ta-su, care, c@nd s-au [ntors acas` ]i l-au v`zut dezbr`cat doar [n chilo\i, parc` l-au b`gat [n priz`, nebunul a [nceput chiar s` se agite, s` le spun` c` voiam s`-l batjocoresc. Alarm` care a f`cut-o pe soacr`-mea s` sar` furioas` la mine, s` m` acuze c` i-am stricat bìe\ii, s` m` blesteme, s` m` loveasc`... Pornire urmat` ]i de socru-meu! Asta cu [njur`turi ]i b`taie serioas`, de nu ]tiam cum s` m` mai ap`r! P@n` s` izbutesc s` scap de ploaia de pumni, s` ajung la u]`, m-au umplut de cucuie ]i de v@n`tì! ...Iar c@nd am ie]it afar`, nici nu m-am mai uitat [n urm`, i-am dat dracului ]i am luat-o la s`n`toasa. Fugeam printre blocuri de parc` aveam jar la c`lc@ie, [n c@teva minute eram acas`! ...Unde mai bine nu m` [ntorceam! Instigat de c`tre mam`-sa prin telefon, cum am intrat [n dormitor, cine
74
crede\i c` m-a [nh`\at de ceaf`? A\i ghicit: partenerul meu! Era negru de sup`rare!... Fiind ]i mai solid dec@t mine, m-a luat f`r` s`-mi dea r`gaz pentru explica\ii, din c@\iva pumni m-a f`cut una cu podeaua! ...Apoi a continuat s` m` loveasc` ]i cu picioarele. D`dea [n mine de parc` turbase. Abia c@nd a v`zut c` nu mai mi]cam a [ncetat cu poceala... M-a b`tut a]a de tare, c` vreo trei ceasuri n-am ]tiut c` mai trìesc! ...Nici c@nd mi-am mai revenit n-a vrut s` m` asculte. La fel de dur, mi-a mai tras c@teva [njur`turi, mi-a pus valiza [n m@n` ]i m-a dat afar` din cas`. Doamne, ]i c@t l-am iubit! ...Acum ce m` fac?! N-am cas`, n-am mas`, unde s` m` duc? ...S`-mi caut alt partener? ...Nu, nu, d`-i dracului p-`]tia, dau tare cu pumnul! ...Sau s` m` [nsor cu o femeie? ...Cred c` ar fi mai bine. ...Dar cu una , a]a, mai mititic`, s` nu poat` s` m` bat`! (Plec@nd vìt@ndu-se.) Aoleu, ce m` dor oasele, aoleu, aoleu...
75
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 6 1. }tire pozitiv`: Nivelul de trai al popula\iei se va ridica foarte mult; }tire negativ`: Pentru c` pu\in` lume o s`-l ating`, prim`ria va m`ri cimitirul cu o mie de locuri! 2. }tire pozitiv`: Un \igan se lùda c` a f`cut sex cu peste 200 de femei; }tire negativ`: El ]tia s` numere doar p@n` la 100! 3. }tire pozitiv`: To\i politicienii fac afaceri; }tire negativ`: Cel mai bine le merge afacerea... cu gogo]i!
76
4. }tire pozitiv`: Rela\iile comerciale cu Italia s-au deteriorat; }tire negativ`: Partea Rom@n` a reu]it totu]i s` [ncheie un acord avantajos pentru exportul... de m`gari! 5. }tire pozitiv`: Ca s`-]i [ntre\in` numeroasa familie, Gheorghe al Floarei munce]te de trei ani pe un ]antier [n Italia; }tire negativ`: R`mas` singur` acas`, Floarea i-a mai d`ruit un copil! 6. }tire pozitiv`: La concursul de stiluri porno, \ara noastr` a fost reprezentat` de actri\a Mia Cursus; }tire negativ`: Din p`cate, ea nu a c@]tigat trofeul deoarece a dep`]it timpul regulamentar la imitat capra! 7. }tire pozitiv`: Maricica P@rlitu are un bìat din flori; }tire negativ`: Ta-su refuz` s`-l recunoasc` motiv@nd c` el a f`cut dragoste cu Maricica [n bosche\i!
77
8. }tire pozitiv`: Nunt` mare [n cartier: s-a m`ritat Marinela; }tire negativ`: Dup` str@ngerea darului, Marinela a fugit cu banii! 9. }tire pozitiv`: {ntreprinderea Piscicola a organizat concurs pentru ocuparea postului de secretar`; }tire negativ`: La concurs s-au prezentat numai f@\e! 10. }tire pozitiv`: Ca s` scape de gura m`-si, Georgic` i-a promis nevesti-si c` o s` se mute cu chirie; }tire negativ`: Pentru a gr`bi lucrurile, nevast`-sa a b`tut-o pe m`-sa! 11. }tire pozitiv`: To\i absolven\ii de liceu au ajuns studen\i; }tire negativ`: Cei care au copiat la examen au ajuns oameni de afaceri!
78
MATRIMONIALE
E greu s` fii mam` de fat` b`tr@n`, dar mai greu e s` ai [n cas` un fl`cù care uit` s` se [nsoare. Am aflat asta de la doamna Mela, care [l are pe Dorel trecut de treizeci de ani ]i e [ngrijorat` c` nu-i d` niciun semn c` ar vrea s` o fac` soacr` mare. Nu de alta, dar colegii lui de liceu s-au c`s`torit, au copii..., iar el o duce cu vorba, [i spune c` [nc` nu ]i-a g`sit fata potrivit`. Interesat` s` [l ajute, s`-l scoat` odat` din r@ndul burlacilor, femeia s-a g@ndit s`-i caute perechea apel@nd la serviciile doamnei Lena, o prieten` care are agen\ie matrimonial`. LENA (vine pe aleea parcului, se opre]te [n dreptul unei b`nci, caut` cu privirea [mprejur): {mh[, se pare c` b@lb@itul `sta are ceasul doar de decor! ...Cred c` el este mai punctual la [nt@lnirile de la c@rcium` dec@t la cele cu femei. ...Te pomene]ti c` am venit degeaba p@n` aici... Ia s` o sun eu pe mam`-sa, s` aflu dac` m`car a plecat de acas`. (Apeleaz`.) ...Bun`, Mela. Sunt eu, Lena. ...Mì, ce se [nt@mpl` cu Dorel? C` [nc` nu a venit. ...{mh[, [nseamn` c` trebuie s` ajung`. ...Stai, stai lini]tit`, c` [i g`sesc eu o fat`, \i-l [nsor eu. ...Tu preg`te]te-te de nunt`. Pa. ({nchide.) Acum, vreau-nuvreau, trebuie s`-i a]tept p`mp`lùl. (Se a]eaz` pe
79
banc`.) Cine ]tie pe unde o fi c`sc@nd gura! (Scoate un Catalog matrimonial din geant`, [ncepe s`-l r`sfoiasc`). DOREL (apare pe alee, se apropie merg@nd cu m@inile [n buzunare, [ntr-o \inut` cam neglijent`): Bu-bun` ziua. LENA (privindu-l chior@], flegmatic`): Bun` ziua. Pe unde ai umblat, m`? DOREL: A- a dat un amic o bere. LENA: {mh[... }i pe tine te-a interesat mai mult berea dec@t [nt@lnirea cu mine! DOREL: N-n-am putut s`-l refuz. LENA: De ce? DOREL: P-pentru c` era moca! LENA: Aha! Pì, cu o asemenea purtare, cum crezi c` o s` reac\ioneze fetele?! DOREL: D-dau ]i ele de bùt! LENA: Hai, hai, las` prostiile ]i ia loc, c` avem treab` serioas` de rezolvat. DOREL(se a]eaz` pe banc`): G-gata, su-sunt numai ochi ]i urechi! LENA: Uite, `sta este un Catalog de prezentare a doamnelor ]i domni]oarelor care vor s` se m`rite. DOREL: {mh[. LENA: {l r`sfoim... ]i tu alegi ce-\i place. DOREL: }i-]i dac` nu-mi place niciuna? LENA: Ei cum?! Trebuie s`-\i plac`! Doar nu vrei s` [mb`tr@ne]ti burlac! Mam`-ta dore]te s` te vad` la casa ta, cu nevast`, cu copii... DOREL: Cu-cu copii?! Ci-cine [i cre]te? LENA: Cine [i face! DOREL: E-eu nu m` pricep. LENA: Iei o nevast` care s` se priceap`! DOREL: A-asta e greu!
80
LENA: Nicio grij`! {\i recomand eu fete care vor s` fie familiste, care pot s` te fac` fericit. DOREL: Z-zù?! LENA: Una este domni]oara Mariana, blonda asta cu p`rul lung, ondulat. ({i arat` fotografia). DOREL (se uit` la ea, nu prea interesat, cu cusur): {mh[. A-alta mai buzat` n-ai g`sit?! LENA (surprins`): Nu-\i place?! DOREL: E-e bun`ciune, d-dar nu e pentru mine. LENA: Adic`? DOREL: A- adic` e cu fruntea mare, p-pare de]teapt`. LENA: Dar tu cum ai vrea s` arate? Ca o toant`? DOREL: Cu-cu ce se ocup`? LENA: E profesoar` de matematic`. DOREL (r@z@nd): A-aoleu... D-dac` o iau p-asta, trebuie s` m` pocìesc! LENA: De ce? DOREL: P-pentru c` o s`-mi \in` socoteal` ]i la ultimul b`nu\! LENA: Foarte bine.Abia te la]i de bùtur`! DOREL: Nu, nu... M-mai bine nu ne cunoa]tem. C-c` oricum nu ne potrivim: e-ea e buzat`, e-eu sunt b@lb@it, i-iese ca dracu! LENA: Ooof! Tu vrei una frumoas` ]i [ng`duitoare, ca s` fii tu ]eful! DOREL: V-v-vezi c` ]tii! LENA: Atunci, \i-o recomand pe Gina, bruneta asta buclat`. ({i arat` fotografia). DOREL (iar se uit` nu prea interesat): M-mda, e-e dr`gu\`, d-dar cam are ]unci! LENA: Norocul tù! Dormi cu soba l@ng` tine! DOREL: E-e cam mult`! L-lucreaz`? LENA: Nu, e casnic`.
81
DOREL: A-aoleu! D-dac` o iau p-asta, t-trebuie s` o \in pe m@ncare! LENA: Oho, stai, stai lini]tit. Asta are m@ncare s` te \in` ]i pe tine! DOREL: E-e bogat`?! LENA: Ta-su e arenda]. Are p`m@nt, are animale, are vii, livezi... DOREL: Aha! }i-]i vrea s`-]i m`rite fata cu-cu un fraier care s`-i slug`reasc`! Ne, ne, ne, e-eu sunt bìat de la ora], ni-nici nu m` g@ndesc s` dau cu sapa s-sau s` mulg caprele pentru o muiere, a-ai [n\eles?! LENA (privindu-l uimit`): Treaba ta, faci cum vrei. Conversa\ia le este [ntrerupt` de apropierea de banc` a lui Curel, prietenul lui Dorel. CUREL (intrigat): Bravo, Dorele! Eu te caut prin tot ora]ul ca s` ne facem o bucurie, iar tu cau\i s` m` [n]eli! DOREL: S-stai, stai, stai, c-c` nu e ce crezi! Du-dumneaei e doamna Lena, o-o prieten` de-a mamii. Pu-pute\i s` face\i cuno]tin\`... CUREL (calmat, receptiv, [ntinde m@na c`tre femeie): Curel. LENA ([i str@nge m@na cu sub[n\eles, z@mbitoare): {nc@ntat`. DOREL (r@z`tor): Da, da, degeaba-i faci tu ochi dulci, `-`sta nu-i cu femeile! LENA (surprins`): Vrei s` spui c` voi doi... DOREL: E-exact. A-ai nas de codoa]`! CUREL: Doamn`, [mi pare rù, dar trebuie s` vi-l iau... ({l apuc` de m@n`, [l trage dup` el). DOREL (c`tre Lena, din mers): S-s`-i spui mamii c` m-am m`ritat! LENA (uit@ndu-se dup` ei pe alee): Tr`sni-v-ar s` v`
82
tr`sneasc`... (Apoi amuzat`.) Am trìt s` o v`d ]i p-asta! Ia s`-i dau vestea doamnei Mela... (O apeleaz`.) ...Mela, tu e]ti? ...Gata, am rezolvat problema. ...Da, preg`te]te-te de nunt`. ...Dar s` ]tii c` n-o s` mai fii soacr` mare, ci doar soacr` mic`! (Pleac` f`c@ndu-]i semnul crucii).
83
IUBIRI
La [nceput Maria ]i-a iubit b`rbatul; Apoi l-a l`sat ]i a iubit amantul; Iar acum copilul seam`n` cu altul!
84
VECINUL
C@nd e]ti singur`, e-un chin Dac` nu ai un vecin; Ai o treab` a rezolva, Ai la cine apela; }i dac` e]ti fat` hoa\`, {l solici\i doar prin soa\`; }i ca fat` grijulie, {l [nve\i s` bat` cuie; Iar c@nd sufletul \i-e greu, Ai meseria]ul tù!
85
DEFINI|II - 1
Domni]oara Ap` ne-nceput`, Zbor de libelul`, Care face fi\e P@n` d` de... Bul`! Maimu\a Specie de om R`mas [nc`-n pom, Care minte, fur`, Scuip` ]i [njur`!
86
DEFINI|II - 2
Femeia Fe\e [ntr-o fa\`, Poale ridicate, Sortit` s` fie Gunoier de noapte! Politicianul Animal umil, C@ine credincios, Linge pe oricine P@n` d` de os!
87
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 7 1. }tire pozitiv`: Doamna profesoar` iube]te p`s`rile; }tire negativ`: At@t de mult le iube]te [nc@t a \inut s`-]i arate p`s`rica pe Internet! 2. }tire pozitiv`: Agen\ii de la Poli\ia rutier` vor urma cursuri de perfec\ionare; }tire negativ`: Ei vor [nv`\a cum s` aleag` [ntre a aplica amenzi ]i a lua ]pag`! 3. }tire pozitiv`: Prim`ria va m`ri num`rul de WC-uri publice din ora]; }tire negativ`: Se anun\` vremuri ur@t mirositoare!
88
4. }tire pozitiv`: Nemaiput@nd s` suporte violen\a lui Vasile, Maricica a fugit la na]ul sù; }tire negativ`: Ca s` o lini]teasc`, na]ul s-a culcat cu ea! 5. }tire pozitiv`: {n sf@r]it, s-a aprobat Legea c`s`toriei [ntre homosexuali; }tire negativ`: De trei luni de zile, Gino este [ngrijorat c` nu i-a venit ciclul! 6. }tire pozitiv`: Dup` o nunt` ca [n pove]ti, Roberto a plecat cu R@ndunela [n luna de miere la mare; }tire negativ`: C@nd s-au terminat banii, R@ndunela a plecat [n alt` lun` de miere cu altul! 7. }tire pozitiv`: Geta l-a iubit foarte mult pe Radian; }tire negativ`: C@nd s-au desp`r\it, pl@ngea c` trebuie s` se duc` la munc`!
89
8. }tire pozitiv`: Ast`zi, prin fa\a Guvernului a trecut parada homosexualilor; }tire negativ`: {n timpul manifesta\iei, o lesbian` a n`scut! 9. }tire pozitiv`: {n ultimul an, vame]ii de la Poli\ia de frontier` nu au avut nicio abatere; }tire negativ`: }tiau c` erau supraveghea\i de camere de luat vederi! 10. }tire pozitiv`: Marinelei [i pare rù c` Jenic` face pu]c`rie pentru c` a violat-o; }tire negativ`: Acum trebuie s` a]tepte ca s` se elibereze! 11. }tire pozitiv`: Mo] Vasile s-a desp`r\it de bab` pentru c` a r`mas ]tirb`; }tire negativ`: Acum umbl` cu una care [l ron\ìe!
90
EVALUAREA
Dup` dezafectarea ]atrei de la marginea ora]ului, to\i \iganii din corturi au primit locuin\e sociale [ntr-un bloc al prim`riei. Nu prea le-a pl`cut la [nceput str`mutarea, dar, [ncet[ncet, traiul [n noile condi\ii de locuit le-a mai schimbat atitudinea, le-a mai [mbl@nzit reticen\a. Ba, de c@nd prim`ria i-a [n]tiin\at c` pot s`-]i cumpere apartamentele, to\i s-au ar`tat interesa\i s` devin` proprietari. Iar acum, urmare cererii depuse, so\ii Viorica ]i Oane Covrig s-au pomenit cu un func\ionar la u]`... FUNC|IONARUL (apas` butonul soneriei). VIORICA (m`tur@nd prin cas`): Oane, sun` cineva la noi. Du-te ]i vezi cine e. OANE (ie]ind din buc`t`rie ]terg@ndu-]i m@inile pe c`ma]`): Du-te tu, c` eu am gura plin` de m@ncare. VIORICA (cu lehamite): Ooof, fomil` te-am luat, fomil` o s` te-ngrop! (Merge ]i deschide.) Da? FUNC|IONARUL: Bun` ziua. VIORICA: Bun` ziua. FUNC|IONARUL: Sunt Golea, de la prim`rie. Am venit ca s` v` evalu`m casa. VIORICA (aprig`): Ce face?! De ce s` ne iei casa?! FUNC|IONARUL: Nu, nu. Trebuie s` o evaluez. Pentru cump`rare.
91
OANE (l`murit, se apropie de u]`): D`-te , f`, la o parte, c`-l [ncurci pe domnu. (O [mpinge [napoi.) Ierta\i-o, domn]ef, e femeie, nu pricepe de-astea! VIORICA (ofensat`, [i d` un ghiont): Ete, \iganu de]tept... OANE (primitor): Pofti\i, pofti\i, domn]ef, pofti\i [nùntru.... GOLEA (intr` [n garsonier`, pune geanta pe mas`. Apoi scoate din ea un caiet, un metru ]i un pix): Mai [nt@i trebuie s` fac ni]te m`sur`tori, pentru a [ntocmi o schi\`... OANE: Aha, aha.... (C`tre Viorica, [n parte.) Du-te, f`, ]i adu ni]te \uic`, poate ie]im mai ieftin. VIORICA (pleac` repede spre buc`t`rie). GOLEA (deschide caietul): Deci... aici locuie]te familia Covrig, Oane ]i Viorica. OANE: Da, da, Covrig, Oane ]i Viorica! VIORICA (revine cu o sticl` cu \uic` ]i dou` pahare, puse pe o tav`): Noi suntem! GOLEA: Atunci... s` trecem la treab`... OANE: Auzi, domn]ef..., [nainte de a trece la treab`, hai s` bem c@te un p`h`rel de \uic`. GOLEA: Nu, nu , nu beau. OANE: De ce? C` e de-aia bun`, de cazan! GOLEA: Nu, nu consum alcool. OANE ([ntristat): Aoleu, e]ti bolnav. VIORICA: Dac` e]ti cu lingurica, \uica e cea mai bun`. Noi a]a ne dregem. GOLEA: Hai, l`sa\i, l`sa\i... (Merge l@ng` peretele comun cu vecinul, d` s`-l m`soare). OANE: Ia, ia stai, stai... Ce vrei s`-i faci la perete? GOLEA: S`-l m`sor, s`-l bag [n schi\`. OANE: Nu-l bagi nicìeri. GOLEA (surprins): De ce?!
92
OANE: Pentru c` nu este al nostru. GOLEA: Dar al cui?! OANE: Al lu cumnatu-meu. VIORICA: Da, da, e al lufrate-meu. OANE: Care l-a pl`tit c@nd ]i-a cump`rat apartamentu. VIORICA: }i dac` l-a pl`tit el, noi de ce s`-l mai pl`tim?! GOLEA (privindu-i peste ochelari): Pentru c` a]a este proiectul. VIORICA: Ei na! Nu se poate! Cum s` iei de la doi in]i bani pentru acela]i perete?!Asta-i umblare cu mi]ma]uri. GOLEA: Doamn`... OANE: Sau vrei s` ne bagi [n bucluc cu be\ivanu? GOLEA: Care be\ivan?! OANE: Cumnatu-meu. ~sta, c@nd se [mbat`, face scandal, ia tot ce-i al lui. }i dac` ne [mb`t`m am@ndoi ]i ne cert`m, e [n stare s` ia peretele! GOLEA: Nu are voie. OANE: Ei nu are! Dac` l-a pl`tit, e al lui, [l ia! VIORICA: }i dac` [l ia, noi ce ne facem? R`m@nem ]i cu banii lua\i ]i f`r` perete! OANE: Nu, nu, noi nu-l pl`tim, p`str`m banii pentru c`r`mizi. GOLEA (cu calm): Bine, bine, o s` notez situa\ia ivit` ]i o s` [n]tiin\ez ]efii. VIORICA: A]a, a]a, s` le spui ]efilor c` e fur`ciune s` ia bani de la doi in]i pentru acela]i perete. GOLEA (scrie [n caiet; apoi se uit` spre plafon). OANE (intervine din nou): Ce, ce vrei s` faci? Iar vrei s` m`sori? GOLEA: Trebuie. OANE: Nu, nu, tavanu nu mai trebuie. E pl`tit. GOLEA: De cine? OANE: De soacr`-mea.
93
VIORICA: Da. L-a pl`tit mama c@nd ]i-a cump`rat garsoniera. OANE: }i dac` m`-sa st` deasupra, st`m ]i noi dedesubt, avem ]i noi un acoperi] deasupra capului. GOLEA (amuzat): Pì ce face\i?! Relua\i povestea cu peretele?! OANE: Nu, nu, cu peretele iese cu bucluc. VIORICA: Tavanu este zestre de la mama. Mi l-a dat ca s` nu mai fac` \iganu g`l`gie c` m-a luat cu curugol. GOLEA (z@mbind): Sunte\i uimitori... P@n` acum nu am mai [nt@lnit un asemenea caz. O s` notez ]i o s` raportez ]efilor. (Scrie). VIORICA: A]a, a]a, s` afle c` nu se poate s` lua\i bani pentru ce mi-a dat mama! OANE: Sau pentru ce ne-a dat na]u?! GOLEA: V-a dat ]i na]ul ?! OANE: Da, podeaua. VIORICA: C` na]u st` sub noi. }i c@nd ]i-a cump`rat el garsoniera, a pl`tit ]i podeaua. GOLEA (exasperat): Nu se poate! VIORICA: Ba se poate! C` la na]u podeaua este lipit` de spatele tavanului, vine exact la noi [n cas`. OANE: }i dac` na]u nu poate s` o foloseasc`, ne-a dat-o nou`. GOLEA: Sunte\i incredibili! Pì dac` peretele, plafonul ]i podeaua vi le-au pl`tit al\ii, voi ce vre\i s` mai cump`ra\i?! VIORICA: Noi?! (Se uit` c@nd la Golea, c@nd la Oane, cùt@nd r`spunsul.)... Spa\iu... GOLEA (perplex): Poftim?! OANE ([nt`re]te): Spa\iu, domnule, spa\iu! Ce-i a]a greu de [n\eles?!
94
NUNT~ CU DAR
S-au v`zut ]i s-au pl`cut }i cur@nd s-au logodit; Apoi nunt` au f`cut Cu dar ]i cu vin cam mult; Iar c@nd banii s-au g`tat, S-au b`tut ]i-au divor\at!
95
MAIA
Maia, toat` via\a Nu s-a ostenit Nici s`-nve\e carte, Nici s` fi pr`]it; S-a l`sat condus` De multele ispite, De bani din a]ternuturi }i de dulci instincte; Iar la b`tr@ne\e, Cam bo]orogit`, A mers la analize }i a ie]it t@mpit`!
96
DIALOGURI - 1 1. - Hai s` trìe]ti, Gogule! - Noroc, Gicule! - M`, din c@\i prieteni am eu, cu tine [mi place s` beau cel mai mult. - De ce? - Pentru c` pl`te]ti! 2. - Mam`, nu mai [n\eleg: la toate fetele se uit` b`rba\ii, numai la mine nu! -Ei, draga mamii, vopse]te-te ]i tu blond`. Ei totdeauna cred c` astea sunt proaste! 3. - Soro, simt c`-mi plesne]te capul, nu mai pot de necaz! - Dar ce ai p`\it? - Asear` mi-a f`cut avansuri un b`rbat ]i l-am repezit!
97
4. - Aoleu, mam`, m` doare falca de nu mai pot... Cred c` [mi iese m`seaua de minte. - Of, of, of ! Nu putea s`-\i ias` [nainte de a r`m@ne [ns`rcinat`! 5. - V` rog s`-mi da\i dou` ou` ochiuri, ni]te castraveciori ]i un pe]te. - Doar pe]te avem. Dar acum e plecat pe centur`!
6. - Ai auzit, soro, politicienii vor s` [nfiin\eze bordelurile! - Ni]te zg@rci\i! Nu-s [n stare s` [ntre\in` o amant`! 7. - Domnule doctor, salva\i-m`, nu pot s` m` odihnesc din cauza nevesti-mi. - Dar ce-\i face?! - Pì c@nd doarme, sforìe, ]i c@nd se treze]te, vorbe]te!
98
8. - De ce, bìatul mamii, nu vrei s` te [nsori? - Pentru c` a]a m-a sf`tuit doctorul. - De ce te-a sf`tuit a]a?! - Ca s` nu m` doar` capul! 9. - Tataie, mata ]tii cum se manifest` popula\ia [n timp de recesiune economic`? - Da: s`racii str@ng cureaua, iar boga\ii r@d de ei! 10. - Mì frate-meu, h@c!... doctorii `]tia sunt ni]te incompeten\i. Mi-au zis c` soacr`-mea o s` trìasc` 80 de ani! - Ai dreptate, trebuie da\i afar`! Mie mi-au spus c` o s` dep`]easc` suta! 11. - Ia zi, bade, capitalismul este o or@nduire social` dreapt`, bun`? - Nu-i dreapt`, dom reporter. - De ce? - Pentru c` la Boto]ani am pl`tit 50 de bani la WC, iar la Bucure]ti [mi cere un leu!
99
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 8 1. }tire pozitiv`: Ministrul Mediului a constatat c` pl@ngerile cet`\enilor care locuiesc [n apropierea gropilor de gunoi sunt [ntemeiate; }tire negativ`: Constatarea a fost f`cut` cu nasul! 2. }tire pozitiv`: Legea votului uninominal aduce parlamentarul mai aproape de cet`\ean; }tire negativ`: }i cet`\eanul afl`, tot mai de aproape, cine l-a fraierit! 3. }tire pozitiv`: To\i politicienii lupt` pentru binele poporului; }tire negativ`: }i poporul lupt` pentru [mbog`\irea lor!
100
4. }tire pozitiv`: Pentru a-]i [n`l\a statutul, \oapele s-au g@ndit s` studieze, s` fac` ]coal`; }tire negativ`: }i au ajuns \oape cu ]coal`! 5. }tire pozitiv`: Noul ministru de interne a anun\at c` nu va mai trimite poli\i]tii la cursuri de perfec\ionare; }tire negativ`: Se teme c` le va cre]te capul ]i trebuie s` schimbe caschetele! 6. }tire pozitiv`: {n penitenciare to\i de\inu\ii analfabe\i [nva\` s` scrie ]i s` citeasc`; }tire negativ`: S` joace pocher ]tiau mai demult! 7. }tire pozitiv`: S-au deschis cursurile de calificare a ho\ilor la locul de munc`; }tire negativ`: Prima lec\ie a fost furatul din apartamente!
101
8. }tire pozitiv`: La cursurile de calificare a de\inu\ilor, profesorii le-au explicat c` meseria este br`\ar` de aur, c` ea se fur`; }tire negativ`: }i ho\ii au furat numai br`\`ri de aur! 9. }tire pozitiv`: Domnul Zg@rcitu s-a zb`tut toat` via\a ca s` fac` avere; }tire negativ`: }i l-au [ngropat [n bani! 10. }tire pozitiv`: Maricica i-a zis lui Gheorghe c` vrea s` se culce cu el; }tire negativ`: Gheorghe a refuzat-o motiv@nd c` nu-i era somn! 11. }tire pozitiv`: Un doctor a vrut s` intre [n politic`; }tire negativ`: }i nu l-au primit pentru c` era... prea cinstit!
102
JALE MARE
E trist c@nd te [n]eal` nevasta, dar mai trist este c@nd te p`r`se]te amanta. Nu de alta, dar cea de a doua te las` ]i cu inima fr@nt` ]i cu un gol mare [n pung`. Uite, de exemplu, domnul Bebe, patronul bodegii Libelula, cum a v`zut c`-i merge afacerea bine, cum a [nceput s` investeasc` [n mofturile unei tinere cu poalele mai s`lt`re\e. }i investind azi [n cercei ]i inele, m@ine [n [mbr`c`minte, iat`-l acum a]tept@nd-o cu masa preg`tit` ]i cu lùtarul c@nt@ndu-i s` trag` n`dejde c` o s` vin`. G~MAN ([ngrijorat de [nt@rzierea femeii, de concediere, o \ine cu repertoriul pe speran\`, c@nt` la acordeon o melodie de ardere lùntric`). BEBE (trist, [ng@ndurat; bea o gur` de coniac ca pe un pansament la ran`, ofteaz`): Nu mai vine, G`mane, nu mai vine... G~MAN ([ncurajator, lingu]itor): Vino, puicu\`, la mine, C-am@ndoi o duceam bine, Vino, puico, c` te-a]tept Cu dorul aprins [n piept.... BEBE (dezn`d`jduit): Degeaba... (Se uit` la ceas.) O a]tept`m de aproape o or` ]i ea.... G~MAN (ridic@nd din umeri): Ce s` zic, patroane... A]a sunt femeile, niciodat` nu ]tiu c@t e ceasul.
103
BEBE: Cine ]tie pe unde umbl`... G~MAN: Poate o fi p`\it ceva. BEBE (b`nuitor): Sau poate o fi cu altul. G~MAN:Se poate ]i asta. C` amantele nu-s ca nevestele. Astea au ochii sticlitori, unde v`d gr`mada de parale mai mare, acolo se aciueaz`. BEBE: Dar eu nu i-am dat, m`?!... Tot ce-a vrut i-am dat. G~MAN: I-ai dat, ]efule, i-ai dat. Tocmai de-aia e bine s` mai avem r`bdare... Mai trag o c@ntare... ]i poate apare. BEBE: Nu mai apare, G`mane, nu mai apare... Zi-i una de pagub`, c` asta numai pagub` mi-a f`cut. G~MAN: Cum porunce]ti matale, dom Bebe, cum porunce]ti matale... BEBE (mai bea o gur` de coniac, ofteaz` din nou). G~MAN: ([l prive]te c@teva clipe comp`timitor, apoi [ncepe s` c@nte cu am`r`ciune [n glas): |i-am luat cercei, |i-am luat inele, }i-ai plecat, fir-ai a dracu, Ai plecat cu ele... BEBE: A]a, m`, a]a... G~MAN (continu`): |i-am luat ]i \oale, Te-am f`cut p`pu]`, }i-acum stau, fir-ai a dracu, Cu ochii la u]`... BEBE: Bravo, m`, parc` e]ti [n sufletul meu... Zi-i, c` de toate i-am luat, de toate... G~MAN (continu`): |i-am luat de toate, Mi-ai m@ncat ]i sfan\ii, Iar acum, fir-ai a dracu, Te [ntinzi cu al\ii.
104
BEBE: Dac` o fi cu altul, d`-o pe de-alea cu blesteme. G~MAN: De care blesteme? BEBE: De-alea pe care s` nu le dezlege nimeni. G~MAN: Gata, patroane. {i zic de-alea \ig`ne]ti, [nv`\ate de la nevast`-mea. BEBE: A]a, a]a, s` o ajung` c@nd i-o fi lumea mai drag`. (Mai bea o gur` de coniac, ofteaz` iar). G~MAN (c@nt` turn@nd [n cuvinte m@nie): De m-ai [n]elat , Bine s` nu-\i mearg`, Din tot ce \i-am dat Praful s` se-aleag`... BEBE (cu n`duf): A]a, m`, praful s` se aleag`!... G~MAN (continu`): De m-ai [n]elat, S` te ia cu friguri, De niciun b`rbat S` nu te mai bucuri... BEBE: A]a, a]a, s` fug` ]i dracu de ea!... G~MAN (continu`): De m-ai [n]elat, S` te v`d [n zdren\e, Cer]ind pe la col\uri P@n la b`tr@ne\e. BEBE: A]a, m`, a]a, la cap de pod s` o v`d! ...}i s` nu-i dea nimeni nici m`car o coaj` de p@ine! (Iar bea o gur` de coniac, iar ofteaz`). P@n` [ns` s` i se [nt@mple femeii at@tea groz`vii, ]irul blestemelor le este [ntrerupt de apari\ia lui Melu, care intr` [n c@rcium` cherchelit bini]or, negru de sup`rare.
105
MELU (b`l`b`nindu-se pl@ng@nd vìc`rit, cùt@nd cu privirea pleo]tit` un loc unde s` ]ad`): Aoleu, simt c` mor... Aoleu, nu mai pot... BEBE: G`mane....,vezi ce-i cu el...., c` e c`tr`nit rù.... G~MAN (se apropie de Melu): Ce ai, m` cre]tine, ce ai p`\it? MELU: Aoleu, nu mai pot... Aoleu, simt c` mor... BEBE: Adu-l [ncoace. G~MAN ([l ia de bra\): Hai, hai la dom Bebe... ({l conduce p@n` la mas`.) }ezi! MELU (se a]eaz` pe scaunul rezervat femeii). BEBE: Ce ai, m` omule, cine te-a nec`jit? MELU: Nevasta...., m-a p`r`sit nevasta. G~MAN: A murit? MELU: Mai bine murea!... A fugit cu altul! BEBE (t@nguit): Aoleu, femeile... MELU: Nu mai pot, simt c`-mi arde inima... Vreau s` beau... (Strig`.) Chelner! (Caut` bani prin buzunare). BEBE: Stai, stai lini]tit... Ia ]i bea de-aici ... ({i toarn` coniac [n pahar). MELU (ia paharul, [l gole]te l`comos, ofteaz`). G~MAN: }efule, [i zic una de l`sat de nevast`? BEBE: Zi-i, m`, zi-i, c` poate [i mai alini suferin\a. G~MAN (ia tonul cu acordeonul, c@nt`): Ce mult te-am iubit, Te-am luat de soa\`, }i te-ai dovedit O muiere hoa\`.... MELU: }i [nc` ce hoa\`!... S-a m`ritat cu mine doar ca s` aib` paravan pentru a putea umbla cu al\ii. BEBE (cu glas tremurat, smiorcìt): }i la mine cred c` la fel.
106
MELU: }i pe dumneata te traduce nevasta? BEBE: Nu, amanta. MELU: Amanta?! Aoleu! }i-\i face ]i pagub`! BEBE: }i [nc` ce pagub`! (Pl@ng am@ndoi [n hohote). G~MAN: Dom Bebe, mai zic? BEBE: Zi-i, m`, zi-i, ca s` ne v`rs`m focul. G~MAN (continu`): Am crezut [n tine, Te-am culcat pe m@n`, {ns` vorba-\i dulce A fost o minciun`.... MELU: Mare minciun`! BEBE: }i la mine la fel. MELU: }i prostul de mine am iertat-o mereu. BEBE: Ai iertat-o?! MELU: Pentru copii ! BEBE: Ai ]i copii?! MELU: Trei. G~MAN: }i-s ai tì? MELU: Ea ]tie. G~MAN (uimit): Ololooo!.... MELU: Dar mi-e mil` de ei, c` i-am crescut de mititei. G~MAN (comp`timitor): Bietul de tine!.... MELU: De-aia vreau s` beau, c` m` doare sufletul. (Strig`.) Chelner! (Caut` iar bani prin buzunare). BEBE: Stai, stai lini]tit... Ia ]i bea de-aici... ({i toarn` iar coniac [n pahar.) Uite, o a]teptam cu masa [mpodobit`, ]i ea... (Umple ]i paharul sù. Apoi le golesc am@ndoi pe ner`suflate, izbucnesc iar [n hohote de pl@ns). G~MAN (cl`tin@nd din cap, emo\ionat): Ce jale, ce jale... (Cu glas g@tuit.) Mai c@nt, dom Bebe, mai c@nt? BEBE (cu n`duf): C@nt`, G`mane, c@nt`!
107
Ca s` nu mai pun` sare pe ran` cu cuvintele, G`man continu` s` c@nte numai la acordeon. {n timp ce le acompaniaz` bocetele cu o melodie de ungere de inim` p`r`sit`, [n c@rcium` intr` Lena, nevasta lui Melu, care, cum d` cu ochii de el, se ]i [ntunec` la fa\`. LENA (apropiindu-se de mas` furioas`): Aici e]ti, be\ivane? (D` s`-l [n]face de um`r). G~MAN ([mping@nd-o [napoi): Las` omul [n pace, femeie. LENA ([nd@rjit`): Ia m@na de pe mine, baragladin`! G~MAN: Ce treab` ai cu el? Nu-l vezi c`-i nec`jit?! LENA: Nec`jit?! De ce-i nec`jit?! G~MAN: Pentru c` a fugit nevast`-sa cu altul. LENA (amuzat`): Ptu, fir-a\i s` fi\i de n`t`rì! A]a-i minte el pe fraieri ca s` bea pe degeaba! G~MAN (stupefiat): E]ti nevasta lui?! LENA (cu lehamite): Mai bine n-a] mai fi! ({]i [nha\` b`rbatul de bra\: apoi tr`g@ndu-l dup` ea [nspre u]`.) Hai, hai acas`, neispr`vitule, hai acas`... (Ies). G~MAN (r`mas cu privirea pe urmele lor, nùcit): Numai escroci, dom Bebe, numai escroci... BEBE (]terg@ndu-]i lacrimile, dezam`git): Ai dreptate, G`mane, ai dreptate.... (Se ridic` de pe scaun.) Hai s` mergem..., c` cine ]tie cine ne mai [n]eal`. (O ia [nainte cu pas cl`tinat). G~MAN ([l urmeaz` c@nt@nd cu acordeonul c@ntecul Sup`rat).
108
SCHIMBARE
El a fost b`rbat ]i t`v`lea cucoane; Apoi [ntr-o toamn` s-a schimbat [n doamn`; Iar acum golanii o t`v`lesc pe Any!
109
LEC|IE
Profa de biologie cum e dragostea nu ]tie; }tie doar c` e o fat` sub bìat noaptea culcat`; }i spun@nd asta la fete, toate a]teapt` s` fete!
110
DIALOGURI 2 1. - Georgele, mam`, tu c@nd ai de g@nd s` te [nsori? - Gata, mam`, [\i promit c` m` [nsor c@nd [\i m`re]te Guvernul pensia. - Tocmai atunci?! 2. - Bun`, colega! Nu ne-am mai v`zut de c@nd am terminat liceul! Ce mai faci? Te-ai c`s`torit? - Pentru fostele mele colege de liceu... totdeauna sunt singur!
3. - Auzi, vecin`, fata dumitale ori nu mai este cu olandezul? - Nu mai este, vecin`. Spurcatul s-a f`cut homosexual!
111
4. - De ce, drag`, ai v@ndut c`\elul? Era a]a de frumos, a]a de de]tept, [nv`\ase s` umble la computer... - Pì de-aia l-am v@ndut! C` a pornit camera video ]i am ajuns cu amantul pe Internet! 5. - Iubitule, ce-\i place \ie cel mai mult la o femeie ? - La o femeie?!... T`cerea! 6. - Domnule, [mi pare rù, dar trebuie s` v` sanc\ionez... De ce a\i dep`]it limita legal` de vitez`? - N-am avut de ales, s` trì\i, trebuia s`-l ajung p-`la care a fugit cu nevast`-mea! 7. - Auzi, soro, azi am fost la doctor... Nici nu s-a uitat la mine p@n` nu am b`gat m@na [n buzunar! - Ei, soro, roata se [ntoarce... C@nd erai t@n`r`, nici tu nu te uitai la b`rba\i p@n` nu b`gau m@na [n buzunar!
112
8. - Bade Ioane, nu vinzi carul `sta cu boi? - Caru [l v@nd, c`-i al meu, dar boii, nu pot, c`-s ai Guvernului! 9. - Doctore, asear` i-am c@ntat iubitei o serenad` ]i cred c` am r`cit. -Da, da, ave\i ro]u [n g@t... O fi fost serenada prea rece!
10. - Ai auzit, drag`, c` nevasta ministrului de finan\e a intrat [n grev` de avertisment?! - De ce? - Pentru c` nebunului i-a venit ideea s` pun` tax` pe sex! 11. - Ai auzit, fato, ce a f`cut Marghioala?! - Ce a f`cut? - A vrut unul s` o t`v`leasc` ]i l-a reclamat la poli\ie. - Ce proast`!
113
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 9 1. }tire pozitiv`: Jenic` se laud` c` la el [n cas` c@nt` numai coco]ul; }tire negativ`: C@nt`, dar numai de pe partitura gìnii! 2. }tire pozitiv`: Mai mul\i oameni de ]tiin\` au [ncercat s` [n\eleag` comportamentul femeilor; }tire negativ`: }i au [nnebunit! 3. }tire pozitiv`: Ministrul muncii a descoperit c` rom@nii au ajuns s` munceasc` [n strìn`tate din cauza lecturilor; }tire negativ`: Au citit cartea Guvernului P`c`leala la bani!
114
4. }tire pozitiv`: Manuela a fost la vr`jitoare ca s`-i ghiceasc` viitorul; }tire negativ`: Vr`jitoarea i-a zis c` o s` [nt@lneasc` un pe]te! 5. }tire pozitiv`: Maricica a mers la doctor ca s` afle de ce nu r`m@nea [ns`rcinat`; }tire negativ`: }i doctorul a [ns`rcinat-o! 6. }tire pozitiv`: C@nd era domni]oar`, Angelica se ruga la Dumnezeu ca s`-l aib` pe Mario; }tire negativ`: De c@nd [l are pe Mario, ea se roag` de el ca s` mearg` la munc`! 7. }tire pozitiv`: C@nd era ]tirb`, mo] Vasile i-a promis coanei Saveta c` o ia de nevast`; }tire negativ`: Acum nu vrea s` se mai [nsoare, c` ea ]i-a pus din\i ]i m`n@nc` mult!
115
8. }tire pozitiv`: Ea era infatuat`, zicea c` nu ]tie s` pl@ng`; }tire negativ`: El i-a dat o palm` ]i a [nv`\at-o!
9. }tire pozitiv`: Deputatul Guril` i-a urat babei Veta s` trìasc` 100 de ani; }tire negativ`: Baba Veta l-a scuipat ]i l-a alungat, pentru c` ea avea deja 99! 10. }tire pozitiv`: Ziari]tii au aflat de ce Maricica avea ochiul v@n`t c@nd a ie]it de la Starea Civil`; }tire negativ`: A pocnit-o Georgel ca s` zic` DA! 11. }tire pozitiv`: Manuela este fat` bun`; }tire negativ`: Pentru c` se culc` cu unul ]i cu altul, lumea [i zice curv`!
116
PROCESUL
C@nd b`rbatul []i bate femeia, ea poate reac\iona [n dou` feluri: ori tace m@lc, ori fuge la m`-sa. Asta [n general. C` mai sunt ]i excep\ii. De exemplu, ce se [nt@mpl` dac` el trìe]te sub acela]i acoperi] ]i cu soacra? Unde mai fuge nevasta? A\i ghicit: la tribunal. Haide\i s` intr`m ]i noi ]i s`-i afl`m ofurile... JUDEC~TORUL: Urmeaz` Dosarul nr. 13, av@nd ca p`r\i [n proces pe numita Corcodel Sonia... SONIA: Prezent. JUDEC~TORUL: ... ]i pe numitul Corcodel Nae. NAE (cherchelit): Prezent, h@c!... JUDEC~TORUL: P`r\ile fiind de fa\`, [ncepem judecarea pricinei... (C`tre femeie.) Da, doamn`, v` ascult... SONIA (nec`jit`): Domnule judec`tor, nu mai pot s` mai trìesc al`turi de netrebnicul `sta, a devenit insuportabil. JUDEC~TORUL: Dar ce v-a f`cut? SONIA: Dar ce nu mi-a f`cut! De c@nd m-a [n]elat am numai necazuri. JUDEC~TORUL:V-a [n]elat cu alt` femeie? SONIA: Nu, m-a [n]elat de m-am m`ritat cu el. NAE (intrigat): Nu-i adev`rat, dom judec`tor, h@c! ...ea m-a [n]elat pe mine. JUDEC~TORUL: Domnule, te rog, aici vorbe]ti numai c@nd
117
[\i dau eu cuv@ntul, ai [n\eles? (C`tre femeie.) Da, doamn`, continua\i.... Dar mai concret. SONIA: Mai concret, domnule judec`tor, se [mbat` ca porcul ]i face scandal. NAE (iar nemul\umit): Aoleu, ce minte, h@c!... JUDEC~TORUL (dojenitor): Domnule, \i-am zis s` nu mai intervii. Aici vorbe]ti doar c@nd [\i spun eu! (C`tre femeie.) Da, doamn`, continua\i... SONIA: }i nu vrea s` munceasc`. NAE (c`tre judec`tor, ambi\ios): Ba vreau, s` trì\i, h@c!... dar nu g`sesc serviciu! SONIA ([n zeflemea): A], ]i c@nd g`se]ti, nici m@ncarea pe care o m`n@nci n-o sco\i! (C`tre magistrat.) Ba mai umbl` ]i cu co\c`rii! JUDEC~TORUL: Ce co\c`rii? SONIA: Cu munca. Dac` v` spun ce a pus la cale ultima dat`, v` cruci\i. JUDEC~TORUL: Ce a pus la cale? SONIA: Auzi\i ce i-a trecut prin minte neispr`vitului: A venit [ntr-o sear` acas` de la c@rcium`, c` din alt` parte nu prea ]tie, ]i mi-a zis vesel de parc` [i f`tase vaca: - Nevast`, am g`sit servici! S`-mi faci pachet c` de m@ine [ncep munca. JUDEC~TORUL: }i n-a [nceput-o? SONIA: Sta\i s` vede\i. ...Impresionat` de bucuria lui, nu am [ndr`znit s`-l mai [ntreb unde o s` lucreze, ce o s` lucreze. ...M-am g@ndit c` poate ]i-a dat ]i el seama c` trebuie s` se [ndrepte, c` trebuie s`-]i asume responsabilitatea de b`rbat, de tat` la copii... }i l-am [ncurajat. {n fiecare diminea\` i-am pus m@ncare bun` la pachet, [n fiecare diminea\` l-am condus p@n` la poart`, c`, de, [mi pleca omul la servici. Iar c@nd s`-mi aduc` salariul, cum crede\i c` a venit?
118
JUDEC~TORUL: Cum? SONIA (indignat`): R`v`]it de parc` [l h`rt`niser` c@inii, smiorcìndu-se c` a fost b`tut, c` i-au furat ho\ii banii! JUDEC~TORUL: }i n-a fost a]a? SONIA: Dar de unde! Sec`tura nici m`car nu cùtase de lucru,[ncerca s` m` prosteasc`! JUDEC~TORUL: }i unde se ducea? SONIA: Unde s` se duc`?! Pe falez`! Acolo ne purta el nou` de grij`, juc@nd table la umbra ciupercilor, ascult@nd muzic` la megafoane, m@nc@nd m@ncarea de la gura copiilor, m@nca-r-ar foc s` m`n@nce! JUDEC~TORUL: Mda... Alt motiv de divor\ mai ave\i? SONIA: Da, domnule judec`tor, m` bate! (Ar`t@ndu-]i v@n`tìle.) Uita\i ce-i la gura mea, uita\i ce-i la ochii mei... JUDEC~TORUL:{mh[... (C`tre Nae.) Ce ai de zis, domnule, la cele expuse de so\ie? NAE: Numai minciuni, h@c!... JUDEC~TORUL: Te aten\ionez c` aici e]ti la tribunal, c` trebuie s` spui adev`rul ]i numai adev`rul. NAE: Numai minciuni a spus nevast`-mea, h@c!...C` ]i c@nd s-a m`ritat tot cu fof@rlica a umblat!... A v`zut c`-i cam trecuse vremea, c` n-o lua nimeni... ]i cum m-a [nt@lnit pe mine, tinerel ]i necopt, h@c!... a profitat ]i mi-a sucit min\ile. SONIA: (ironic`): S`racul!... NAE: Abia dup` ce am semnat actele am descoperit cu ce b`tr@nitur` m-am [nsurat: cu un an era mai mare ca mine, domle judec`tor! SONIA: Un an, mare scofal`! Dar c` eram frumoas` de ce nu spui?! NAE ([n zeflemea, a\@\`tor): Erai pe dracu: o boc@rnat` pistruiat`!
119
SONIA (ofensat`, amenin\`toare): Fir-ai s` fii de be\ivan... JUDEC~TORUL (lini]titor): V` rog, v` rog... (C`tre Nae.) }i dumneata de ce bei, domnule? NAE: Din cauza ei, h@c!... c` altfel nu m` mai recunoa]te. SONIA (iar amenin\`toare): Ei nu, c` tu m` aduci [n stare s`... JUDEC~TORUL: V` rog, v` rog... (Iar c`tre Nae.) }i aici tot din cauza asta ai venit cu damful [n nas? NAE: Nu, s` trì\i, h@c!... aici din cauza corup\iei. JUDEC~TORUL: Ce corup\ie? NAE: Pì de acas` ]i p@n` la tribunal... c@rcium` colo, c@rcium` colo ... am tras o hara]pilc`. Phu, dar a dracu foc! SONIA: Mai mare ru]inea! NAE: Nu ]tiu ce-o s` m` fac c@nd m-oi [ntoarce, h@c!... c` iar m` [mpiedic de ele. JUDEC~TORUL: Ei, c` parc` alte drumuri n-or mai fi! NAE: Mai sunt, s` trì\i, h@c!... dar p-acolo m` r`t`cesc! SONIA: Vede\i, domnule judec`tor, cum se poart`?! Blestemat` fie ziua [n care l-am cunoscut, c` mi-a distrus via\a. }i mai stric` ]i educa\ia copiilor. NAE (iar a\@\`tor): Care copii?! JUDEC~TORUL: Copiii dumitale; aici scrie negru pe alb c` ai cinci bìe\i. NAE: Nu-s ai mei. SONIA (ars`): Ba ai lui sunt, domnule judec`tor! NAE: Nu recunosc. SONIA: Ba s` recuno]ti, nesim\itule! JUDEC~TORUL: Sta\i lini]tit`, doamn`, eviden\ele sunt clare: to\i copiii poart` acela]i nume, to\i sunt recunoscu\i. NAE: Sunt, s` trì\i, h@c!... dar eu n-am f`cut niciunul, ea i-a f`cut pe to\i!
120
SONIA: Ptu, spurcatule!... Uita\i a]a [mi m`n@nc zilele cu el, domnule judec`tor. Nu ]tiu ce s` m` mai fac, c` m-a [mboln`vit de inim`. }i pe deasupra mai face ]i scandal, mai sare ]i la b`taie. NAE: Ho, ho, ho, cu minciunile! (C`tre magistrat.) Nu-i adev`rat, domjudec`tor, h@c!... numai o dat`, [n rest viceversa. JUDEC~TORUL (surprins): Poftim? NAE: Da, da: vi-ce-ver-sa! C` asta ]i cu m`-sa sunt dou` scorpii, care trebuie b`tute [n gur` ca pe coas`. JUDEC~TORUL: Ce \i-au f`cut? NAE (vìc`rit): M-au b`tut, domle judec`tor, m-au b`tut! JUDEC~TORUL: Nu se poate! NAE: Ba se poate! C` nu ]tiu cum au mirosit c` eu c@nd sunt beat nu \in minte. JUDEC~TORUL: }i ce leg`tur` are asta cu b`taia?! NAE: Are, s` trì\i, h@c!... c` atunci prindeau curaj. }i poc!, dup` ceaf`, buf!, pe spinare, adormeam vream-nu-vream! Iar a doua zi, mam` -mam`, m` dureau oasele de abia m` d`deam jos din pat. Am [ncercat eu s` aflu ce se [nt@mpla, s` dezleg misterul, h@c!... dar de fiecare dat` soacr`-mea s`rea repede cu gura: Te-ai [mb`tat ca porcul, ai c`zut prin ]an\uri, te-a tras curentul ]i acum te prefaci c` nu ]tii de unde-\i vine bete]ugul?! }i [nghi\eam g`lu]ca! JUDEC~TORUL: }i cum le-ai descoperit? NAE: Cu flagrantul, a]a cum m-a [nv`\at v`ru-meu, c` ]i el a umblat cu capul spart! JUDEC~TORUL: Adic`? NAE: Adic` m-am [ntors [ntr-o sear` din ora] pref`c@ndu-m` cherchelit, cu s`m@n\` de scandal. }i zi-i c@teva vorbe dulci soacr`-mi, coboar` ]i c@\iva sfin\i din calendar
121
pentru nevast`-mea, h@c! ... a]teptam s` sar` la mine, s` le prind [n fapt. JUDEC~TORUL: }i au s`rit? NAE: A], hoa\ele au ie]it afar`, m-au l`sat s` m` [nv@rt prin cas` ca s` m` ia ame\eala, s` obosesc ]i s` m` culc. Nae, schimb` tactica, h@c!... altfel latri degeaba!, le-am priceput eu vicle]ugul. }i m-am lungit [n pat. De-acum dumnealor []i frecau palmele fericite, eram servit gata. Ba, ca s` le a\@\, la scurt timp am [nceput s` ]i sforì. JUDEC~TORUL: }i te-au atacat? NAE: Phu, at@t le-a fost, h@c!... au n`v`lit [nùntru de parc` sunasem adunarea, s-au n`pustit asupra mea ca ni]te s`lbatice! }i poc!, cu f`c`le\ul, trosc!, cu b`t`torul de covoare..., cre]teau cucuiele ca nucile, nu ]tiam cum s` mai ies de la [nghesuial`! Noroc c` a h`mìt c@inele ]i le-a distras aten\ia, altfel nici vorb` s` m` ridic [n picioare! JUDEC~TORUL: }i? NAE: }i c@nd m-au v`zut c` eram treaz, au [ncremenit! P@n` s` se dezmeticeasc`, am [ncuiat repede u]a ca s` nu aib` sc`pare, le-am dezarmat, h@c!... ]i am preluat comanda. Prima care a intrat [n focuri a fost soacr`mea, c` [i trecuse frica ]i \inea clon\ul sus, credea c` m` sperii. Dar eu nu m-am speriat, s` trì\i, h@c!... am pocnit-o cu f`c`le\ul pe c`rarea capului de-a luat-o b@\@iala ]i a c`zut, fleo]c, jos. Apoi a venit r@ndul nevesti-mi. Asta, mai t@n`r` ]i mai v@njoas`, a [ncercat s` \in` piept. }i uita\i cu ce s-a ales. Plus f`c`le\ul, plus l@ng` m`-sa! Ce mai, [n c@teva minute am umplut podeaua cu ele! Dar am ]i intrat la griji, s` trì\i, h@c!... c` nu voiau s` se mai scoale. Am tras eu de una, am
122
tras de alta, degeaba, nu d`deau niciun semn de via\`. Le-am udat ]i cu ap`, tot degeaba, tot nemi]cate z`ceau.Aoleu, Nae, te-ai nenorocit cu m@na ta, dac` au murit, un pogon de p`m@nt [\i trebuie ca s` le [ngropi! JUDEC~TORUL: Ce ave\i de zis, doamn`? SONIA (ru]inat`, cu regret): Mama m-a [nv`\at, domnule judec`tor! JUDEC~TORUL: Mda... {n condi\iile astea cred c` divor\ul nu este solu\ia cea mai indicat`. G@ndi\i-v` c` ave\i cinci copii! Spre binele lor, v` sugerez s` v` schimba\i atitudinea, s` deveni\i mai responsabili. Haide\i, [mp`ca\i-v` ]i termina\i cu scandalurile. NAE (se supune apropiindu-se de nevast`, [ntinz@ndu-i m@na [n semn de pace). SONIA (accept` [mp`carea privindu-l chior@], nu prea [nc@ntat`). NAE (z@mb`re\): Gata, dom judec`tor, ne-am [mp`cat, h@c!... dar acum n-o pup c` e buzat`! SONIA (ridic` palma gata s`-l plesneasc`). JUDEC~TORUL (potolitor): Hei, hei, hei... SONIA (pleac` [mbufnat`). JUDEC~TORUL (c`tre Nae, dojenitor): Mì omule, nu te mai purta a]a. Fii ]i dumneata mai respectuos. Iar dac` te sup`r` ]i nu te po\i ab\ine, n-o mai lovi peste gur`, c` la]i semne. Atinge-o ]i dumneata [n alt` parte, la posterior, de exemplu. NAE: Domle judec`tor, dumneavoastr` ave\i dreptate, numai c` asta a mea nu e rea de posterior, s` trì\i, h@c!..., asta-i rea de gur`, fir-ar a dracului!
123
C~|ELUL
Doamna ]i-a luat c`\el, Unul mic ]i frumu]el, Unul care s-o iubeasc` }i de ho\i s` o p`zeasc`; {ns` ]mecherul, nebunul S-a dat bine cu st`p@nul, }i c@nd o vede cu altul, D` de veste cu l`tratul!
124
PLIMB~RE|UL
C@nd urca [n deal, trecea pe la Sanda; C@nd mergea pe vale, o vizita pe Manda; C@nd [i era foame, iubea o ochioas`; C@nd l-au ciom`git, se [ntorcea acas`!
125
DIALOGURI - 3 1. - Iubitule, tu mai \ii la mine? - Mai \in dac` nu ceri bani! 2. - M`mico, d`-mi cinci lei. - C@t? Patru lei?! Ce s` faci cu trei lei?! Nu-\i ajung doi lei? Ia de la mama un leu! 3. - M`mico, po\i s`-mi spui ce [nseamn` taboo? - Taboo?! ...Ceva despre care nu se vorbe]te. - Aha, de-aia a amu\it doamna profesoar` c@nd i-au c`zut din geant` prezervativele! 4. - De ce e]ti a]a de vesel, dragule? Ori mi-ai luat vreun cadou? - Nu, \i-am g`sit serviciu!
126
5. - Phiii, ce bìe\el frumos ai! Seam`n` cu italianul! - Da, cere toat` ziua macaroane! 6. - Bunicule, bunica a luat pensia ]i nu vrea s`-mi dea nimic! - Nici eu! 7. - T`ticule, ce este un act sexual? - Un act sexual?!... Dac` o s` te [nsori, e ceva gratis; dac` n-o s` te [nsori, e ceva cu bani! 8. - Ai auzit , vecine, blonda de la etajul trei a fost dat` disp`rut`. O caut` poli\ia peste tot! -Aiurea! De o s`pt`m@n` este plecat` la munte cu sectoristul! 9. - M`, ce rù [mi pare c` a murit vecinul Costic`... - Da, m`, ]i mie la fel. A murit ]i n-a aflat c` trìam cu nevast`-sa!
127
10. - L-ai auzit, mam`, pe tr@ntorul de b`rbatu-meu ce vrea s` fac`?! - Ce vrea s` fac`? - Vrea s` intre [n politic`! - Da poate s` intre oriunde, numai s` plece de-acas`! 11. - Vecin`, cred c` b`rbatu-meu se destr`b`leaz` cu o poli\ist`. - Ai indicii? - Pì [mi vine acas` t@rziu ]i cu urme de c`tu]e! 12. - Bunicule, s`-mi dai de-o [nghe\at`, c` vine tanti po]t`ri\a cu pensia. - Pleac`, m`, de-aici, c` tanti po]t`ri\a nu vine cu pensia, vine la mine!
128
{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 10 1. }tire pozitiv`: De c@nd s-a m`ritat cu I\ic, Marieta [i serve]te m@nc`rurile numai cu m`m`lig`; }tire negativ`: A citit undeva c` m`m`liga proste]te! 2. }tire pozitiv`: Primul ministru a [nceput s` fac` investi\ii; }tire negativ`: {]i face pu]c`rie! 3. }tire pozitiv`: C@nd au apucat-o durerile facerii, Maricica a strigat la Georgel c` i s-a rupt apa; }tire negativ`: Foarte grijuliu, Georgel a chemat instalatorul!
129
4. }tire pozitiv`: Georgel a aflat c` nevast`-sa are un amant bogat; }tire negativ`: }i a pedepsit-o ca s`-i care averea acas`! 5. }tire pozitiv`: C@nd era [n campanie electoral`, pe domnul Tr`nc`nici [l durea sufletul de oamenii nec`ji\i; }tire negativ`: De c@nd a ajuns [n Parlament... [l doare [n cot! 6. }tire pozitiv`: De c@nd s-a c`s`torit, Jenel a devenit cel mai bun la joc; }tire negativ`: Joac` dup` cum [i c@nt` nevasta! 7. }tire pozitiv`: Mo] Vasile pomenea [n somn numele unei femei tinere; }tire negativ`: }i baba l-a plesnit peste gur`!
130
8. }tire pozitiv`: Domni]oara Cucu s-a m`ritat virgin` la 50 de ani; }tire negativ`: Dup` prima noapte de dragoste, pe b`rbatul sù l-a luat salvarea! 9. }tire pozitiv`: C@nd era singur`, Marinela era o foarte bun` consumatoare de ceai; }tire negativ`: De c@nd s-a m`ritat cu un rus, ea a devenit o foarte bun` consumatoare de votc`!
131
VR~JITOAREA
Ca un blestem, de c@nd e lumea ]i p`m@ntul, omul este [ntr-o permanent` cùtare. Caut` s` fie fericit. Caut` s` fie st`p@n peste al\ii. Caut` doctorul c@nd este bolnav. Caut` popa c@nd p`c`tuie]te. Iar c@nd este la ananghie ]i nu mai ]tie [ncotro s` o apuce, alearg` ]i la vr`jitoare. }i cum Dumnezeu a [mp`r\it leacul numai la \ig`nci, [ncearc` s` mai recupereze din pagub` ca domnul Lache Chelu, apel@nd la justi\ie. JUDEC~TORUL: Urmeaz` Dosarul nr. 150, av@nd ca p`r\i [n proces pe numitul Chelu Lache... LACHE: Prezent. JUDEC~TORUL: ... ]i pe numita Urzic` Manda. MANDA: Prezent JUDEC~TORUL: P`r\ile fiind de fa\`, [ncepem judecarea pricinei. (C`tre Lache.) Ce pretinzi de la dumneaei? LACHE: S`-mi dea banii [napoi, domnule judec`tor, c` m-a [n]elat, e o escroac`. MANDA (ofensat`): Cine te-a [n]elat, m` hodorogule?! (C`tre judec`tor.) Nu v` uita\i [n gura lui, dom judec`tor, c` minte. JUDEC~TORUL: Femeie , taci! Aici vorbe]ti doar c@nd [\i dau eu cuv@ntul. (C`tre Lache.) Spune, cum s-au [nt@mplat lucrurile?
132
LACHE: Totul a pornit de la anun\ul pe care l-a dat la ziar, domnule judec`tor. Acolo zicea c` face, c` drege... ]i m-a prostit. MANDA: Nu-i adev`rat, dom judec`tor, i-am f`cut servicii complete. JUDEC~TORUL: Adic`? MANDA: Adic` ce mi-a cerut. JUDEC~TORUL: }i ce \i-a cerut? MANDA: S`-i ghicesc trecutu ]i viitoru. JUDEC~TORUL: }i i-ai ghicit? MANDA: Cum s` nu! (C`tre Lache, zbor]it`.) Zi-i, m`, domnului judec`tor ce \i-am ghicit. (Apoi enumer@nd pe degete turuit.) |i-am ghicit c` a murit m`-ta? |i-am ghicit! |i-am ghicit c-ai fost tablagiu? |i-am ghicit! |i-am ghicit c-ai \inut dou` neveste? |i-am ghicit! |i-am ghicit c` te-au [n]elat am@ndou`?... LACHE: Domnule judec`tor, dep`]e]te m`sura... JUDEC~TORUL: Femeie, taci! MANDA: Eu tac, dom judec`tor, da s` spun` adev`ru. C` eu i-am ghicit. LACHE (ne[ncrez`tor): Mi-ai ghicit! Alea s-au nimerit. MANDA: Cum s-au nimerit, m` copoiule!? (C`tre judec`tor.) Vede\i, dom judec`tor, ce neam prost e! S` nu-l las eu s` crape fierea-n el cu argintu viu. JUDEC~TORUL: Ce-i cu argintul viu?! MANDA: I-au dat argintu viu ìa pe care i-a amendat c@nd era poli\ai. C@nd a venit la mine era coc@rjat ]i galben ca rahatu. O noapte [ntreag` mi-a trebuit s`-i fac desc@ntece, ca s`-l cur`\. LACHE: Nu min\i! Trei zile ]i trei nop\i m-ai \inut [nchis [n cas`! MANDA: Ca s` nu te vaz` nimeni.
133
JUDEC~TORUL: De ce s` nu-l vad` nimeni? MANDA: Pentru c` a]a i desc@ntecu. JUDEC~TORUL (c`tre Lache): }i te-a cur`\at? LACHE: M-a cur`\at de bani! Ba m-a mai b`gat ]i-n spital. Dou` s`pt`m@ni am stat internat, m-au spart cu injec\iile! JUDEC~TORUL: De la argintul viu? MANDA: Nu, dom judec`tor, de la ploaie. JUDEC~TORUL: Cum de la ploaie?! MANDA: De la ploaie, c` e n`t`rù. De unde s` aib` el minte dac` toat` via\a a stat [n mijlocu drumului, l-au [njurat ]oferii! LACHE: Domnule judec`tor, m` jigne]te... JUDEC~TORUL: Femeie, poart`-te civilizat. MANDA: Eu m` port , domjudec`tor, c` sunt o doamn`. Dar dumnealui m` calc` pe nervi. }i cu de-alde dumnealui, m` port ca dumnealui. JUDEC~TORUL: Adic`? MANDA: Adic` [i dau peste bot c@nd minte. JUDEC~TORUL: }i cum s-a [mboln`vit? MANDA: Nu v-am zis: de la ploaie. C@nd a plecat de la mine, afar` ploua cu g`leata. Eu i-am spus s` a]tepte p@n` se opre]te, dar n-a vrut s` [n\eleag`. JUDEC~TORUL: }i n-ai putut s`-i dai o umbrel`? MANDA: De ce s`-i dau umbrel`?! Ce, eu sunt cas` de binefaceri?! Dac` n-o mai aducea [napoi?! LACHE: Vede\i , domnule judec`tor, ce inim` are! MANDA (r`stit): Ce inim` am, m`, ce inim` am? Eu \i-am purtat de grij`, dar dac` tu e]ti c`pos, ce s`-\i fac?! Dac` voiam s` te jecm`nesc, te jecm`neam c@nd ai venit la mine tremur@nd de-\i cl`n\`neau din\ii [n gur`. {\i ziceam c` ai friguri ]i azi [\i m@ncam coliva! (C`tre
134
judec`tor, milostiv`.) Daeu nu m` bucur de necazu omului, dom judec`tor, i-am spus c` nu e de desc@ntec, c` e r`ceal` ]i c` trebuie s` se duc` la doctor. JUDEC~TORUL: Bine, bine.... (C`tre Lache.) Mai ai de reclamat vreun prejudiciu? LACHE: Cum s` nu! C` ce [ndrug` dumneaei se [nt@mpl` abia c@nd se [ngroa]` gluma, ca s` nu dea de belea. {n rest, la toate are leac! Contracost, bine[n\eles. JUDEC~TORUL: Ce \i-a mai f`cut? LACHE: Mi-a zis c` apar [n c`r\i cu cununiile legate. JUDEC~TORUL: }i? LACHE: }i ca s` mi le dezlege, i-am dat ]i bani ]i m-a pus s` aduc ]i o gìn`. JUDEC~TORUL (c`tre Manda): O gìn`?! MANDA: A]a se procedeaz`. Ca s` trec blestemele de pe capu lui pe capu gìnii. LACHE: }i cu gìna ce- ai f`cut? MANDA: Am sacrificat-o. LACHE: Mai bine zi c` ai m@ncat-o! MANDA: Pì cum vrei s` ajung` blestemele la closet?! LACHE: Vede\i, domnule judec`tor, ce neru]inat` este! A]a le spune la to\i, m`n@nc` c@te o gìn` de la fiecare! JUDEC~TORUL: }i e cu vreun rezultat? LACHE: Da de unde! MANDA: Ba e, dom judec`tor, da s` aib` r`bdare. C` la dumnealui nu e treaba numai cu cununiile, mai are ]i alt necaz. Cel mai mare. JUDEC~TORUL: Anume? MANDA: Anume, i s-a rablagit calapodu. JUDEC~TORUL: Ce i s-a rablagit??! MANDA: Calapodu. Nu mai e vesel.
135
JUDEC~TORUL (l`murit): Aa... MANDA: }i dac` nu mai e vesel, degeaba i-am dezlegat cununiile. C` ]ti\i cum e cu femeia: ori i-o dai, ori n-o ai. A]a c`, s` a]tepte ca s`-i mai fac c@teva desc@ntece, ca s`-l dreg. LACHE: Adic` s`-\i mai dau bani!? MANDA: Pì altfel n-are leac. LACHE: Ne, ne, ne... JUDEC~TORUL (edificat): Mda... (C`tre Lache.) }i cam c@t te-au costat serviciile dumneaei? LACHE: Pì... (Socote]te [n g@nd.) cinci milioane ]i o gìn`. MANDA: }i dac` mai d` un milion, [l vindec. JUDEC~TORUL: Bine, bine... (Solemn.) {n urma audierii p`r\ilor, instan\a hot`r`]te: Se admite pl@ngerea lui Chelu Lache ]i oblig` pe numita Urzic` Manda s`-i restituie suma de cinci milioane de... MANDA (revoltat`): Ce face?! Asta e ]arlatanie pe fa\`, e b`taie de joc la munculi\a mea! JUDEC~TORUL: Munculi\a dumitale este ocult`. MANDA: Care incult`?! C` am [nv`\at de la mama, de la bunica... JUDEC~TORUL: E [n]el`torie. MANDA: Care [n]el`torie?! Amanta cu care umbli e [n]el`torie! JUDEC~TORUL: Femeie, las`-m` s` pronun\... MANDA: Ce s` mai pronun\i! O s` te reclam mai departe, o s` te spun la nevast`-ta. JUDEC~TORUL: Femeie, [ntreci m`sura... MANDA: Te aranjez eu! O s` te fac de-o s` te ui\i la daravel` cum se uit` pr`p`ditu `sta. JUDEC~TORUL (aspru): Femeie, [nceteaz`! MANDA: O s` ajungi de n-o s` te mai apropii nici de cucoan`, nici de amant`.
136
JUDEC~TORUL: Femeie, te dau afar`! MANDA: O s`-\i mai vezi s`lt@nd b`rb`\ia c@nd o s` vii pl@ng@nd la mine la poart`. JUDEC~TORUL: Femeie , ie]i! MANDA: Zece milioane [\i iau ca s` te dezleg! JUDEC~TORUL: Ie]i, ie]i! MANDA (ie]ind): {\i ar`t eu [n]el`torie!... Sforarule!, coruptule!...
137
{NSUR~TORI
S-a-nsurat din dragoste Cu o mare pacoste, Cu una care muncea Numai dac` se trezea; Apoi a luat pe alta, Iubitoare ca amanta, Care grija i-o purta Doar dac` o r`spl`tea; Acum umbl` pe centur` Dup` alt` aventur`. }i de Dumnezeu l-ajut`, O s` ia o... para]ut`!
138
OM DE TREAB~
{ntr-o zi de iarn` h@d` L-a chemat la ea o dam`, Ca s`-i crape ni]te lemne Pentru c` era v`dan`; S`ritor ]i [n putere, F`r` s`-i pese de zloat`, Omul a scuipat [n palme }i-a spart lemne ziua toat`; Seara, c@nd s` ia r`splata, Doamna i-a propus un troc; S` r`m@n` peste noapte }i s`-i bage lemne-n foc!
139
GENETIC~
Ea... a ie]it iute de minte pentru c` ta-su a [n]elat-o repede pe m`-sa; Ea... a ie]it iute de m@n` pentru c` m`-sa fura portofele; Ea... a ie]it focoas` pentru c` ]i m`-sa f`cea din posterior cu ochiul!
140
P~IDU}CA
Teatru pentru copii ______ Dramatizarea romanului P~IDU}CA
141
142
PERSONAJELE:
P~IDU}CA GRIGORE IOANA CONSTANTIN STANA GHEORGHE LIC~ NICU MARIA IOSIF ALIN COSMIN UN FL~C~U O FAT~ ALT~ FAT~ {NV~|~TORUL
6 30 26 55 53 35 18 18 18 56 6 5 19 18 17 35
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
} p`rin\ii lui } bunicii lui

_ unchiul lui _ v`rul lui
} nepo\ii Iosif
lui
SUGESTIE: unii actori pot interpreta mai multe personaje.
143
144
P~IDU}CA
Cortina se ridic`. Decorul reprezint` o uli\` de la \ar`. Pe partea dinspre fundal a scenei se afl` un gard, dincolo de care se v`d mai multe coroane de pomi fructiferi (totul este pictat pe o p@nz` fixat` ca o cortin`, care poate fi tras` dinspre mijloc [nspre margini ]i invers). {n partea st@ng`, a]ezat pe un scùnel la umbra unui cais, cu p`l`ria dat` pe ceaf`, mo] Iosif cite]te ziarul. Dornici s` stea [n preajma lui, s` asculte pove]ti, nepo\ii Alin ]i Cosmin apar din curte juc@ndu-se cu o minge, h@rjonindu-se. ALIN: Iar cite]ti ziarul, mo]ule? IOSIF: Mo] [i tac-tu! COSMIN: O s` te doar` capul! IOSIF: Ba, c@nd o s` afla\i ce scrie aici, o s` v` doar` pe voi capul! COSMIN: Ce scrie? IOSIF: Scrie c` s-a r`sturnat o ma]in` cu bomboane [n fa\a prim`riei. To\i copiii sunt acolo, []i umplu buzunarele. COSMIN (ne[ncrez`tor): Ce mincinos! ALIN: Da, e ]mecher, vrea s` scape de noi. IOSIF ([nc@ntat de iste\imea lor): Ha, ha, ha! Fir-a\i voi s` fi\i
145
de n`zdr`vani. A\i crescut mari, nu v` mai [n]eal` omul. ALIN: Mai bine las`-te de co\c`rii ]i mai poveste]te-ne [nt@mpl`ri cu Pìdu]ca... IOSIF: De ce? Ca s` [nv`\a\i n`zb@tii? Ah, dac` [l prindeam atunci c@nd mi-a culcat florile la p`m@nt, [l cumin\eam eu, nu mai era el ast`zi de poveste. COSMIN (curios): Dar de ce \i le-a culcat? ALIN: Hai, spune-ne... (Se a]eaz` am@ndoi turce]te [n fa\a mo]ului). IOSIF: S-a jucat. S-a jucat de-a r`zboiul cu al\i stru]lubatici. }i nu ]i-a g`sit alt loc unde s` se ascund`, unde s` fac` t@r@]uri dec@t [n florile mele! COSMIN: }i nu l-ai v`zut? IOSIF: L-am v`zut, dar era prea t@rziu. C@nd am ie]it din curte, pr`p`dul era deja f`cut. Mare noroc a avut c` nu am pus m@na pe el... ALIN: Dar cum s-a salvat? IOSIF: Cu fuga. Cum a sim\it primejdia, a rupt-o la fug` ]i s-a b`gat sub pode\. Iar de sub pode\... n-am putut s`-l mai scot. COSMIN: N-ai putut?! De ce? IOSIF: Pentru c` au s`rit to\i zurbagiii ca s`-l apere. COSMIN: }i te-ai speriat de ei?! IOSIF: Nu m-am speriat, dar au [nceput nebunii s` arunce cu bolovani, s` m` loveasc`, s` m` amenin\e c` [mi sparg geamurile... ALIN: }i ce-ai f`cut? IOSIF: Ce s` fac?! M-am retras [n curte, m-am pus la ad`post. COSMIN: H`, h`, h`, te-au b`tut copiii! ALIN: Bine c` ]tim acum! Cum ne superi, cum o p`\e]ti! IOSIF (surprins, privindu-i lung): M`ì n`p@rstocilor... S` [ndr`zni\i numai, ]i am eu ac de cojocul vostru! Crede\i
146
c` Pìdu]ca a sc`pat? Nici cu g@ndul nu g@nde]te c@nd... (Se uit` pe uli\`.) Ia, ia, aten\ie... Uita\i, uita\i c` se [ntoarce zv`pìatul acas`. Ia s`-l urm`rim... P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre mijloc [nspre margini at@t c@t s` se vad` [n curte masa din fa\a buc`t`riei, mas` la care stau de o parte ]i de alta bunicul Constantin si unchiul Gheorghe. {n timp ce ei pun \ara la cale ud@nd din c@nd [n c@nd vorbele cu zìb`rel, din dreapta, de pe uli\`, apare Pìdu]ca. Este plin de praf, cu p`rul v@lvoi ]i cu \inuta [n dezordine. P~IDU}CA (se apropie de mas`). CONSTANTIN (uimit, dojenitor): Ce-i cu tine [n halul `sta, m`?! P~IDU}CA: M-am jucat. ({ntinde m@na ca s`-i ia paharul). CONSTANTIN ([mping@ndu-l [napoi): Ne, ne, ne, asta nu-i pentru copii. P~IDU}CA: Dar mi-e sete! CONSTANTIN: Du-te ]i bea ap`. P~IDU}CA (nemul\umit): Eee... (Insistent.) M`car o gur`! CONSTANTIN: Deloc. Ce, vrei s` m` bat` bunic`-ta? P~IDU}CA: D`-o-ncolo de bab`, c` nu ne vede. GHEORGHE (bufne]te [n r@s): Aoleu, dac` te-ar auzi ce-ai zis... P~IDU}CA: Unchiule, d`-mi matale. GHEORGHE: Nu pot, m`, ce, vrei s-o p`\esc eu?! Dar hai, a]a, pentru c` [mi e]ti neam, te las ca s` pui degetul. P~IDU}CA (resping`tor): Uuf, ce neam zg@rcit! (Apoi c`tre bunic, lingu]itor.) Hai, bre, d`-mi matale... CONSTANTIN: Nu \i-am zis, m`, c` asta nu-i pentru copii... Bùtura e pentru b`rba\i.
147
P~IDU}CA ([mb`\o]at): Dar eu nu sunt b`rbat?! CONSTANTIN: (privindu-l lung, persiflator): Tu b`rbat?!... Du-te, m`, de-aici; tu nu e]ti [n stare nici m`car s` numeri p@n` la zece! P~IDU}CA: Ba sunt! Dac` num`r, [mi dai? CONSTANTIN: Dac` numeri... poate, a]a, o gur` mai mic`. P~IDU}CA: Gata, s-a f`cut! ({ncepe s` numere pe degete.) Unu, doi, trei, patru, cinci...cinci...cinci... (Uit` s` con tinue cu degetele de la m@na cealalt`). CONSTANTIN: Ei poftim, vezi c` nu ]tii?! P~IDU}CA: Ba ]tiu, dar m-am [ncurcat! A]teapt`, a]teapt`, c` num`r din nou... (Reia num`ratul tot pe degete.) Unu, doi, trei, patru, cinci...cinci...cinci... (Iar se poticne]te). CONSTANTIN (pref`cut sup`rat): Pfu, m-ai f`cut de r@s! Ie]i! Ie]i!... P~IDU}CA (cu ciud`): Ba ]tiu, bre, dar nu ]tiu cum s` continui! (Justificativ.) }-apoi socoteala asta e grea. Una mai u]oar` nu ai? CONSTANTIN (sc`rpin@ndu-se sub p`l`rie, mai indulgent): Una mai u]oar`?... GHEORGHE: Ia zi, m`, c@te \@\e are capra? P~IDU}CA (g@nditor): Capra?... (Sigur.) Dou`! CONSTANTIN (resping`tor): Ne, ne, ne, r`spunsul `sta [l ]tie ]i pisica! P~IDU}CA (revoltat): Uuf! }i ce nu-\i convine, bre?! CONSTANTIN: Nu-mi convine c` vrei s` bei pe degeaba. P~IDU}CA (ambi\ionat): Atunci, d`-mi alta! CONSTANTIN: Alta?!... Dac`-mi spui c@te \@\e are vaca, facem t@rgul. P~IDU}CA (r`mas cu gura c`scat`, for\@nd imagina\ia): C@te \@\e are vaca?...
148
CONSTANTIN (dezam`git): Ooof... P~IDU}CA: Stai, stai c` m` duc ]i le num`r! (Pleac` pas [ntins spre st@nga, merge prin spatele gardului [n ograd`). GHEORGHE (amuzat): Ambi\ios nepotul! P~IDU}CA ([n ograd`): Hìs, puturoaso! CONSTANTIN (z@mbind): I-auzi, [nva\` s` socoteasc`... (Rdic` am@ndoi paharele, ciocnesc.) Noroc! GHEORGHE: Noroc. (Beau). P~IDU}CA (revine gr`bit prin st@nga, se opre]te l@ng` mas`; c`tre bunic): Gata, ]tiu r`spunsul! CONSTANTIN (ne[ncrez`tor): Zù?! }i care este? P~IDU}CA (dintr-o r`suflare): Dou` pe o parte ]i dou` pe o parte! CONSTANTIN (privindu-l lung, analiz@nd): Dou` pe o parte ]i dou` pe o parte?... Nu se poate! P~IDU}CA (ars): Ba se poate! CONSTANTIN: Nu se poate, m`. C` azi-diminea\` c@nd am muls-o avea dou` \@\e [n fa\` ]i dou` [n spate. P~IDU}CA: Ba nu! Dou` pe o parte ]i dou` pe o parte! CONSTANTIN: Nu, nu, dou` [n fa\` ]i dou` [n spate. P~IDU}CA (furios): Cum, mì mo]ule, m` proste]ti [n fa\`?! Le-am v`zut cu ochii mei! CONSTANTIN: N-ai v`zut bine! P~IDU}CA: Ba am v`zut foarte bine! Dac` nu m` crezi, hai cu mine ]i \i le ar`t. ({l trage de m@n`). CONSTANTIN (eschiv@ndu-se): Nu, nu, acum nu se poate. E sear` ]i trebuie s` dea clo]ca \@\` la pui, o deranj`m. P~IDU}CA (surprins, [ncurcat): S` dea clo]ca \@\` la pui? Dar ce... clo]ca are \@\e? GHEORGHE: Bine[n\eles c` are, altfel cum i-ar cre]te? P~IDU}CA (curios): }i unde le \ine? CONSTANTIN: Sub aripi, unde s` le \in`?! (Cu repro].) Dar
149
cum tu umbli cu capul [n nori... cum s` le vezi?! P~IDU}CA: Uuf, mì mo]ule, m` [nnebune]ti... (Hot`r@t s` se conving`, amenin\`tor.) Dac` te prind c` umbli cu fof@rlica, o p`\e]ti cu mine, [\i cer bani pentru limonad`. (Pleac` iar pas-[ntins spre st@nga, merge din nou prin spatele gardului [n ograd`). GHEORGHE: Hai s` mai bem c@te un p`h`rel, c` nepotul nu mai vrea vin, trage n`dejde la limonad`. (Ciocnesc.) Noroc! CONSTANTIN (amuzat): Las`-l s` trag`... Poate a]a o s` se mai de]tepte. Noroc! (Beau). P~IDU}CA (din ograd`, strig` speriat de reac\ia agresiv`, g`l`gioas` a gìnii): Aoleu, bunicule, s`ri c` m` m`n@nc` clo]ca! CONSTANTIN, GHEORGHE (r@njesc, []i fac semne s`-i dea de [n\eles c` nu [l aud). P~IDU}CA (disperat): Ajutor!...ajutor!... STANA (iese din buc`t`rie d@nd perdeaua din u]` [ntr-o parte. Apoi, indignat` de nep`sarea b`rba\ilor, []i pune m@inile [n ]olduri ]i se burzuluie]te la ei.) Voi nu auzi\i, m`, ce se [nt@mpl` cu bìatul?! CONSTANTIN (toarn` iar vin [n pahare, calm): D`-l [n moa]sa pe ghea\`, a]a-i trebuie dac` e n`t`rù. STANA (cu lehamite): Ooof... P~IDU}CA: Ajutor!... STANA (alearg` [n ograd`, alung` pas`rea): Hu]ti!, hu]ti! (Apoi [l [n]fac` pe Pìdu]ca de bra\ ]i revine [n fa\a buc`t`riei, tr`g@ndu-l dup` ea, cert@ndu-l.) Vezi ce p`\e]ti dac` nu e]ti cuminte? P~IDU}CA (ar`t@nd cu m@na c`tre b`rba\i, acuzator): Bunico, mo]ii `]tia sunt ni]te mincino]i. Clo]ca nu are \@\e! STANA: Clo]ca nu are \@\e, iar ei nu au minte. (Duc@ndu-l
150
valv@rtej [n cas`.) Hai, hai s` te bag [n cazanul cu ap`, mizerabil ce e]ti! CONSTANTIN, GHEORGHE (ciocnesc din nou, beau ab\in@ndu-se s` nu r@d`). P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre margini [nspre mijloc, p@n` c@nd p`r\ile se unesc. Nu prea [nc@nta\i de cele p`timite de Pìdu]ca, Alin ]i Cosmin se [ntorc cu fa\a spre mo] Iosif [ng@ndura\i, coment@nd. COSMIN (comp`timitor): S`racu Pìdu]ca. ALIN: Numai din cauza mo]ului `la zg@rcit a p`\it-o. COSMIN: Dac` [i d`dea gura aia de vin, nu [l mai ciupea clo]ca. IOSIF: Nu, nu, dac` era de]tept nu [l mai ciupea clo]ca. ALIN (iritat): Mata ce te bagi, bre?! IOSIF: Uite-a]a!... Ca s` ]ti\i ce v` a]teapt` dac` sunte\i gur`-casc`. COSMIN: Vezi, Aline, mo]ul tot la mo] \ine! ALIN: Ni]te c`rp`no]i! IOSIF (pref`cut ofensat): Ce-ai zis, m`? (Se face c` vrea s`-l [nha\e). ALIN (se ridic` repede, fuge. Apoi jucù]): Ha, ha, ha!... Ni]te zg@rie-br@nz`! IOSIF: Hm, dup` cum v`d eu, te cam m`n@nc` pielea. Poate [\i fac ce i-a f`cut mo] Bajgaril` la culesul viilor! ALIN: Ce i-a f`cut? IOSIF: Mult mai rù dec@t ciupiturile de clo]c`. COSMIN: (holbat): Adic`? IOSIF: Adic`... (Se r`zg@nde]te.) Nu v` spun. COSMIN: Ba o s` ne spui! ALIN (arogant): C` dac` nu ne spui, o s` fie mai rù pentru
151
matale. IOSIF (privindu-i z@mbind): Zù?! }i ce-o s`-mi face\i? ALIN: Cosmine... ({i face semn s` se ridice [n picioare. Apoi [l [ndeamn` s` se apropie de bunic [mpreun`, cu m@inile preg`tite pentru box.) Pe el... IOSIF (pref`c@ndu-se [nfrico]at): Mì, mì zurliilor... ALIN: Ne poveste]ti sau...? ({ntinde bra\ul spre el, amenin\`tor). IOSIF: Oho, oho, gata, gata, v` povestesc, v` povestesc... ALIN ([mpùnat): A]a... COSMIN ([ng@mfat): Te pui cu noi... ({]i reiau am@ndoi locurile.) Hai, d`-i drumul... IOSIF: Pì..., cum s` v` zic... A]a cum [i este n`ravul, [n ziua [n care a [nceput culesul viilor, [nc` de diminea\`, Pìdu]ca nu s-a gr`bit s` dea ]i el o m@n` de ajutor, ci s-a [nhìtat cu al\i hoinari ]i ]i-au g`sit s` se joace de-a v-a\i ascunselea pe planta\ii. }i fugi [ntr-o parte, ]i fugi [n alta, ]i ascunde-te dup` butucii de vie, scuturau strugurii, f`ceau numai stric`ciuni. ALIN: }i nu i-a alungat lumea? IOSIF: I-a alungat, dar ei nu s-au potolit. COSMIN: }i cu Pìdu]ca cum s-a [nt@mplat? IOSIF: Cum s` se [nt@mple?... C@nd era gata-gata s` fie prins de c`tre ni]te femei care voiau s`-l chelf`neasc`, nu ]tiu cum a f`cut ]i a disp`rut, s-a ascuns [n via lui mo] Bajgaril`. ALIN: Aha, deci l-a chelf`nit mo] Bajgaril`! IOSIF: Nu l-a chelf`nit! COSMIN: Atunci, ce i-a f`cut? IOSIF: Ce i-a f`cut?... Cum l-a z`rit l@ng` co]urile de nuiele, s-a apropiat tiptil-tiptil din spate ]i ha\, l-a apucat de ceaf`.
152
ALIN (cu ciud`): Phii, ce mo] ho\! COSMIN (curios): }i? IOSIF: }i a [nceput s` se zbor]easc` la el: Ce cau\i, m`, [n via mea?, [l zg@l\@ia ca s` ]tie despre ce era vorba. D`-mi drumul, mì mo]ule!, se smucea Pìdu]ca, sper@nd s` scape. De ce, m`, [mi faci stric`ciuni?, [l str@ngea mo]ul ]i mai tare. Mam`!... Bunicule!..., continua pu]tiul s` se zbat`, n`d`jduind s` fie salvat. Eu ce mai beau, m`, la iarn` dac` tu [mi scuturi strugurii?, nu [l sl`bea Bajgaril` din str@nsoare, tr`g@ndu-l spre r`zor. Ajutor!, ajutor!..., striga Pìdu]ca cuprins de disperare. Ceri ajutor ?! Mama ta de hoinar... Stai c` te cumin\esc eu acum... COSMIN (cu sufletul la gur`): }i? IOSIF: }i a rupt un m`nunchi de urzici din cele rùt`cioase, le-a f`cut ]omoiog ]i i le-a b`gat [n chilo\i. COSMIN ([ngrijorat): I-a b`gat urzici [n chilo\i?! (Cl`tin@nd din cap, vìc`rit.) Aoleu... IOSIF: Apoi i le-a blagoslovit ]i cu o palm` ]i i-a dat drumul. COSMIN: I-a mai dat ]i o palm` peste ele?! S`racu! ALIN (arogant): Eu dac` eram [n locul lui, le scoteam afar`. IOSIF: A]a i-a venit ]i lui prin minte [n timp ce alerga spre mam`-sa de-i sf@r@iau c`lc@iele. {ns` c@nd s-a oprit ]i a b`gat m@na dup` ele, a p`\it-o ]i mai rù, s-a urzicat ]i la degete! COSMIN: Vai, vai, vai... IOSIF: Iar p@n` seara a fost cel mai cuminte bìat! Ca s` i se desumfle b`]icile, ca s`-i treac` usturimea, a stat numai culcat pe burt`, cu comprese cu ap` rece la poponea\`! A]a c`, ave\i grij` cum v` purta\i... ALIN: Da, da, ia-\i g@ndul de la noi! COSMIN: Pe noi nu ne prinzi!
153
IOSIF (privindu-i z@mbind): Bine, bine... ALIN ([]i [ncordeaz` aten\ia): Aud voci... Cred c` vine cineva spre noi... (Se uit` to\i pe uli\`). IOSIF: A, e zv`pìatul de Pìdu]ca! ALIN: }i cel dup` care se \ine? IOSIF: ~la e v`ru-sù Lic`, liceanul. COSMIN: Unde s-or fi duc@nd? IOSIF: Pì... s`-i urm`rim... LIC~ (intr` din dreapta urmat [ndeaproape de Pìdu]ca). P~IDU}CA (tr`g@ndu-l de hain`): Ia-m`, m`, ]i pe mine la ]ez`toare. LIC~: Ce s` cau\i tu, m`, la ]ez`toare?! Nu \i-am zis c` e]ti prea mic?! P~IDU}CA: Ei, a]a zici mereu! Dar c@nd m-ai trimis la Maria, nu eram prea mic? LIC~: Oof, tu e]ti ca r@ia pe om s`n`tos! P~IDU}CA: M` iei? LIC~: Pì ce o s` fac?! Dar s` stai cuminte, altfel... P~IDU}CA: Stau, stau. P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre mijloc [nspre margini at@t c@t s` se vad` interiorul [nc`perii [n care este organizat` ]ez`toarea. P@n` s` soseasc` ]i al\i tineri, [n camer` sunt deja cu bun` dispozi\ie trei fete ]i doi fl`cì. UN FL~C~U: M`, eu m` duc dup` Lic`... Ce-o fi de [nt@rzie?! (Iese [n uli\`, [l [nt@lne]te.) Hai, mì liceu, c` tocmai veneam dup` tine. ({]i dau m@na, apoi intr` to\i trei [n [nc`pere). LIC~: Salutare, amice! (D` m@na cu Nicu.) Bun`, fetelor! (S`rut` m@na Mariei ]i celor dou` domni]oare).
154
P~IDU}CA (se a]eaz` pe un scùnel, [n dreapta, aproape de intrare). MARIA (c`tre Nicu ]i ceilal\i fl`cì, cu afront): Vede\i, m`, ce [nseamn` s` te ]cole]ti la ora]? Mai vedeam eu m@n` pupat` de de-alde voi?! NICU: Mì Marie, eu la pupatul m@inilor nu prea m` pricep, dar dac` te-oi pupa o dat` pe gur`, o s` m` lauzi la tot satul! MARIA: Da, da, coada furcii o s` te laude la tot satul! LIC~ (protector): Ia las` fata [n pace, mì belea! NICU: Pì se putea s` nu te amesteci tu? C` de c@nd ai venit, tot cu ochii la tine ]ade. MARIA (aprig`): Ce-\i trece prin minte, smintitule?! NICU: Las`, las`, c` ]tiu eu... LIC~ ([nfumurat): Ei, parc` ai fi bab` codoa]`, le vezi ]i le ]tii pe toate. MARIA (aprins`): Ce vede ]i ce ]tie, m`?! LIC~: Oho, oho, nu te zb@rli a]a la mine c` m` sperii ]i-mi sare inima! NICU (a\@\`tor): }i []i revine numai dac`-l s`ru\i! MARIA ([nfuriat`): Fir-a\i voi s` fi\i de neru]ina\i... Sta\i, sta\i c` v` ast@mp`r eu acum... (Se abate cu furca asupra lor). LIC~ ([i prinde furca, o dezarmeaz`): Nicule, las-o [n seama mea... NICU: Cere-i s` pl`teasc`. FL~C~UL: Da, da, s` te s`rute. LIC~ (ling@ndu-]i buzele): Ai auzit? MARIA (retr`g@ndu-se [ncet spre perete): Nici s` nu te g@nde]ti... LIC~ (scoate din buzunar o cutiu\`, o deschide pu\intel, apoi apuc` de ceaf` un ]oricel ]i-l trage afar`): Ei, m` s`ru\i sau \i-l bag [n s@n?
155
MARIA ([ng`lbenit` de fric`): E]ti nebun?! ({]i acoper` decolteul cu palmele). P~IDU}CA (urm`re]te [ncordat ce se petrece, interesat s` vad` cum se s`rut` o fat`). LIC~: M` s`ru\i sau...? ({i atinge degetele cu blana ]oricelului). MARIA ([ngrozit`): Au! Te s`rut, te s`rut! LIC~: Ha, ha, ha, hai c` [ncepi s`-mi placi! ({nchide ochii ca s` o [ncurajeze). MARIA (rotindu-]i privirea prin camer`, a]tept@nd parc` s`-i sar` cineva [n ajutor): Du, du m@inile la spate... ({l s`rut` pe obraz ]i se retrage ca ars`). LIC~: Ne, ne, ne... Ori m` s`ru\i cum trebuie, ori... ({i arat` iar ]oricelul). MARIA (str@mtorat`): Stai, stai, stai, z`p`citule, stai... ({]i face curaj, []i atinge buzele de buzele lui \uguiate). LIC~ (arunc` ]oricelul peste celelalte fete ca s` le distrag` aten\ia, apoi o cuprinde [n bra\e ]i o s`rut` [nfocat): Ai, ai, ce gur` dulce are roaiba asta... ({]i plescìe limba de pl`cere). NICU (r@z@nd): Dar \ie, Marie, \i-a pl`cut? MARIA (privindu-i chior@], ro]ie [n obraji): Scr@nti\ilor! P~IDU}CA ([nc@ntat, []i freac` palmele [ntre genunchi, chicote]te). MARIA ([l observ`, se apropie de el cu m@inile [n ]olduri): Tu cu ce treab` pe-aici, mì n`p@rstocule? P~IDU}CA ([ndr`zne\): Cu treaba mea! MARIA: Ori \i-a c`zut vreo m@ndruli\` cu tronc? P~IDU}CA (z@mb`re\): Da. MARIA: }i care-i, m`, fericita? P~IDU}CA: Secret! LIC~: A]a, Pìdu]ca, a]a, nu-i spune.
156
MARIA: Sau te-a trimis m`tu]`-ta ca s`-l spionezi pe v`rutù? P~IDU}CA (tachinat): Daa, ]i o s`-i raportez: ]oricelu, ]oricelu! MARIA ([nfuriat`): Tiii!... ({l [n]fac` de guler). P~IDU}CA (smucindu-se ca s` scape): Ia m@na de pe mine! MARIA (tr`g@ndu-l spre mijlocul [nc`perii): Fir-ai tu s` fii de mucos... Fetelor, ia veni\i [ncoace, c` dumnealui i s-a f`cut de m@ndruli\e. Haide\i, ajuta\i-m` s`-l dezbrac, c` [n seara asta vreau s` m` dr`g`lesc cu el. O FAT~: Dar de ce s` te dr`g`le]ti numai tu?! Vreau ]i eu! (Se gr`be]te s` trag` de hainele lui). ALT~ FAT~: Ba ]i eu vreau s` m` iubeasc` ({l apuc` de pantaloni). Aoleu, descurc`-te, Pìdu]ca! Supus din toate p`r\ile unei h`r\uieli dezm`\ate, \@ncul se [nv@rtea [n mijlocul lor ca [ntre p`s`ri de prad`, str`duindu-se din r`sputeri s` le \in` piept, s` le [ndep`rteze. {ngrijorat c` zbaterea [i este f`r` spor, c` nu izbute]te s` sparg` [ncercuiala, ca s` echilibreze confruntarea, ca s` aib` sor\i de izb@nd`, se aga\` de ultima speran\`, strig` dup` ajutor: P~IDU}CA: Lic`! Nicule! S`ri\i, m`! LIC~ ([ncurajator, f`r` [ns` s` intervin`): Nu te l`sa, Pìdu]ca!... Fii b`rbat!, fii b`rbat! NICU (tot f`r` s` intervin`): A]a, a]a, fii b`rbat, fii b`rbat! Ce s` fii b`rbat! L`murit repede c` pi]icherii [l sus\ineau doar cu vorba, c` erau interesa\i mai mult de [ntre\inerea [ncìer`rii dec@t de salvarea lui, []i adun` energia r`mas` ]i se [nver]uneaz` s` continue lupta. Dar nici cu
157
[mbr@ncelile, nici cu loviturile cu pumnii nu schimb` nimic, nu scap` de despuiere. Iar ca spectacolul s` fie ]i mai distractiv, c@nd [i scot ]i cucurigul la vedere, ca la un semn, fetele se retrag la perete, [l las` [n fa\a tuturor ca poz` pentru haz. Cuprins de o ru]ine de [i venea s` intre [n p`m@nt, Pìdu]ca le mai [ndur` batjocura c@t []i roti privirea dup` un loc unde s` se ascund`, apoi []i culege hainele de pe jos, ]i le bag` subsuoar` ]i p-aci \i-e drumul. P~IDU}CA (iese repede afar`, alearg` pe uli\` de-i sf@r@ie c`lc@iele). MARIA (fuge dup` el strig@nd): Pìdu]ca, stai, m`, c` vreau s` m` dr`g`lesc cu tine! (Ies unul dup` altul prin dreapta). P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre margini [nspre mijloc p@n` se une]te. IOSIF ([nc@ntat): Ha, ha, ha...iar a p`\it-o Pìdu]ca! ALIN (intrigat): Numai din cauza la vl`jganii ìa r@z`tori! COSMIN: C` nu i-au s`rit [n ajutor! IOSIF: Ha, ha, ha, cu p`\ania asta o s` ajung` de poveste [n tot satul! ALIN: Afurisit` fie Maria! COSMIN:Ea l-a b`gat [n bucluc! IOSIF: Ei, l`sa\i, l`sa\i, c` [n bucluc s-a b`gat singur. Nu l-a\i v`zut ce ]mechere]te r`spundea?! ALIN: }i dac` r`spundea ]mechere]te, ce, trebuia s`-l fac` de ru]ine? COSMIN (uimit): S`-l despoaie?! IOSIF: S`-l despoaie! C` a]a se lecuiesc muco]ii care-]i
158
bag` nasul unde nu le fierbe oala. Ce a cùtat el la ]ez`toare?! Nu i-a zis v`ru-sù c` ]ez`toarea nu e pentru copii?! COSMIN: Of, ce nesuferi\i sunt oamenii mari! ALIN: Da, vor s` faci numai ce vor ei! }i la ]coal` este la fel. Cum nu ascul\i ce zice [nv`\`toarea, cum te ia de urechi. COSMIN (holbat): Te ia de urechi?! Pì eu nici nu mai merg la ]coal`! IOSIF: Ei, nu mergi... COSMIN: Sau dac` vrea s` m` ia de urechi, fug acas`. ALIN (descurajator): Ei fugi acas`! Mai bine taci ]i stai acolo. C` un coleg de-al meu a fugit o dat`, ]i c@nd a ajuns acas`, l-a luat de urechi ]i m`-sa! IOSIF (amuzat): Ha, ha, ha, pì asta-i floare la ureche pe l@ng` ce p`time]te la ]coal` Pìdu]ca! COSMIN ([ngrijorat): E mai rù? IOSIF: Oho... A nimerit la un [nv`\`tor care a dat milit`ria jos din pod! La el [n clas` to\i copiii stau smirn`! Iar pentru cine nu este cuminte sau nu [nva\`, e jale! COSMIN: Ce-i face? IOSIF: Din c@te am auzit eu, [l \ine cu m@inile ridicate [n sus sau [n genunchi la col\ toat` ora. ALIN: Aoleu! IOSIF: Cu pedepsele astea, to\i lene]ii s-au apucat de [nv`\`tur`. COSMIN: Aline, hai s` ne juc`m cu mingea, c` eu c@nd aud de ]coal`, [ncepe s` m` doar` capul. (Se ridic` am@ndoi [n picioare ]i [ncep s` paseze mingea de la unul la altul, s` se joace). IOSIF ([i urm`re]te c@teva clipe, apoi strig` la ei ]optit, [i aten\ioneaz`): Mì, mì...
159
ALIN: (se opre]te din joc): Ce e, bre?! IOSIF: Ia uita\i-v` cine vine pe uli\`... COSMIN: A, Pìdu]ca! IOSIF: Pìdu]ca ]i cu cine? ALIN: Cu un om! IOSIF: Cu un om care este [nv`\`torul lui! COSMIN: Aoleu! (Fug am@ndoi la bunic, i se a]eaz` l@ng` scùnel turce]te). IOSIF (z@mbind): Cine ]tie ce boac`ne o fi f`cut de vine [nv`\`torul tocmai la el acas`... ALIN: Ia t`ce\i, t`ce\i. S` vedem ce se [nt@mpl`... P@nza pe care este pictat gardul se trage dinspre mijloc [nspre margini at@t c@t s` se vad` curtea cu masa din fa\a buc`t`riei. P~IDU}CA (vine pe uli\`, din dreapta, [mpreun` cu [nv`\`torul; apoi [l conduce [n curte, strig`): Mam`!... Tat`!... Am venit cu domnu [nv`\`tor. IOANA, GRIGORE (ies din buc`t`rie d@nd perdeaua din u]` [ntr-o parte). {NV~|~TORUL: Bun` ziua. IOANA (bucuroas`): Bun` ziua. GRIGORE (se apropie, d` m@na cu el): S` trì\i... Bine a\i venit pe la noi. {NV~|~TORUL: Bine v-am g`sit. GRIGORE: Lua\i loc, lua\i loc... (Se a]eaz` am@ndoi pe tabure\ii afla\i de o parte ]i de alta a mesei). IOANA (pleac` [n buc`t`rie [nso\it` de Pìdu]ca). {NV~|~TORUL: Cum v` mai merge? GRIGORE: Cum s` ne mearg`... Ca la toat` lumea: munc` mult`, bani pu\ini! (Z@mbe]te).
160
{NV~|~TORUL: A]a este, a]a este... Dar ne descurc`m noi! GRIGORE: Trebuie s` ne descurc`m! IOANA (revine cu o tav` pe care se afl` o sticl` cu rachiu ]i dou` pahare): Haide\i, servi\i c@te un p`h`rel... {NV~|~TORUL (ia paharul). GRIGORE ([l urmeaz`). {NV~|~TORUL: Noroc! GRIGORE: Noroc ]i s`n`tate! (Ciocnesc, beau rachiul ca pe du]c`). {NV~|~TORUL (expir@nd arsura): Phu!, bun, tare... GRIGORE (imit@ndu-l): Tare, arde pe unde ajunge! {NV~|~TORUL: Acesta e bun ca medicament pentru m`sele, pentru stomac... GRIGORE: Pì de-asta l-am f`cut ]i noi, c` [nt`re]te m`selele, [nt`re]te stomacul... IOANA (r@z@nd): Da, ]i [nmoaie picioarele! P~IDU}CA: (st` ascuns [n spatele maic`-si, trage cu urechea la conversa\ie m@nc@nd un biscuit luat pe furi] din buzunarul de la ]or\ul ei). {NV~|~TORUL (pl`cut impresionat de primirea f`cut`): Dup` cum cred c` a\i constatat citind notele din carne\el, bìatul dumneavoastr` este un elev s@rguincios, silitor. Mai ajunge el din c@nd [n c@nd la col\ pentru n`zb@tii, dar la [nv`\`tur` este printre cei mai buni din clas`. Iar eu, \in@nd seama de calificativele ob\inute, nu pot dec@t s` v` felicit ]i s` v` [n]tiin\ez c` o s`-i acord premiul [nt@i. IOANA (bucuroas`, umpl@nd iar paharele): Haide\i, mai servi\i c@te un p`h`rel... {NV~|~TORUL (ia paharul): S` [nve\e ]i s` ia [n fiecare an premiul [nt@i! GRIGORE ([mb`\o]at, m@ndru): Doamne-ajut`! (Ciocne]te
161
cu dasc`lul. Beau iar rachiul cu poft`). P~IDU}CA (fericit, [ntinde m@na u]urel p@n` [n buzunarul ]or\ului). IOANA ([l love]te u]or peste ea). P~IDU}CA ([a un biscuit ]i o trage repede. Apoi continu` s` ron\ìe ascuns [n spatele maic`-si, r@z@nd [nfundat). {NV~|~TORUL: Acum, dac` tot v-a blagoslovit Dumnezeu cu un bìat cu minte de premiant, mi se pare potrivit ca ]i dumneavoastr` s`-l [ncuraja\i, s`-i recompensa\i c@t de c@t str`dania. Uita\i, [n vara asta ]coala organizeaz` o excursie [n Moldova. Zon` frumoas`, cu m`n`stirile lui }tefan cel Mare, cu Casa memorialÌon Creang`, cu Casa memorial` Vasile Alecsandri, cu c@te ]i mai c@te obiective care pot fi vizitate. Eu m-am g@ndit c` ar fi bine s` mearg` ]i el al`turi de ceilal\i copii buni la [nv`\`tur`, s` se recreeze, s`-]i [mbog`\easc` cuno]tin\ele. GRIGORE (cu re\inere): Domnule [nv`\`tor, e frumos ce a\i pl`nuit dumneavoastr`, numai c` bìatul e prea mic pentru a pleca prin lume far` noi. IOANA: Dac` p`\e]te ceva pe acolo? {NV~|~TORUL: O, sta\i lini]ti\i, sta\i lini]ti\i, c` nu o s` fie singur. To\i copiii vor fi [nso\i\i de c`tre cadre didactice. Chiar ]i eu voi merge [n excursie. }i voi avea grij` de el. GRIGORE (tot cu ezitare): }tim noi ce s` zicem... Ne-a\i cam luat prin surprindere... IOANA (mai interesat`): }i c@t cost` plecarea asta? {NV~|~TORUL ([ncurajator): A, doar 150 de lei, c` restul suport` statul. GRIGORE (tentat): Dac` zice\i dumneavoastr` c` merit`... {NV~|~TORUL: Merit`, merit`! IOANA: }i c` n-o s` i se [nt@mple nimic rù...
162
{NV~|~TORUL: Fi\i f`r` grij`! GRIGORE: Atunci, fie cum zice\i dumneavoastr`... (Scoate banii din buzunar ]i [i num`r` pun@ndu-i pe mas`). P~IDU}CA (iar [ntinde m@na pe furi] p@n` [n buzunarul de la ]or\ul maic`-si). IOANA (iar [l love]te u]or peste ea, f`c@ndu-i semn s` stea cuminte). P~IDU}CA ([nha\` biscuitele, trage m@na repede, [l [nfulec` tot pe ascuns, fericit). {NV~|~TORUL (ia banii de pe mas`, [i bag` [n buzunarul de la hain`). IOANA (d` s` umple iar paharele cu bùtur`): Haide\i, mai servi\i c@te un rachiu ... {NV~|~TORUL: Nu, nu, mul\umesc, nu mai beau (Z@mbind.) Rachiul e bun, [nt`re]te m`selele, [nt`re]te stomacul, dar... [nmoaie picioarele, cum zice\i dumneavoastr`! }i eu trebuie s` mai ajung ]i acas`! (Se ridic` de pe scaun.) V` mul\umesc pentru ospitalitate, r`m@ne\i s`n`to]i. GRIGORE: Merge\i s`n`tos. IOANA: Mul\umim de grija pentru bìat. {NV~|~TORUL: Numai bine. (Pleac` spre poart`). IOANA,GRIGORE ([l [nso\esc p@n` [n uli\`). {NV~|~TORUL (merge pe l@ng` gard, iese prin dreapta). IOANA, GRIGORE (se [ntorc spre mas`, [n curte). P~IDU}CA (\opìe bucuros, exult@nd): Ura!, m` duc [n excursie... Ura!, m` duc la }tefan cel Mare... Ura!, m` duc la Ion Creang`... (D` iar iama la biscui\ii din buzunarul ]or\ului maic`-si). IOSIF (uimit): Phiu, ce surpriz`! P@n` mai ieri mocofanul nu ]tia s` numere \@\ele de la vac`, iar acum e premiant!
163
}i se mai duce ]i [n excursie! Phiu... (Se scarpin` sub p`l`rie). ALIN: Bunicule, ]i eu am note bune la [nv`\`tur`, ]i eu o s` iau premiu. IOSIF (hot`r@t): Dac` iei premiu, [\i dau bani s` te duci ]i tu [n excursie! ALIN (s`rind [n sus de bucurie): Ura!, m` duc [n excursie... (Alearg` spre st@nga, strig` spre culise.) Bunico, m` duc cu Pìdu]ca la }tefan cel Mare, la Ion Creang`... COSMIN ([ntristat): Bunicule, ]i eu nu merg nicìeri?! IOSIF ([ncurajator): Tu mergi cu mine la balt`, m`! Prindem pe]te ]i facem o saramur` de omor@m m`m`liga cu ea! COSMIN (exploziv, s`rind ]i el [n sus de bucurie): Ura!, ura! (Alearg` spre st@nga, strig` spre culise.) Bunico, m` duc cu bunicu la balt`! }i o s`-\i aduc pe]te, s` faci o saramur` s` omor@m m`m`liga cu ea! IOSIF (se ridic` de pe scùnel [mp`turind ziarul, uit@ndu-se la zburd`lnicia copiilor, cl`tin@nd din cap, r@z@nd): Mì, mì, mì, c` n`zdr`vani mai sunte\i... }i peste toat` h`rm`laia coboar` [ncet, [ncet
CORTINA.
Brìla, 2010
164
CUPRINS
So\ de n`dejde ....................................................................... Lùd`ro]ii ................................................................................ Evolu\ia .................................................................................... Injec\ii ....................................................................................... }tiri - 1 ...................................................................................... Programare la doctor ............................................................. Gonflabil` ................................................................................ Puteri ........................................................................................ M@nc`rime ............................................................................... }tiri - 2 ...................................................................................... Pufulic` .................................................................................... Pre]edintele ............................................................................ Soacra ...................................................................................... Grija copiilor ............................................................................ }tiri - 3 ...................................................................................... Vremuri noi .............................................................................. Noul \`ran ................................................................................ M`riti] ....................................................................................... Armata ...................................................................................... }tiri - 4 ...................................................................................... P`cate ...................................................................................... Intelectual` .............................................................................. Ipostaze ................................................................................... {nv`\`tur` ................................................................................. }tiri - 5 ...................................................................................... Testare ..................................................................................... Babele ...................................................................................... Op\iune .................................................................................... Gay ........................................................................................... }tiri - 6 ...................................................................................... Matrimoniale ........................................................................... Iubiri .......................................................................................... 9 13 14 15 17 20 25 26 27 28 31 35 36 37 40 43 47 48 49 51 54 58 59 60 62 65 71 72 73 76 79 84 165
Vecinul ..................................................................................... 85 Defini\ii - 1 ............................................................................... 86 Defini\ii - 2 ............................................................................... 87 }tiri - 7 ...................................................................................... 88 Evaluarea ................................................................................ 91 Nunt` cu dar ............................................................................ 95 Maia .......................................................................................... 96 Dialoguri - 1 ............................................................................. 97 }tiri - 8 ...................................................................................... 100 Jale mare ................................................................................. 103 Schimbare ............................................................................... 109 Lec\ie ....................................................................................... 110 Dialoguri - 2 ............................................................................ 111 }tiri - 9 ...................................................................................... 114 Procesul ................................................................................... 117 C`\elul ...................................................................................... 124 Plimb`re\ul .............................................................................. 125 Dialoguri - 3 ............................................................................. 126 }tiri - 10 .................................................................................... 129 Vr`jitoarea ............................................................................... 132 {nsur`tori .................................................................................. 138 Om de treab` .......................................................................... 139 Genetic` .................................................................................. 140 Pìdu]ca teatru pentru copii ................................................................... 141
166
DE ACELA}I AUTOR au mai ap`rut: H~ITUIALA - roman - Ed. ExLibris - 2003; B^LBÎTUL - comedie - Ed. Enos - 2003; }OARECII - comedie - Ed. ExLibris - 2005; NOMAZII - comedie - Ed. ExLibris - 2005; TRIBUNAL DE MAHALA - scenete - Ed. ExLibris - 2007; TRECEA UN C~L~TOR - versuri - Ed. ExLibris - 2007; R~T~CIRE - roman - Ed. Edmunt - 2009; P~IDU}CA - roman - Ed. Edmunt - 2010.
167
Tip`rit la: EDMUNT MEDIA SERV S.R.L. Brìla, Str. I. L. Caragiale Nr. 24 Tel./Fax: 0239 626236
168
169
170

Nelu Popoaca - O Lume de Ras

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nelu Popoaca - O Lume de Ras

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fratelui meu B`lu\`, un z@mbet [n Cer.

Texte pentru spectacole de divertisment

Editura EDMUNT 2013

Tehnoredactare: Dana BUZEA

Toate drepturile rezervate autorului.

{N B~TAIA PAMFLETULUI }TIRI - 3

Teatru pentru copii ______ Dramatizarea romanului P~IDU}CA

} p`rin\ii lui } bunicii lui

SUGESTIE: unii actori pot interpreta mai multe personaje.

S-ar putea să vă placă și