O noua sansa

V-ati gandit vre-o data in viata daca plantele pot sa iubesca si ele la fel ca animalele sau oamenii? De mic copil mi-am pus mereu intrebarea aceasta. Ma uitam mereu la regnul vegetal la copaci, frunze sau flori si eram fascinate de natura, incercam sa le inteleg. Dupa ce mi-am terminat studiile, am decis sa devin un om de stiinta si sa cercetez despre regnul vegetal, sa-mi raspund la curiozitatile ce le-aveam. Dupa ani buni, de teste si observatii, am ramas surprins de ce-am aflat. In ce-a de-a doua jumatate a unei veri, o frunza de artar s-a indragostit de un pin de brad. Acesta, pinul de brad, era unul dintre cei mai impunatori si mai frumosi dintre pini iar frunza de artar era si ea la randul sau printre cele mai cromate si gingase frunze. Odata cu lasarea serii, frunza indragindu-l de ceva vreme pe minunatul pin, si-a facut curaj si-a reusit sa-l intalnesca intrun vis. La prima vedere, pinul a incercat sa faca o impresie buna in asa fel incat, sa poata s-o cucereasca pe frunza oricand ar dorii acest lucru. In acel vis, frunza, dorea totodata sa-l cunoasca cat mai bine pe pin, sa-i cunoasca si partea interioara, deoarece nu dorea sa se indragosteasca deun pin frumos la exterior dar rau in interior. Au stat de vorba aproape toata noaptea pentru a se cunoaste mai bine, pana cand, dintr-o data a inceput sa ploua foarte puternic, iar frunza de artar, de la loviturile primite de picaturile de ploaie grele si pure, s-a trezit < Am aflat un lucru nou pentru mine, frunzelor, in ciuda nevoii pe care o au de apa, nu le plac ploile puternice, deoarece, la caderea stropilor de ploaie asupra lor, le provoaca dureri > Acum fiind treji amandoi, nu mai puteau vorbii deoarece faceau parte din specii diferite. Puteau doar sa se priveasca unul pe celalat, dorindu-si, si asteptatand cu nerabdare sa se reintalneasca din nou.

In urmatoarea noapte nu au reusit sa se intalneasca iar frunza se simtea foarte rau si trista din aceasta cauza. A ajuns sa se indragosteasca de pin si daca cumva intr-o seara nu-si vorbeau, era extreme de indispusa. Peste cateva serii pinul si incantatoarea frunza s-au reintalnit dar acesta se schimbase radical. A fost suparat din vina unei porstii ce-o facuse si-a ales sa se razbune pe sarmana frunza de artar. A facut-o sa sufere spunandu-i vorbe grele, iar aceasta nu intelegea ce s-a intamplat. ce l-a putut face sa se schimbe, de ce nu mai este tandru ca inaintea. Seara urmatoare insa, pinul, dandu-si seama ca a gresit si ca ce facuse n-a fost bine, si-a cerut iertare. Frunza a fost derutata, nu stia ce sa creada, asa ca, hotarase sa se schimbase si ea, considerand ca daca v-a reactiona si il va ierta ca inainte, tot ea v-a avea de suferit. S-a gandit pentru cateva momente iar apoi s-a decis sa nu-i ofere acum un raspuns, sa-l mai lase o vreme cu vina ce o purta. In fiecare seara, pinul ii spunea ca-i pare sincer rau pentru ce spusese si ca nici el nu intelege de ce-a facut asa ceva. Frunza a simtit ca tot ceeace pinul spunea, este adevarat si-a hotarat sa-I ierte si sa-i ofere ce-a de-a doua sansa, dar cu conditia ca acesta sa nu se indragosteasca vreodata de ea pentru ca v-a regreta. Pinul cu toatate ca, l-a inceput, nu se gandea ca vreodata ar putea s-o indrageasca pe aceasta, a fost fericit ca a primit o a doua sansa. S-a hotarat sa profite de sansa care a primit-o pentru ai demonstra ca, cu toate ca n-o iubeste, se poate purta si frumos. Frunza il iubea in continuare pe pin dar vazand cele intamplate, s-a decis sa nu mai faca nimic in privinta lui si sa lase lucrurile sa decurga de la sine. Pinul incet, incet, incepea sa se simta din ce in ce mai apropiat de frunza. Incepuse sa se indragosteasca de aceasta fara a-si de-a seama. Ajunsese la vorbele frunzei ca daca se va indragosti de aceasta va regreta. Totusi, acum tinea prea mult la ea pentru a mai baga de seama posibile consecinte. Urmatoarea seara cand si-au vorbit, pinul i-a spus acesteia tot ce simte pentru ea. La auzele acestora, frunza a fost de acord sa se iubeasca.

Insa pinul, acum, avea o nedumeriere. De ce frunza i-a spus acestuia sa nu se indragosteasca de ea ca va regreta? A stat putin pe ganduri, a analizat toate posibilitatile iar apoi, si-a dat seama despre ce a fost vorba. Vara aproape se terminase , iar toamna venea cu repeziciune, iar sfarsitul frunzei era aproape. Pinul dupa ce aflase crudul adevar, abea astepta sa soseasca seara sa poate sta de vorba cu frunza. Gandindu-se numai la pierderea acesteia, noaptea se si lasase, asa ca, se intalnisera. Frunza a inceput sa ii explice faptul ca pinul se indragostise de ea, a fost cea mai proasta decizie pe care a luat-o de pana acum, deoarece el va suferi. Pinul insa, i-a spus ca nu ii pasa si nu regreta nimic din ce-a facut pentru ca tot ceeace facuse, o facuse cu voia lui si ca totul a fost frumos. A linisit-o spunandu-i ca ii va fi alaturi mereu pana in ultima clipa! Pe zi ce trece, frunza se ruginea din ce in ce mai tare, se simtea din ce in ce mai rau. Pinul ii era alaturi mereu si suferea odata cu ea. O sustinea cu toata puterea lui, se iubeau mai mult ca niciodata. Sosise ultima zi din viata frunzei iar o ploaie grea s-a abatut asupra lor. Cum picaturile de ploiae, acum, parca mai grele ca nicicand o loveau pe frunza, aceasta, ne mai avand puterea de-a rezista, s-a desprins de creanga si se indrepta spre sol. Pinul a inceput sa planga vazand cum frunza cadea leganandu-se la adierea vantului. Odata picata, pe asfaltul rece si atat de puternic, frunza era zdorbita si rupta in bucati de stropii de ploaie; pana ce n-a mai ramas nici urma de aceasta. Acum, dragostea lor e tot ce i-a ramas ca amintire, iar pinul, nu isi mai gasea puterea sa isi traiasca viata inainte. Iar ca dovada a iubirii ce i-a purtat-o frunzei, a jurat sa nu mai iubeasca niciodata pe altcineva.

 Am ramas fascinate de povestea ascestora, parca nici oamenii nu ar putea iubii la fel de mult. Dar cel mai surprinzator lucru este ca niciodata nu credeam ca as putea invata ceva de la o simpla frunza si iata ca totusi m-am inselat. Am realizat ca mereu este bine sa acorzi si ce-a de-a doua sansa oricui deoarece nu sti niciodata cand cel ce-a facut rau se poate schimba si chiar iti poate fi alaturi.