CAPITOLUL

INTRODUCERE

1.1.$tiinta rnlsurltorilor terestre: definifie, obiect de studiu qi ramuri principale

Pentru cunoafterea suprafalei terestre in scopul folosirii ei cdt mai ralional qi eficient, este
necesar ca ea sd fie reprezentate astfel incAt sd-i putem cunoaqte mirimea" conlinutul qi forma.

Aceste reprezentari poartA Cenumirea Ce repre:entdri topogra.fice (topos:loc). Reprezentarea trebuie sd asigure oblinerea imaginii suprafelei terestre pe o suprafald plan[. intr-o formi graficd
convenlionala. La baza acestor reprezentdri stau mdsut'dtorile topografce ce se executa

in

teren

asupra elementelor ce trebuie sd fie reprezentate. Aceste elernente se numesc detalii topog.afice.

Mdsurdtorile sunt urmate de anumite prelucrdri (calcule) in urma cdrora se obtine reprezentarea

numiti plan/hartb topografic(i). Ansamblul alcdtuit din operaliile de misurare. calcule gi rapoftare
se nume$te ridicare topograficd. Pentnt a putea

fi

executatA. ridicarea topografrcd necesite un

sistem de referin;d gi un sis/er? de proieclii legat de suprafafa pamdntului.

Putem defini deci cd Stiin[a ntdsu'dtorilor terestre are ca obiect de studiu totalikftea

operaliilor de tercn Si calculele efectuate in vederea reprezentdrii sttb formd de hdryi intt-o anunitii proieclie qi la o anumitd scard a supraJbyelor terestre.

Si

planuri,

$tiinla mdsurltorilor terestre se imparte in urmdtoarele ramud principale: Geodezie, Topografie,

Cartografi e, Fotogumetrie.

Geodezia provine de la cuvintele greceqti gd (yq) ce semnificd Pdmant gi daiein (6or(o) care

lui Helmert (1880) este Stiinla ndsurdrii Si reprezentdrii suprafelei pdndntuhri. DefiniJia lui Helmert a fosl completatd de cdtre Institutul Nalional al
inseamnd...a impdrfi". qi in accepliunea Canadei: Geodezia este disciplina care se ocupe

ct

mdsurarea

;i

repre:entarea pdnfintului, inclttsit,

a cdmpului sdu g"at'iJic intr-un spctliu tt"idinrcnsional in ftutc{ie de tintp. Putem spune deci cd Geodezia se ocupd ct studiul. nriisurarea Si deterntinareo formei Si dinrcnsiunii piintdntului. precurn
Si cu deterntinarea nt

preci:ie a unor puncte din teren. Rolul ei este de a fuiniza celorlalte ramuri

ale misurdtorilor terestre coordonatele punctelor geodezice sub

formi

de coordonate geografice sau

rectangulare gi plane qi cote de mare precizie. Aceste puncte fonneazd o relea numifi retea de
sprij

in. sau relea de triangulalie geodezicd. Ea se ocupd de asemenea qi cu mdsurarea cdmpului

$i

gravitalional al Pdm6ntului q ai fenomenele geodinamice (deplasarea polilor. mareea terestra

miqcdrile crustei) in spaliul tridimensional variabil in timp.

Topografia provine de la doud cuvinte greceqti topos ce semnificd ..loc" gi graphein ce inseamnd
descriere prin desenare. Topografia se ocupd cu tehnica niisurdtorilor Si a calculelor unei poryiuni

din scoarla Pdmdntului, consideratd pland. precum gi

d.e

repre:entarea, graJicd scru nuntericii a

acestora,

pe bu:ct replei geode:ice. Ea are doud preocupdri distincte:

topo_9rafia general6 gi

topo grafi a inginereasc6.

. .

Topografia generald sau topometria este ramurb a topo-erafiei care se ocupd cu tehnica
mdsurdtorilor gi a calculelor necesare pentru intocmirea hartilor gi a planurilor; Topografia in-einereascd este o ramurd a topografiei ce studiazd instrumentele qi procedeele
de trasare (aplicare) pe teren a proiectelor.

Dupd scopul urmdrit. topografia are urmdtoarele ramuri:

o o . . o o

Topografia pentru construcfii

Topo-erafia minierd

Topo,grafia hidrograficd
Topo-grafia expeditiva qi de recunoaqtere

Topografia militard
Topo-erafta agrosilvicd

Pornind de la definilia topografiei. aceea de a reprezenta suprafele mici de pe scoar{a terestrd sub
fbrnrd de harli qi planuri. topografi.a are doud ramuri: planimetria qi altimetria.

planimetria este o ramurd a topografiei care studiazd metodele qi instrumentele

necesare

reprezent[rii pe o hartd sau pe un plan a proiecliei orizontale a obiectelor de pe suprafata

pdrnAntului

altimetria sau nivelmentul este o ramurd a topografiei care se ocupd cu stabilirea altitudinilor de

pe suprafala terestrd fald de o suprafali de referinta lnivelul mdrii) in vederea reprezentdrii

reliefului.
Cartogra.fia reprezintd disciplina care se octtpd cti intocmirea. redactarea qi editarea harlilor qi
a

planurilor topo-eraflce. Tetmenul provine din limba francezd- cartographie. Cartografia se poate
subdivide in:

. o

Carlografie matematicd

- qtiinfa care asi-9urd trecerea de la suprafala curbd terestrd la

suprafa{a pland a suportului hartii sau planului topografic

Carlografia -eraficd care se ocupd de editarea qi multiplicarea harlilor qi pianuriior din punct de vedere grafic precum qi de administrarea acestora

Fotograrnetria este o ramurf, a mdsurdtorilor terestre recentd. legata de inventarea

;i

dezvoltarea

telrnicii fotografiei. Ea este o ramurd a gtiin{ei rndsurdtorilor terestre care se ocupd cu studierect

principiilor, metodelor

;i

procedeelor" de detenninare e _formei

;i

a dimensiunilor obiectelor pe

baza .fotograntelor. Revista americana "Photogrammetric Engineerin-e and Remotesensin_g" definegte fotogrametria astfel: "Fotogrametria este arta, gtiinfa qi tehnolo-eia de obfinere a informaliilor sigure despre obiectele fizice gi mediul inconjur[tor prin prelucrarea inregistrdrilor,

neswarea gi interpretarea imaginilor fotografice, a modelelor de energie radianti electromagneticd

gi a altor fenomene". Putem clasifica fotogrammetria dupd urmatoarele doua criterii: dupa modul de obtinere a fotogramelor qi dupd modul de exploatare a fotogramelor.

in functie de rnodul de obtinere a fotogramelor. fotogrametria

se imparte

in:

lbtogrametria terestra sau geofotogrametria. care se ocupd cu tehnica oblinerii qi exploatbrii

fotogramelor terestre, adica a fotogramelor obtinute cu ajutorul fototeodolitului sau cu stereocamere (camere duble). din stalii terestre marcate in teren ale caror coordonate spa{iale pot determinate riguros prin metode topo-geodezice.

fi

fotogramefiia aeriand sau aerofotogrammetria. care se ocupa cu tehnica oblinerii qi exploatdrii

fotogramelor aeriene.adici a fotogramelor oblinute cu o camerd aero-fotogrammetrica ce

instaleaza pe un vehicul aerian (avion, elicopter, balon etc).

se

fotoglametda cosmici. care a aparut ca urmare a apariliei satelelilor artificiali ai Pdmdntului.

Dacd informaliile relative la suprafala terestrd sunt fumizate de satelili arlificiali ai Pdmdntuiui. preiucrate in laboratoare speciale, aceastd ramurA se nume$te teledeteclie

Dupi modul de exploatare

fotogramelor, fotogrametria se imparte in:

Fotogrammetria planimetricd, in care exploatarea fotogramelor se face independent (fotograma

cu fotograma). Mdsurdtorile se executI in plan obtinAndu-se astfel coordonatele

diferitelor detalii topografice cu alte cuvinte pozilia planimetricd
a elementelor

X si Y

ale

Sl.ereofor,ogrametria sau tbtogrametria spatiald. e\ploateaza fctogmmele

in cuple stereoscopice

(stereograme). in acest caz, se detennind direct cele trei coordonate (X, Y, Z) ale unui detaliu

topografic. Rezultatul direct

il

constituie harta topograficd, avdnd reprezentate atAt detaliile

planimetrice, cAt si cele altimetrice ale terenului. Cunoqtinlele din domeniul cartografiei. fotogrametriei $i teledetecliei sunt cuprinse astdzi intrun srslerr infurntcttional geografic.

1.2.Istoric al dezvoltlrii mlsuritorilor terestre Istoricul dezvoltdrii mdsurbtorilor terestre este strdns legat de dezvoltarea gtiintei qi tehnicii.
Ele au luat nagtere intr-un trecut foarte indepdrtat. Construcliile vechi din Egipt sau Babilon, Mexic
sau China demonstreazd cA populatia lumii antice utiliza mdsurdtorile terestre gi de asernenea au

$tiut sd intocmeasce hA4i de navigalie. Se pare ci. aga cum preciza Herodot. egiptenii dispuneau la
acea epoci de un cadastnr.

in

antichitate, $coala

lui

Pitagora

din

Samos (540-500iHr) emite teoria sfericitatii

Pimdntului.

In 240 i.e.n. Eratostene

arcelor va

(27 5-1 94iHr) determind pentru

prima datd raza globului terestru mdsurAnd

a

unghiul intre verticalele duse la Asuan gi Alexandria qi distanta care le separ6. Aceastb metodd

fi utilizata

pdna in secolul al

XVII-lea.
(Hiparh- 190-125 i.e.n) introduce noliunea de

Tot in perioada anticd, astronomul Hipparchus

pentru reprezentarea suprafe{elor in plan.

latitudine gi longitudine gi pune bazele proiecliei cartografice (proiec{ia conformd gi stereo_eraficd)

Ptolomeu (150-87 i.e.n.), in iucrarea sa..Geografia", realizeazd o descriere a metodelor utilizate

are nreritul de a unifica toate informaliile de care dispunea la acea ora.

qi

El este acela ce realtzeazd o

-erili in care. fiecdrui loc cunoscut de pe glob i se face nu numai o descriere a particularit[1ilor geografice dar i se atribuie coordonate. in acest sistem. latitudinea este mdsuratd plecdnd de la
Ecuator, ca gi astdzi. numai cd era exprimatd nu in grade ci in funclie de durata celei mai lungizlle.

El frxeazd, meridianul de longitudine 0 in cel mai estic culloscut punct (insula ..Fortunata"corespunzdtoare insulei Capului Verde). Pentru a ameliora tehnica proiectiilor cartograf-rce.
introdnce noliunea de proiecfie conicd dreapt6. O harta realizatd,inbaza acestei tehnici a fbst erpusd pentru prima datd in Franla la sfarqitul epocii romane. Reproduceri ale acestei ha4i dateazd, din sec.

xv

(fig.

1).

Fig. 1. Harta realizati de Ptolomeu 150iHr

- reproducere imprimati in sec al XV-lea

in
aceeagi perioadd a

in perioada Evului Mediu qtiinfa mdsurdtorilor terestre a strdbdtut o perioadd de stagnare.

Este cunoscut cazul lui Giordano Bruno care in anul 1600 a fost ars pe rug.

fost dat judecalii Galileo Galilei. inventatorul lunetei astronomice. in aceastd perioadd numai arabii
au preluat cunogtinfele -greceqti qi le-au folosit in determinarea

nzei pdmAntului. Totu;i. dezvoltarea

comerJului atra-ee dupa sine intocmirea hdr{ilor le-eate de necesitatile practice. Astfel se construiesc harti marine de cdtre italieni. cunoscute sub numele de portulAne, care se refereaua de obicei la o bazinul unei singure rndri. Renaqterea aduce o revolulie spectaculoasd in toate domeniile.

Ca momente importante

in ceea ce priveqte dezvoltarea qtiinlei mdsurdtorilor meritd si fre subliniate

urmdtoarele:

. .

i 510

-aparilia teoriei heliocentrismului a lui Nicolaus Copemicus

apare prima hartd care pune in evidenld "America" qi face distinclie intre America de

1507

Nord qi Sud: realizatd de Martin Waldseemuller ..aniversalis Cosmographia", conline imaginea

Asiei. Europei, Americii qi a Oceanului Pacific

'

lt I ,e-\ t!,

, ..t

ffi=
Fig. 2.

Harti realuati

de Waldseemuller

522

inventarea proiecliei cartografice Mercator de cdtre cartograful flamand Mercator,

care reahezazd o hart[ in care reprezintd distinct noile teritorii din emisfera de Sud (Australia. Tara de Foc. Noua Guinee)

Fig. 3. Harta lui Mercator

- 1569

1569-I576

inventarea aparatului pentru mf,surarea unghiurilor verlicale qi orizontale de

cbtre Erasmus Haberrnehl

r r

1580

inventarea lunetei de cbtre Giovani Battista

1576-1580

se

pun bazele metodei triangulaliei de cdtre danezul Tycho Brahe. dezvoltatd

de citre Snellius metodd fiurdamentald pentru mdsurarea lungimii arcelor meridiane. Aceastd
nretodd a rdmas pAni in prezentbaza pentru construirea scheletului ridicarii topograf-rce

r r r . . .

| 609

- construirea telescopului de cdtre Galilei | 63 1 - inventarea dispozitivului cu citire cu vernier de cdtre Pierre Vernier ] 669 - inventarea nivelei torice de cdtre mecanicul Thevenot I669 - inventarea lunetei cu reticul de c[tre abatele Picard
I

670 - reahzarca ha4ii generale a Franlei

17

marcheazd inceperea primei ridicari topografice -eenerale in Imperiul Habsburgic; ridicarea topografic[ iozefinl. inceputi sub domnia Mariei Theresia. a fost

13 mai

64

terminatd sub cea a lui Iosif al Il-lea. Harlile erau desenate de mdnd gi erau fbcute la scara de

fol vienez

(ceea ce corespunde aproximativ cu scara

de 1:28.800). Varialiile de altirudine erau

redate prin haguri qi nu prin curbe de nivel.

r I769 - inventarea mirei gradate de cdtre Brunning r I795 - construirea telemetrului optic de cdtre Alexis Marie Rochon r I806 - construirea nivelei cu luneta de cdtre Pierre Eeault des Noes r I 817 - se pun bazele nivelmentului de precizie r | 880 - inventarea fotogrametriei de cdtre Aime Laussedat r I 919 - se pun bazele stereofotogrametriei . in secolul XVIII este demonstratd teoria lui Ner,vton (aplatrzdrli -elobului terestru datoratd
rotatiei acestuia in jurul axei sale). gi apare sistemul metric prin ale-eerea metrului ca unitate de
mdsurd

in secolui XIX asistdm la ciezvoltarea disciplinelor iegate de mdsurdtorile terestre. astfei:

dezvoltarea

de numeroase re{ele geodezice gi crearea elipsoidului de

rotalie.
a

Lomonosov fiind cel ce concepe gi elaboreazd teoria elipsoidului cu 3 axe mdsurd

lungimii pe baza faptului cd 1m este un sferl din 1/10.000.000 parle a meridianului

terestru.

o o . iu

Se introduce sistemul de proieclie Gauss pentru intocmirea hartilor gi planurilor; apare fotogrametria

secolul

XX

apare nofiunea de Geoid. Krasovski calculeazd noile dimensiuni ale

pdmAntului in 1940

Momentele irnportante
p

din dezvoltarea mdsurdtorilor terestre in Rom6nia sunt prezentate

in

ara

-9rafe

e unn dtoare

p6nd

in 1700 s-au intocmit

harti numai cu caracter informativ. fird a avea Ia

bazd

mdsurdtori; primele harti informative ale Tarilor RomAne au apdrut cdtre anul 1596 in Italia gi

nrai ales in Germania, ca mijloc de ilustrare a descrierii luptelor duse de Nrlihai Viteazui
impotriva turcilor;

. in 1700 stolnicul Cantacuztno realizeaza o hartd pentru Valahia Mare; . in 1737 domnitorul Dimitrie Cantemir reahzeazd prima hartd a Moldovei cu meridiane
paralele; relieful acestei ha{i este reprezental prin movile.

qi

inceputurile insd le-a fbcut Crisante Notara (Chrisandos Notaras). care reahzeazd, prin

mijloace elementare mdsurdtori de latitudini qi lon-situdini la Bucureqti qi Tdrgovigte si Giussepe Bascovici (1762) care realizeazd mdsurdtori pentru ora$elor Iagi gi Gala{i.

ridicarea topograficd iozefind desfrquratd in perioada 1764

- 1785 a ar,.ut carezultat

peste

4000 de plange. o parte din ele reprezentdnd Transilvania.

sretett
Cer Autnahnsrrlc

d*

.) n s-j 'n
nf."f.l| $;i_F

G.orshirslenl. Sirbcnbiirgan v.t - 122J

6 F

! g c L a

o F-ll-ii'r--.-Tu G -Jt l]-ru:--r

trJ1
ol

j-tt,-q=t-:;:-J

'!,---;#,
/. lt/ ,a

Fig. 4. Harta Transilvaniei realizatd, in perioada 1761-1785

I769-1772 au loc primele ridic[ri topografice. acestea fiind reahzale de ruEi. Misuritorile

executate in acea perioadd se bazeazd pe o trianguiatie graficd unnatd de o ridicare topograficd

expeditivd fbr[ nivelment.

"
in

in

1816 Ghe. Asachi pregategte la qcoala Trei Ierarhi prima promolie de ingineri hotarnici iar

1B18 Ghe.

Lazdr.la Bucureqti, creazd,qt el prima promofie de ingineri hotamici.

. "

I833 - apare in litografia lui Ion Heliade Radulesctt hafia administrativf, a Valahiei la scara

i :420.000. 1859 ia

fiint[ Serviciul Topograf]c Militar a cdrui

atribu{ie era de a continua lucrdrile

topografice anterioare; ca rod al lucrdrilor et-ectuate. s-a intocmit sub conducerea maregalului-

general Flighely (1855) harta Dobrogei. Munteniei gi Olteniei. precum gi descrierea,eeometricb

a cursului inf-erior al

Dunirii (1856).
lui Al. Ioan Cuza
se introduce sistemul metric

r r .

1864, sub domnia

in Rom6nia.

I872-1873 incep prirnele actiuni de mdsurdtori cu scoplrl de a reahza o harla eracth a t[rii.

Aceste actiuni incep mai intdi in Moldova qi apoi in Muntenia. incepAnd cu 7875, Romdnia a inceput sf, activeze in or-eanismele geodezice intemationale.

La gedinta Comisiei permanente de geodezie de la Paris (1875). s-a prezentat cu primui raporl
asupra lucrdriior topo-erafice gi geodezice efectuate

in tard.

r .

I890

- se pun bazele triangulaliei generale

a Romaniei.

in 1895. este infiinfat Institutul geografic al armatei, in compunerea cdruia intrau serviciile:

geodezic. topografic. reproduceri gi administrativ. ;coala pentru ofi1eri geodezi qi topografi. qi o qcoal[ de operatori cartografi.

tot in anul 1895 se finalizeazd Observatorul astronomic militar situat pe Dealul Piscului

qi

sunt efectuate primele determindri astronomice. Aceste observa{ii au fost de folos la intocmirea

primului plan topografic al capitalei, ale c[rui lucrdri incep tot in acest an

. in anul 1898 s-a instalat la Constanla primul medimarimetru. cu care s-au executat
inregistr[ri continui ale nivelului Mnrii Negre pentru determinarea altitudinii zero. pana in anul
19i6.

experien{a primului rdzboi mondial

ardtat cd, harta !5rii noastre intocmitd

in

proiectie

echivalentd Bonne nu corespundea nevoilor vremii. impunAndu-se schimbarea sistemului de

proiec!ie.

. in 1919 se infiinteazd Direcfia Cadastrului. . in 1928 a fost infiinlat biroul stereo-fotogrammetric qi aerocartografic. . in 1930 la noi in lard se introduce pentru repi'ezentai'ea h5,i'tilor sistemul de proiectie
stereografic secant unic qi se acceptd ca elipsoid de ref-erinla elipsoidul Hayford.

' . r . .

in
|

1933 apare Regulamentul pentru erecutarea lucrdrilor de geodezie gi cadastru

951 se introduce sistemul de proieclie Gauss-Kruger. cu elipisoid de referin{d Krasovski; in

anul 1958 a fbst ftnahzatd faza ridicarii intreg teritoriului 1arii.

l95B ia fiinla Centrul de fbtogrametrie. care reuqegte sd realizeze ridicari topograflce pentru

l5rnilioane hectare 1970 se revine la proiecfia stereograf-rcd pe plan secant unic cu elipisoid de referintd

Krasovski in prezent sunt in plina desfrgurare etofturile de realizare a liarlii digitale a RomAniei la scdri

mari, beneficiind de deschiderea spre infbrrnalie de dupa 1990^ gi cu aporlul tehnologiilor

actuale.

l.3.Unitlti

de

misuri

folosite in topografie

in topografie se folosesc doud unitdli de mdsurd gi anume sistemul metic bazat pe diviziunea
zecimald. pentru lungimi gi suprafele iar pentru unghiuri se foloseqte gradul sau radianul.

l.I.3Unitdli

de mdsurd pentru

lungimi

Si suprafe1e

Sistemul metric penru lungimi. suprafe{e gi volume. bazat pe diviziunea zecimald. este utilizat in cele mai multe state de pe Glob. Acest sistem a fos adoptat pentru prima datd in Franta in 1791. Pe baza rczultatelor mdsurdrilor arcului meridianului dintre Dunkuerque qi Barcelona.
efectuate de Delambre gi Mechain. a fost realizat un metru etalon cu repere din platind (metrul

etalon depus la Sdvres, l6ngd Paris este construit dintr-un aliaj de platind (90%) qi iridiu (10%)).

Inilial. metrul a fost definit ca a 40 000 000-a parte din lungimea meridianului terestru. in anul
1960. Conferinla Intemalionald de la Paris a stabilit noul etalon al metrului (primul s-a dovedit a

fi

inexact) egal cu 1 650 763,73 lungimi de undd ale radialiei portocalii, emise de gazul radioactiv

Kripton 86. in practica mdsurdrii distanlelor

0.00
1

se folosesc atdt

metrul c6t multiplii 9i submultiplii metrului.

km:0.0 t hm=0" I dam:1 m:1 0dm:l 00cm:1 000mm

in

ceea ce prive$te suprafelele.

in RomAnia, se folosegte metrul pitrat cu multiplii qi submultiplii

acestuia.
1

m2: 1 oodm2: 1 oooocm2: 1 oooooomm:

1dam2:1ar:100m2

Iha:thm::1 0000m2:0,01km2
tn sistemul anglo-saxon se folosesc unit5li de m5sura prezentate in tabelul nr.
1.

Tabel nr. 1. Sistemul Anglo-Saxon de misurare a lungimilor qi suprafatelor

LTNITATI DE LII|{GIiVIE
Unitatea Subunitdti

UNITATI DE SUPRAFATA
!.

Echivalentul in
m

Unitatea

Subunitati

Echivalentul in sis. nietric

6,4516 crn

I inch sau tol

1 fbot

0,0254
12 inches

0.3048

I I

square iirch square foot

144 square inch 9 square feet

9,2903 dm 0,8361 m 4046,94

i
1
1

yard

3 feet
2 yards
11

0.9r44
1,8288 1609.31
I 852

1 square yard

fathom rnila terestrd

I acre I
square mile

4810
yards 640 acres

square

60 yards

2.5899 kni

I rnila marind

In tabelul ff. 2 sunt prezentate cAteva dintre

Romdneascd gi Moldova. cu echivalentul lo

r-rnitatile de mdsurd fblosite

in

trecut

in

Tara

in sistemul metric.

Tabel nr.2. Unitlfi vechi romineqti de misurare a lungimilor qi suprafetelor

fara Romineascl
UNI IATI DE LUNG ME
Unitatea
1 stAnjen Serban Voda

Subunitdti
8 palme

Echivalentul in
11]

TTI{ITATI DE SUPRA F'ATA Echivalentui in Unitatea Subunitdti sis. metdc

1.97

I prajina
1 stAnjen

3 st6njeni
8 palme

5go
2,02

prajina

54 stAnjeni

208.82 rn

Constantin

Voda I prajina

3 stAnjeni

6.06

1 pogon

144 prajini

501

i.78

rn

Molodova

I
1

stAnjen

8 pahne

)1?
8,92

I prajina

36 stAnjeni
80 prajini

1J9,02

prajina
stanjen

4 stdnjeni
6 picioare

I falce
Trans lvania

14321,95 m

1.89

I stdnjen
l jugar
cadastral
1

3,59 m
1600 stAnieni
57 54.64

ju-edr

576 prajirri

cadastral

5754,64 m

In larile anglo-saxone gi intr-o serie de alte state este folosit un sistem propriu de mdsurare a lungimilor gi suprafelelor. tradilional. dar care se afl5 in perspectiva de a ti treptat inlocuit cu
sistemul metric (Tabel

1) $i in T[rile

RomAne. in diferite perioade istorice, au existat alte sisteme

de mf,surare a lungimilor qi suprafelelor (Tabel 2). Aceste tabele de conversie dintr-un sistem in

altul sunt utile pentru topografi atunci cdnd se afld in fata unui plan topografic cll unitdti de mdsurd
din alt sistem. 1.2.3Unitd(i de mdsurd pentru unghiuri Pentru unghiuri, se folosesc gradele qi radianii. Divrzarea cercurilor
sexagesimald sau centezimalf, (Tabel
3

in grade

poate fi

). itr sistemul trigonometric. cercudle sunt impdrtite in

a

sistemul sexagesimal (un cerc are 360o, unele aparate mai vechi avAnd sitemul de misurare

unghiurilor in avcest sistem. in prezent insd. acest sistem se utilizeazd mai rnult in astronomie. in
-eeodezie

qi topografie. se utiliz eazd gradul centisimal. in acest sistem cercul se considera a avea

400 grade centisimale. Folosirea diviziunii centesimale prezintd avantajul cd, in efectuarea calculelor. unghiurile se pot scrie sub formd de fractie zecimald. facilitAnd astfel utilizarea
calculatoarelor gtiinlifi
c

e.

Pentru o mai uqoard transfonnare din sistemul sexagesimal in cel centesirnal gi invers se pot calcula coeficienti de transformare (Tabel 4).

Tabel nr. 3

SISTEM SEXAGESIMAL
1 cerc
10
1

SISTEN{ CENTEZII.4.AL

360'
60'

i
o
1

cerc

400

(grade)

I
c

100 (minute)

60"

100

CC

(secunde)

Tabel nr. 4. Coeficien{i de transformare a valorii unghiurilor dintr-un sistem in altul

SEXAGESIMAL - CENTEZIMAL

CENTE ZINIAL . SEXAGE SIMAL

l":3,0864
1'

1,8518
o

I - 0,324" I : 0,54'
c

cc

lo:

1,111

I :

0'9o

Radianii se utthzeazd la divizarea analiticd a cercurilor gi mf,soard unghiurile plane (valoarea

raportului dintre lun-eimea unui arc de cerc si a razer lrad:57o 77' 45" :63 .662s

fig. 5). Pentru tranforrnarea din radiani in

grade existd coeficienli de transformare pentru sistemul sexagesimal

gi cel

centezimal.

(t=- L
t

Fig. 5. Schemi pentru definirea unghiului in radiani

in tabelul unlitor
'r--r-^r |. alrrtl
tlt . -r. \-

este prezentatd conversia

valoriulor unghiurilor principale.

-- tr 'oeficienti de transformare
U.M.
Grade sexagesimale Radiani
Grade centezimale
0u

Valori
300
450

600
frl
a

900
tl1

lg00
n

2700 ?.ol)
3009

360

lcl6
100s/3

,rl4
50s

2.n
400s

200et3

00e

200s

O altd mdrime folositd in mlsurarea unghiurilor este miimea

adevlrati;

aceasta reprezintd unghiul

care corespunde la o lungime de arc egal6 cu 1/1000 din razd,. Dacd raza cercului (R) este egald cu 1000. rezultd cd cercul are o lungime (2nR) e-sald cu 2x3.14r1000:6 283 rniimi adevbrate.

CAPITOLUL 2 Nofiuni geodezice debazd

Punerea

in practicd a mdsurdtorilor terestre necesitd cunoa;terea unor elemente ce se referd

la:

suprafala qi forma pdmdntului. sistem de referintd geodezic, puncte proiec!ie. 2.1. Suprafa{a gi forma plmf,ntului

;i

refele _seodezice. sistem de

Determinarea formei qi dimensiunilor PdmAntulr.ti constituie una din preocuparile majore ale
geodeziei. in antichitate, vechii greci (ptin Homer)

il

considerau ca un disc sau taler inconjurat de

fluviul okeanos. in mijlocul cdruia

se situa Grecia qi Marea Mediterana.

Abia mat tdrziu Thales din

Milet (625-547 i. Hr.) este acela care lanseazd pentru prima data ideea sfericit[1ii Pdrndntului. ajun,eAnd chiar sd determine latitudinea prin mdsurarea in[lfimii Soarelui deasupra orizontului.
Ideea sa a fost impdrtagita ulterior de Pitagora (570-496

i. Hr.) qi Aristotel (350iHr).

Acesta din

unnf,. aduce prima dovadd concretf, asupra formei Pdmdntului. -edsind erplicarea eclipselor de Lund prin proiectia umbrei Pdmintului pe suprafala Lunii atunci c6nd cele trei corpuri ceregti. Soarele.
Pdmdntul gi Luna. se gdsesc in linie dreaptd iar pozrlia Pdmdntului este intre Soare qi Lund. Uneori
aceastd ipotezd a sfericitAtii PAmAntului este adoptata gi astdzi pentru a u$ura calculele matematice

gi serveqte pentru intocmirea unor har{i la scdri mici 1:5000000. Ipoteza sf-ericitAfli P[mAntului

fost contrazisd de Huyghens (1629-1695) qi Newton ( 1643-7724). care afirmd cd pdmdntul. din
cauza

rotirii in jurul axei sale. este tufiit la poli qi in consecinla are lorma unui sferoid

sau elipsoid

de reyolutie.

Din punctul de vedere al geodezier. dacd am secfiona transversal pdmantul. am obline tipurile de
suprafbje prezentate in fi-eura 6 qi descrise in pragrafele urmf,toar.

ryqgrelg_tu 99_9]99:
,

ygn*q\

-L.-*ii
i

-T, \-- \:
____'r,
!1

-t'
i |

i }

Surface du g6oide s6oide ___--.-\

\

ti \\
^,1a \\ -**-'1.'i.-***

i\\i

Fig. 6. Reprezentarea schematicl a suprafetelor terestre (secfiune)

Suprufo{o topograJicd (topoid), este suprafala reald a PdmAntului ce prezintd neregularitali ale
scoar{ei (fig. 6). caraclerizale prin

in[ltimi pdna la 8848 (Everest) gi adancimi pdnd la

11033m

(groapa Marianne, Oc. Pacific). Aceastd suprafali, degi constituie obiectul principal al mlsurltorilor

terestre, datoritd faptului cd este extrem de accidentatd gi complexd nu poate

matematlc.

fi

exprimatb

Geoidul este suprafala de nivel mediu a marilor $i oceanelor. frrd curenfi. presupusd prelungitd pe
sub continente. Suprafala geoidului este in toate punctele ei normald pe direclia fo4ei de greutate

(normal[ pe direclia verticalei. a firului cu plumb

fig. 6). Geoidul

este o suprafala reald, mai

pulin

ondulati decdt suprafala topograficd. cdreia nu i se poate asocia o form[ geometricd sau o expresie
matematicd qi ca atare nu poate servi ca suport pentu un sistem de reprezentare a punctelor. Este
denumitd gi suprafafi de nivel zero. deoarece sewegte ca referinld in determinarea cotelor. in scopul

stabilirii geoidului

ca referinlh

in determinarea cotelor. se masoar6 pe o perioadd mare de timp cota

nivelului mdrilor/oceanelor cu ajutorul mareografelor. Nivelul mediu rezultat reprezintd o

aproximare a geoidului si se numeste nivelul mediu al mdrii/oceanului sau mai simplu nivelul mdrii.

indllimea astfel determinatd poartd denumirea de indllime oftometricit (notat5

cunoscuta sub denumirea de altitudine sau cot5.

II

sau

Z)

qi

Deoarece nici geoidul nu poate servi pentru determinarea planimetricd a punctelor, s-a imaginat o

suprafale conven{ionald geometricd apropiatS de cea

reali

negeometrice. Aceastd suprafali

convenlionald se nurneste elipsoid de referin(d (un model matematic definit pentru a facilita
calculele gi apropiat de forma real5). Elipsoidul de referinJd este o suprafata matematicd rezultata

din rotirea unei elipse in jurul axei mici, astfel incdt sd se apropie cdt mai mult de geoid. semi-axa
mare va descrie raza globului terestru iar semi-axaminord va reprezenta raza polard. Dimensiunea

elipsoidului de referin!5 este dat5 de ecualia elipsoidului median:

x- + Y-1 =o ab
I

izual narametrii caracteristici ai elinsoizilor sr-mt snecif-rcati orin serni axa nlare ..a semi axa
-'^f " rviiii e.ru iiiGi L ..!i

minor[,,b"

(fi-e. 7) qi aplatrzarea..f'care reprezintd raporlul dintre cele doud semiaxe a Ei b. PN

llo -- 7{ Jl-- *

PS

Fig. 7. Elipsoidul de referintl

De-a lungul timpului, geodezi gi matematicieni din lumea intreagi au calculat dimensiunile
elipsoidului de referin![, motiv pentru care elipsoizii poartd numele celui care l-a creat. in tabelul
nr. 6 este prezentatd o listd a principalilor elipsoizi.

Tabel nr. 6 Denumirea elipsoidului

Bessel 1841 Clarke 1880 Krasovski 1940 International Hayford 1924 GRS 1967 (dupa aparilia satelitilor) GRS 19BO WGS 84 (World Geodetic System) ITRS89

Tara
Germania Franta Rusia America

a (m)
6371563.396
6378249.115 6378245 6378388
6378151 .5

b (m)
63565r1.870
6356863.019 6356911 6356172.2

uf
299.325 293.465 298.300
291 .0

298.247 298,251222
?gR ?57117 298.2561s

6318137

63s6152.3r4140
6356152.31424s

Mondial

6378137
6378136.49

Elipsoidul de referinla poate fi local sau global. Elipsoidul local bine geoidul cdruia

fost creat pentru a modela cAt rnai

ii

este asociat. astfbl incdt. cel putin din punct de vedere teoretic. diferenlele

dintre aceste doud suprafele sd poat6 fi ignorate. Acest lucru ar conduce la determinarea unor hirti
de mai mare precizie.

Aparilia satelililor gi echiparea acestora cu sisteme de pozilionare (ca de exemplu GPS

Global Position Systems) a condus la stabilirea unor suprafele de ref-erinfa globale mai precise.

Ca urrnare a efbrturilor depuse acum se poate determina o inaltime ofiornetricd cu precizie de un centimetru. Se preconizeazd cd in urmdtorii 10-15 ani vom dispune de un datum vertical global.
r.:.

Lt t ,4 9- r:'

| t".

n-

!:

{: ai
t d*

.,.f'1t: .-.-.;

P2
;i
.'l

:'

s"..:

-.3:r

: L

.'.. i .-.\'-, i

Fig. 8. Corela{ia dintre inllfimea ortometrici (geodezicn)

Ca o consecinla- astltzi se poate detemina gi

;i

cea elipsoidala

inlltimea elipsoidali (h).

Aceasta. poate

fi

cornparatd

cll cea ortometricd doar dac[ i se aplicd un factor de ajustare ce se referd la ondulatia geoidului (N), astfel:

h- l{ = H

(fr-e.7)

in acelagi tirnp" Llniunea InternalionalS

introduci elipsoizi globali. care

pentru Geodezie qi Goefizicd (IUGG). a incercat in determinarea punctelor

SA

sd ofere o precizie cAt mai ridicatd

de pe

suprafala terestrd.

Astttl in 1924 a fost introdus elipsoidul calculat de Hayford in 1909 numit

Elipsoid Internalional. Acesta a fost inlocuit la reuniunea de la Lucema IUGG din 1967 cu un nou
elipsoid

GRS 1967 (tabel 6). care oferea o mai bunf, aproximare a formei phmAntului. in 1980 la

Canberra. qi acesta a fbst inlocuit cu GRS 1980. Utilizarea acestuia cu sistemele GPS a condus la

introducerea unei suprafele denumite WGS84. Diferentele sunt foafle mici (micronice) fatd de
GRS1980.
Cea mai recentd revizuire a elipsoidului WGS84 a fost ftcutd

in i996, modelul rezultat numindu-se

EGM96 (Earth Gravitational Model) qi cbruia i-au fost aduse in 2004 diferite modificiri. Acest
model are o mai mare acuatele"

in

sensul cd rezolulia acestuia este de 100km fatd de WGS-ul

original ce avea 200km. EGM2008 este un nou model care-gi propune o rezolulie de 10km fald de wGS84.
2.2.Sistem de referin{i geodezic (Datum) Sistemul de referinld geodezic, pe scurt datum, defneste pozilia gi orientarea elipsoidului de referinfd. Acestea se clasifrcd in doud categorii: sisteme locale gi sisteme geocentrice.

Sistemul global sau geocentric defineqte pozilia qi orientarea elipsoidului de referinld fald de

centrul Pdmdntului qi de meridianul de referintd; ?n acest caz, axa OZ este este dirijatd pe

direclia Polului de referintd. care corespunde direcliei Polului Nord; axa OX este datd de
interseclia planului meridianului de referin{d (Greenwich) cu planul ecuatorului de referinfd.

care trece prin originea

dreapta.

O gi este perpendicular pe axa OZ; axa OY este odentatd spre in pianul ecuatorului de referinji. in direclie perpendiculard pe axa OX (frg. 7).

Acest sistem este coresDunzdtor elinsoidului WGS1984.

a.l

-/
nr
)

c./
.$-i'

,i

*,'

orl .l Et of./ /
1,.

-i

;\i s!

]i---!

Fig. 9. Reprezentarea schernaticl a sistemului geocentric Sistemul local/regional

- defineqte pozilia qi orientarea elipsoidului de referintd local. astfel

incAt axa de rota{ie a elipsoidului (OZ local) s[ fie aproximativ paralela cu axa de rotalie a pdnrdntuh"ri.

iar longitudinea .-zero" elipsoidala sd coincidd cu un meridian de origine

propriu. in acest caz; centrul acestui datum local nu coincide cu centrul de greutate
re,eiuni in jurul unui punct fundamental:

al

geoidului. Elipsoidul este ales tangent la geoid. in scopul aproximarii cdt mai fidele a unei

in geodezie sunt stabilite doua categorii

de datum-uri, unul orizontal gi unul vertical. care gi ele pot

fi globale sau locale.

Datum-ul locaVglobal orizontal constiture baza de calcul pentru deteriminarea poziliei in plan
este formata din puncte geodezice (cdrora
a

punctelor de pe scoarla terestrd. El este pus in aplicare printr-o retea planimetricl. O astfel de retea

li

se cunosc

poziliile in plan) legate ?ntre ele fonnAnd

relea triunghiular[. Din acest motiv. re]eau se nume;te retea de triangula{ie. Determinarea unui punct nou gi implicit determinarea poziliei acestuia se realizeazd, pornind de la punctele cunoscute

folosind instrumente optice cum ar fi teodolitele gi sta{iile locale.

Datum-ul locaVglobal vertical constituiebaza de calcul pentru deterirninarea poziliei pe verticald, punctelor gi serveqte

la

determinarea altitudinilor.

El

este pus

in

aplicare printr-o retea de

nivelment. Punctele ce aparlin acestei retele se determind prin nivelment geodezic. Determinarea
cotei unui puct nou se face in rapoft cll aceastd relea.

Un datuin este indisolubil lesat de un sistem de coordonate.

2.3. Sisteme de coordonate
Sistemele de coordonate sunt folosite pentru stabilirea poziliei unor puncte din spaliu. Se face

distincJie intre sisteme de coordonate spa{iale (3D) qi planare ('2n;. Coordonatele spafiale cunoscute sub denumirea de sistem de coordonate globale sunt de doud tipuri coordonate
geografice (unghiuiare) gi geocentrice (cunoscute sub denumirea de coordonate carteziene); ele
se

fblosesc pentru determinarea pozi{iei unui pttnct de pe suprafata PdmAntului. Coordonatele planare sunt utilizate pentru a poziliona puncte pe harta qi pot
qi polare.

fi

coordonate carteziene 2D (rectangulare)

coordonate geo8rafice (coordonateunghiulare)

Sistemul de coordonatele geografice (Fig.10) este folosit pentru stabilirea poziliei unui punct
pe suprafala Pdm6ntului sau a elipsoidului terestru. Orice punct poate fi determinat prin valoarea
a doud un_uhiuri: latitudine (So) qi longitudine (Io);

Numim latitudine ($) unghiul fbnlat de nonnalala eiipsoid cu planul ecuatorului. adicd un_ehiul

diedru dintre planul verticalei unui punct de pe supraf-ata terestrd Ei planul ecuatorului:

se

misoard in -erade sexagesimale de la ecuator spre cei doi poli (N qi S): valorile sunt de 0o la ecuator gi 90'N sau S la poli; astfbl vom avea lat N gi lat S:

Numim longitudine (2) este unghiul diedru pe care il face planul meridianului punctului cu

planul meridianului de 0o (meridianul Greenwich din Londra); se mdsoard

in

grade

sexagesimale de la meridianul 0o (Greenwich) spre

E,

$i V pana la meridianul de 180o: astfel

vol1r avea long E gi long V. Longitudinile se considerd pozitive spre vest de meridianul origine
gi negative spre est.

Fig. 10. Coordonate geografice

Cea de a treia coordonatd se obline prin introducerea

inallimii elipsoidale (ft) - distanla pe verticald

a punctului (fig.1 1). Aceasta se mdsoarf, pe normala la elipsoidul de ref-erinfd dusd prin punctul
considerat.

Fig. 11. Coordonate geografice spa{iale

coordonate geocentrice (x,y,z)

sub de

Sistemul de coordonatele geocentrice (Fig.12) sau cafieziene spa{iale este cunoscut

denunrirea de ECEF (Earth-Centered, Earth-Fixed). Sistemul foloseste cele
coordonate (x.y.z)

trei axe

in metri. Termenul de ..Earth-Centered'' provine de la fbptul cd ori-9inea

(coordonatele 0.0.0) este locahzat in centrul -sravita{ional al pamAntului (axa OZ este pe direcfia

Polului Nord. axa X este datd de intersecfia rneridianului dde referinla gi ecuator planul XOY

este

in planul ecuatonrlui - fig. 12). Termenui de..Earth-Fixed" presupune

cA Llnui punct

fix

de

pe suprafala Pdmdntului nu i se schimbd coordonata.

c/ 3l
^\j

QI

,-Y

;--i

S/

Ei /

sl

Fig. 12. Sistemul de coodonate geocentric (ECEF)

coordonate rectangulare (carteziene plane);

Sistemul de coordonate rectangular este folosit in cartografie pentru determinarea unui punct
pe o hartd. Se pleaca de la presupunerea

c[

dacd suprafa{a curbd de pe elipsoid nu este mai mare

de c6teva sute de km2, ea poate

acelagi plan orizontal. Este o

fi consideratd

plana. iar proiectantele sunt perpendiculare pe

in

acest caz; un punct este detenninat prin abscisa x. ordonatd v. sd

practicdin geodezie ca un sistem de coodonate rectansular

fie invers celui matematic.

ceea ce inseamnd ca abscisa orientd pe direclia Est sd fie notatd cu ..y" $i cea orientatd pe

direclia Nord sd fie notatd cu ..x". Originea acestui sistem poatd de numirea de ..zero fals".

Nlr

Nl (&x, a\') __Jr__ -1

I

!ay

Fig. 13. Coordonate rectangulare

coordonate polare;

Sistemul de coordonate polar definegte un punct prin doud coordonate: un un,ghi (orientard-e
qi o distan!6 deterrninati de la origine pAnd la punct (razd polard')-d.

Unghiul se mdsoard in funclie de o direclie aleasd (poate

trebuie si-i determindm coordonata.

fi o direclie

fixatd sau directia

de

origine a sistemului de reterin!5). rar raza se determin[ de la origine pAnd la punctul cdruia

pu*999

Fig. 14. Coordonate polare

Coordonatele rectangulate se folosesc cu precidere la construirea gi analizarea hd4ilor topografice.

in timp ce cele polare au o mai larg[ intrebuin]are in ridicdrile topografice. La

coordonatelor polare in rectangulare se folosesc rela{iile:

transfomrarea

x = d .sin4

! =d

cos9

2.4.Re{ea geodezicil.

Punctele de coordonate cunoscllte cu maximum de precizie se mai numesc gi puncte de

sprijin. Ele sunt de trei categorii: astronomice,

-eeodezice $i topografice.

Punctele astronontice (sau fundamentale) sunt puncte ale cdror coordonate geografice au fost
determinate prin metode astronomice. Coordonatele lor sunt independente de forma gi dimensiunile

PdmAntului. in general. cbser-ratoarele astonomice din fiecare lara pot ccnstitui puncte Ce bazi in

ridicdrile geodezice ulterioare. in Romania" primul punct fundamental este Obsen'atorul astronomic
de lAnga Bucure;ti. care std la baza constituirii har{ilor.

Punctele geodezice sunt puncte determinate prin metode geodezice. care

lin seama de forma gi

dimensiunile Pimdntului. Cele mai irnpofiante dintre ele sunt verificate gi prin metode astronomice.

in funclie de impofianta

1or. puuctele geodezice se

impafi in trei cate-eorii:

- ptrncte geodezice de ordinul

I , care sunt vArfuri ale unor tiiunghiuri terestre cu laturile

;iruri
de triangulatie

cuprinse intre 40-50 km sau 70 km. Acestea alcdtuiesc aga-numitele

primorclialii. care se intind in lungul meridianelor gi paralelelor principale ale unei tari. Lanlurile trian-eulafiilor primordiale sunt legate intre ele prin lanturi de triangulatie
ordinul I complementare.
de

- ptu'tcte geodezice cle ordinul

10-25 krn.
-

II.

care sunt vdrfuri ale unor triunghiuri cu laturi cuprinse intre

pmtcte geocle:ice de orclinul

5-10 km.

III.

care sunt r,'Arfuri ale unor tnunghiuri cu lafurile cuprinse intre

Pe teren, aceste puncte sunt marcate prin semnale speciale in aga fel incat sd poatd

fi vizibile
pe

de la mari distanle. Pozrlra punctelor geodezice obtinute pe suprafala Pdmdntului se trece

supraf-a1a

unui corp geometric imaginar (elipsoidul de retbrinta), iar de pe elipsoid se proiecteazd,pe

o suprafa{d plana grafic sau prin calcul.

Punctele topografice se detetmind plecand de la punctele geodezice. prin metode topografice. Ele
alcbtuiesc releaua topograficb. Fata de aceste puncte se determind planimetric

;i altimetric pozifia

elementelor flzico-geografice gi economico-geografice ale har{ii. care reprezinta detaliile suprafelei

terestre.

Ansamblul de puncte de pe suprafala terestrd ale cdror coordonate sunt definite in raport cu un
sistem geodezic de referinla (datum) se numegte re(ea geodezici. Aceastd relea reprezintd refeaua
de sprijin pentru orice ridicare topograficd. la orice scarf, qi de orice suprafa![.

Punctele determinate fafa de un datum orizontal se proiecleazd. pe verlicala elipsoidului de

referintl fbrmAnd o relea de triunghiuri cu laturi curbe cunoscutd sub denumirea de retea de triangula{ie. Laturile se numesc linii geodezice sau linii de baz6,. Retelele geodezice de stat se
dezvoltd succesiv. fiind de patru ordine (I. II. III. IV).

Relelele de ordinul I (fig. 13) sunt alcdtuite din puncte geodezice de ordinul I. Acuratelea de

rcalizare a triunghiului este de ordinul 1:25000 pentru distanle scufte qi 1:50000 pentru
distante lungi.

Fig. 15 Retele de ordinul

Retelele de ordinul II se detennina din cele de ordinul I Ei au o acuratete de 1 : 10000

Relelele de ordinui

III

se detenlina din cele de ordinul

II gi au o acurate{e de 1: 5000.

Aceasta este fblositd pentru a iirdesi refelele locale gi pentru a poziliona detaliile topografice
qi liidrografice

Retelele de ordinul IV se dezvolt[ din cele de ordinul

III: singura cerintd in ceea ce priveqte

precizia este acee a cd pozitia unui punct pe har15 se poate determina fbrf, erori apreciabile

Punctele determinate

fali

de un datum vertical se constituie intr-o relea de nivelment. $i

aceasta, ca qi releaua de triangulalie se

dezvolti succesiv gi este clasatd in ordine.

2.5.Sistemul de proieclie
Dupb rezolvarea transpunerii punctelor pe elipsoid. acestea trebuie transpuse in plan. operajie ce
se realizeazd cu

ajutorul sistemelor de proiecjie.

Obiectivul proiecliilor cartografice este de a obline o reprezentare planS a modelului elipsoidal,

astfel incdt sd fie realizate deformdri cdt mai mici ale distanlelor, suprafelelor. unghiurilor. precum

qi a formelor geometrice ale zonelor reprezentate. Prin calcul este posibil de a defini tipul
sunt:

gi

parametrii unei proieclii cu scopul de a minimiza deformafiile. Elementele unui sistem de proieclie

. o . . . . .

Planul de proiecjie

suprafala pe care se face proiectarea

Punctul de vedere sau punctul de perspectiva

razele proiectoare;

adica punctul din care se considera cd pleaci

Centrul de proieclie sau punctul central al proiecliei

reprezintda punctul situat

<p);

in

centrul

suprafelei ce se proiecteazia, punct cunoscut prin coordonatele sale geografice (1,, Scara reprezentirii

indicl raportul dintre elenentele de pe elipsoid qi cele de pe planul

de

proiectie; reteaua geogmfica

terestru; reteaua cartografica
aspectul unor

reprezinta totalitatea meridianelor si paralelelor considerate pe globul

rentlta din proiectarea retelei geografice pe planul de proiectie si are

linii drepte sau curbe;

reteaua kilornetrica - rqrrezenta un sistern de drepte paralele la axele sisternului de coordonate

rectangulare, cu ajutorul carora se pot stabili coorcionatele x si y ale puncteior de pe harta. Sistemele de proieclie utilizate in intocmirea hd4ilor qi planurilor se clasificd in funclie de

patru criterii:

a)

dupd caracterul deformdrilor. prin care se are

deformeazd (unghiuri. distanle, suprafele)

in

vedere natura elementelor ce nu

se

b)

dupa pozilia planului de proieclie fa15 de sfera teresftA. ce se determinA

in funclie

de

coordonatele geografice ale punctului central al proiecliei qi prin care se definegte pozilia reciprocf, dintre suprafata terestrl qi planul de proieclie;

c) dupd pozilia centrului de proieclie d) dupa suprafala geometricd cu ajutorul cdreia se face trecerea in plau e) dupi modul de utilizare al proiecliilor cartografice la intocmirea hdrlilor
emisferelor terestre. continentelor" ldrilor sau ale unor regiuni mai restanse

universale. ale

a) dupa caracterul deformdrilor proiecfiile pot

fi:

. . o o o o o

Proiecfii echivalente care pdstreazd raportul dintre supraf-etele din teren qi cele din
reprezentare insd fonna suprafelei se rnodificd

Proiectii conforme care pdstreazd unghiurile intre aliniamente Proiecfii echidistante care pdstreazd echivalenla dintre distanle Proiecfii afilactice alte tipuri care nu se incadreazd in cele de mai
sus

b) dupa pozilia planului de proieclie fala de sfera terestrd. deosebirn:

Proiec(ii drepte (normale

sau polare). la care orientarea principald a suprafelei de proiecfie

este paraleld cu axa Pdm6ntului.

Proiectii oblice sau de orizont, la care orientarea principala a suprafelei de proiecfie

face un unghi cuprins intre 0o $i 90o cu ara PdmAntului

este

Proiec{ii transversaleo sunt proiecfiile la care orientarea principala a suprafefei de proiecfie

este perpendiculard pe axa P[mdntului.

c) dupa pozilia centrului de proiec{ie se deosebesc:

. . .

Proiec{ii gnomice cAnd centrul de proieclie se afld in centrul pdm6ntului

Proieclii stereografice cdnd centrul de proiectie se aflf, diametral opus fata de punctul de contact
cu suprafa{a

Proiectii ortografice cdnd centrul de proiecfie se afl6 la infinit

d) dupa suprafala geometricd cu ajutorul cdreia se face trecerea in plan deosebirn:

Proiecfii conice la care se utilizeaz[ suprafala laterald

sfera terestrf,.

a unui con situat tangent sau secant la

Exemple de proieclii conice:

o o o

Proieclia Alberts (proieclie conicd echivalentd) Proieclia Lamberl (proieclie conicd conformd)
Proiecfia Delisle (proiectie conicd echidistnnri
t

Tangent

Secant

Prin desfbgurarea conului meridianele rezultd sub forma unor drepte convergente, iar paralele devin
arce de cerc concentrice

Fig. 16. Proiec{ia conicl Lambert

Proiecfii cilindrice, la care suprafala de proiectie este un cilindru tangent la elipsoidul

terestru Aceste proieclii pot fi:normale. oblice sau transversale dupa pozilia axei polilor tereqtri fala de axul cilindrului. Dacd axa polilor coincide cu axa cilindrului atunci avem
proiecJie normald. dacd sunt la un unghi de 90o. atunci proieclia este transversald. iar dacd

intre axe existd un anumit unghi, atunci proieclia este oblica.

r'' /l!\

----fii-- --. il
I
t

t
t
I

'-:L._
il I

.r, '{
I

---i

\!

t\i

Normald Oblica Transversald In acest tip de reprezentare proieclia meridianelor este un fbscicul de drepte paralele intre ele, iar

proiecfia paralelelor este tot un f-ascicul de drepte paralele qi perpendiculare pe rneridiane. Exernple: Proieclia Mercator, Proiectia Peters, Proieclia Robinson. Proiectia UTM numitd gi Europa
1950 sau Gauss-Kruser

'lil

Mercator Conformal Proiection

:l

'.[jr ,llar

S]atfzld's r-las.,.

Fig. 17. Proiectie cilindricl normall Mercator Fig. 18. Proiectie cilindricl transversall

Mercator

Proiectii azimutale, la care suprafala de proiec{ie este un plan tan-eent sau secant
elipsoidul terestru, intr-un punct oarecare numit centru de proiecfie. Aceste proiec[ii pot fi:

la

'/ '/ '/

Proieclii azimutale orto-grafice. la care dreptele de proieclie sunt paralele intre ele

Proieclii azimutale centrale (gnomica). la care dreptele de proieclii sunt razele

elipsoidului

Proieclii azirnutale stereografice. la care dreptele de proieclie pornesc dintr-un punct

diametral opus punctului de contact cu suprafala de proiectie pot
secante.

fi tangente sall

in

centrald ofiosraficd stereograficd acest tip de reprezentare proiectiile meridianelor sunt semi-drepte ce converg intr-un

punct. iar paralele sunt cercuri concentrice la acest punct.

1: l.' .

(.-.

Fig. 19. Proiec{ie azimutali

2,6. Sistemul Geodezic din Romflnia

2.1.6 Sistentele de datunr

in RomAnia

se

utilizeazd in mod frecvent doua datum-uri locale orizontale:

Sisternul S-42 bazat pe elipsoidul Krasovski 1940, cu punctul fundamental la Pulkovo (Rusia); Acest sistem a fost realizat impreund cu fostele ldri socialiste acoperind o mare
parte a zonei central gi est-europene, prin utilizarea mijloacelor clasice (optice) de mdsurare asigurdndu-se cerinlele de precizie de la momentul realizdrii. Acest sistem de referinld poate

fi

considerat ca fiind unul local avdnd in vedere cd nu era geocentric

in adevdratul

sens.

cotele elipsoidale fiind cunoscute cu o precizie slabd (deoarece nu s-a determinat un model precis de geoid). iar coordonatele plane sunt determinate intr-un plan de proieclie particular (numai pentru Romania). Sistemul de referinld are la bazd adoptarea unor puncte de referinld (fundamentale)" concept care in momentul de fala a fost modemizat prin adoptarea punctelor de referinld determinate cu ajutorul satelililor. care au coordonate geocentrice cu adevArat

tridimansionale, determinate cu precizii centimetrice sau chiar milimetrice.

o
in

Sistemul de referinld bazar pe elipsoidul de referinJd Hayford 1910. orientat pe punctul

astronomic fundamental situat in interiorul Observatorului astronomic militar din Bucuregti.

ceea ce privegte datum-ul vertical, acesta este definit prin cotele punctelor, determinate in raport cu

suprafala geoidului 9i cu un reper situat la malul

Mirii

Negre.

Necesitatea cooperirii

la nivel european in

domeniul geodeziei

gi

cartografiei

gi

perspectivele deschise de determinirile de pozilie cu ajutorul satelililor artificiali, impun adoptarea

Sistemului de Referin!5 Geodezic European. Sisternele ETRS89 (European Terrestrial Reference

System) qi EVRS (European Vertical Reference System) sunt pdrli componente ale acestui sistem. La nivel european, s-a decis ca ETRS89 sd fie identic cu sisternul ITRS (International Terrestrial Reference System), un sistern geocentric bazat pe elipsoidul WGS84 in care platoul tectonic Euroasiatic este static. In acest c.rz. toate hirlile qi coordonatele bazate pe ETRS89 sunt stabile" intrucdt

varialiile in timp datorate fenomenului

de derivd a continentelor sunt minimizate.

2. 2. 6Re7eo ua

geodezicd

Reteaua geodezicd din RornAnia

a fost creatd separat pentru triangulalie qi pentru nivelment.

I gi II sunt considerate de ordin superior.
de ordinul

Reteaua de triangulatie este impa{ita in 5 ordine (din care

III gi IV de ordin inferior iar releaua

se numeqte de indesire)

Refeaua geodezicd de ordinul

se dezvoltd aproxirnativ de-a lungul meridianelor gi

paralelor. Precizia trebttie sd fie de cel pulin 1 :100.000. Unghiurile trebuie sd fie de 45s
astf-el incdt sd se reahzeze

triunghiuri cAt mai apropiate de cele echilaterale. Laturile trebuie

sA

fie de aproximativ 20-60km, in medie30km. Pe teritoriul larii

noastre trec

giruri

primordiale pe meridian (dintre care unul international ce leagd Capul Nord gi Capul Bunei
Speranfe)

;i 3 qiruri pe paralela

(intre care doud internationale: paralela de :l5oN

;i paralela

de 47o30'N).

r,

_Ti I
l-.-:r.:-i.*\

-'- ---

,
I

Fig. 20. Schi{a re{elei geodezice de ordinul

I
ordinul I astfel incAt

Releaua geodezicd de ordinul

II

se dezvoltd prin indesire din releaua de

sd se asigure

densitate de un punct

la 120-150km2. iar precrzia sd fie de 1:50.000.

de ordinul

Unghiurile trebuie sd fie mai mari de 33s iar laturile cuprinse intre 10-20km (cca 13km)

Releaua geodezica de ordinul

III se dezvolta prin indesire din re{eaua

26-n

II

astfbl

incdt sd se asi-eure o densitate de un punct la 50km'.ia, precizia sd fie de 1:10.000 pAnd la

1:5.000. Unghiurile trebuie sd nu fie mai mici de 8km)

iar laturile cuprinse intre 3-1Okm (cca

Releaua de ordinul

IV

se dezvolta

prin indesire din releaua de ordinul III. astfel incAt sd se

Unghiurile sd nu fie mai mici de 28s iar lungimea

asi-zure o densitate de un punct la 20km2.

medie a laturilor triunghiurilor este de 4 km gi nu rnai rnicd de 2 km:

Relelele de ordinul V au o densitate de un punct o densitate de cel putin 1 punct/km2 in zona

de ges. 1 punct/2 krn2 in zonele colinare gi 1 punct/5 km2 in zonele de munte.

Relelele de nivelment sunt imparfite in modul urmdtor:

. . .

retele de tip a. numite gi refele de nivelment geornetric geodezic: retele de tip B. care indesesc relelele de tip ct; relele de tip local.

Relelele de tip

cx,

sunt retele de nivelment de inaltd precizie irnpdrtite

in patru ordine de
gi

importanla (I-IV). Ele constituiebaza principald pentru ridicarile topografice altimetrice gi servesc

unor scopuri gtiinlifice ca de exemplu studiul deplasdrilor pe verlicalS ale scoarlei terestre
determinarea diferentelor de cotf, ale rndrilor si oceanelor.

Releaua de ordinul dispuse

formeazd poligoane cu lungimi de 1200-1500 km. Punctele sunt

de

in lungul cdilor ferate sau $oselelor. iar cotele lor se incadreazd inlr-o toleranld

determinare de +2 mm,/Km. Aceasta retea se leagi de cele ale ldrilor vecine. fiind utilizatd pentm studii de ansamblu.
Releaua ordinul

II

formeazd poiigoane cu lungimi de 500-600 Km sprijinite pe releaua de

ordinul I. Punctele relelei sunt dispuse in lungul cdilor de transport gi al apelor mari (rduri. fluvii).
Cotele acestor puncte sunt determinate cu o toleranlA maximd de + 5 mm/km. Releaua de ordinul

III
IV

formeazi poligoane cu perimetrul de 150-200 km qi se sprij ind pe

retelele de ordinul I gi II Cotele punctelor au o toleranF de determinare de +10mm/km. Releaua de ordinul se sprijind pe relelele de ordin superior qi formeazd poligoane sau

traverse cu o desfiqurare de 50-100 km. Cotele sunt determinate cu o tolerantd de +20 mm,&m.

in relelele de tip cr se includ gi cele pentru nivelment urban. care corespund ca grad de
precizie relelelor de ordin II-IV.
Relelele de nivelment de tip B sunt relele de indesire ale celor de tip cr gi sunt utilizate pentru

lucriri topografice.
Relelele de nivelment locale sunt utilizate pentru lucrdri speciale cum sunt cele de urmdrirea

taslrii construcliilor impofiante. Aceste relele nu sunt legate de cele de tip o sau p.
Releaua de prmcte de nivelment de sprijin de

tip

cr gi B constituie

bazd unitard de

exprimare a cotelor pentru tot teritoriul Romdniei, in raport cu punctul zero fundamental situat in

portul ConstanJa.

2.3.6Sisteme de proieqii folosite tn Romdnia

Pe

teritoriul RomAniei s-au folosit incepAnd cu anul 1873 mai muite sisteme de proiecjii gi o serie

de elipsoizi de referinld, qi anume:

. .

Proieclia pseudoconicd echivalentd Borure. adoptatd

topografice ale Moldovei;

in

1873 pentru intocmirea hdrtilor

Proieclia conicd conformd dreaptd modificatd Lamberl-Cholesky a fost inhodusd in 1917 in vederea unificdrii proiecliei cartografice folosite

la

intocmirea hdrlilor

in

provinciile

romAneqti qi avea scop militar. Aceastd proiectie conservd unghiurile dar deformeazd
distanlele gi suprafelele;

Proieclia azimutall stereograficd oblicd conformd pe plan secant unic din 1933 p6nd in 1951 cu elipsoidul Heyford.

Braqov. s-a folosit

in prezent, RomAnia utilizeazd in mod curent doud proieclii:

ProiecliaGauss-Krtiger'

Proieclia stereografrcdpe plan secant unic-1970

(
1

Proiectia Gauss-Kriiger

95 0- 197

0) -

similard

cu proieclia UTM (Universal

Transversal
qi

Mercator) este o proiec{ie cilindricd transversalb de tip conform (p[streazd in proiecfie unghiurile

forrna). Aceastd proieclie are la bazd elementele de referin{d dupa elipsoidul de referintd Krasovski. Sistemul de proieclie s-a folosit la intocmirea planului topo-erafic debazd la scara 1:10.000. a ha4ii topografice de bazd la scara 1:25.000. precum gi a ha4ilor unitare la diferite sc6ri. p6na in anul t973.
\":r

r,ggafulianul

Fig. 21. Proiec{ia

cilindricl Gauss Kriiger Fig.

Kriiger

22. Pozitia Romflniei in proiec{ia Gauss-

In acest tip de proiecfie.

(Greenwich)

pdmAntul este impdrtit

in

fuse de 6o incepdnd de la meridianul

- practic intersecfia

dintre cilindrul transversal gi pdmAnt este de forma unui fus (fig.

10)- gi impar{irea in zone sferice din 4" in 4", plec6nd de la ecuator spre cei doi poli. Rezultd deci un

numdr de 60 de fuse sferice. nutnerotate de la 1 la 60 (Europa gi Asia sunt strdbatute de fusele de la

31 la 60) gi un numdr de 44 zone sferice (22la nord qi 22la sud de ecuator). intre 0" $i 88o latitudine

nordicf, Ei sudic[. notate cu litere majuscule ale alfabetului latin, de la A la V. in centrul fiecdrui fus
trece un meridian, nurnit meridian axial. Fusele sunt mdrginite de doud rneridiane numite marginale.

Meridianul axial

se reprezintd

in plan printr-o linie dreaptd care reprezintb axa OX

Suprafala Romdniei este cuprinsd intre fusele 4 gi 5, cu meridianele axiale 21" qi 27", longitudine
esticd.

Proiecfia stereografici

a fost introdusa

incepAnd

cu

1970

gi are la bazd aceleagi

la sisternul
de

fundarnentdri matematice care au fost stabilite de prof. Roussilhe qi aplicate qi

proiec{ie stereografic vechi din 1930. Spre deosebire de vechiul sistem stereografic. noul sistem (stereogafic - 1970) are parametrii de bazd diferili din cauza adoptdrii unui alt elipsoid. de ref-erin!6 (elipsoidul Krasovschi), alt punct central ai proiecliei qi altd valoare (i) a adAncimii planuiui secant unic fala de planul tangent care trece prin punctul central al proiecfiei.

Este de relinut ca sistemul de proieclie cafiografi cd stereografic face parle din categoria

proiectiilor caftografice conforme-perspective. care pdstreazd nealterate valorile un_ehiurilor dar

deforme azd, ndral. luneimile.
101.7I E km

Fig. 23. Proieclie stereografici pe plan secant unic-1970 Agadar. sistemul stereografic- 1970 este un sistem de proiecJie stereografic cu plan secant unic, avdnd urmitorii parametrii de bazd (fig.i3):
-coordonatele geografice ale punctului central al proieclie:
rp

= 46o;

)":25o;

-coordonatele geodezice (convenlionale) ale punctului central al proiecliei Xo Y0

500 000,00 m;

500 000,00 m; astfel, in proiectie stereografica 1970 Romdnia se incadreaza in valori cuprinse

intre 130.000 m si 870.000 m in lungul axei X si intre 230.000 m si 750.000 m.

-raza medie de curburd a elipsoidului penfu punctul central al proiecliei. R0 -raza cercului de deformalie nul6, S"

6378 956,681 m:

:201.718 m:

-adAncimea planului secant unic zrg fali de planul tangent (1tr) in punctul central al proicliei, i = 3389,478 m. - meridianul care trece prin punctul central al proiecliei se reprezintd printr-o dreaptd care reprezintd
axa OX cu sensul pozitiv spre nord.

Proectia stereografica 1970 a fost aleasa in domeniul civil dintre toate sistemele de proiectie

utilizate in Romdnia deoarece prezinta diferentele cele mai mici intre suprafetele calculate pe
suprafata fizica a pam6ntului si suprafetele calculate intr-un sistem de proiectie (fig.22).

-']-ur.** ry
-i3ryha

Fig.24. Schemfl pentru reprezentarea diferentelor intre suprafe{e

2.4.6Sistemele de Coordonate

In cadrul proiectiei Gauss folosita la noi in tard. direc{ia nord a sistemului de axe

se noteazd cu
se

-r. Valoarea axei

este mai mare de 5000km. intrucAt

poate

fi

negativ sau pozitiv, y-ul

pozitiveazd addugdndu-se 500krn. Totodatd pentru a se nolnrnaliza gi fusul. se noteazd Si numdrul

lui. De exemplu
coordonata

coordonatele unui punct

cu abscisa -r:5312451m gi -)':-134453m, yz

avea

y pozitivatd egala cu: 500000-134453:365547m. Pentru a ardta cd punctul este in fusul

cartezian al proieciiei are ori,ginea

35. se va scrie cifra 5 in fala coordonatel. acesta fiind egal cu 5355547m.

in cadiul proieciiei stereo 70. sistemul

in puirctul central (m-

fii Fdgara;),

axa Ox pe direclia Nord iar axa Oy pe directia Est. Coordonatele sisternului sunt:

xo:5 00000m gi 1u:500000rn.

,-ll

tI

|'

-Fig. 25. Sistemul de coordonate stereo-7O

2.7. Marcarea qi semnalizarea punctelor topografice

Pentru

se fixa punctele topografice pe teren pe o duratd mai lungd se recllr-qe la operalia de

marcare. Marcarea se realizeazh atAt pentru punctele aparlindnd relelelor planimetrice cAt gi pentru

punctele aparlinAnd relelelor altimetrice in func{ie de tipul punctului.

2. 1. 7Morcarea

re(elelor p lan imetrice

Punctele relelelor de triangulalie se marcheazd la sol cu bome realizate din beton armat sau mai rar

din piatrS cioplitd avdnd forma trunchiului de piramidd cu secliune pdtrate. Dimensiunile bornelor
sunt:

. o

in triangulalia geodezicd 17x23x80cm triangulatiatopograficd

La partea superioard a bornei se incastreaza mdrci sau buloane de metal. Pentru a preintrimpina
disparilia punctelor prin scoaterea sau deplasarea bomelor. se face o marcare qi la partea inferioari

cu dale de beton sau cfufunizi in care se incadreazd mdrci de fontd sau se graveazd repere care
materializeazd punctul. Marcalea trebuie sd indeplineascd anumite conditii:

o . o

reperul de la sol gi cel de la subsol sd se gdseascd pe aceeaqi verticald

asa de simetrie a bomei qi a dalei sd coincidd cu verticala locului

intre marca de la subsol gi boml se ageazd un strat semnalizator, gros de 3-5cm din cdrdmidd
s{Erdmatd: rolul acestui strat este de a atenliona apropierea de dal[ in cazul reconstituirii

punctului
Punctele de detaliu topografic se marcheazd prin Jdruqi din lemn in extravilan $i lAruqi. buloane sau

bome fbrd dale la subsol pentru puncte din intravilan. Jdrugii au o parte asculitd qi una teqitd. Pe
aceasta din urmd se inscrie numdrul punctului.

s
N

b
Fig. 26Borna

Fig.27 a) Tiruq, b) bulon c) Borne mici

fIrI

dale

2. 2.

nivelitice (altimetrice) TMarcoreo retelelor t

Punctele de cote cllnoscute se marcheazdprin repere de nivelment. Aceste repere sunt:

. o . o .

repere perrnanente de releaua altimetricd de stat repere provizorii folosite de releaua altimetric[ locald

Reperele perrnanente se compun din:

repere fundamentale sau repere de addncime utilizate in reteaua de ordinul

I qi II

mdrci la sol sau repere de suprafafd cu care se materializeazd, punctele de nivelment din
reteaua de ordinul

III. IV. V

repere ordinare sau repere consold

Fig. 28 reper de adffncime Reperele de adAncime se construiesc subteran la addncimi mai mari cu 1m decAt adAncimea de inghe!. pe un fundament geologic solid. Pilastrul care se introduce in groapd are formd de trunchi de

piramidi. La partea lui superioard gi pe talpa sa se incastreaza marca reper de nivelment din material inoxidabil. Pilastrul Ei talpa se construiesc din beton armat. Se recomandd ca reperele de
addncime s6 se amplaseze astfel inc6t sA existe un reper hidrometrice princiPale.

la 50-80km qi in apropierea sta{iilor

qO

de 'us

de sue lfoftI dttc;

\Y ifz

Fig. 29 reper ordinar Reperele ordinare se construiesc din fontd gi se incastreazd in peretele consffucliilor la cel putin 50cm de la suPrafala solului

La distanta de 50-500m de un reper fundamental se amplaseazd 2-3 repere ordinare sau repere de suprafali. pe discul marcii este aplicatA o inscriplie formati din iniiialele organizatiei care executA
nivelmentul: sub inscriplie se scrie numdrul mdrcii.
au Reperele de suprafald sunt bome din beton armat. stdlpi de lemn. buloane metalice. picheli care

la suprafald mdrci metalice.

Fig. 30 Reper consold 1- punct matematic;2' coada reperului; 3- Perete

Reperele provizorii sunt realizate tot sub fonnd de borne din beton armat. stAlpi de lemn. ff,ruqi. care
au la suprafatA mdrci rnetalice.

2.

3. 7S e mnslizareu p

unctelor

Semnalizarea este operalia prin care se face vizrbila. de la distanld mare, verticala punctului marcat

la soi. Sernnalizatea este necesari in diferite operalii cum ar f-r: alinieri. mdsurf,ri de unshiuri.
trasare. Semnalele se clasifica astfel:

dupa fblul punctelor:

o o . o o . o o o o o o o

semnale peffnanente pentru punctele apartindnd relelei de triangulatie semnale portabile pentru punctele de detaliu

dup[ stabilitate fixe

transportabile

dupa instalare centrice excentrice pe acoperiq pe arbore

dup[ accesibilitate
accesibile inaccesibile

cl
b,

dupa construclie

o o o . . o .

bahze (semnale permanente)

pirarnide (sernnale permanente) jaloane (semnale portabile)

Indiferent de tip semnalele trebuie sd indeplineascd urmdtoarele caractedstici:

sd se deosebeascd de mediul inconiurdtor
sd sd sd

fie stabile fie rezistente

fie vizibile de la distante mari

2.7 .3.1.

Semnale portabile

Semnali zarea

porlabila sall provizorie se reahzeazd cu ajutorul jaloanelor. Jalonul (fig.23)

este

confectionat din lemn ugor cu

o lungime de ?m. grosimea de .lcin

;i

cll

secf

innea octo_eonald.

hexagonald sau rotundd. La capatul inferior este armat cu un sabot metalic de formd conicd care
uqureazd firarea in teren.

Fig. 31. Jalon

Pentru afivtzibile de la distanla. jaloanele se vopsesc in doud culori contrastante (roqu gi alb). pe

porliuni de 20cm.
2.7 .3.2. Semnale

permanente

Sernnalizarea perrnanentd a punctelor se realizeazd cu balize" piramide.

Baltza este compusd din:

. .

bahza propriu-zisd ce se construieqte dintr-o rigla sau o bila de brad sau molid avand o

in[llime

de 3-6rn gi grosimea de 6-8cm vopsitd in alb gi negru (pentru o identificare facild)

a

Fluture este alcdtuit din 2 sau 4 perechi de scAndurele bdtute in cuie la partea superioard

riglei de brad si permite o mai bund identiflcare a semnalului de la distanta

precisd

;i o vizare

Cutia balizei permite fixarea bahzer in parndnt.

Baliza se fireaza pe direcfia sudului in pozifie verticald

;i

excentric fa1[ de bornd.

Pirarnida reprezintd o construc{ie care indeplinegte un dublu rol acela de semnal qi/sau de suporl pentru instalarea aparatului de mdsurat la inallime mare. asigurAndu-se astfel o mai bund vizibilitate intre puncte. in funcfie de rolul pe care il indepline;te existd pirarnide la soi

;i piramide cu poduri.

Piramida la sol (fig. 3O-dreapta)este de fapt o balizd inal{ata pe un suport cu trei sau patru picioare. inallimea pirarnidei este de 4-1Orn. Bila pe care este montat fluturele se numegte pop.

Uneori. pentru o mai bund vizibilitate de la distanle mari. picioarele piramidei se imbrac[ in
scanduri ce se ftxeazd incepdnd de la locul de prindere a acestora pe pop pAna la o distan!6 de cca 2"5m de sol. cazin care piramida se numegte piramidd cu fusti (fig. 31).

Octo/ia

Fig. 32. Ballzil (stffnga), piramidl la sol (dreapta)

Fig. 33 Piramida cu fusta

1- bornd superioard,: 2- bornd suplimentard,3- punct matemattc; 4- pop ; 5- fluture ; 6- contrafiqd; 7 rigidizare ; 8- picior

Pirarnida cu pod se folose;te la semnalizarea punctelor de triangula{ie din zona de cAmpie pentru ca
acestea sd poatd

fi vizate

de la distante de 30-60km. rnotiv pentru care inalfimea lor este de 10-40m.

Acest tip de pirarnida este alcdtuitA din piramida propriu-zis[. piramida semnal qi pirarnida pilastru.
Pirarnida propriu-zisd (por1 semnal) este alcdtuitd din patru picioare a;ezate in fbrma de trunchi de

piramida. prevdzutd cu poduri ia fiecare zl-5m inaltime gi scdri. Peste ea se aqeazd o piramidd la sol

care fine loc de semnal. Piramida pilastru este o construc{ie de sine stdtdtoare gi folosegte la
agezarea aparatului de mdsurare. E,ste confecfionatd dintr-o bila de lemn numitd pilastru. susfinutd in

pozilie verlicald de patru picioare. La parlea ei superioard este aqezatd o placa pe care se va instala
aparatul. Construclia este astfel reahzatd incdt intre construclia alc[tuita de piramida poft sernnal qi

pirarnida semnal pe de o parle gi piramida pilastru pe de altd parle sd nu existe nici un punct de
atinsere.

tF)

Fig. 34. Piramida cu pod

- reprezentare schematicl

(stinga) qi foto
Lln

La construcliile de ord. I. II qi III. la partea superioarl, a piramidei semnal. se construieqte

cilindru antifazic.
0dnul

Ordinal .tr
0rdinu/

ltr

Fig. 35. Piramide pentru semnaliza,rea punctelor de ordinul I,

II, III
Ei se

Dtrpd marcare gi semnalizare se va efectua o schila insotitd de o descriere topograficd

vor nota

in

carnetul de teren urmdtoarele elemente: in61limea semnalului. excentricitatea fata de bornd.

vizibilitatea cdtre punctele vecine.

Cap.3.No{iuni topografice de bazil

Se numeqte planimetrie. paftea din topografie care se ocup6 cu studiul metodelor

instruinentelor cu ajutorul cdrora se detennind pozi[ra (coordonatele x
punctelor.

qi
a

;i y) in plan

(planimetricd)

Se numeqte nivelment sau altimetrie. partea din topografie care se ocupd cu studiul metodelor qi

instrumentelor cu ajutorul cdrora se detetmina diferenla de nivel gi altitudinea punctelor topografice

(z).

3.1. Elemente topografice

in topografie
din calcule.
se utilize azd mdrirni

liniare gi unghiulare care fie se mdsoard pe teren fie se deduc

3.1.1. Punct topografic

Punctul topografic este un punct marcat la sol printr-un pichet. bornd. jalon. ce reprezintd detaliul planimetric sau altimetric necesar intocmirii documentaliei topografice. El se reprezintit prin senne convenlionale.

*178,0

+1.5*173,0

puncte astronomice pe movila puncte -eeodezice

ra e* 3+
r tr
e

1-la sol; 2-pe movile;

3-pe

H :+

biserici; puncte topografice

l_la sol; Z_p" movile;

biserici; puncte de nivelment
puncte cotate

3_pe

a 167 ,7

5 I {4 ,6

3.1.2. Dreapta inclinati

E,ste distanta mdsuratd

intre doud puncte. dupa linia de cea mai mare pantd.

-'o

Fig. 36. Dreapta inclinatd

3.1.3. Distanti orizontal5

Proieclia distanlei inclinate pe un plan orizontal.

Fig. 37. Dreapta orizontall

3.1.4. Aliniament
Linia dreaptd determinatd de doud sau mai multe puncte materialrzate in teren.

AB

CD
Fig. 38. Aliniament

3.1.5. Unghi orizontal

Unghiul diedru format de doud plane verticale ce contin cele doud laturi ale unshiului
B'

Fig. 39. Unghi orizontal

3.1.6" f,rnghi de pantd qi unghi zenital

Un-uhi de pantd este unghiul verlical determinat de o dreaptd inclinatd cu proiecfia ei, dx-e

Fig. 40. Unghi orizontal, unghi zenital

Unghi zenrtal este un unghi verlicai mdsurat in rapofi cu verticala locului, ie-e.

3.1.7

Flan orizontal de proiecfie

Suprafa{a orrzontald,
topo,graficd

|I.

pe

care

se proiecteazd orlogonal toate punctele de pe

suprat-ala

Fig. 41. Plan orizontal de proiec(ie 3.f .8. Diferenfe de coordonate Distanla pe verticali intre doud puncte situate in doud plane paralele gi orizontale diferite. Axee,
AYoe.

Fig. 42. Diferenta de coordonate in consecinfa. distanla inclinata de la A la B se poate calcttla astfel:
D ,-u

^l(x

- x)' * (r; -Y,)'

3.1.9. Cercul topografic

Deoarece sistemul topografic de axe rectan,eulare are axa pe directia Nord este inversat fatd de

sistenul matematic. pentru a pdstra deflnitiile cunoscute ale tunctiilor trigouometrice

la invers area cercului trigonometric, care devine cerc topografic sau topometric.

se

va proceda

Cercul topografic are urmdtoarele caracteristici:

o e .

Axa Ox pe direclia Nord 9i ara Oy pe direcfia Est

Sensul de mdsurare a trnghiurilor spre dreapta incepAnd de la ara Ox Cadranele topografice se succed in sensul acelor ceasornicului

C'ercul are 400 grade centisimale (g)" iar submultiplii sunt minutul centisimal (c) gi secunda centisimala (cc
)

n:180n:200s
ed'

\ \

Cadranul IV

Cadranul I

\\ \\
{)"

ft{)

j6g,

Cadranul
77{1"

III
200*

Cadranul

lI

Fig. 43. Cercul trigonometric gi topografic In cercul topografic functiile tri gonometrice vartazd la fel ca qi in cercul trigonometric

-----{tghiul
Funciia-----Sin
cos

6e

009
I

200c
0

300s
-1

400e
0
I

0
1

tg cte 3.1.10.

Monoton crescdtoare Monoton descresc dtoare

Orientlri

Planul topografic se orienteazd in raport cu o directie de referinta. Dispunem in topografie de 3 direc{ii de refbrin{f,:

o o o o .

Nord magnetic, N,, Nord geografic, Ng

Paralela dusd la ordonata sistemului. No

Corespunzdtor acestor direclii avem trei orientbri. Orientarea magneticd.

0,r,

Orientarea geografica sau azimutul. 0n

Orientarea topograficd. 0., este de doud feluri in funclie de cum se considerd directia Nord (intr-un capdt sau celdlalt al se-ementului): directa, 0e-e gi inversd, 0e-e

Fig. 14. Direc{ii qi orientiri de referintl

Fig.45. Orientiri directe

Ei

inverse

itr figura 14 sunt reprezentate patru linii AB. aparlinAnd celor patru cadrane ale cercului
topografic: unghiul
co

este unghiul de reducere la

primul cadran. iar LX

rB - x,t; LY = !,8 -

J,.r

0.,:400s-ro

300:
-\/ J

0.-200s+rD

=200s-c't

Fig. 46. Schemi pentru determinarea

orientirii

Unghiul ajutitor
de coordonate.

rrr este

unghiul format de directia de vlzare cu una din proiectiile acesteia pe axele

Detenlinarea orientdrii topografice a unei directii cdnd se cunosc coordonatele rectansulare

plane ale capetelor liniei presupune parcurgerea urmdtoarelor etape:

. o

Se calculeazd

AX = xB - r.r;Ay = ),n - !,t

Se determina cadranul

AX Cadranul I Cadranul II Cadranul III Cadranul IV

+

AY
+ +

Se calculeazd tangenta

unehiului

cD.

tanco=H

Se determind orientarea:

Cadranul
I

Orientarea
01:cD

0+:400s-co Derularea acestor etape se realizeazd in tabele de fbrma:

II III IV

0"--2009-cD Q3:6e+200e

AX
Cadranul I Cadranul II Cadranul III Cadranul IV
+

AY
-1-

o) 0

r:o)

+
-r

tanco: r---;

lArl

lMl

0::200s-co 0::crr*200s 0+:4009-co

3.1.1 1.

Profil topografic
Profilr"rl topogratic este o secliune vefiicala prin teren pe o directie datd. Profilele topo_erafice

diferd in funcfie de mai multe criterii:

1. dupa gradul de detaliere

(profile de detaliu qi profile de sintezd sau -eenerale):

2. dupa directia fala de liniile principale ale reliefului (profile longitudinale gi profile transversale):

Longitudinale - cAnd planul verlical se considerd desfE;urat in lungul unei direcfii date (axul unui drum. a unei vai etc). Pentru a fi mai expresive. scara lungimilor se ia rnai mare decdt
a

inaltimilor de 10. 20. )5.10 sau 50 ori. dupd caz.

Transversale - cdnd planul vertical este dispus perpendicular pe directia data. In acest caz.

graficul cuprinde ca punct central unul comun cu profilul longitudinal. iar scdrile
rapoftare in plan gi in indllirne sunt egale.
a

de

dupa modul de combinare (profile simple gi profile mixte. complexe. compuse sau suprapuse).

\. \

Fig. 47 . Profil transversal, longitudinal

Cap. 4.

Hlrfi

qi planuri

4.1. Definitii Pentru a reprezenta suprafe{ele topografice. cele mai des intrebuintate torme sunt planul gi hai1a.

Harta Planul graficd micqoratd. a unel este o reprezentare _uraficb a unei suprafele este o reprezentare suprafele mari de teren la care se line cont de mici de teren la care nu se tine cont de
curbura suprafetei pdmdntului. dd o ima-eine de ansamblu a unei suprafele intinse de teren, p o suprafald curbd 4.2. Clasificarea curbura suprafetei pdmdntului. da o imagine precis[. amdnunfitd. a tuturor detaliilor pe o suprafald orizontald

hIr{ilor

gi

planurilor

Problema clasificdrii hd4ilor este foarte importantA pentru orientarea in folosirea qi studierea

materialului cartografic.

Deqi nu existb o clasificare universal valabild de-a lungul timpului au fost luate in considerare
diverse criterii in ordonarea materialelor cartografice.

f. in funclie

de dimensiunea

teritoriului cartografiat:

hdr,ti mondiale (planigloburi, mapamonduri, planisfere), care reprezintd intrega

suprafa!a terestrA:

- h54i ale emisferelor pe latitudine gi respectiv longitudine: - hdr{i ale grupelor de continente: - hh4i ale oceanelor gi mdrilor limitrofe; - hd4i ale unor continente: -

hirti

ale unor state:

- h64i cu regiuni dintr-un stat.

2. in funcfie de scarl:
-

hirli

Ia scard mare

- harti la scari mijlocie

- ha4i Ia scara micd. 3.

in func{ie de confinut:
- hdrfi generale - hd4i tematice sau speciale:

i.

hd4i tematice fizico-geografice (hd{i hipsometrice. morfologice, ale

energiei

reliefului. climatice, pedologice. biogeografice. hidrologice. etc.)

ii. Harli

tematice socio-economice (hnrli ale populaliei. ale cdilor de comunicafie.

economice calitative gi cantitative. politico-administrative. ale modului de utilizare a

terenului. etc.) 4. in functie de destinatie:

- harti informative; - h[r{i qtiinlifice: - hA{i didactice: - harti turistice: - harli pentru navigalie. 5. in funcfie de originalitate - minutele topografice. care constituie rezultatul direct al ridicdrilor topografice:

- copiile. adica reproduceri dupa minutele topografice la aceeagi scard: - derivatele. adicd reproduceri dupa copiile topo-erafice insd la scard diferita (mai micd). 6. in functie de num[rul culorilor:
- hA4i monocrome - harli policrome.
7

.in functie de modul de realizare:

- harli analogice - harli digitale (in format raster gi respectiv in format vector).

8. in firnclie de modul de prezentare: - harli propriu-zise gi hA4i virtuale.

Clasificarea ha4ilor gi planurilor se face dupa conlinut gi destinafie. Din acest punct de
vedere avem urmdtoarele tipuri.

Harti Tipuri

Planuri

generale care sunt folosite la proiectarea lucririlor de triangulalie in vederea determindrii coordonatelor punctelor de bazd speciale folosite in proiectarea di f-eritelor lucrdri ineineresti

Tipuri Generale folosite exclusiv pentru proiectare

fundamentale de situa{ie, cadastrale. folosite in inventarierea evidenta fondului funciar tehnice folosite la proiectarea lucrf,rilor ingineregti

gi

In fiurclie de scara la care au fost reahzale. har{iie se -qrupeazdin 3 categorii: . de la 1:25000 pAna la 1:200000: harti la scard mare (harti topografice)

. intre 1:200000

- 1:1000000: harli la scard mijlocie (harti topografice

de ansamblu)

de la scara 1:1000000 pan[ la scdri foarte mici: harti la scard micd (harti geografice). Acestea
sunt in general. hartile murale qi cele din atlase.

Reprezentarile caftografice la scdri mai mari de 1:25000 se nlllnesc planuri. Acestea se

clasificd dupa cum urmeaz[:

i :10000 pana la 1 :5000 planuri topo-erafice propriu-zise; 1:2500 pdna la l:2000 planuri de situafie:

:1000 prina la 1 :500 planuri urbane:

1:100 p6na la 1:50 planuri de detaliu. utilizate in construcfii. 4.3. Elementele

hIr{ilor ;i planurilor
1n

Ca documente carto,erafice cu lar-ud utilitate. elementele hartilor gi planurilor sunt erupate

mai multe categorii. in literatura de specialitate se disting, in general doub tipuri de clasificare
cestor elemente.

Unii autori grupeazd elementele hdrlilor in doud categorii: elemente din exteriorul cadrului
respectiv elemente din interiorul cadrului $ldstase. A. 1983. Rus. I.. 2003).

pi

Alli

autori (Buz. V., Sdndulache.

A.

1984) grupeazA aceste elemente in trei categorii: elemente

matematice, de conlinut gi de intocmire. Considerdm ca aceastA grupare este mai utild pentru
inlelegerea exactA a acestor aspecte.

Elementele matematice reprezintd baza geometricd a herlii. Sunt cuprinse

urmdtoarele elemente:

in

aceastd categorie

- scara de proporlie - cadrul hd4ii

- nomenclatura

- elementele de orientare - graficul inclindrii versanjilor Elenrentele tle conlinut sunt considerate a

fi cele reprezentate in interiorul cadrului hd4ii. respectiv

in cuprinsul spaliului desenat. Aceste elemente se pot grupa in doud categorii: fizico-geografice (relief. hidrografie, vegetalie, soluri) gi socio-economice (localitdli. cdi de comunicalie, detalii
economice gi cultuale, granile).

Elementele de intocnire sau de ntontcn'e inlelegerea gi utilizarea

a hdrlii

cuprind informalii absolut necesare pentru

hirlii. Dintre

ele unele se

referi la intocmirea ha4ii. Aici sunt incluse: titlul.

felul h54ii. destinalia. legenda. autorul. materialele documentare folosite.

4.3.1 . Elemente matematice

4.3.1.1. Scara

hir{ilor

gi

planurilor

Trecerea de la dirnensiunile misurate in teren la cele de pe plan sau hartd se face cu ajutorul

unui raport constant de micgorare numit scarb de propo4ie.

Ca element matematic, se poate exprirna in 3 moduri:

. Numeric

. Grafic . Direct
Scara numerici este o fraclie ordinar[ in care numdritoml indici lungimea graficd (de
obicei in cm). iar numitorul lungimea corespunzetoare din teren (tot in cm).

Scara se deflnegte ca raportul dintre distanla de pe plan sau haftd, d, gi cea corespunzatoarc din
teren. D.

I,r,-L D
unde:

l/ d

scara

harlii

- distanla pe hart[ sau plan D - distanla reali din teren.

Pe hdrfi gi planuri distanfele- d, se mdsoari

in mm! iar distanJele D se exprima in m.

Numitorul n al scdrii numeric e aratd de cdte ori proiecliile orizontale. D. ale liniilor de pe teren sunt
micgorate pe plan sau hartb. Cu cAt numitorul este mai mic. cu atdt fraclia este mai mare gi scara
este mai lnare gi invers..

Regula practicd r/1000 de citire a distanlelor. Dacd se imparte numitorul. n. al unei scdri la 1000. se

obline un numdr care

aruLd

cali m pe teren corespund unui mm de pe plan.

Scara I :100

Regula n/l000 mm:1 00/ 1 000:0. 1 m l:500 s00 1mm:500/1000:0.5m 5000 1:5000 1mm:5000i 1 000:5m 20000 I :20000 1mm:20000/1 000:2Orn De exemplu dac[ avem mdsuratd pe plan o distanta d:200mln: iar scara planului este de 1:5000.
100
1

numitorulo n

atunci confbnl acestei resuli D =

d.

5000
1

000

?00.5 = 1000rn

in situalia in

care pe o hart[ nu este trecutf, scara. insd este trasatd releaua de paralele se

poate calcula scara hartii. mdsurdnd distanla graficd dintre doua paralele consecutive
cunoscAnd faptul cd lungirnea arcului de meridian de l0 este egald cu I 1 1.136 Krn (D).

qi

Dupd mdrimea numitorului n se disting:

. . .

Scari mari
5000;

- proprii planurilor. sunt scdri cu numitor

mic: n:50. 100, 200, 500, 1000, 2000,

Scari medii
Scari rnici

- se folosesc qi la planuri gi la harli: n:10.000+50.000

proprii hdr{ilor. sunt scdri cu numitor mare: n>50.000.

Numim precizie graficd a scdrii (pe) distanta de pe teren cdreia graficd inevitabila
milimetrica.

ii corespunde pe hartd o eroare

*e.

Aceastd eroare se comite

la

aprecierea unei distante fblosind rigla

Scara grafici reprezinta raportul exprimat grafic. Dupa modul de constmctie qi precizia mf,suririi este de doud tipuri:
- scard grofica simpla

- scard grafcd compusd

sa.o

cu transversale.

Pentru construclia sciirii gra.fice sinrple se divizeaziL un segment de dreaptd in mai multe

pdrli. de obicei in cm" notdndu-se originea O. in partea clreaptd a originii se noteazd diviziunile cu lungimile valorilor natuale corespunzilto$e scdrii date. Parlea din stdnga originii zero se numeqte
talon $i este impdrtit in mai multe segmente. oferind astttl posibilitatea mdsurdrii unor distante panA la a zecea parte dintr-o diviziune din partea dreapti a originii. Talonul poate fi simplu sau exagerat.
2A

2A

40 Kilometers

40
TALOH EXAGERAT
I

40 Kilorneters

Fig. 48. Scarl

grafici liniarl (simpln)

Fig. 49. Scarl grafici compusi

Scara graficd compusd sau cu transversale se construiegte din doud scdri grafice simple. paralele, avdnd trasate intre ele noud segmente de dreaptd paralele gi echidistante. Cele doud scdri grafice

sinrple gi taloanele lor se divizeazdqt se noteazd corespunzdtor distanlelor naturale la scara datd.

Talonul scdrii grafice compuse se completeazd, unind oblic diviziunea o de pe scara graficd simpld superioari cu 1 de pe cea inferioard. apoi 1 cu ?, ? ctt 3 etc. (fi-s. 48).
ttl
1

000

9 87

43210

{km

2km

lri
1

000

I87

6 500 d32.r

Fig. 50 misurarea distantei cu scara transversall Pentru a mdsura o distanta cu ajutorul scdrii transversale. spre eremplu 1795 m. se procedeazd

astfel: se mdsoard

km de la prima verticalf, din dreapta originii p6na la diviziunea 0: 700 m

pe

segmentul oblic ce unegte diviziunea 7 de pe scara -9raficd simpla superioard cu diviziunea B de pe

cea inferioard, la

jum[tatea distantei dintre orizontala 90 qi 100 (fig. a8).

Mdsurarea lungimilor pe harta cu ajutorul scdrii grafice compuse este mai exactd. dar se tblosesc mai mult la planuri.

Scara direct[ se erprimd prin indicarea directd a lungimii de pe hafia qi a corespondenfei ei din teren. De exemplu: I cm pe harta : 250 m in teren (e-ealitate valabild pentru o hartd la scara
1:25000).

Scara de proportie (fi-e.)sub fbnnd numerica (ex. 1:25 000). directa (ex. 1 cm pe hartd: 250 m)qi grafica este trecutd in partea centrald a subsolului hartii.
4.3.1.2. Cadrul har{ii
Sub numele de cadru se inteleg

liniile

care marginesc suprafala dese natd, a hartii. Linia care

intra in contact direct cu spafiul desenat se num eqte cadru intent.

l.;'ttr' t; 'tjl

(':rtlt'u t,rlrru

(':trlru grld:rt

t lrlru itrlt'rn

ti
Fig. 5lcadrul

trr'

hirtii

Paralel cu acesta. la mica distan{d se afld cadntl extent sctlt ontcrntental.

intre cele doua se afl5 cctdnil grctdat- care repr ezintd,de fapt elementul matematic al cadrului hartii. Acesta din urmd este imparfit in segmente colorate alternativ alb-nesru. care ildica irnpdrtirea unghiular[ pe paralele qi meridiane. Cadrul poate coincide cu paralele gi meridianele. situafie in care se numegte cuclru geogt"crfic. in sitnalia in care cadrui nll corespunde cu paralele gi meridianele acesta se nulne qte cadlt geontetr"ic.

Ca fonnd. cadrul poate

fl

elipsoid. trapezoidal. dreptunghiular. pdtrat. circular.

in finclie

de

sistemul de proieclie in care a fost real tzatd, hafta.

in situatia in care cadrul are fonla de pdtrat.

dreptunghi sau trapez. in colturile sale sunt trecute cu mare precizie coordonatele geografice.
4.3 .1.3 .

Nomenclatura

hlrtilor

Pentnt a se putea gdsi u$or qi repede foile fiecarei harti sunt intocrnite aqa-numitele schelete.

Scheletul reprezintd o schemd executata la o scard micd ( 1:1.000.000). imparlita in trapeze prin meridiane qi paralele. Fiecare trapezreprezintd o fbaie separatd de hartd. La Con_eresul Internalional de Geodezie gi Geofizica din 1924 s-a propus qi s-a adoptat un sistem international pentru harla

lumii la scara 1:l 000 000, insuqit de lara noasta pentru harta topograficd modemi in proieclia
Gauss

Kriiger (fig.50).

cD

e!*irbh$

i +h$+*+++? tr g iTTTTljiiirrr
+

in

oy s -E
N
rF

l3
'a"

Fig.52. Sistemul de nomenclaturl pentru harta lumii la scara 1:1 000 000 in proiectie Gauss

Kriiger
Nomenclatura (indicativ)

hir{ii

este trecute alAturi de

titlu qi reprezintd sistemul de notare pi de

insetnnare a foilor unei hdrli in funclie de schelet. Rolul ei este acela de a putea stabili mai ugor

pozilia hd4ii in teritoriu. AlSturi de indicativul h5rlii, pe cele patru laturi ale chenarului, sunt trecute
nomenclaturile foilor care se invecineazd cu harta (sus, foaia din nord, jos, foaia din sud. stdnga. lbaia din vest gi dreapta. foaia din est) (fig. 51). Acest lucru inlesneqte lipirea mai multor foi pentru
a

obline o harte ce acoperA un teritoriu mai mare.

lud.

Argel

Jud. S,b'v

L-35-86-A-c
Fig. 53 Nomenclatura foilor vecine cu harta
PlecAnd de la definilia de mai sus, fusele in lon-eitudine se numeroteazd. de la

i la 60 incepAnd de la
;i sud.
N,{

meridianul 0 in sens invers acelor de ceasornic, iar zonele de 4n latitudine se noteazd cu litere
majuscule ale alfabetului latin. de la A la V. incepand cu A de la Ecuator spre nord

Zonele din emisfera sudicd se specificd prin litera S. de exemplu zona L se va nota cu SL. zona cu SM qi aga mai deparle.

Peste fara

noastri se suprapun fusele 34" ;i 35o lonsitudine esticd qi zonele K. L. M in latitudine (in

sistemul de proiecfie stereo 70). Zona

L acoper[ in intre-eime suprafafa larii.

spre sud se foloseqte

parlial K. iar spre nord se fblosegte par{ial M.

g

I
L

xl
u/
l

\.
1

cf
a

1* J3i
t8

Fig. 54. Scheletul qi nomenclatura

hlrtilor

lndicativele celorlalte hdrti pornesc de la scara 1 :1.000.000. astfel:

pentru scara 1:500.000 trapezul corespunzdtor se imparte in patru litere majuscule ale alfabetului latin (A. B, C, D)'
Nornenclatura unei harti la scara 1:500.000 va
de exemplu: L-35-A.

1 pdrli avdnd

fiecare 3o in

longitudine qi ?o in latitudine. Fiecare trapez de dimensiuni 3ox2o se noteazd cu primele

in

sensul acelor de ceasornic.

fi

acela al trapezului urmat de una din litere.

pentru scara I :200.000. trapezul corespunzitor unei

lbi

1:1.000.000 se imparle in gase pd4i

in longitudine qi tot

qase

in latitudine rezultAnd 36 de trapeze cu dimensiunea 1or40'. Cu alte

cuvinte f-recare ftapez corespunzdtor

foii

:500.000 se imparle in 6 trapeze. Numerotarea se

face cu cifie romane in sensul acelor de ceasornic. astfel incAt nomenclatura unei hdrli este
aceea a trapezului urrnata

cifia romand corespunzdtoarc. de eremplu: L-35-XII

pentru scara 1:100.000. trapezul corespunzdtorunei foi 1:i.000.000 se imparte in 12 parli in

tot 12 in latitudine rezultAnd 114 de Irapeze cu dimensiunea 30'x20'. Numerotarea se face cu cifie arabe de la I la 114 in sensul acelor de ceasornic.
longitudine gi
Nomenclatura unei harti este: L-35-3

pentru scara 1:50'000 trapezul corespunzdtor unei

Jrlomenclatura unei harti este: L-35-3-A.

foi 1:100.000 se imparte in 4 pdr{i cu dimensiunea 15'x10'- acestea notindu-se cu litere majuscule ale alfabetului latin.
pentru scara 1:25000, trapezul corespunzdtor unei

foi l:50.000

se imparte in 4 parfi avAnd

dimensiunea 7'30''x5'. acestea notdndu-se cu litere rnici ale alfabetului latin. Nomenclatura unei harti este: L-35-3-A-a. pentru obtinerea har{ilor mai mari de 1:25.000 de exemplu pentru obtinerea har-tii la scara 1:10.000 se imparte harta 1:25.000 in 4 padi care se noteazd, cu cifi-e arabe. Nomenclatura
unei harti este: L-35-3 -A-a-2.
30

r--35-86

rj tr I
It
;

l'i /

t!

il I
b

trA rl ll
i

l,

l:50.1)00 I_-35-tf6-B

----q*---t
d

,,,/l

l\
L-35-86-C
1

"i ,\,
I

-i- - - -

--l

l:25.0(J
L-_15-86-

/\

Fig. 55. Impirfirea in foi

Fig. 56. Divizarea foii L-35-86

Pentru planurile rcahzate in lucrdri cadastrale gi care au la bazt,proiecfia stereograflca 1970.sc6rile gi dimensiunile gi indicativele sunt cuprinse in tabelul urmitor:
-eraduale

Tabel nr. 7 . Nomenclator

Scara l:1.000.000 1:500.000
1:200.000
I :100.000
^f

Latitudine
,1o

Dimensiunile in longitudine
6n
.O J
10

Indicativul foilor
L-3 5

20

40'

L-35-A L-35-VII
L-35-107
L-3 5- 107

20'
10'

1:50.000

30' 15'

l:25.000 I :10.000 l:5.000

1:2.500

-A

5' 2'30''

7'30" 3'45"
1'52''5
J/ )

I'15''
25"

L-35- 107 -A-a L-3 5- 1 07-A-a- 1 L-3 5- 1 07-A-a- t -I

L-3 5- 107 -A-a- 1 -I1

1.3.1.4. Elementele de orientare

Elementele de orientare sunt desenate pe hartile topogratlce in

stAn_ga

scdrii gratice.

Declina{ia magnetici gi unghiul de convergen{I medie a meridianelor (fig. 47) sunt valori unghiulare (exprimate in
-erade

sexagesimale) necesare atunci cind dorim

si determinim

cu

exactitate orientarea rnagnetica (azimutul) a unei direclii trasate pe har16. Aceste infomralii se trec

in collul din

stAnga

jos al ha4ii. sub formd scrisd gi grafica (fig.48).

Drdnoo mognrrca 6. CO (t&) E* Cqm1o m o nrrdcrJcr 2.?1' (o,{El. \lar C;a r qra6- drdrsaul s hr|o h ih+l ltla rricdq d. Gdoiulu eddrg|lq, doac Eda o olli nroqcttq c d.8024' 0-rl0). Et Otrano0r tn pdilad srl q6adb 6f.nt h rrld (wd'r:3'.6)

Fig. 57. Elemente de orientare

Acestea cuprind cele trei direclii nord: geografic. magnetic ai

al caroiajului harfii. precum

qi

unghiurile dintre ele. respectiv declina{ia magneticd. declinatia convenlionald gi convergenla

rneridianelor. 4.3.1.5. Graficul

inclinirii versanfilor

Graficul inclinirii versanfilor se prezintd. sub forma unei curbe. care este folositd la determinarea valorilor pantelor fEr[ calcule (in rnod expeditiv). De obicei sunt dou[ grafice de
pantf,. care sunt construite {inAnd seama de echidistanta dintre curbele de nivel: unul aferent
curbelor de nivel normale, cel5lat pentru curbele de nivel principale.

l!.
:|? 1.,..:.,1 iv CJ:_rrra & (,--l tlJi Ctl;unryq r[v+

R,tir:':rI r,rt,,i i'i il lr.g'3-q;1 jn onr,i 19lri {,,,J'c::t P.=i:e:cu C l.

FFi--,'-,1' a l'-v /-'

te',

i--'--T*':

l'l: i,l
l'.'-

l.:'! >rr+._ ,+. c I ia ', ".-", ,,. i.-.-J-.ji,l::_.

1.,

"!

Fig. 58. Graficul

inclinirii versantului
Este

Graficul de calculare a pantelor (fig. 56) este trecut in dreapta sc[rii de proporJie.
constituit dintr-un sistem de

linii verticale, a cdror lungime

corespunde

cll o anumitd pantd a

terenului dintre doud curbe de nivel aflate la o echidistantd specificatd. Graficul este construit

pentru aprecierea pantelor dintre curbele de nivel normale cu o anumitd echidistanjd (5 m in fig. 48), precum gi a celor dintre curbele de nivel ingroqate cu o echidistanld de 5 ori mai mare decAt
celor normale (25 m in fig. 56).
a

in dreptul t'iecdrei linii verticale de pe grafic

este trecut6 valoarea pantei"

in grade sexagesimale. De

exemplu. dacd distanla dintre doua curbe de nivel normale invecinate este egald cu linia verticald de
pe graficul pentru curbele normale in dreptul cireia scrie 2o, inseamnd cd panta terenului dintre cele doud curbe de nivel este de

l'.
liniilor de
coordonate geografice sau

4.3,1.6. Canevasul

Canevasul reprezinti sistemul sau ansamblul

coordonate plane rectangulare. Coordonatele geografice sunt reprezentate prin reJeaua de paralele qi

meridiane care constituie canevasul geografic, iar coordonatele rectangulare prin

orizontale gi verticale, reprezentdnd abscise gi ordonate.

linii

drepte

Canevasul geografic se obline prin transpunerea relelei de paralele qi meridiane de pe glob pe un

plan printr-un sistem de proieclie cartograficd.

Canevasul rectangular. intdlnit mai ales la hA4ile topografice. pleacd de la canevasul geografic Ai se intocmeqte plec6nd de la interseclia dintre un meridian Ei o paralela. in acest punct de intersec{ie se

duc tanger.tte la meridian qi paraleld. iar la aceste tangente se traseaza din km in km linii paralele. rezultdnd in acest fel o reJea de pitrate cu latura de
numeste canevas kilometric.

km. Din acest motiv. acest canevas se mai

Fig. 59. Foaie de

hartl

cu exemplificarea canevas-ului

Coordonatele rectangulare sunt exprimate ?n kilometri. fiind marcate pe hartd printr-un caroiaj rectangular. Pe conturul caroiaiului rectangular. in dreptul fiecdrei linii (cele orizontale. ara Y, sunt

proiecliile paralelelor. iar cele verlicale, axa X. sunt proiec{iile meridianelor.; sunt trecute valorile in kilometri. Laturile pdtratelor care alcdtuiesc re{eaua au valori diferite in funclie de scard: la scara 1:25000.
lungimea graficd a laturii este de 4 cm;i reprezintd in teren 1 km. la scara 1:50000. latura de 2 cm
corespunde in teren
1

la

km, la scara 1:100000. latura de 2 cm reprezintd,2 km in teren. tarla scara

:200000, latura de 2 cm reprezinld 4 km in teren.

4.4. Semne convenfionale

Elementele de conlinut ale hdrtilor geografice pot

fi

grupate in elemente altimetrice (relieful)

qi elemente planimetrice (desfbgurarea in plan a vegetaliei. localitatilor. drumurilor etc.). Reprezentarea elementelor de conlinut se fbce prin semne convenfionale. Semnele convenfionale se -srupeazdin doud categorii:

Pentru reprezentarea planimetricd. semnele se grupeazd,in:

semne conventionale de contur, toate sernnele care au dimensiuni variabile la scara

harlii qi deci pot fi m[surate (un lac, un rnunte conturat de curbe de nivel, o pf,dure. o localitate etc.): acestea dau informalii despre pozilia qi dimensiunea elementelor
reprezentate pe hdrli:

semne conventionale de pozi{ie, folosite la reprezentarea unor detalii mici ale terenului.

a cdror arie nu poate fi exprirnatd la scara ha4ii: aceste semne dau intormalii doar despre pozilia elementelor in teren qi au aceeagi dimensiune pe

intreaga harld (ex. o moard de v6nt. o caband etc.): numdrul detaliilor reprezentate

prin semne convenfionale fErd scard qi dimensiunile acestora depind de scara hdrlii:
cu cAt scara hartii este mai micd cu atdt numdrul detaliilor reprezentate prin aceste
sernne con',rentionale va

fi

mai mare. iar dimensiunile semnelor vor

fi mai mici.

Acestea sunt de doud cater-eorii: punctifonle (copaci tzolati. poduri. fantani. etc.) gi lineare (limite administrative. rduri. irnprejrnuiri. relele. etc. )

semne conventionale explicative. De exemplu semnul conven{ional

in fonnd

de

arbore. care se introduce in interiorul conturului unei paduri. pentru indicarea esentei

predominante: semnele sub forrnd

de cifre qi litere care insolesc

semnele

convenfionale propriu-zise gi indica diferite caracteristici cantitative sau calitative aie

acestora

(er. fraclia care indica indllimea gi diarnetrul arborilor intr-o

pddure.

cuvAntul sulf'langd un semn de izvor, dimensiunile unui pod etc.).

Pentru reprezentarea altimetrica

o o

semne pentru reprezentarea

reliefului

curba de nivel. haquri. tente

semne speciale pentru puncte de cotd clrnoscutd. fracturi. rdpe. stAnci

4.4.1. Semne convenfionale pentru reprezentarea planimetrici

Semne conventionale hidrografice

1t
r'];i' z
*r'r.

t .F
,'.>-

3&
C .

faruri; 1-pe construclii in fonni de turn; 2lutitoare ; 3 -bahze plutitoare; 1-izvoare amenajate; min. : mineral: 2-pu!uri pentru captarea apei; 3-fAntAni fbrd cumpdnd: 4-fAntani cu cumpana: 8 m adAncimea pAna la suorafata apei: rduri. pAraie cu maluri abrupte neamenajate qi amenajate; -1.7 gi -5 adAncimea rnalului in m; zone inundabile:

g ttF'f ,!

#t= eb
J'--* /.i.-r-rq_>' \4

lacuri; 3 adAncimea apei in m;

#tr'
"

baraje. stdvilare: 1 -necarosabile; 2-carosabile;

pmt. qi P materialul de construcfie: 50

_*i__-:_1_:-r

lungimea in m: B lalimea pa4ii carosabile in m: 62,3 cota la partea superioard in m: 511.5 cota la a inferioard in m: rduri. pdraie, canale qi date caracteristice: 0,? viteza de curgere a apei in m/s: 20 latimea apei in m: 1.5P adAncimea ape qi natura fundului (P : piatrd): albiile lacurilor, riurilor sau pAraielor secate:

-zn r

2L

rduri, piraie canaltzate cu diguri neconsolidate;

_,

canale

de irigalie.

desecdri

cu

maluri

l-

n {

32 ao

neconsolidate; 20 lalirnea in m: -3,0 adAncimea in m; canale de iri-eatie: desecdri cu maluri consolidate: diguri cu maluri neconsolidate care se pot reprezenta la scara ha4ii : diguri cu maluri consolidate care se pot reprezenta la scara harlii: 12.7 ldtimea coronalnentului in m: +5.3 indltimea diglrlui in m: etatie terenuri umede; 1-cu iarbd: 2-cu mugchi: 3-cu stuf:

lGe e*

l-paduri care nll se pot reprezenta la scara hartii: 2-faqii de padure. perdele de protec{ie a cdror ldtirne nll se poate reprezenta la scara ii: 8 inal imea medie a copacilor in m:
paduri
p

rs

stj.

esenfa copacilor:

ui}*tl'. E

l-llezr, pepiniere de porni fructiferi, 2plantalii diverse (trandafiri" coacdze. hamei.

zmeurb):

-fbne!e. ierburi inalte: 2-izlazuri. pdquni:

LI

gi parcurilor a-ale nationale: elementelor de veseta le: Elemente social-economice cladiri fbrd curti:

limite: 1-ale rezem'atiiior naturale

1+

El zr 3r
1-construc{ii fortificate: czm. - cazematd.: 2constructii subterane: gj. : gara.j;

cvartale

cu clidiri peste doud etaje:

51

indllimea cladirii in m:

Aciia. dtrtd"ry.
1Apeffol 2egaza

fabrici; chirn.

chimice; siderg.

siderurgie;

sonde de petrol, gaze; 1-cu turle; 2-fard turle:

1 -aeroporturi, aerodromuri, hidroscale; 2-locuri de atenzare. amer.zare 1-constructii in formd de turn: silz. : siloz: 2cantoane forestiere; 3-cladiri cu folosin!5 divers6: stn. : stdne: I -terenuri de sport; 2-stadioane:

r+
'l
I

z+
2@
z ***-**|.'--++D t5

l$sjl.c. 2J 3trsfn,

_#

20 Lv

metalici sau de beton; 20 kv : tensiunea curentului in kilovati: l5 : ?ndltimea stAlpilor

in m; netro|

linii electrice; 1 -pe stAlpi de lemn; z-pe

stdlpi

oaac a-i:-_O--O

__t

conducte
conducte

de

gaze subterane sau sub apd;

suprafatd

conducte de petrol subterane sau sub apd:

de apd la

cu sta{ii de

pompare; conducte de apd subterane sau sub a limite de judefe:

,2
'-rrl-O!F, l:

autostrdzi: ? numdrul benzilor pe un sens de circulafie: 4 lalimea unei benzi in rnetri: B : beton. materialul de acoperire: qosele modernizate: 1-trasate schematic; 2-in constructie: gosele: 6 l[1imea parfii carosabile in rn: (8) ldlimea goselei din $anl in $ant in r11: As : asfalt, materialul de acoperire: drumuri naturale imbunatdtite: 6 ldtimea drumului din sant in sant in m: P : piatr6. materialul de acoperire; drumuri naturale:

drumuri
pddure:

de

exploatare

pe cimp sau prin

poduri; 1 -pe suporli plutitori: ?-suspendate;

1-poduri tubulare, poduri cu lunginlea sub 2-punfi pentru pietoni:

cdi ferate cu ecartament normal: 1-duble

-duble electrifi cate; cai ferate cu ecafiament normal:3-simple neelectrifi cate: 4-simple electrifi cate:
neel ectifi cate;
2

4.4.2. Semne conventionalepentru reprezentarea reliefului

Pentru a reprezenta relieful pe hdrti qi planuri se pot folosi haguri. umbre. tente de culori.

planini in relief qi curbe de nivel. acestea din urmi fiind cel mai des intdlnite intrucdt pe lAngd

faptul cd sunt extrem de sugestive in reprezentarea orografiei" ajuti la interpretarea diverselor

elemente ale reliefului pe plan (altitudine. pan6. etc.)

Curbe de nivel, echidistan{i

Curba de nivel esle linia sinuoasd ce reprezinti locul geometric al tuturor punctelor de
aceeagi altitudine (cotd. nivel). Ea rezultd din interseclia reliefului cu plane de nivel situate la
aceeagi distan!6 E (fig.58). Distanla verticali, -E, dintre planele de nivel care intersecteazd relieful se

numeste echitlistan1d. Ea este unicd pentru o ridicare topograficd. Mdrimea echidistantei vaiazd in

funclie de scar6 gi de cdt este accidentat terenul. in tabelul urmAtor (tabel nr.8), sunt prezenrare
valorile cdtorva echidistanle, pentru scdrile cele mai utilizate, in funclie de accidentarea terenului.

Fig. 60. Determinarea curbelor de nivel

Tatrel nr. 8. Valoarea echidistanfei in funcfie de scari qi accidentarea terenului

Echidistanta naturald (m) Teren de qes Teren Scara sau u;or muntos ondulat 0,50 1:10000 5 1'00 1:25000 5 2,00 l:50000 10 4,00 i:1 00000 20
10,00

Scara

Teren de ges sall u$or ondulat

0,1 0

Teren

Teren

mijlociu
0.20 0,50
1,00

mijlociu
10 10

Teren muntos
20 20

:200 1:500 1 :1 000

1

0,20 0.50
1,00

20
2A

:2000 1:5000
1

2,00

2,00 5,00

20 40

in func{ie de echidistanti. curbele de nivel

SC

pot clasif-rca astfel (fig.59):

Fig. 61. Tipuri de curbe de nivel

Principala (notata in fig. cu .-.a"). reprezentatd printr-o linie groasd continud de culoare sepia:
se traseazd,Ia cote reprezentdnd un

rnultiplu de echidistanta de ex. 5E intre doud curbe de

nivel principale existd patru curbe de nivel normale

. o o

Normala (notata in fig. cu ..b"). reprezentatd printr-o linie sublire continud de culoare sepia;
se traseazd, la cote corespunzdtoare echidistanlei naturale

Auxiliard (notatd in fig. cu ..c"). reprezentatd printr-o linie subtire intrerupt[ situatd Ia % din
echidistan![

Accidental[ (notatd in fig. 52 cu ..d''). reprezentatd printr-o linie subtire punctatd situata la

ll4

din echidistantd; aceste curbe precum gi cele auxiliare se fblosesc pentru reprezentarea

unor elemente caracteristice ale reliefului care nu pot fi reprezentate prin celelalte tipuri de curbe de nivel.

Valoarea curbelor de nivei (cota) se inscrie pe curbele de nivel principaie cu culoare sepia, cAt nrai discret gi economic pentru a nu se incdrca planul sau harta. Cifrele se inscriu cu baza orientatd
spre vale. pe por{iunea respectivd curba de nivel se intrerupe.

Cu cdt curbele sunt mai apropiate unele de altele (echidistanla grafica micd) cu atAt panta este mai
mare gi invers (fig. 60).

Fig. 62. Schematizarea

Linia cea mai scurtb inte doud curbe de nivel, perpendiculard pe ambele curbe de nivel

se numeqte

linie de cea mai mare pantii in afard

de

qi este indicatb pe hartd prin

indicatoare de panti (bergstrich).

valorile curbelor de nivel, pe o hartd sau plan

se intdlnesc:

puncte cotate, a cdror valoare se inscrie cu culoare neagri. paralele cu chenarul din stAnga
planului. Punctele cotate se afld intre curbele de nivel. Acestea servesc pentru marcarea unor

detalii planimetrice gi se pot utiliza qi la identificarea cotei unei curbe de nivel. Punctele
cotate se gasesc marcate pe hartd sau plan in culoare neagrS, valorile acestora fiind dispuse paralel cu chenarul inferior al hdrJii sau planului.

. .

Indicotoarc de pantd (bergstrich) sunt ssegmente de dreaptd care aratd intotdeauna sensul
coborAtor al pantei,

Panctele propriu-zise care nu reprezintd obligatoriu detalii planimetrice sunt reprezentate printr-un cercule{ cu diametrul de 0,6-0,7mm.

Pentru aflarea valorii unei curbe de nivel se folosesc urmdtoarele procedee de identificare (frg.6l):

Se gdsette valoarea inscrisd a unei curbe de

nivel apropiate gi cunoscdnd faptul ci numerele

se scriu cu baza

cifrelor in sensul cobordtor al pantei, se ajunge la curba de nivel cdutat5,

calculdndu-i valoarea in funclie de numirul de curbe de nivel normale intermediare qi de echidistanli. in frg. 54 cota curbei marcatA cu asterisc este
47 5

-5x4:455m nivel din fig. b,

Se folosesc punctele cotate $i bergstrich-urile; de exernplu pentru curbele de

echidistanla este de 10m" iar curba notatd cu astersic are valoarea 560. iar pentru fig. c.
curba are valoarea 590m

in

strdnsd legdurA cu noliunea de echidistanjd este noliunea d,e ecartarrrent (ec),

pin

care se

inlelege distanta orizontald (pland) intte doud cube de nivel. Acest ecartamenl variazd cu panta" in
sensul cd. pentru o valoarea constanta a echidistanlei. cu cat ec cre$te cu atat panta este mai micd.
deoarece panta este tangenta unghiului frcut de teren cu orizontala

i = Elec

(r , l?m)

(e ,loo,)

Fig. 63. identificarea valorilor curbelor denivel

4.4.2.l.Forme de relief
Diferentierea ce se face intre echidistanld qi ecarlament. precum qi a legdturii dintre ele. permite diferenfierea mai multor tipuri de relief.

i-_--l
ri. t:rarnclun

iiiri,"l lrllri

iir ingu't

Fig. 64. Tipuri de forrne de relief

Se pot

identitica umdtoarele tipuri de reliet-: in5l{imea. depresiunea. valea. creasta, gaua. qi bazinul

hidrografic.

indt\imea (fig. 63) cuprinde muntele, dealul, colina, movila sunt reprezentate prin curbe de nivel
concentrice. curba de nivel din exterior are cota cea mai micd iar bergstrich-ul este orientat cAtre exterior. La o indllime deosebim vdrful. versanfii qi piciorul versantului. VarfuL V. are cota cea mai inaltd. Flancul inalfimii se nume$te versant. Linia de sflrqit de pantd se numegte picionrl de versant
sau

piciorul pantei.

\'l

Fig.65
Depresiunea este forma inversd indllimii gi este reprezentatd prin curbe de nivel concentrice. curba de nivel din exterior are cota cea mai mare, iar bergstrich-ul este orientat citre interior. Punctul
central. F. are cota cea mai joasd. Elementele sale sunt fundul, perelii gi marginea.

Fig. 66. Reprezentarea schematicl a depresiunii

Valea este o addnciturd prelungitd. cu ool versanll. care se unesc la bazd, pe iinia de intAlnire

apelor. linie ce poarla denumirea

de

talweg. Curbele de nivel au forma de ..U'' sau ,rV",

converitatea lor fiind dirijata in sensul de urcare. iar begstrih-urile sunt orientate cf,tre interior. in
sensul de coborire.

'l E=n_ i

_t"'4
i

r i

-r-1_I

Fig. 67. Reprezentarea vdii Creastu (botul de deal) este

o
a

inallime prelungitd intr-o anumitd direcfie. cu doi versanti.

avAnd

forma inversd vaii. Intersec{ia

de separafie a apelor.

doi versanli in lungul crestei se numeqte linie de cresslri sau linie

G-

*+
r

/?

--"

t'

; .t" :

tr-/

/.J

i-

I__
----i\,

_\+

-\\

Fig. 68. Reprezentarea crestei

Curbele de nivel au formd de ..U'' sau ..V", convexitatea lor fiind dirijata in sensul de coborAre. iar begstrih-urile sunt orientate cdtre exterior. in sensul de coborAre. Doud creste invecinate sunt desparfite de o vale qi invers intre doud vdi este o creastd.

$aua

este parlea de creastd cuprinsd intre doud

virfuri consecutive. Punctul cel mai de jos al geii se

numegte gAt qi este originea vdii. $aua se detetmind pe harti gi planuri prin existenta a doud vArfuri consecutive gi dupa aspectul curbelor de nivel. cele doud vArfuri qi gdtul qeii.

sr
E E E E E
E.

ff1 )

/,---

^\\---'-1---:*Ar

/'

Fig. 69. Reprezentarea geii

Bazinul hidrografic este forma cea mai complexa de relief. Prin unirea imaginard a vArfurilor
sdturilor rezultd limita bazinului hidrografi c (cumpdna apelor).

gi

6,.

.-:l,N
l I

,'glil ,fl/,/1
rl} ll'
'

*{,,//li ltft({(@,t //t\\t\\ '\ _/

' tl1 /,// '/ 1
,//

W
\

;4{s

Fig. 70. Reprezentarea bazinului hidrografic

Delinritarea pe harti gi planuri a bazinelor hidrografice are o decsebitd insemndtate in proiectarea

lucr[rilor de construcfii in special pentru lucrarile hidrotehnice qi cele de comunicatii.

furnizeazd datele necesare pentru calculul debitului de apa.

deoarece

4.5. Rezolvarea unor problerne pe

hlrfi

qi

planuri
ale unui punct
qi

Determinarea coordonatelor geografice

;i rectangulare

Pe foile de harla existd ambele sisteme de coordonate qi cele geo-erafice (latitudine

longitudine) gi cele rectan-eulare (x, y).

Coordonatele geografice sunt lnarcate pe colpriie harfii.

iar coordonatele rectangulare

sunt

materializat"e printr-un caroiaj geometric (kilometric). rezultat din desfdgurarea pland a elipsoidului

confbrm sistemului de proiec{ie ales.

in fig. 69 este reptezentatd schematic o foaie de harla pe care

se trec coordonatele geografice

se

pot observa coordonatele. in colturi

minime gi maxime. Minutele sunt rnarcate prin segmente alternative

cdt $i pe latitudine.

albe gi negre ce delim\teazd

I minut atAt pe longitudine

I Ir. o . o
e:

,----f'oa

---.a?
I

r-

lH%
n'l,ru'
57

Dl

o2

o3

oo'

lot'

lae

d oJ'

Fig. 71 Reprezentarea unui col{ de

harti

Determinarea coordonatelor geografice se face prin interpolare liniara simpla. astfel:

Din punctul cdruia dorim sf,-i determindm coordonatele se duc perpendiculare atdt pe latura
de

jos cAt qi pe latura din

stdn,ea sau dreapta dupd caz.

Se mdsoard lungimile segmentelor de cadru corespunzdtoare unui minut atAt pe latitudine

(lr) cdt

$i pe longitudine (12).

Se mf,soard distanlele de
intersecteazd cadrul

la coltul ales pand unde perpendicularele duse din punct

x $i y.

Coordonatele punctului P vor fi:

e,, +

Le = e,,* t(' l'.+ lr

44" 40'*

UO-',"

5l

44n40'39"

= tr,, + L).

: l, *r,.t - 2gu7,+g# = )go01,21,,

Determinarea coordonatelor rectangulare

Caroiajul -eeometric reprezintd re{eaua de coordonate rectangulare din km in km sau din hm in lm. Coordonatele rectangulare ale unui punct de pe hartd se detenlini in raport cu valorile llniilor caroiajului.

in fig. alaturatd (fi-e.70)

este reprezentat un

colt de foaie de harla la scara 1:25.000. Coordonatele

rectangulare se detenlind pentru caroul unde se afld punctul. Coordonatele coltuli sunt inscrise in

kilometri pe chenarul harlii. Pentru punctul

Ycort:5287km

cordonatele coltului sunt x.o11:5094km

gi

Fig. 72 Foaie de harti 1:25.000

Pentru detenninarea coordonatelor punctului P se procedeazd astfel:

. .

Se duc din punctul P perpendiculare pe

liniile caroiajului

Se mdsoard valorile rp $i yp qi se transformd la scara planului: sd presLlpuneln cd valorile sunt: Xp:19,6mm qi yp:23,0mm, care transformate la scard sunt:

o \r o

1mm la scara 1:25000 este 25000/1000:25m

: 490 m - 0,49 lon !p =23,0 n1m'25 : 5J5 m = 0,575 knt

x

p :19,6 mm '25

Se calculeazd. coordonatele rectangulare

prin interpolare liniara

X o = x"ott tJP = 5094 +0,49 : 5094,490 kn Yn = !,ort * )) p = 5287 + 0'575 - 5287,575 knt Aceste calcule nu lin cont de deformatii ale suportului harlii. in cazul depozitdrii improprii a hdrtilor

sau

in

cazul copierii. suporlul suferd deformatii diferenliale afiit pe axa

cAt

Y. in

cazul

determinarii de precizie valorile oblinute mai sus se corecteazd, cu coeficientii de defonnafie ai

suportului pe direcliile X

;i Y. astfel:

Xr:(xrot, *Jo)'K.Yo =(Ycott

*-tr'o)'K,

Defbrmatiile se calculeazd cu relatiile:

K_ ''

dr
(d
^)o_*,x

K,'--#;'unde:

d1 este distanla teoreticd a mdrimii teoretice a laturei patratului caroiajului geometric. Pentru scara 1:25000, d1:40mm
dB este lungirnea real6 a laturei caroiajului. mdsuratd cu

rigla pe direcliile X $i Y, in caroul unde se

afld punctul ale cdrui coordonate dorim sd le deterrnindm.

Dacd valorile acestor detbrmafii sunt 1. atunci nu exista nici un fel de defromatii ale suportului

ha{ii.
Dacd presupunem cd valorile dB sunt: (dn) axaX:39,8mm respectiv (dB)axaY:39.5mm, valorile

deformatiilor sunt: K.. =

dr

40

(d^ )n.n., 39.8

(dn

= 1,0050

K' :

n40 -tv "' -l.o126

)o.',,y 39,5

iar valorile coordonatelor devin:

X o = (x,or, * xr,) .K, - (sol+ +0.a9). 1,0050 = 5094.492 knt Y, = (!cort * ! p) .K, - (szal + 0,575).1,0126 = 5287,582 knt

4.5.1. Raportarea pe harti a unui punct de coordonate rectangulare plane date

E,ste problema inversd

determinf,rii coordonatelor X qi Y ale unui punct pe hartd. Trebuie obtinute

valorile x6 respectiv y6 in mm pornind de la valorile coordonatelor Xc gi Y6 in km sau m dupd caz.

Cu alte cuvinte din relafia:

Xr: Y, :

J.r1,

*Jc

)'rot,

* )'c
vaiorile coordonatelor collului sunt chiar valorile intregi in km din X6
gi

se deduc Xc, respectiv yc,

Yc,. Valorile astfel obtinute se transformd la scara planului. De exemplu dacd avem urmitoarele

valori: pentru Xs:5093.426kn qi Yc:5289.130km. coordonatele coltului sunt t1.,11:5093km

Ycott:5289m, iar

si

X, :
Yr-

r,ott
.t,,ott

*Jc 3 Jc :
*

Xc

xr,,tr

= 5093,426-5093 = 0,426 kn
5289 = 0,130 knt

lc )

),c =Yc -

))"ott

= 5289,130-

Valorile transfomate la scard

sunt:

r'

126
?5 130

l7.ol ,ttrt

].c=;_5Jntnt
Determinarea distantei pe harti

Misurarea distantelor pe har{i topografice se poate face prin diferite

liniilor care
se mdsoard: drepte sau curbe.

procedee.

in functie de felul

Pentru mdsurarea liniilor drepte existd trei netode de determinarea distantei qi anume:

a
o

Metoda grafica constd in mdsurarea distanlei utilizdnd scf,rile grafice Metoda analitica constd in aplicarea formulei:

Metoda grafo-analitica constf, in calcularea distanfei cu formula scdrii numeric

1'. rt

intre cele trei distanle diferentele nu trebuie sa depageasci dublul cel rnult triplul precrziei grafice
core spun zdtoar e

ha4ii sau planului topo grafi c .

Tabel nr. 9. Precizia grafici in func{ie de scarl

1:n
1:50

1.200

1:500

1 :1

000

:2000

1:5000

1 :1

0000

1:25000

'1:50000

e=*0r2

Ps Ptr.

10

+4cm

10

!20
cm

+40
cm

+1m

+2m

+5m

+ 10 m

mm

cm

mm Precizia -eraficd (pg) reprezintd corespondentul in metri a unei erori (e) comise la raportare sau citire
pe un plan sau hartd gi se calculeazdcurelalia:

tl pr -1ln

pr = e. n.70-3. in general

eroarea de

raportare este cuprinsd

in ecartul + 0.1 + 0.3mm .

Se considerd cd

eroare de +0.2mm este

se

realizabila fbr[ un efort prea mare din partea operatorului. Pentru aceastd eroare. in tabelul nr. prezintd precizia -eraficd pentru diferite scdri. Pentru liniile curbe se utilizeazd curbimetrul (fig.61). compasul sau distantierul micrometric.
cadrin pentru

atire

funeimifor

in tiloneLri. misurtte pe har{i la scirile: l:35 tr-xJ, l:31 {)|.|J. l:'5 0l.xl si l:lltl l.xlr.l cadrun pentru citired

in curtiruetri
mistn-ute pe

lwrgimils'

hrrti

orbimetrultti

roti!l inrcgistrrtoare r mitctril ---->

pe

hurtir

Fig. 73. Curbimetru Curbimetrul ( frg. 62\ este un instrument carto-erafic simplu. folosit in mdsurStori rapide de lungirni. EI
este compus din:

doud cadrane de citire a lungimilor: o rotild inregistratoare a rnigcdrii pe linia de mdsurat: un mAner pentru manevrare.

Cele doud cadrane de citire a lunsimilor. sunt divizate astfel:

Llnul in centimetri: pentru aflarea distanlei reale trebuie sd inmulfim numarui citit pe cadran cu numitorul scbrii de proporlie a harlii;

unul in kilometri: cadranul divizatin kilornetri cuprinde patru scdri _eradate. pentru scdrile de

proporlie 1 :25 000. I :50 000, 1:75 000 9i l:100 000: citirile de lungimi. in kilometri. se fac
pe gradalia a cdrei scard corespunde cu scara harfii.

CAnd curbirnetrul este purtat pe hartd

in lungul unei linii. rotila

inre,eistratoare transmite mi;carea

sa.

prin intermedir"rl altor rotite. acului indicator. Pentru o ftrnctionare corectd este necesar ca in timpul
mdsurdtorilor curbimetrul sd fie tinut verlical. iar mi;carea sa sd fie

in

aga

fel executatd. incAt

acul

indicator sd se migte in sensul mersului acelor de ceasornic. Citirea corectd pe cadran se face privind
perpendicular pe acesta. Pentru a obline un rezultat c6t mai corect este necesar sd se mdsoare aceeagi lungirne de cdteva ori qi apoi sd se fac5 media valorilor. Mai trebuie specificat c6. irrainte de inceperea

unei mdsurStori. acul de pe cadran trebuie adus la valoarea zero. Acest lucru se obtine prin aclionarea rotilei inregistratoare cu degetul.

Determinarea cotei unui punct prin interpolare intre curbele de nivel

Un punct situat pe hart[ sau plan poate avea doud pozilii: Punct situat eract pe o curb[ de nivel , caz in care cota sa coincide cu valoarea cotei curbei de nivel;

in fig. 63 a)
47 5m.

se poate observa un punct

(A) situat pe curba de nivel. caz in care punctui are cota

470

al

Fig. 74. Determinarea cotei unui punct pe

hartl

sau plan
se

Punct situat intre doud curbe de nivel vecine (punctul B din fig. 60a) . caz in care cota

detrnindprin interpolare liniard simpla intre cele doud curbe de nivel vecine. Se procedeazd
astfel:

Se traseazd prin punct

linia de cea mai mare pantd (perpendiculara pe doud curbe de

se

nivel vecine, ce treca printr-un punct $i intersecteazd cele doud curbe vecine) qi
noteazd cu

repectiv 2 intemecjia acesteia cu cele doui curbe de nivel:

o o o

Se mdsoard cu rigla

milimetric[ distan]ele dl respectiv d2 de la punctel i respectiv

la punctul a c5rui cotb dorim

Se calculeazd dif'erenta de

si

o afldm

nivel h ca fiind: h =

E.lL
d2

Se calcueazl cota necunoscutd a punctului B, ca

fiind: H a = H, + h

Calculul pantei intre doul puncte de coti cunoscutl

Panta reprezintd inclinarea

fa![ de orizontal[

(tangenta unghiului de pantd). Plecdnd de la

aceastd definilie, panta se poate determina

in doud moduri:
c{,:

Tangenta unghiului

de pant[.

i(%-%")

tan Y.t=B

:
qi

LH

ffi

'-

1oo(1000),

unde

LH
este

Hu=

H.r, iar Da-s este distan[a pe plan intre punctul A

B; acest mod de exprimare

folosit in lucrf,rile ingineregti astfel:

Exprimare

in

procente

% se utihzeazd, in

special

in proiectarea qi execu{ia

drumurilor. in lucrdrile de instalafii gi tehnicd edilitara" in lucrdrile de imbunatdtiri

funciare. la construclii de baraje:

o .

Exprimatd la mie %o, se utilizeazd cu precddere la proiectarea gi executia cdilor

ferate

Ca unghi de pantd. exprimat

in grade centisimale. i(-u) = a|=u -

arctan

+::

acest mod

de exprimare se folosegte in mdsurdtorile terestre.

Trasarea pe hartl cu curbe de nivel a unei linii de pantl impusi intre doui puncte

in proiectarea lucrdrilor ingineregti sunt frecventele cazurile in care se cere trasarea pe hafi6
sau pe plan a unei

linii

de pantd cunoscut[.

\
1

Fig. 75. Trasarea pe hartl a unei linii de panfi datl Pentru arealiza trasarea se procedeazd, astfel:

o
i(%)-

Se calculeazd pasul de proiectare d. Pornind de la

definilia pantei.

se determinh valoarea d

de pe plan sau har16 a distan{ei D din teren, astfel:

AH D

AH cl .n

-^ .100. unde n este numitorr-il scdrii numerice. Deoarece - i(o/o)'rt

se pot trasa pe harld sau

AH

in aceastd formul6. unica mdrime ce poate avea vaiori variabile este AH.
plan mai multe variante de drepte de pantd impusd (a se vedea fi_e. 61)

. .

Se ia

in compas valoarea d gi se ftaseaz1,linia de cea mai mare pant6. trasdnd din punctul de

plecare arce de cerc ce intersecteazd curba de nivel

Se alege cea mai buna variantd din punct de vedere economic, tehnic

4.5.2. Redactarea profilului topografic al terenului

Reprezentarea graficd a acestui profil se realizeazd intr-un sistem rectangular de axe de coordonate,

in care pe abscisd sunt reprezentate distanlele orizontale la o scard (de obicei se foloseqte
planului) numiti scara lungimii. iar pe ordonatd cotele inallimilor. care
se alege de

scara
a

H la o

scard diferit[. numitd scard

obicei de 10 ori mai mare decAt scara lungimilor.

in fig. 74 este reprezentatd o porliune dintr-o harl6 sau plan cu curbe de nivel qi doua puncte A qi B
(a) intre care se realiz eazd profilul topografic reprezentat

in fig.71b. intotdeauna profilul

este

insotit

de un tabel explicativ. care contine: nr. pct.. cota pct., distanle par,tiale" distanle cumulate. panta

bl

80 75 70 65 60 55

D
4.n

I .r rf1

al

AI 2 3 4 5 6
r._:'rfg ,n 1,f';l

5[i,5 L:;t:r

L;5 IU 15 iju l]rj

:---iU .]

i5

7 8B
ltr
EE

cl

it

,r,elt,nir f ni]
r,

I ri:=iP,'rr-r ,,-,r tr-r-rt ' L'rr I I l.-{r'-rrLIr

[t I[

155

lE 4rltj 4E:i Lil::i IIJ

Eil:t4

,F;l:f* ff,'elt Fig. 76. Reprezentarea unui profil topografic

4.5,3. Calculul suprafelelor

Notiunea de suprafata, este considerata ca fiind aria unui contur inchis proiectat pe un plan
de referinta. cu scopul de a oizontafiza

liniile contururilor

de pe suprafata fizica a terenului, intr-un

plan orizontal. Trebuie mentionat ca, in cazul unor deformatii regionale care conduc la erori in
calculul suprafetelor peste tolerantele admise, se utilizeaza un sistem de proiectie stereografic local.
Procedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de masuratori (numerice sau

grafice) acestea putand fi grupate astfel:

- procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul trigonometric, procedeul geometric;

- procedee grafice si anume, procedeul expeditiv, procedeul descompunerii si procedeul grafico mecanic.

4.5.3.1. Procedeul analitic

Calculul se efectueaza
cunoscute.

in

situatia

in

care toate coordonatele ounctelor conturului sunt

Consideram conturul din fi-eura de mai jos, format din punctele

1,2,3.4 cu coordonatele X1, Y1:

X2.Y2: X3. Y3.

Y1

Y3

'/4

X1

X4

Fig.77

Formula de calcul analitic al suprafetei din figura se prezinta sub forma:

25: X1 (Y2 - Y4)+ X2 (Y3 - Y1;+X3 (Y4 - Y2)+ X4 (Y1 - Y3)

si

?S:

yl (X4 - X2)+ Y2 (Xl - X3)+ Y3 (X2 - X4)+ Y4 (X3 - Xl)

De regula" cu o fonlula se calculeaza suprafata si cu cealalta se verifica. Generaltzand, pentru un poli-eon fotmat din "n" puncte, formulele devin:
TI

S = )_,X, . (Y,,-, - Y,-,

i=1

Sau pentru verificare

2 . s=
1

y, .(X,,-t X - n*-,) i i=l

Calculul se efectueaza

.5.3.2. Procedeul trigonornetric

in situatia in

care punctele conturului sunt determinate prin

coordonatele lor polare. Consideraln conturul, din figura urmatoare, determinat de punctele A, B. C, D.

'I

r1
fi,1
--

..

fI

-.:!

rl
r"

:;"

of\ ,.. ',fr'''.,

{+*.

\L,,

..
.-'

r3
"14

'-{

.,1

t-'

t --

".- ,rt

fr

Fig' 78. Scheml pentru calculul suprafetelor prin metoda trigonometrici

prin distantele rl,l'f,
13, 14

poligoanele fictive: S1
Suprafata imobilului
I

53: ocD si 54: oAD. ABCD rezulta din: S: (Sl+ 52+ 53) _ Srl, unde:
oAB,
oBC,

si orientarile clt, ([2, o3, u+ masurate din punctul de statie O, vorn avea

52:

- -'r, . l-, 'sin{ t:l . - it 2'I

i:

'1

= l,l'A
I

2--i..-,

,1". .Slni tj.:,

-,7.., l:

= ^ '[.' 'f, i 2
1
'l

'.Slf-jit-{,

i:t.. }.

= :-1,'f .Slni{:/, -{,{ L

Suprafala SABCD este
't

i.

\_,F

l-;r
L

|-

l_ .l't

'Sill{ r.r, -

r_r,

l1

4.5.3.3. Procedeul geometric

Procedeul grafic se poate aplica supraf'etelor delimitate de conhrruri poligonale. care pot fi imparlite in figuri _eeometrice simple (triunghiuri. trapeze. patruiatere ). Procedeul const6 in rnisurarea cu rigla gradatd a elementele necesare calcularii suprafelelor ( laturi gi indltimi ). La impa'fire. se fine searna de urmhtoarele conditii:

numIrul tigurilor in care

se

imparte suprafata sd fie cdt mai redus.

bazele sd fie aproximativ egale cu inal{imile.

in caicule sd se foloseascd elemente comune la doud flsuri.

Fig. 79. imprrfirea in suprafete geometrice simpre

Suprafa{a reprezentatd de poligonul ABCDE (fig. 65) poate

fi impArfita in trei triunghiuri.

ale cdror suprafele se calcureazr folosindu-se bazele qi indlfimile mdsurate grafic. Suprafata poligo'ului va fi data de suma suprafetelor triunghiurilor:

Sr=sr*sr*s. -b''lq ---_2 'b''-h, *br'h,

'- 2

Pentru control' se face

(fig'65)'

o noud impirtire a poligonului in fi-euri -geometrice. diferite de prima

s,, = si +s, *.s, = 4! *b)' tl, +b'2' "222

Se calculeazd suprafafa poli-eonului. din a doua impdrtire. rezultand:

lis

Dacd diferenta dintre mdrirnile celor doud strprafele se inca dreazd,in toleran{6. exprirnatd de relatia:
,S1

-S' S-!.t, 400

atunci' ca valoare definitiva

detennindri:

a suprafetei poligonului. se ia iledia

aritmeticd

a celor

doud

g=s'*s',
2

In caz contrar. inseamnd cd prectzia de executare a deteminirilor nu corespunde qi trebuie frcut[ o

noud determinare.

in

caznl

in care se care se cunosc doar laturile triun-ehiurilor, br, b:, b3, atunci

se poate

utiliza relafia

1uiHorner:5=.undeprcpreZintdsemiperirnetrul.
4.5,3.4. Procedee grafi ce Aceasta metoda se foloseste

in

cazul

in care coordonatele nu sunt determinate pe baza

de

masuratori de teren sau fotogrametric si se apeleaza numai Ia masuratori efectuate cu mijloace

grafice (rigle, echere, scari grafice, raportoare, etc.). Precizia asigurata de metoda grafica este inferioara metodei numerice, depinzand de: scara planului,

suportul pe care este planul, precizia st finetea cu care a fost cartografiat planul, instrumentele cu
care se face citirea elementelor grafice pe plan, etc.

Calculul suprafetelor se poate face prin:

Metode expeditive, sunt metode aproximative. de micd precizie. Una din aceste metode este metoda paletei

(fig. 66-stanga). Paleta se construieqte din hdrtie milimetricd

transparentd sau calc milimetric. de formd dreptunghiulard. Pe acest suport se traseazd o relea de grile pdtratice cu latura de n cm. Se aqeazd, paleta peste suprafala de determinat.

astfel inc6t ea sd nu se migte. Se numdrd pdtratele intregi. ru1.9i pdtratele oblinute prin aprecierea

din ochi a pdtratelor fracfionare marsinale. fl2. Formula de calcul

unde:

este:

-a

t .(rr, + ,r,),

flr

numdrul pdtratelor intregi: rtz

numirul pdtratelor

rezultat din aprecierea fracliunilor pdtratelor marginale; a - latura pdtratului.

7//l
/,/,/,/,/

'///l /,2,/,/t

Fig. 80. Metoda paletei (stanga) qi metoda paralelelor echidistante Metoda paralelelor echidistante (fig" 66 dreapta) este tot o metodd de descompunere se
folosegte

la determinarea suprafefelor cu contururi sinuoase

;i constd in aplicarea pe

suprafala de determinta

a unor paralele echidstante. h rezultAnd forme ce pot fi

aproximate cu trapeze. Se mdsoard lungimea fiecdrei paralele de lungirni diferite.

Notdnd aceste lungimi cu L. suprafelele elementare se calculeazd folosit aria trapezului:

^Si

=t#-.r,

Dac[ notdm s
--

Lu, =

L, + L,*,
2
LAr

suprafala totald este: 4.5.3.5. Metoda grafo-analiticii

h.2L,,,,
i=1

Procedeul grahco-mecanic este cel mai utilizat, de regula 1a calculul suprafetelor pe

planurile la scari medii (1: 5000 si 1:10000). De asernenea. este preferat in cazurile suprafetelor cu

contururi foarte sinuoase, la care aplicarea procedeului grafic ar

fi mai dificild. Aplicarea

acestor

procedee este specifica utilizarii planimetrelor, construite pe principiul instrumentelor integratoare

pe cale mecanica a suprafetelor dispuse in plan orizontal. Caracteristic este faptul ca permit
determinarea suprafetelor prin integrarea infinitatii de puncte dispuse pe contururi, spre deosebire
de metodele grafice ale absciselor si ordonatelor care utilizeaza un numar

limitat de puncte.

Avand in vedere aceste lucruri, in cazul suprafetelor cu contururi complicate, metoda graficomecanica ofera rezuitate mai bune, ca randament si precizie, decat metoda grafica simpla.

Calculul suprafetelor cu ajutorul planimetrului se face intotdeauna in cadrul unor limite fixe, cu
suprafete determinate geometric, pentru

a se putea face confruntarea cu suma suprafetelor

planimetrate si compensarea lor, daca se inscriu in tolerante. Toleranta admisa intre doua operatii
succesive de planimetrare (intregi ai numarului citit la planimetru) depinde de marimea suprafetei din plan a conturului care se planimetreaza 1c-t). Astfel, pentru suprafete cuprinse inke: 2 - 10 (cm2), T=1;

l0 - 40 (cm21, T=2;
40 - 80 1cm21, t=3;
80

- 150 (cm:), T:4;

I
)u ffn-- -t =). :1 .-

Deste

Ptnrri-.t..rt
Un planimetru este alcdtuit din doud brale unul mobil (trasor) qi unul fix (polar),
legate

printr-o articulafie (fig. 79). La extremitatea S?, bralul polar are un pol, iar la celdlalt capdt
arliculatia A (fig. 79). Bratul trasor 1fig. 70) este prerzdzut la un capAt cu Lln stil (stilet sau ac trasor) cu ajutorul cdruia se urmdresc contururile supraf-efelor de detenninat. iar la celdlalt cap6t este fixat
de dispozitivul de inregistrare. Este divizat in

milimetri

sau prezintA mai mulJi

indici coresplrnzdtori

scdrilor uzuale. Pozilia bralului trasor pe cdrucior pentru diversele scdri este speciflcata intr-un tabel
care insole;te cutia aparatului

Fig. 81. Schema planimetrului

iL

llR\il. L t0L.\R

ffi
c:rru
cirr

rltl

!|

_ ffi r
F,

tsR.\It LPORT -(..\Rr ( totr

::r::ffi-'::::

:Tl,-, *i:- Stu .; { ,i'-'\ ,{..

.l

l:rur.ul dr llr:rrr ul hrlluiui prl:rr

st

ilct

Fig. 82. Componente ale planimetrului polar

c;r

rtrcioruI
I

_Tffi
&B!

suruhuri dr lirarr :r clruciorului

"

Fig. 83. Dispozitiv de inregistrare

Dispozitivul de inregistrare (fig. 8 1) este alcetuit din:

roti{ei:

Rotitd (ruletA). divizatd in 100 de pa(i egale. numerotate din 10 in 10:

rur indice vemier.

cu 10 diviziuni pentru citirea

exact?i a

fractiunilor din diviziunile

un disc circular, numit iru:egistrator de tLlre sau contor. cuplat cu rotila prin

intermediul unui gurub fhrd sfirgit, are rolul de a inregisra numdrul de ture pe care le face rotila in tinpul planimetrdrii. Citirea la acest dispozitiv se compune din patru cifre:

. . . -

prima

cifri lmiile de unitdli), se citegte pe inregistratorul

a

de ture (disc):

urmdtoarele doud cifre (sutele $i zecile de unitdli) se citesc pe ruleta inregistratoare

pind la valoarea zero

vemierului:

ultima cifrd iunitdlile) se citeste pe vemier.

Reguli de planimetrare
Se fixeazd planul pe o suprafalA

nefi

9i orizontald

Bralele planimetrului sd nu formeze in timpul misurdrii. unghiuri mai mici de 30o sau mai mari de 150o

Cdruciorul se fie in contact permanente cu hdrtia gi sI nu iasd din cadrul ei

Planimetrarea se face in sens orar

Urmirirea conturului se face cu o miqcare uniformd

se pot

in cazul determindrii unei suprafele

intAlni doud cazuri (fig. 70):

Planirnetrare cu polul in interiorul suprafefei

Planinr.etrare cu polul in exteriorul suprafelei

Fig. 84. Planimetrare cu pol im interior gi in exterior

Flanimetrare cu polul in interiorul suprafe{ei

calculeazd cu relatia:

se fbloseqte

la suprafete mici. suprafala

se

s = ft .lq t(", - )l= t '(g ",

+ n), unde

" .

cr citirea finala

cicitirea initial[

r r

k constanta de scard
Q constanta planimetrului,
se calculeazd cu

La planimetrare cu polul in exteriorul suprafetei suprafala

relatia

s = A-.(r, - ,,)= k.n

Modul de lucru:

pdtrat.

Se ftxeaz6, polul planimetrului. in interiorul sau exteriorul suprafetei Se aqeazd stiletul pe conturul suprafelei. intr-un punct de pomire qi se face prima citire.
Ci

Se urmdreqte conturul cu Se face citirea la

stilul in sens orar pAne se ajunge din nou in punctul de pornire

c1

dispozitirul de inregistrare relaliile de mai

Se face calculul cu una din

sus

Determinarea constantei de scari k se face planimetrind o suprafatd cunoscutd. un cerc sall un

Se planimetreazd, suprafbla cunoscutd de

trei ori. frcdndu-se citirea iniliala gi finala de

fiecare datd
Se face media Se determina

aritmetici a citirilor
S oo"o'
C,,,

k fr -

Determinarea constantei planimetrului,, Q

Se planimetreazd aceeaqi suprafala de trei ori" tdcdndu-se citirea iniliala gi finald de

fiecare data. cu polul in interiorul gi exteriorul suprafelei

Se face media citirilor. (numdrul generator) at?fi cele rezultate

interior, cmi. cat gi a celor rezultate la citirea cu polul in exterior,
Se determind Q, astfel, Q

la citire cu polul

in

crre,

= c r," X c o,i

Precizia de determinare a supraf-etelor este

in func{ie de planimetrul folosit" de mdrimea

planirnetrdrii aceleiaqi suprafete S de

suprafefei de planimetrat. de scara planului etc. Pentru determinarile cu planimetrul polar obiqnuit.
se dd ca toleranta

Is a ecartului

A,S

= ,S.

- Sr intre rezultatele

doud ori:

Ts =0,02 ../S
sau tinAnd seama de scara

planului. 1:N.

se

va lua:
. -,n/ . V,S

Ts :0,0002

Daca este indeplinita condilia

aritmeticd a celor doua determindri.

A,S

< 7. se

ia ca valoare definitivd a suprafelei.

media

Cap. 5. Planimetrie. Misurarea distanlelor qi unghiurilor

in topografie misurdtorile se realizeazh in principal asupra

unghiuri.
5.1. Miisurarea distan{elor

doui mdrimi fizice

gi anume distanle gi

in mdsurdtorile topogafice distan{ele

se

pot mdsura direct sau indirect.

Dupd precizie. existd doui mari categorii de mdsuritori directe: mdsurdtori expeditive cu pasul,
compasul, misurdtori de mare precizie (firul invar) qi mdsurdtori de precizie medie.

Mdsurarea expeditivd constd

recunoa$terea terenului. 83).

in folosirea pasului gi compasului.

Pasul omenesc se foloseqte la

numirul de paqi din distanla mdsuratb inregistrAndu-se cu pedometrul (fig.

Fig. 85. Pedometrul qi compasul

Compasul este format din doud picioare de lemn unite la un capf,t qi distan{ate la celf,lalt pe o lungime de2 m (fig.83).

Tabel nr. 10. Caracteristicile panglicilor qi ruletelor topografice

trn- ilt. 4nn ruu * JU ill

3 Divizare I
I

I
I

15-20 mm 0.4 mm metrii sunt inscrigi pe RlScute de aramd sudate p banda de olel: decimetrii sunt marcati prin mici perforalii pe banda de otel centimetrii gi milimetrii se

inscrigi pe o peliculS de lac sau

sunt gravati pe banda de otel centimetrii sunt marcati prin trdsdturi fine
; :

Metrii 9i decimetrii sunt

l(o=lmm):

{ apreci-azi cu o rigletd de

I -

pnmul 9i ultimul rnetru din bandi au 9i diviziuni milirnetrice. dar multe rulete au diviziuni

j
4 Protec-tra
5. Caradenstci la etalonare temperal ura foria de
.

buzunar sau cu ochiul liber.

milimeirice pe ioatd lungimea

lor. Ruleta este pnotejatd de un toc de metal. de piele. sau de plexglas.

benzii 9i transponui _
I

I Banda de otel se transporti pe o J fur-cd metalici sau pe un cadru.

+20cC
3 daN/mmi. uneori 15 kgf in

+20cC

total

3 daN/mmr uneorr 5 kgf in

total

intindere
6. Acceso

Xntrnzatoare t (bastoane de ienrn Oe t 2O nrlungme gr aproximativ 3 cm diametru cu vArf 9i sabot rnetalic) - 1 set de 1'l fige metalice - F, de 25 - 30 cm lungime gr 3 mm diametru. asamblate pe un inei

-ltermometruT: -ldinamometruD.

Mdsurarea distan{elor de mare precizie se realizeazd cu firul invar (21m.48m). Invarul este un aliaj

de 640/o olel qi 36% nichel, care are proprietatea de a nu-qi schirnba dimensiunea sub actiunea
temperaturii.
Mdsurarea distantelor de precizie medie presupune folosirea unor instrumente cum ar

fi: ruleta

de

pinzd;i

de metal gi pan-elica de ofel. Cu aceste instrumente nll se mdsoard decAt distante inclinate.

Caracteristicile ruletelor gi panglicilor sunt prezentate in tabel ru'. i0. Tehnica de mdsurare prin metode directe: dacd aliniamentul este mai mare decdt lungimea totald,
a

instrumentului topo,erafic utilizat (panglicd sau ruletd). atunci acesta se jaloneazd (se amplaseazd
jaloane -!drugi- din 50 in 50m). Pentru a materiahza un punct cu ajutorul unui jalon, acesta este
amplasat veftical pe punct. Verticalitatea se verificd prin intermediul firului cu plumb. Exista doud metode de jalonare: jalonarea fdrd obstacole qi jalonarea in cazul intdlnirii unor obstacole.

La jalonarea fbrd obstacole intai se amplaseazd primul jalon in punctul cel mai indepartat (fig. 75),
apoi, in aliniarnent, in punctul in care std operatorul. dupd care celelalte jaloane de la B cdtre A.

J2

J1

Fig. 86. Jalonarea unui aliniament mare

La jalonarea cu obstacole existd doud cazur\ cdnd obstacolul poate

obstacolul nu poate fi trecut (fig. Bs).

fi

parcurs

(fig. 76) gi

cdnd

-*

--- ---

--=*

--'n-

*-

---

f;

rrtl
.5

{,

n\
Fig. 87. Jalonarea cu obstacole. Operatorul situat in A nu vede jalonul din B

in conformitate cu fig. 85. in cazul in care obstacolul poate

unnitoarele etape (fig. 86):

1-r

trecut. jalonarea se realizeazd,in

Etapa 1: se ahniazdjalonul J2 pe aliniamentul J1-B (vedere in plan No2) Etapa 2:Se ahniazdjalonul

Jl

pe aliniamentul J2-A (vedere in plan N"3)

Etapa 3:Se ahmazdjalonul J2 pe aliniarnentul J1-B (vedere in plan N"4 Etapa 4:Se ref-ac etapele 2 qi 3 pdna cAnd punctele A-J1-J2-B sunt in aliniament (vedere in plan
No I -ios
)

J1

J2

&

!FAB
Vedere in plan
J1

-4
N"l
J2

G-

r
A

Vedere in plan N"2

--j?-=--=+
JZ

,A

&r'---J=-*F

11

-- --:-t
-i#l-

,B

jsA

J1

ffb---

:*--:.----*:
B

et ll

rt

\,'edere in plan No4

J1

J2

ag--r{.&:--:-:*

Vedere in plan Nol

--#'

Fig. 88. Operatorul situat in punctul A nu vede jalonul situat in punctul B

_ -tiB

Fig. 89. Jalonarea cffnd obstacolul nu poate fi trecut

In conformitate cu fig. 88, in cazul in care obstacolul nu poate

sunt urmdtoarele:

fi

trecut. scopul este plasarea

jaloanelor din punctele E 9i F in aliniament cu A gi B. in acest caz. etapele de realizare a jalondrii

. Etapa 1: se creazd, un aliniament A-X pe lAnga obstacol o Etapa 2: se duce o perpendiculard din B pe aliniamentul A-X in B' o Etapa 3: se pozilioneazd,jaloane in punctele G $i H de asemenea maniera incAt GE qi HF sa fie
paralele cu B-B'

o
o

Etapa 4: se misoard lungirnile

A-B', B-B', A-G qi AH.

Se

aplici teorema lui THALES pentru

triunghiurile AB'B. AHF. gi AGE in scopul determinarii lungimii GE gi HF.

Etapa 5: se pozilioneazdjaloane in punctele E gi F in baza mdsurdtorilor efectuate dn etapa a 1-a

\tr--I

\ \-.
a'\J

I ',

E-._
*=

,l

\.i

-d
H
t '\f

-'-

--'

..\
-J-

B'

----.,.__

Fig. 90. Etape de realizare

jalonlrii

cAnd obstacolul nu poate

fi trecut

Tehnologia de mf,surare a unei distante inclinate (fig. 89)

l2
I

l{
{0}

(50i

i
I

Fo

ruban {roulette} panglica {ruleta}

rD

Fig. 91. Masurarea directl a distan{elor inclinate -t1 gi t2intinzitoare, Fo, Fr fiqe, D dinamometru" T termometru.

In dreptul figelor Fe, Fr se fac citirile 1r gi

12,

D16*1: /2-11. Daci aliniamentul este alcdtuit din

mai multe tronsoane sau panta este neuniformA (f,9.77). qi ruleta sau panglica se aplicd de mai
multe ori. atunci se continua pana in punctul B. distanla totala inclinata fiind Dbi!'6

=2O,
i=1

Fig. 92. Schemi pentru calculul distantei inclinate pe teren accidetat

Aceastd valoare a

lunsimii

se corecteazd astfel:

Se aplicd coreclia de etalonare: ea se datoreazd diferen{ei intre lungimeareald".l. a benzii

(ruletl

sau panglica). indicatd

in buletinul de etalonare

sau rezultatd

din compararea cu

un etalon qi lungimea ei nominald. ln. marcatd pe banda ruletei sau pan-slicii. Coreclia
este

c" - I, - /,,. Coreclia totald este C : k'c", "

unde /r este

numirul care aratd, de

cAte

ori se aplica banda la mdsurarea totald de la A la B. k =

D'-r ll,,

Se aplica coreclia de dilatare. care apare datoritd diferenlei de temperaturd. t. din timpul

mdsurdrii gi temperatura folosita

la

etalonarea benzii" to de reguld 20oC. $tiind cd

l, = lo.(f * a.Lt), unde

11

este lungirnea la temperatura din timpul mdsurdtorii. t. iar lo

lungimea corespunzdtoare temperaturii de etalonare, cr. coeficeintul de dilatatie egal cu

: l, - lo - lo'a'N. corecliaeste C, =cd 'fr,unde k:D,t-uII"

0,6. Coreclia de diiatare este: Cd

Pentru intreaga bandd a ruletei

Corectia de intindere. se datorcazd diferenfei dintre forga de intindere a benzii in timpul

mdsurf,rii. P.

gi cea de etalonare. P,,. Pentru o band[. coreclia de tensiune

este:

ci=--;".(P-Po).undeEestecoeficientr-rldeelasticitateaoteluluiqiSsuprafbla ,
sec{iunii benzii (rnm-). Pentru intreaga lungime, C, Distanla corectatd este
k _T^ - ,Lri.

1000.1 E.S

i=I

,D.,

-B = D!'u' +(C,

+Co+C,)
--D.r_u.cosa (fi,g.76)

Distanta orizontald se poate calcula astfel:

Dacd panta este unitbrmd: Do,s-'s

. o

Daca pantaeste neuniformd Dot-n

- I D,.u_r.cos i=I

a, (fig.77)

Mdsurarea distanfelor prin metode indirecte presupune folosirea uneia din urmdtoarele metode:

metodelor optice
metode cu ajutorul undelor

Cu ajutorul acestor metode se m[soard atdt distante inclinate cAt qi distante orizontale.

Metode optice se efectueazd prin stadimetrie. in fapt este vorba de instalarea unui instrument topografic intr-un punct (numit stalie) gi a unui semnal specific (stadie. mird. prisma) intr-un alt
punct (numit punct vtzat).
Metodele optice folosesc instrumentele cu lunetd alcdtuita din dou[ sisteme de lentile: un obiectiv qi

un ocular. intre obiectiv gi ocular este fixat un disc circular de cristal, numitd reticul. in rubul
reticular se afl6 gravate pe sticli firele reticulare (fi-e. 82) care sunt necesare pentru fixarea lunetei pe
reper qi citirea gradaliilor de pe mird. Firele reticulare sunt dou[

linii

perpendiculare intre ele (una

orizontala qi una verticala). Existd qi doud linii orizontale mai scurte situate la egal6 distantd fala de diarnetrul orizontal numite fire stadimetrice.

Fir reticular
vertical
stad

imetric

Fir reticular

-7
Lentili

I -

lr:::r

tT I -rrE,rtr
TT-'TIEII +
Obier:tiy

divcrgenti

Reticul

,/

*+ l-. "2f'T'| ++
I

0cular

Fig. 93. Schematizarea lunetei topografice

Pentru a asi-eura claritatea imaginii unui obiect situat la distanle mari se interpune intre reticul qi

obiectiv o lentila dir,'ergent[. Tot acest ansamblu se introduce intr-un tub metalic mobil (fie. 91. fis.
e2).

p'(constant)

Fig. 94. Luneta topografici

Legendafie.93: 1-tubobiectiv;2-tubocular;3-obiectiv;4-ocular; 5-reticul; 6-lentila divergenta de focusare, T - surub de focusare; 8 - surub cremaliera;9 - suruburi de rectificare a firelor reticulare; 10 - locul de formare al imaginii in absenta lentilei de focusare; Ol - centrul optic al obiectir.ului; 02 - centrul optic al ocularului; r - centrul reticulului; xx - axa geometrica a lunetei; O1O2 - axa optica a lunetei; a - distanta variabila intre lentila de focusare qi obiectivul fix ; p' distanta variabila intre obiectiv gi imagine.

Principiul stadimetriei

se bazeazd pe asemdnarea a doud

triunghiuri ce se formeazd pe de o parte in

interiorul aparatului qi pe de altl parte intre aparat gi mird. Din figura de mai jos, conform teoremei asemdndrii triunghiurilor BMF qi bmF, rezultd:

" =L-d=H.L Hhh

in care:

)ac

/-focarul obiectivului
d

distanla dintre focar qi mird

11- valoarea cititd pe mird

ft distanla dintre frrele stadimetrice Dar. conform

frg.lii D"r,o
f

=d

+\f

+ c).

Rezultd:

D.".=H'L+(f h-

+")= H.Kt+K,undetrr

poafta denumirea de numdr generator sau

constantA stadimetricd iar lK: este constanta adilionald. Pentru lunetele modeme l(1 are valori egale

cu 100, mai rar 200 sau 50, iar K::0. Rezultd deci D.,r a = K . H

AceastA relalie este valabilS numai dacd viza este perpendiculard pe stadie. deci pentru terenuri

oractic orizontale.

N{ira NI

Obiectiv
A,rp .gripegtplg-

Ocular

Reficul

Fig. 95. Schema lunetei

In cazul terenurilor inclinate,vrza nu cade perpendicular pe stadie iar numdrul

,generator

citit

este

mai mare decAt cel corespunzdtor distanlei inclinate. Pentru a obline distanfa inclinatd
num6ru1 generator

real6.

citit se inmullegte cu cosinusul unghiului de inclinare, a. Tehnica mdsurdtorii

constd in firarea lunetei tahimetrului paralel cu aliniamentul de pe teren, astfel incAt mira verticald

va face cu axul optic (axa orizontala) a lunetei un unghi a. in aceastd situafie, valoarea citita
mird.

pe

fI,

se va proiecta pe

direclia perpendiculard pe axa opticd in punctul B -.

Nlirl
l'ertrcala

}Iira

/N"aIa-

Axa

orizontala

c(

Ah.r_o

Fig. 96. Mlsurarea opticl a distantelor inclinate

Conform desenului din fig. 85, triunghiurile B'tc $i

distanla
B

B't'c'

qi BAB ' sunt asemenea. Dacd notdm

tt'

cu H ' ( tt'

- H' ). conform principiului

asemdnirii triunghiurilor din triunghiurile B'tc qi

't'c' obtinem:
a, . de unde:

HH _ )) -

H - H.cosa
in triunghiul dreptunghic BAB',

-B'

a' = D,r-u qi BA'= Dot-s, de unde Do.t-n : D.r-u.cosa

Do.t_n

$tiind cd distanla inclinatd D ,_u

- K H' - K.H.cos a.rezvltdcd

D'-" 'sina = K ' H
'stn

- K.H

.cost A

Diferenta de nivel A/r6-s, este A/r..,-, =

'cos

Mirele sau stadiile sunt rigie de lemn ugor prevazute la extremitdli cu armdturi metalice pentru
proteclie. Mirele sunt gradate in centimetri. grupali in decimetri. desenali qi scrigi altemativ pe o parte gi pe alta a felei. Cifrele se scriu fie normal fie in pozilie inversi. in funclie de categoria de lunetd folositd (sunt lunete care dau imagine directd gi altele care dau imagine inversd). Lungimea stadiilor este de 3 sau 4m. Aoaratele noi folosesc in locul stadiilor orisme.

tFr

$l

?'1 13r

'-f :

tl ,!
-

r?

I
T

t
?

':.:

Fig. 97. Mire

Mdsurarea distantelor cu ajutorul lunetei gi a mirei topo-erafice se face astfel:

r . . n

se fireazd mira

in pozilie verlicali. in punctul pAnd la care dorim

sd mdsurdrn distan{a:

din punctul de stafie al lunetei vizdrn pe rnird la inallimea la care se afld luneta fatd de sol: citim pe mird numArlrl de centimetri dintre firele reticulare ale lunetei: milirnetri se apreciaz1,:

inrnullim acest numdr de centimetri gi milirnetri cu 100 (coeficientul stadimeric al lunetei)

obfinern distanla din teren dintre lunetd gi mir6:

$i

Mdsurarea distanfelor cu ajutorul undelor se realrzeazd cu aparate ce se clasillci in funclie de natura

undelor pllftAtoare. astfel

aparate ce utilizeazd lungirni de undd din spectrul

vizibil. denumite electrooptice: in

aceastd

categorie intr6:

tahirnetre electrooptice,

o . o o

fototelemetrele

aparate ce utilizeazd lun-9imi de undd din spectrul

invizibll denumite electromagnetice:

radiotelernetre distomate

Pentm ambele tipuri de aparate. principiul de mdsurare este acelaqi: distanta dintre doud puncte este data de relatia: D o +s = r, ' t 12 , unde v este vtteza de propagare a undelor, iar t este timpul necesar

s[ parcur-ud dublul distan{ei de mdsurat.

--e-4

L,A,b

Fig. 98. Schema pentru misurarea distantelor cu aparate cu unde

6.

1.M[surare unghiurilor Llnghiurile mdsurate in topografie pot fi verticale sau orizontale. Din acest motiv qi aparatele de

mdsurare a unghiurilor sunt foarte diverse. Existd aparate de mdsurare a unghiurilor orizontale

(busola). verlicale (clinornetrul. numit gi eclimetru) sall aparate care fac ambele operalii (tandem
clinometru-busold. teodo lit ).

Busola (fig.88) este folosita pentru calcularea unghiurilor orizontale. Ea este

sexagesimald. mdsur6nd cu o precizie de

_eradatd

in

scard

sau 2 grade. Busola mdsoard unghiurile fata de o directie

fixd

(rneridianul magnetic al locului). deci mdsoard un-ehiuri azimutale. Pentru aflarea unghiurilor care indica
orientarea geo-qraficb trebuiesc aplicate corectii care lin cont de declinalia magneticd a locului.

{.:

Fig. 99. Busola gi clinometrul

Clinometrul sau eclimetrul (fig. 97-dreapta)

este un instrument de masurare

a unghiurilor de pantii.
a

Funclioneazi pe principiul firului cu plumb. care va indica verticala locului. Latura orizontald clinometrului se aqeazi paraleld cu direclia din teren.
clinometrului
se va

in

momentul apariliei unei incliniri. reperul

roti fali de marcajul fix de pe carcasa aparatului. care indic[ valoarea zero in situatia

orizontalb. Unghiul de panta va fi indicat pe cadranul gradat. (fig. 98). Clinometrul poate fi mecanic sau mecano-optic. Gradaliile sale expriml panta
sexagesimal pot mdsura panta cu o precizie de

in procente sau grade

sexagesimale. Aparatele gradate

grad.

K
Fig. 100. Determinarea unghiului de panti cu clinometrul

Mdsurores unghiurilor orizontale gi/sau verticale direct pe teren se realizeazd, cu teodolitul. Dtn
punct de vedere istoric. teodolitele se clasificd astfel: teodolite clasice sau eclimetre la care cercurile sunt gravate pe metal, citirile facAndu-se cu

ajutorul vernierului, microscopul cu scarita sau microscop cu tambur. Acest ultim tip de
aparat nu se mai construiegte.

teodolite optice la care cercurile sunt gravate pe sticla, iar lecturile se fac centrahzat pentru
ambele cercuri, intr-un singur microscop, fixat pe luneta.
a

teodolite electronice, la care cercurile sunt digitale, valoarea indicatiei fatA de un reper de pe
cercul gradat fiind afiqati pe un ecran cu cristale lichide.

Dupa precizie:
o o a o

de precizie slab[ cu toleranla

t > 10" 20" gi 10' 20"

de precizie medie cu toleranla cuprinsa in intervalul de precizie. cu toleranla cuprinsd in intervalul de precizie inaltd cu toleranla sub

2"

qi

2"

Dupd finna producatoare

o a
O

Zeiss prin unificarea celor doud firme Carl Zeiss din fbsta RDG qi Zeiss din RFG

Leica prin unificarea firmelor Wild gi Kern din Elve{ia

Nikon, Topcon, Sokkisha din Japonia

Dupa gradele de libertate ale miqcarii cercului orizontal gradat se face in:

teodolite simple, la care numai cercul alidad se poate misca in jurul axei verlicale;

teodoliteie repetitoare, la care atAt cercul alidad cAt gi limbul au posibilitatea misca in jurul axei verticale; teodolitele reiteratoare, la care miscarea limbului in jurul axei verticale se face prin intermediul

unui surub exterior. numit reiterator.

1 - luneta teodolitului; 2

cercul vertical; 3

- axa de

rotatie a lunetei; 4 - furcile lunetei; 5 - cercul alidad: 6

- cercul gradat orizontal (limbul): 7 - axul teodolitului; 8 - coloana tubulna a axului teodolitului; 9

- ambaza
de

teodolitului; 10

- suruburi de calare; 1 1 - placa de

t2 - placa ambazet; 13 - surub

tensiune a ambazei;

prindere (surub pompa); 14 - dispozitl de prindere a

firului cu plumb; 15 - nivela torica a

cercului

orrzonlal; 16 - nivela sferica a cercului orizontal; 17 -

dispozitiv de citire a cercului orizontal; 18 - surub de blocare a cercului alidad; 19

- surub de blocare a
a

limbului 20 - surub de blocare a miscarii lunetei; 21 ambaza trepiedului:

VV - axa principala
axa secundara

teodolitului

1lt

,' I I

,'

i':

\
.

I rat'

t\
l_1

(verticala); HH

lunetei; NN
i
I

directricea nivelei torice; VsVs

- axa nivelei sferice;

l,/

Cv - centrul de vizare al teodolitului.

\I

Fig. 101. Elemente componente ale unui teodolit

Un teodolit este alcdtuit din cdteva module gi anume:

a) b)

Amabaza este partea inferioard

calarea aparatului prin

a aparatului (9) care permite: fixarea pe trepid

a

(2

1)

qi

intenlediul

trei ;uruburi (10)

Limbul (Cercul odzontal gradat-6) permite rn[surarea unghiurilor orizontale intre

aliniamente concurente de pe teren. Limbul este realizat din sticl[ sau metal si este
gradat in unitdli centisimale sau sexagesimale: in timpul operaliei de mdsurare rdmAne

fir.

c)

Alidada este formatd dintr-un disc metalic prevdzut cu pivot coarial cu limbul. Alidada
este prevdzutd, cu doud brale verticale (furci-4) care slrslin axul lunetei gi

al cercului

verlical. Alidada susline elementele de re-elaj qi dispozitivele de citire.

d)

Eclimetru (cerc vertical gradat-2) pennite mdsurarea unghiurilor verticale. Din punct de
vedere constructiv el este fixat pe o axd de rotafie orizontala sprijinita pe cele doud bra{e

ale alidadei, astfel incAt planul eclimetrului s[ fie perpendicular pe planul limbului.

e)

Luneta -1 este un dispozitiv optic de tip cilindric, care permite vrzarea la distantd
punctelor topografice. Poziliile iunetei au fost alese prin convenfie astfel:

Pozrfia

I. in

care cercul vertical se afld

in

stdnga lunetei (stAnga operatorulr-ri;: in

aceastd pozilie" sensul de rotatie sensul acelor de ceasornic

in plan orizontal al alidadei gi al lunetei sh fie in

Pozilia II. in care cercul vertical se afl6 in dreapta lunetei: in aceastd pozilie. sensul
de rotalie

in plan ortzontal al alidadei gi al lunetei sa fie in sensul antiorar

Diferenlele intre direcliile mdsurate in cele doud pozilii sunt:

. ' . 0
a

La cercul orizontal H

,(q,)= H ,,(t,,)+
V,

200s

La cercul verlical l' ,, (o ,,) =

(o

,)+ 2008

La cercul vertical ce mdsoard unghiuri zenitale: Zt+Zrr:4}}s

Elemente de reglaj: Nivele cu buld de aer -torice (15) gi sferice (16), ;uruburi de blocare

miqcdrilor (18-19), guruburi pentru rotiri fine in jurul axelor-2O

e--l

vsi

lt
I - Fiola de sticla 2 - Montura
3 - Suport 4 - Cercul alidad 5 - Suruburi de rectilicare 6 - Cerc reper M - Punctul central al fiolei PnPn - Plan director tangent VsVs - Verticala cercului de curbura a nivelei

102. Nivela

sfericl
NMN
lll

a - sectiune verticala

b - vedele in plan

a5
1 +'

I - montura netalica
2 - fiola de sticla i - suruh de lr'cf ilicale

'-M'\ RR
1cr

lll

4 - suportul nivelei 5 - articulatic' 6 - reperele nivelei 7 - bula nivelc'i NN - directricea nivelei

i
C

Fig. 103. Nivela torici

_q) Dispozitive de citire a

valorilor un-shiulare pe limb qi eclimetru: dispozitive de tip optic,

dispozitive electronice cu afigaj nllmeric

Din punct de vedere constructiv, teodolitui are trei axe importante (fig. 103) concurente intr-un
punct, numit punct mecanic al aparatului sau centtu de vizare CV. Axele teodolitului sunt:

Axa principald a aparatului. VV. peryendiculard pe planul limbului. in centrul

Pentru a fixa diviziunea ..0" a limbului pe o anumitd directie. acesta poate

acestuia. de axa

fi rotit fatd

VV. insa in timpul mdsurdtorilor el r[rndne blocat in raport cu ambaza.

Axa secundard. HH, este perpendiculard pe VV $i pe planul cercului vertical. in centrul

acesfuia

Ara optici SO. care prin construcfie

este perpendicularh pe axa secllndard: direcfia de vizare

este identicd cu axa optica. iar sensul vizei este de la ocular cdtre obiectivul lunetei. in

funclie de acest sens. existd doud pozilri in care se pot executa mdsurbtori:

o o
Nu uita!!!

Pozilra I in care cercul vertical este in situat in stAnga lunetei Pozi[ta II in care cercul vertical este situat in dreapta lunetei

in ipoteza cd aparatul gi mbsurdtorile sunt perfecte. intre valorile citite pe cele doud cercuri trebuie
sd existe utmdtoarele

relalii a, = (0rr + 200s $i Z , = 400s - 2,,

Verticel
axis

-t

li

ou3."ur,*

Stgjtt a-Es-.2-

\..,_1.
I

',,(l/-

r
\u

Eyepiece

t,.

,' { ,

\iil\. \{__--J__"

,.
\.

:'

' Vertical
cilcle

z'4-

.r'<-.

Fig. 104. Axele teodolitului

Anexele teodolitului sunt:

o . o o

Cutia aparatului Trepiedul. permite fixarea rigida a aparatului

in stafie. la o anumita indltime

convenabild

operatorului; pentru aceasta picioarele trepiedului sunt telescopice

Firul cu plumb. perrnite centrarea aparatului pe verticala punctului de stalie

Busola sau declinatorul penlite orientarea lunetei pe directia nord ma-enetic qi m[surarea unghiurilor orizontale fa{a de aceastd direclie

Mira topograficd. constituie un semnal portabil cu care se materializeaza punctele ce nu pot fi

v[zute direct: (pentru statiile totale
Asezarea
se folosesc prisme).

in statie a teodolitului:

Stagia este un punct topografic marcat in teren printr-un ![ruq de lemn sau metal sau cu o bornd.

Centrul staliei se marcheazd, fie printr-un cui bdtut in centrul tarusului dacd acesta este din lemn. fie

prin chemare dacd marcajul este din metal.

Pentru o aqezare corectd in sta{ie a teodolitului. este necesar sd se indeplineascd cAteva conditii:

o o

Axa VV s[ fie vertical[. care se realizeazd prin opera]ia de calare Axa VV

sa treacd

prin centrul sta{iei, care se realizeazd prin operalia de centrare

Fig. 105. Punerea in stafie a teodolitului

Aqezarea

in stalie cuprinde patru

etape:

Centrarea aproximativd din trepied gi firul cu plumb

Centrarea finald se face cu ajutorul dispozitivului de centrare optic6, sau cu bastonul de

centrare prin deplasarea teodolitului pe fala trepiedului Calarea aproximativ[ din quruburile de calare qi nivela sfericd
Calarea definitiva din nivela toricd qi guruburile de calare pe doud direclii perpendiculare.

prima paralelf, cu doud guruburi de calare qi a doua perpendicuald pe prirna

Fig. 106" Calarea aparatului

Operalia de calare se realizeazd astfel:

o o c

Se rotegte aliciada astfel incAt axul nivelei torice sd fie paralel cu doud Euruburi de calare Se actioneazd simultan ;uruburile

Vr $i V2. in sens difbrit. astfel incdt br-rla nivelei sferice

SA

fie intre repere

Se rotegte alidada

cu 1009, fala de prima pozilie

Se aclioneazd, cel de al treilea qurub

fie intr-un sens fie in ceiSlait pdna cdnd buia este intre

repere;

La fel de importanta este

etape:

;i vrzarca punctelor mdsurate.

Operalia de vrzare comportd urmdtoarele

o o .

Yrzarea aprorimatir,d care presupune suprapunerea colimatorului peste punctul vizat

Punerea la punct a imaginilor pe lunetd prin migcarea celor doud tuburi pdna cand firele

reticulare apar foarte clar gi cdt mai negre posibil

Yrzarea definitivd sau punctarea constd in aducerea centrului f-rrelor reticulare pe semnalul

vizat aclionAnd asupra guruburilor de migcare fina (29. 10)

Fig. 107. Vizarea definitivl

Citirea se realizeazd cu ajutorul unor dispozitive de citire. La teodolitele de qantier Theo080. Theo
120 citirea se realizeaza prin intermediul microscoapelor cu

fir

de par.

in fig 88. diviziunile

scrise

invers se folosesc atunci cdndteodolitul este aqezat pe o consol6. cu..caplll in jos". Cercul orizontal
qi cel vertical sunt divizate in 400s. Fiecare grad centisimal este impdrtit in cAte 10 parti. fiecare de cAte 10'.

in cdmpul vrzual

apar imaginile

diviziunilor din cAte o porliune a cercului orizontal

qi

vertical. Citirile se executd de la stdnga la dreapta. pAnd la linia reperului. Se citesc mai intai
gradele. zecile de minute, iar minutele se apreciazl, cu ochiul liber.

in dreptul firului gravat pe reticulul microscopului din fig. 97,

se va

citi:

. .

La cercul vertical 220s08' La cercui orizontal208e22"

i.iii iriri i:, ll. :rl':-:l ;:.. 1' l:l

I_d|

l,u,,lrr

irlr,,li,rrlr,r,lr,,,l
**i:'it!tl
I

'l

ulrl ;llllllilllll

t_

D;j

L'

R.

Fig. f 08. citirea la Theo020, Theo 030, WildT16, T60

La teodolitele Theo020, Theo 030. WildT16, T60. citirea se rcalizeazd la microscopul cu scirild. Pe

reticolul microscopului"

in

cele doud cdmpuri luminoase care corespund celor doud cercuri,se

100 de diviziuni numerotate din 10

gesegte o riglet5. impdrlitb

in

in 10. Aceasti rigld

se numegte

scdri16. Lungimea ei aparentA gste egald cu distanla dintre doud grade succesive de pe

limbul gradat.

Fig. 109. Microscop cu

sciri{i
in c6mpul vizual.: tot direct se

Se citegte direct numdrul de grade de pe diviziunea cercului observat

citeqte numdrul de diviziuni intregi cuprinse intre diviziunea ..0" a scdrifei gi linia ce marcheazd

diviziunea cercului. Valoarea unei diviziuni este de 1'. Acest numf,r reprezintd minutele.

Se

apreciaza frac{iunile de diviziune rS.mase p6na la linia ce marcheazd diviziunea cercului qi care

reprezinti secundele.
Valoarea unghiurilor conform fig. 107 este:

. .

La cercul vertical291986"' La cercul orizont al 372s08"

Microscopul cu coincidenla qi gurub micrometric (fig. 108).

i---.1

t={

r,'1.,'r irir -' ' ' '-l

"t"

il
T
i

i,! -,il

l-l

t-j

2,q6

2fl

Fig. 110. Microscop cu coincidenta si surub micrometric

La aceste microscoape mai intai se face coincidenla gradatiilor. Citirea se efectueazd astfel: mai
intai se citesc gradele din cAmpul vizual. intr-una dintre cele doua cdsu{e
se citesc zecile de grade.

Pe tamburul micrometrului, in stanga apar minutele iar in dreapta secundele inseamna)"' Citirea se fbce pltnd la reper: 286s27"80"".

fiecare gradafie

La teodolitele moderne. pentru citire se foloseqte un dispozitiv electronic cu display. pe care sunt
afiqate unghiurile atAt

in sistem centisimal cAt qi in sistem seragesimal.

farirA !ar"j lalf-,rr

fr ire i, r:

i -i

lc

''

Fig. 111. Mdsurarea unghiurilor verticale

Mdsurarea unehiului vertical const[ in vizarea la indltimea aparatului. Se pot mdsura. in functie de

tipul de gradafie atdt unghiuri de pant[. a. cAt qi unghiuri zenitale. z. Pentru cazul din flgur6,

et_r -100s -;
Acest lucru se realizeazd astfel:

. . o o o o
(,,

Se stalioneazd

cll aparatul in punctul A, iar verticala punctului B se sernnalizeazd cu o mird

topografica;
Se mdsoara in61limea aparatului (e-eald cu distanla

verticald intre capdtul ![rugului de rnarcaj

qi axul de rotafie al lunetei);

Se

vizeazdverticaia punctuiui B. rotind astfel iuneta incAt punctui central ai reticuiuiui sd se

suprapund cu diviziunea mirei situatd la o in5llime egala cu indltimea aparatului;

Se citeqte un-qhiul vertical al axului lunetei care va

fi

egal cu unghiul de pantd al terenului pe

direclia A-8, cr:ctri

Se mutd luneta

in pozilia II qi se reiau mdsurdtorile.

cl1

. rezultdnd unghiul vertical.

Se mutd aparatul

in punctul B gi se reaiu toate operaliile anterioare

in acest caz unghiul vertical rezulta din media aritmeticd a celor doua citiri.
lr' , = c, i _, lV,, = 400s

V, +V,,

-cn

Misurarea unshiurilor orizontale

Pentru mdsurare a unghiurilor orizontale existd mai multe metode de qi anume:

o o
citirilor

Metoda simpld Metoda cu tur de orizont

Metoda simpld de misurare a unghiurilor orizontale constd in diferenla citirilor. Aceast[ diferenld a
se poate realiza

prin:

r . . o

Diferenlacitirilorpropriu-zisd
Cu ..0" in coinciden!5 (caz particular al mdsurdtorilor prin diferenla citirilor)

Indiferent de metoda folositd lucrdriie de teren sunt urmAtoarele:

Se instaleazd

teodolitul in stalie cu luneta in pozi{ia I.

Se vizeazd succesiv punctele

qi B
se

o o

Daci suntem in cazul diferenlei citirilor propriu-zise

orizontal, unghiul orizontal fiindro = c o

fac citirile c1 gi

c2

pe cercul

c,t

Dace suntem in cazul metodei cu..0" in coincidenli. atunci:

se aseaza

teodolitul in punctul de statie, S, se caleazd qi se aduce luneta in

Pozitia I;

. cu miscarea . .

inregistratoare,

se aduce diviziunea zero a limbului in

coincidenta cu indicele zero al dispozitilului de citire;

cu miscarea generala se vizeaza semnalul din punctul

citirea pe limb si pe eclimetru:
se blocheaza migcarea

A si se efectueazl

inregistratoare cu care se va lucra pAnd la s{hrgirul

mdsuririi

qi se roteste alidada

in sens direct vizAandu-se sernnalul din punctul

o:1

B; rezultd astfel direct unghiul

Se

mutd luneta in pozilia II gi se reiau operaliile, de data aceasta vizdnd intdi punctul B gi

aooi ounctul A.

v
r.9t'
IrD

A.

0 r 200)

- '-_
4-

'
..-'

C'1. \
t,

:\-r* \i\
\

"'

--\Y
,,\

\-

(-r\

.\\ .\
B

\/ _\---'-

\Y fr\

tii ,i,'

' ]o)'l ct"

I

-- c'i

\,
B

Dacd notAm citirile de la pozitia I a lunetei cu c' A,cB,$1 respectiv un_shiul orizontal co' qi citirile de

la pozilia II a lunetei cu c"A, c" B, $i respectiv unghiul orizontal cD". atunci unghiul orizontal
poate afla astfel:

se

prin calculul mediei unghiului (o':

c'

B-c' .,; (0"- c" ,-c" .r, (,) =

q+"
2

diferenta dintre

cele doua citiri de unghiuri orizontale nu trebuie sd depdgeascd toleranla admisd

Prin calculul mediilor

citirilor

c'il =

+"

. c"i
,L

='" ;!'" u ,

(L)

= c'I

c,ll

Nu uita!!! Dacd cn) c..,,atuncr (D=cB-c,j Dacd cn lc.r.atunci co=cB +4008 -cl Controlul mdsurdtorilor se face direct pe teren cu ajutorul diferenlei valorilor mdsurate in cele 2 pozilii: Teoretic, diferenla dintre ele ar trebui sa fie de 200 s dar. din cauza erorilor aparatului ca qi a erorilor de mdsurare va rezulta gi o eroare de cAteva minute sau secunde in functie de precizia aparatului

Tabel nr. 11 Exemplu metoda diferen{a citirilor:

Statia
S

Mdsurdtori de teren Punct Pozilia I Pozilra vtzat cr (g) II c:(g) 757,15 351 .r7 A )q )5 229,29 B

(D

Prima metodd de calcul (g) c't" (g) co (g)

-r

A doua metodd
c
IN

co

(g)

229,29757,15:
72,14

?5+ ?Qr-J
t

4009-

(72,17+72,0 8)12:72,11

157,76

))q )7 ))g

)7 -

357,17

:72r08

157j6:72111

Tabel nr.12 Exemplu

Statia

metoda cu ,rzero" in coincidentl

co' (g)

Mdsuratori de teren Punct Pozili Pozilia vtzat II aI cr (g) c:(g)

Prima metodd de calcul co" (g) 0) (e)

A doua metodd
c
ltl
CD

(e)

A
B

200,01

92,84 0,00

92,84

292,86

:92,,84

292.86200,01: 92,85

(92,84+92,85)l 2:8218450

0.0050 92.85

q5 R50,0050:92r84 s0

Metoda cu tur de orizont

--t'1
u

Fig. 112. Metoda cu tur de orizont

Lucrdrile de teren ce

se

efectueazi pentru a utiliza aceasta metodA sunt urmAtoarele:

o o . r

Se stalioneazA cu aparatul

in punctul

Se vizeazd pe rdnd. cu luneta

in pozi{ia L punctele A, B,C,D qi

se fac

citirile cr. c2, c3, ca gi

din nou in A Se a$eazb luneta ?n pozilia

incepdnd tot cu punctul

II qi se vizeazd din nou punctele dar in sens trigonometric. 1, fbcdndu-se citirile c' t, C q, c s, c t
de

Cu luneta in pozilia II se vizeazd din nou punctul 1, pentru inchiderea turului

Lucrdrile de birou ce se efectueazA sunt pentru calculul unghiurilor gi compensarea turului

orizont. Acestea constau in:

Calculul citirilor medii,

ci =:!::-L

' teoretic valoarea medie de pornire

citirii in punctul

I o o o .

trebuie sd fie aceeaqi cu valoarea fina16. fiind aceeaqi direcfie vizatA; practic intre cele

doud valori existd o diferenld ce trebuie sd fie in limita toleranlei admise

Calculdm eroarea totald ca fiind diferenla intre valoarea finald a citirii pe direclia 1 ( cj" , )Si
valoarea

iniliali a citirii pe direclia 1 (ci ,),

totald: ct = -e

e=

ci

, - ci ,
k,
s-au vizat, rezultAnd eroarea

Se calculeazd corecjia

Eroarea totala se imparte propo4ionald la cAte direclii, unitard: q =

elk

(in cazul acesta k=4)

Se corecteazd valorile

citirilor astfel:

ct = cl"

ci' + q c3 = ci' +2q

c2 =

c1:

c'l' +3q
unghiurile orizontale prin difbrenta citirilor. (0 : c.

.
Statia
S

se calculeazd

c.

Tabel nr. 13 Exemplu: metoda turului de orizont

Punct

vtzat A
B

Directii orizontale Pozitia II Pozilia I g7s1 5' 297 e 17'

l06928 "
g791

Media
g7s1

Corecfia
0

Media
corectatd
g7s I g791

Unghiul

6' 5'

6' 6'
1' 3g0s gg'
1

A
Eroarea este: e

6'

27' 2B7g 1g'

306e

t06-n27

-55-"

t06e27'

gs1

g7s17"

-1'

Corecfia totald

-87sI7' -87sI6' este c, = -1'

I'

Corecfia unitard: q - -lc

-55"

Precizia masurarii un ghiurilor cu teodolitul.

Daca unnarim succesiunea operatiunilor efectuate intr-o statie pentru masurarea unui unghi,

indiferent de metoda. vom constata cala toate metodele a trebuit sa :

1. centram aparatul

pe punctul de statie. operatiune care atrage dupa sine comiterea unei erori rrtc

:
a

eroare de centrare a aparatului in statie:

2.
3.

vtzam un semnal instalat in punctul vtzat. deci sacomitem eroar? rrrl

semnalului vrzat (de reductie)

eroarea de centrare

efectuam masuratoarea propriuzisa, citind valorile directiilor ia dispozitivele de citire. ocazie cu

care am comis eroarea lrlm

eroarea de masurare propriuzisa:

1.

am utthzat un instrument care oricAt de precis ar

instrumentale mi;

fi

are totusi erori constructive, sau erori

5. efectuam masuratorile in conditii

exterioare.

meteo mai mult sau mai putin favorabile, dar in nici un caz

ideale, motiv pentru care observatiile sunt influentate de ffice

eroarea datorita conditiilor

Orice directie masurata intr-o pozitie a lunetei este influentata de erorile mentionate mai sus
cu o cantitate:
ttlr =

/\lm; + m; +m;t +nli +nt.E

fi dublul

Deoarece unghiul este compus din doua directii, rezulta ca eroarea unui unghi va

erorii unei directii. si deci:

nl

+111. o = rllll, YI:

l-_

Pentru unghiurile masurate

eroarea directiei
.

in ambele pozitii ale lunetei, eroarea unghiului va fi egala cu

Cap. 6. Planimetrie. Ridiciiri planimetrice

detemina planimetric un punct necunoscut pe teren inseamnd

a afla coordonatele

rectangulare sau polare ale acelui punct fie grafic fie prin calcul, pomind de la coordonatele unui punct necunoscut. operalie ce se realizeazd prin ridicare planimetricd (indesire a relelei;.

Prin ridicdri planimetrice se determini nu numai punctele de detaliu fatd de un punct de sprijin ci gi
reprezentarea lor sub formd graficd.

Ridic5rile planimetrice se pot efectua pe cale graficd, numerici qi fotogrametric5. RidicErile pe cale
graficd se carucleizeazd printr-un nivel redus de m[surdtori qi calcule. dar precizia este micd

Ridicnrile numerice definesc pozilia punctelor in urma unor calcule bazate pe mdsurarea unghiurilor

qi distanfelor. Datorifi preciziei ridicate pe care o oferd. ridicarea numericd este cea mai
utilizatd.
Etapele de bazd ce stau la baza unei ridicdri planimetrice sunt.

des

intocmirea proiectului tehnic. etapd premergAtoare lucrdrilor propriu-zise, in care se studiazd toate materialele topografice gi geodezice referitoare la suprafala de ridicat.

in proiectul

tehnic se prezintd soluliile tehnice necesare, precum qi metodele de prelucrare. aparate. cost.
egalonarea in timp

Recunoa$terea terenului se rcalizeazd in vederea recunoagterii limitelor suprafelei ce trebuie

ridicati,

recunoagterea punctelor de

sprijin. starea acestora" posibilitdti de semnalizare.

Se

verificd posibilitatea de a pune in aplicare metodele de ridicare stabilite prin proiect.

Efectuarea mdsurdtorilor de teren consta

in masurarea distanielor gi/sau a unghiurilor

aqa

cum rezultd din proiectul tehnic. conform metodei de ridicare folosite. Odatd cu mdsuritorile
se intocme$te schila de teren care trebuie sd cuprindd toate

detaliile. funclie de vizibilitate.

legdtura dintre punctele alese etc. Elementele mesurate se trec in carnetul de teren. in cazul

in care

se

lucreaz[ cu aparate clasice.

Prelucrarea datelor din teren se realizeazA penuu a transforma elementele masurate in teren

in date raportabile pe plan. Aceastd raportare se face prin coordonate rectangulare

polare. Indiferent de tipul de coordonate aies. este necesard proiectarea in plan orizontal.

sau

Redactarea planurilor. etapi in care pe baza mdsurdtorilor de teren gi a calculelor aferente se

vor raporta punctele lindnd cont de scard, care unite conform schilei de teren va da planul
propriu-zis.

in funclie

de mdrimea suprafelei de ridicat. se pot realiza:

. .

pentru suprafeie mici se folosesc ridicdri simple cu panglica qi echerul. pentru suprafele mari de teren. in funclie de scopul urmdrit se folosegte una din urmdtoarele metode

pentru indesirea relelei de sprijin prin puncte de ordinul V

. r ' . . r ' . r o
. '

intersecfia inainte intersectia inapoi (.retrointersectia interseclia laterald intersecfia combinatd metoda punctelor duble metoda punctelor tnple metoda punctelor multiple metoda trian-qulafiei locale metoda trilateraliei
)

pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu drumulrea radierea

6.1. Metoda intersecfiei inainte

in metoda intersec{iei se mdsoard

orizont.

numai unghiuri

. caz in care se recomandd metoda turului

cere

de

Se folosegte

detenlindm

in cazul in care se cunosc coordonatele a cel pufin doud puncte qi coordonatele celui de al treilea punct. in esenld problema se reduce

SC

sd

la scrierea

ecuafiilor unor drepte ce trec prin cAte un punct cdruia ii cunoagtem orientdrile.

Exemplu: se cunosc trei puncte 1(xr, yr), Z(xz, y:), 3(x:, y:)
coordonatele punctului necunoscut P(xp, yp).

- fig. 111 - gi dorim

sa cunoaste t

P(xnrYo)

(x,,Yt)

,e.\Ct.

(x''Y')

Fig. 113. Intersectia inainte

Ca orice lucrare topograficd gi interseclia inainte are doul faze:

aza de teren. unde se stalioneazd

in punctul de coordonate cunoscute cu ajutorul unui

teodolit

li

se mdsoard

unghiurile orizontale in raport cu punctul P:

o o o o
F

Se stalioneazd cu aparatul in punctul 1 gi se mdsoard unghiurile crr in raport cu

punctul 2 qi P
Se stationeazd cu aparatul in punctul 2 qi se mdsoard unghiurile Se stalioneazd cu aparatul in punctul 3 gi se mlsoard
F

r, qi

a:

unghiwile

B2

aza de birou. unde se calculeazd coordonatele punctului nou prin diverse procedee, cum ar

fi:

o o o o
a)
se

Procedeul trigonometric Procedeul analitic Procedeul Young

Procedeul rusesc

Pentru rezolvarea intersecjiei inainte pt':n procedeul trigonometric. se parcurg urmitoarele etape:

calculeazl orientdrile

r-: gi 0t-: cu rrmitoarele relalii:

^ =:-j------:--r => Ur. ^ = Orctg tgqr_.

-Y:

v,-v,
-Xr

y,-v,
Xz-Xt

- 'v,-v. -'tg9t,=
Jr -Jt

^ -v,-y, U::=arctg--':xr -J:

distan{ele de la punctul

b) se calculeazd, D,-.D^^-"/{-r^L

I la2, Dr-z.respectiv

de la 2La3, Dz-i

t;t0,_,-x2-x' ' - cos cos 9,_,

AJ'-t -!z-!r sin 9,_., sin 9,_,

_ &r_, _x,-x. _ AJ._, _!:-lt cos d"_., cos d,_. sin d._. sin 9.,_.

c)

se

transmit orientdrile c6tre punctul P. adica 0r-p.0:-p.0:-.. astfel: 0r-.

- d, 0'.-n=0=-,*F, I=,8, - P0" .-n = 0r.-, - cI1 ) 0r-r=0._.+F.

0r-o

0' .-r10".-,
2

erorile sunt de maxirn

tahimetrul

10'

tt.

dac d

m[surdtorile se fac cu teodolitul gi de marim ?'dacb se fac ctr

d)

se calculeazd distantelle

mai intdi se calculeazd unLghiuri l. y' $i y:

Tt = 2oos -(o, + p,)

Tz = zoos

-(o. + Fr)

In triunghiul Tr. I proportionalitatea laturilor este:

= M, 'sin B, D,-. _ Dr-, D'.-, 1/'' - Ir,-, ^r - lD' :-p = M t 'sin a, sin 7, sin p, r* ", in triunghiul Tr. II propo4ionalitatea laturilor este:

sin|r. sina. sinp. rr _ D'=_r*D" =_,

D.-. _ Dr-, =D"=-,

_ p[_

_JDr-o lD".-r=M..stnB,
este:

fu[^'sina,

Din aceste doud ecualii. distanla de la 2IaP

u1-P

Diferenla dintre cele doua distanle. trebuie sd fie de + 1Ocm dacd punctele sunt din releaua de
ordin superior (I. II, III, IV) qi de *15cm dacd punctele sunt din releaua de ordin inferior (V)

e)
x'

calculul coordonatelor punctului

Dacd calculdm coordonatele punctului P fap de punctul 1, atunci:

p: xr * Atr-" !'p=.Ir * LYr-n

dar

At,_o

: Lyr_n :

Dr_r.cosd,_" Dr_r.sin
9,_o

rezultd c6:

x'p:xr

*Dr_o.cos9,_o

!' p =.Pr t Dr-r'sin d,-"

fala de punctul ?. coordonatele punctului P sunt:

x"o= r: *AY'-r

!"
dar

lt *

LYr.-"

M.",-p

: Dr.-,' cos 0"-"

Ly _o = D._r.sin 9,_"
rezultd c6:

x""=J:*Da-o'cos0"-n !" o =,I: + D.-o 'stn0.,-,

coordonatele punctului P fala de punctul 3 sunt:

Jttt":13+At,-"

!"'o=.p-r*AJ:_"
dar

Lr.'

= Dr_r.cos4-p

Llyp = D:_p.sin0r_,
rezulta cA:

f,"'"

x: + Drp

.cose1-p

)"" p=

!t

D,

,'sin9r-"

Coordonatele punctelor sunt:

.t, ,_-

x'P

*x"" +x"'"
J

Y'

er!" e*Y"' ,
J

Diferentele dintre valorile coordonatelor oblinute trebuie si nu depdgeascd +l5cm dacl punctele sunt din releaua de ordin superior (I, II. m- IV) gi de +25cm dacd punctele sunt din releaua de ordin inferior (V).

Verificarea coordonatelor punctului p

Se

verificd orientbrile dreptelor (1_p) qi (2_p)

tgo.,

) r=!..e-lt xr _-Yt

otp ' = arctglr-lt - xt_xt

0r_" = arce -Jr_X:

ts1:-p = tgo.

) + xp_xz

!!-Jz

=+= -Yr _J:

o,-" =qyg1g!!:-!:__Y:

,tr

Se

calculeazi unghiurile

ai=or-r-0r-" F'.,= 0-, - ozu a.'= 0._, - 0=_" F1=03p-0u.

in mod normar unghiurile calculate trebuie sd fie egale cu cele mrsurate, putand fi diferenle de +l2cc dac[ punctele sunt din releaua de ordin superior (I, il, n. IV) gi +2c dac6 punctele sunt din reteaua de ordin inferior.
Pentru rezolvarea intersecliei inainte prin procedeur anaritic. se parcurg urmdtoarele etape: a) se calculeazd orientdrile 01-2 gi 01_3

tgzr-, = !2-! _t: -,tt

)
=

0t_. = ar"tg -

!: -Jt
Jr_Xl
-t:

tgIz-t

!:-Jz
.t: -_t:

0.-^ = ay4g -

bJJz
_J:
0s-p,

b)

se

transmit orientirile cdtre punctul p. adici 01_p,0:_p,

0r-o=0,-r.-d,

0':-p=0.-,+F,
0r-o=0,_.+Fr.

^ o=-' = o":-p = o=-, - ;"j =

0'z-p

*
)

0" 2-p

c)

calculul coordonatelor punctului

tanlr-r- !p- lt ) t-p- lt=tan0r-r'(t" -t,) xp-xr tgT.-, - !p - lt ) !p - lz = tan0,-r'(t" -tr) xp - xz tgL.-, - lp - lz ) !p-.p.r = tanZ.-r.(r" - rr) Jr-xr

lv,- lr = tan2r-,
1

[/p -

(*, - t, ) lz = tano.,-r '("" - t, )

-

lv,
1

- -ltr = xo 'tan 0r-, lt

= xo 'tan 0r-,

xr'tan4r-,
x., 'tan

0r-rl (- t) v.-v | = x p ' (tutr 0r-, - tan2r-r)- t, 'tan 0r-, * x., 'tan2.,-o
[/o -

r_ l''P I

y. - y, + xr.tan?r_o - xr.tan9.-" tan2r_o -tan?,_o

[Jo

= y, + tan

0r-r.(r" - r,)

d) verificarea coordonatelor punctului P din intersec{ia dreptelor

lPo2P=1 I'tp I'

-_

._

('

J l'. lPn3P=1--: - 'lr" !p+!p+!p l./"

I.t,

(,'
I lr,

l./"

xr,*xP+xP
I tt tti

rrr

3Pn 2P =

7'':,,

[/"

6.2. Metoda intersecfiei inapoi

Interseclia inapoi sau retrointerseclia este o metodd de detenlinare

unui punct atunci cAnd in zona

respectivd existd cel pu{in trei puncte cunoscute. Toate aceste puncte sunt inaccesibile. Metodele de rezolvare sunt multiple qi poarta numele celui care le-a creat

o e . .
o

i 669 Jack Cassini

1671 John Collins 1682 Loren Potenot 1820 De Larnbre

I912 Ansermet

. . . . o

1939 Gorodetki 1940 Tolski 1955 Vasile Emanoil 1961 speciaiistii

topogafi

de la

Insitutul poletehnic Iasi

Ca in orice lucrare de topografie intersec{ia inapoi are doud faze:

F

aza de teren. unde se stalioneazd cu ajutorul unui teodolit

cr

in punctul cEruia dorim

9i B gi y

sE

ii

stabilim coordonatele, P, qi se mdsoard unghiurile orizontale

2 (x,,Y

Drt-

I (x'r)',)

A-tp

3 (x.,Yr)

rRr i

TR

II

xrrYr)

Fig. 114. Intersectia inapoi

Faza de birou comportd parcurgerea etapelor corespunzdtoare metodei alese.
este prezentat[ metoda Tolgski a) Se calculeazd orientdrile dreptelor 1-2

in continuare

qi2-3

tgor-r.

- lz -

t"r J: -Xr
Xr -J,

or-.

arctg arctg

lz -

J't

X: -Xr

tggr.-.

- lt - lz ) o.-. -

lt - !:'
x:

-r:
x:-xr A/,_.

b)

Se calculeazd distantele Dt-z $i Dz-z

D,-.-

D'-'c)

'

_ _lt-J,t - cos9r-" rT;' - cos P1_) g,_, sin sin d,_,

-#-:--r

x:-r: _ A/r_: _lt-!:. cos 6"_, sin 6.,_, sin d._,

Se calculeazl, elementele ajutdtoare

5:0r-r-0r-.
400s

-u+F+6+(p+A-g
fr

.4-400r -(a+p+6)

d)

Se determind unghiul

in triunghiul TR I

se poate scrie:

D,-a
sin

Da-o
sin o

=- ,,

in triunghiul TR II

se poate scrie

_ D.-, -r, srnB sin(l -A)

Dr-.
Din
aceste doud ecualii scoatem distanla de la

2laP.

Dz-p, $i e_qal6m cele doud ecuafii:

Dr.-r:tt-sinp L D._r_ rrsin( A_q)l= :

\ 'sinp - zrsin(A-q)+ n 'sinp - zrsinlcos e- nrstnecosl

imp[r,tim ecualia cu sinq, rezult6nd:

rr ' sin Q

rn' sin ,4 ' cos Q - nr' sin p' cos e1

srn(p

-J- =

. = t, - nt.sinl ctge - m.cosl = n+tn.cosI - ctgrp - m .stn A

e)

Se calculeazd distanla de la

2laP,

Dz-p

D'._r-n.sinp fl

D"r-r-rzsin(A-rDI ,

, a1t^

u'-P ^ -

D'r_r*D',.._,
2

Se calculeazd orientarea de la

2la

P,

0u -p

0.-, = 0r-. + (p +200s + a -200s ) 0.-, : 0r-r. + e + a 0.-, = 0.-.-(A-q)+2008 - B - 200s ) 0.-, = 0.-r.- A+a-

cele doui valori nu trebuie sd difere cu mai mult de +1?'" dacd punctele sunt din refeaua de

ordin superior (I. II. III. IV) qi +2' dacd punctele sunt din reteaua de ordin inferior.

g) Se deterrnind coordonatele punctului P

Jp=J:*AY.,,_p

j'p=lz*L!.-,
dar

M",_p = D._, .cos?.,_, Ly _, = D._, . sin d.,_" rezultd cd:

xp=xz*Dr-r.cos0r_o j,p=!z*D=_r.srne",_p

h)

Se

verific[ calculele
Se

verificd orientdrile

tanl,-,
tan0.-,

=fA
J'r - Jt:

)0,-p
)
0,.-,

=*cta"t]
arctan

- Jt: xp-xz xp-x: tanl^-, - Jp - J''t ) 0.-, - arctan J'p - Jt'' rp-X: Jp-J:
Jtr

Se

verificd unghiurile

e,=0r_._0r_,

F'=0n-r-0r-.
in mod normal unghiurile calculate trebuie
din refeaua de ordin inferior.
6.3. Drumuirea planimetricl Pentru ridicarea detaliilor, drurnuirea planimetricd este cea mai des utilizat[. Aceasti metodd constd
sd

fie egale cu cele mdsurate. put6nd fi diferenle

de

+2-3"" dac[ punctele sunt din refeaua de ordin superior (I, II. III. IV) gi +50" dacd punctele sunt

in mdsurarea in teren

a:

. . .

unghiurilor orizontale gi verticale pe care le fac aliniamentele ce compun drumuirea

respectivd distanlele dintre dou[ puncte succesive

Clasificarea drumuirilor se face dupa o serie de criterii cum ar fi: forma de desfEsurare

o o

O.u-rrir. sprijinitd este constituitd tot dintr-o linie frant6. sprijiniti la capete pe
puncte de coordonate cunoscute, determinate anterior.

drumuire

in circuit este linia fr0nta care porneqte dintr-un punct de coordonate

cunoscute sau un punct ales convenlional cu coordonate arbitrare. qi ajunge din nou
?n

punctul de plecare

o . o o o

drumuire cu punct nodal

forma de executare
drumuire normald drumuire cu sta{ii sdrite drumuire cu statie unicd

n?

3a

tot
F,o-,

Fror
102

Fro:

103

-46

Fig. 115. Drumuire in circuit inchis

;i drumuire sprijiniti

importanla punctelor pe care se sprijind

o o o

principale care la capete se sprijind pe puncte din reteaua de triangulalie:

secundard care la unul din capete se sprijina pe un punct de triangula{ie, iar la celalalt capdt pe un punct de drumuire principald:

terliari care se sprijind cu un capdt pe un punct al drumuirii principale. iar cu celdlalt

pe un punct de drumuire secundard su cu ambele capete pe puncte de drumuire
secundarf,.

forma de lesare in retea

a..rri.ri.e normald

. r r o o o

desfbguratd

in circuit
cu punct nodal

drumuire deschis[ drumuire suspendatd drumuire oarbd

Pentru ca puncteie de inciesire sd nu fie afectate de erori mari este necesar ca drumuirile sd satisfacd unele conditii qi anume:

o o . . . .

lungimea traseelor sE nu deplqeasci 2000m in intravilan gi 3000m in extravilan distanla dintre puncte varrazd intre un minim de 30rn gi un maxim de 300rn numf,rul de puncte sd nu depaqeas cd 20-25 punctele de statii sd fie qi puncte caracteristice ale terenului

punctele de stalii trebuie sa fie alese astfel incdt sd fie stabile. cu vizibilitate clard. cu posibilitate de conservare in timp c6t mai mare
punctele drumuirii sa fie astfel alese. incdt sd se afle in apropierea punctelor caracteristice ale detaliilor ce urne azd a

fi ridicate: ele trebuie

sd

fie marcate pe teren stabil gi accesibil

stalionArii cu teodolitul. cu vizibilitate cAtre punctele vecine qi cu posibilitatea masurdrii

directe a distantelor:

.
6.3,

numerotarea punctelor drumuirii se face cu numere de la 100

1a

500.

l. Drumuirea desfiiturati

Calculul unei drumuiri desfigurate compofie doud faze:

faza de teren. fazd in care:

se recunosc pe teren punctele de plecare qi de sosire a

drumuirii care urmeaza sd fie

mAsurata Recunoagterea terenului se incepe cu parcurgerea limitelor terenului de ridicat. fEcdnduse

o delimitare a zonei suprefelei. Se continud cu recunoaqterea in interiorul suprafelei,

lirugi, buloane sau bome mici, in funcJie de importanla punctului sau a locului ridicarii (in afara sau in interiorul
localitdlii). in afara localitdlilor. pentru a fi mai vizibile, injurul punctelor de drumuiri
se

alegAndu-se pozilia punctelor de drumuire gi marcdnduJe prin

face un muguroi de pdmAnt sau se bate al5turi un }Aruq martor. Punctele caracteristice ale

detaliilor de pe teren nu se marcheazd.

o o o

se

picheteaz[ staliile de drumuire intrc punctul de plecare qi cel de sosire traseului drumuirii

se executd schila

se stalioneazb

in

punctele de stalie ale drumuirii, mdsurindu-se atAt unghiurile

orizontale qi verticale cdt qi lungimile laturilor

Misurarea distantelor se efectueazi fre cu panglica fie cu teodolitul: mdsurarea distanlelor

cu ajutorul panglicii de olel de 50 m, in ambele sensuri (dus qi intors), pentru fiecare laturd

drumuirii principale. in acest fel. existl un control al mdsurdrii laturilor qi posibilitatea oblinerii unor valori apropiate de cele adevdrate, prin iuarea in calcul a valorilor medii. La drumuirile
secundare qi terliare, mdsurarea laturilor pe cale directd se face intr-un singur sens, controlul fbcdndu-se prin mdsurarea pe cale opticd. Mdsurarea distanlelor cu ajutorul teodoitului urmAreqte acelagi principiu. acela al mbsur[rii

in ambele sensuri, totodatS realizAndu-se mlsurarea unghiurilor orizontale gi verticale (teodolitul

trebuie sd aibd precizia de 1"). Unghiurile orizontale dintre laturile drumuirii. ca gi unghiurile dintre latura din urmd qi toate direcliile caue punctele caracteristice al edetaliilor. luate dintr-o stalie, se
mdsoard rin metoda simpld sau prin metoda

orientirilor citite direct pe teren.

Mbsurarea se desfr$oard astfel: dupd aqezarea teodolitului-tahimetru in punctul de stalie,

centrare gi calare. se vizeazd punctul din urmd. ficdndu-se citirea pe limb. apoi se vizeazl punctul

dinainte, efectuindu-se citirea pe limb. dupd care se face inchiderea turului de orizont. Se dd luneta

in pozi{ia a doua qi

se repete operalia de mdsurare, rotirea aparatului fbcdndu-se

in

sens invers.

in

contunuare, se revine cu luneta in pozilia intAia gi se mdsoard direcliile un-ehiulare cdtre punctele
caracteristice ale detaliilor.

Unghiurile verticale. de pantd. se mdsoard concomitent cu unghiurile orizontale. vizltndu-se

cu

firul reticular orizontal, pe mira

sau

jalonul linut verticai. la o valoare corespunzdtoare in[llimii

aparatului din puncful de stalie.

Pe teren. se vor mdsura gi un-ehiurile de le-sdturd. adica unghiurile fbcute de direcliile cunoscute din

teren cu prima, gi respectiv ultima. laturd a drumuirii.

6at(x" Y^)

,B(x". v")

xr. Yr)

Y.)

Fig. 116. Schi(a drumuirii

faza de birou presupune efectuarea calculelor drumuirii. in aceastd fazd are loc prelucrarea

datelor oblinute in urma m[surdtorilor pe teren. avAnd ca scop final oblinerea coordonatelor
rectangulare ale punctelor drumuirii. pe baza cdrora se va intocmi planul topografic numit

plan de situalie. Ordinea operaliilor este urmdtoarea:

a)

se calculeazd orientdrile dreptei de plecare Op-a gi cea a dreptei de sosire 05-s

tanl r-, -

- -]tp ) 0 = arctan J''t - J'p o-., xJ-xp x.t-xp

J'"r
J'P

tanor-u - )'a - ]'P ) or-u - arctan !'e xn-xp

xn-xp

b) se calculeazd orientdrile provizorii ale laturilor

0'r= 0"
o'z= M
0'

t*a

o'iat -200"

0't=0':+ar-200"
,-u = 0'r+a,

200t

c)

Se determind eroarea de inchidere pe

orientlri compensAndu-se orientdrile provizorii

Pentru a determina eroarea de inchidere se insumeazd orientdrile provizorii din ecualiile de mai sus. rezultdnd:

a S^ - /t" i -{.?nng "s-B -a " P-.1 i=l

Generalizdnd, rezult6:
0

-rr_" - 0o_., = la, - m.200s, unde nr reprezintl numdrul de laturi. iar z numdrul de statii.
i=1

Se

calculeazi eroarea de inchidere ca fiind:

(er-"

(t-e"-,)-l\a,

\;i

-m'200s |=ter-

unde e0 este eloarea de inchidere. Aceasti eroarea de

inchidere trebuie sd fie mai micd sau cel pu{in egald cu toleranla. adicd'. e" < 7r. Toleranja este de
TB

:6" J;

pentru punctele de ordin superior (I,

[. ilI, IV) qi de Te =1"50* ",li ,pentru punctele

de

ordin inferior (V), unde z este numirul staliilor.

Dacd eroarea de inchidere respectd condiliile de mai sus, atunci se calculeazi coreclia de orientare
care se aplicd fiecdrei orientiri calculate. Coreclia de orientare se calculeazd dupl ecuatia:
ke

-:L n

. unde n este numdrul

staliilor. Valorile orientdrilor compensate stnt: 0. = 0'.ltke

d)
Do

Calculul valorilor distantelor reduse la orizont

Deoarece pe teren s-au citit distanlele inclinate. se calculeazd distanJele orizontale astfel:
..,

= D, . cosV,

Do_, = D, . cosV.

M
Do_, = D, . cosV,

e)
dr,
M

Calculul coordonatelor relative ale punctelor drumuirii.

: Do_, cos9, fu, = Du-, sin9, dr, : Do_.cosd. il. = Do-r.sind,

dr,

i = 1, r, :, unde n este numArul

de statii

Du-,

cosPi

fu, = Du,, sin9,

fl

Se calculeazd erorile de inchidere pe coordonate qi se compenseazd

Calculdnd coordonatele punctelor drumuirii ar trebui ca in punctul S sd gdsim coordonatele acestui punct pe care le cunoagtem. Cu alte cuvinte, diferenlele de coordonate dintre punctele de plecare qi sosire ar trebui sd lie egale cu suma algebricd ale coordonatelor relative calculate cu relatiile de mai
sus. adic5:

+^

LEi=xs-xp

fur,=r,-n,
Acest lucru este practic imposibil. deoarece la mdsurarea unghiurilor verticale gi a distanlelor au intervenit erori. care in procesul de calcul se cumuleazd in sensul parcurs. Diferenlele
se numesc

erori de inchidere pe coordonate gi se calculeazd cu relaliile de mai jos:

-l +e,=L&,-(*r-*")

*",.

=tfu,-(y" -y")
l---a--------='

Eroarea totalA este:

E.r=t,,le"+e;
E

AceastA eroare trebuie sd satisfacd conditia:

r. 3T*.,
1-

pentru lucrari ingineregti. toleranla este:

7,

"

= 4,5

'l0*

'"1

L+

r
, unde

5200'

Z este lungimea totald a drumuirii

Calculul compensdrii se poate realizaprin mai multe metode qi anume:

Compensare proporlional cu distanla: pentru aceasta se calculeazd corectia unitard atat pentru abscisd cat qi pentru ordonatd cu formulele:
c-.-

=;, - --e,.
L-/ i=l

cr.:

-ej,

Fa"u-f

Fa^u-, /-/
i=1

It

compensare proportionala cu coordonatele relative:

-e, K= -t ll r,
i=1

Kr.= -e
i=l

-1,

LPU'l

Ila,l
cu coordonateie relative

Dintre cele doud metode. cea care calculeazd compensarea propor{ional

este mai riguroasi.

g)

Calculul coordonatelor relative definitive

Valorile compensate a1e coordonatelor relative sunt:

=dt,tc.-(K.') AY. - dx, t c.. (-,li:,.- )

Ax, M

A/, = furXcr,(Kr,)

Ly

= 6y.

t c r(K ,)

Ar, = &, tc.,(K.-.-ll i Pentm verificare:

f.n L!, = 6y, xcr,(K J,ll i - f",

+
3
j=l

=Js -xp ZAt, i=l LLY, =J's -!p

punctelor drumuirii

h) Calculul coordonatelor
xl:Jp+Axr x2:x,+Ax"
M

lt=lp+Llt lz=lr+Llz

xi
M

= .:r,-r + Ax,

li

!i-, + L!,

xs:.rr+AYs
trebuie sf, fie nule.

./s:./i+A/s
cunoaqtem

In mod nonnal diferenla dintre coordonatele punctului S calculate gi cele pe care le

6.3.2. Drumuirea in circuit inchis

Drumuirea in circuit inchis este un caz parttcular a drumuirii sprijinite, respectiv cAnd punctul initial de sprijin coincide cu punctul final.

F,o*
r-z

F'o'
Ftot

Fig. 117. Drumuirea planimetrici in circuit inchis

Operaliile de calcul sunt asemf,ndtoare cu cele ef-ectuate

deosebiri.

in cazul drumuirii sprijinite, cu mici

a)

Calculul orientdrii dir"ec{iei de reJerintii; Fiind cunoscute coordonatele punctelor de triangulalie

o,-= = arc
1 qi2. se calculeazd,orientarea:

tg -

-t+ !: _X, X.
I

b)

Compensaree unghiurilor in poligon;

Suma unghiurilor interioare intr-un poli-eon cu n laturi este dat6 de relatia:

ZB, -(,n-2).zoot,
Din cauza erorilor de m[surare
a

i :1,2.....n.

unghiurilor orizontale, aceastd relafie nu va fi indeplinit[.

Diferenla dintre suma un-ehiurilor mdsurate qi suma teoreticS. se numegte eroare de inchidere pe unghiuri: p

=2,B,-fu-2).zosr
?n toreran{d.

Aceast[ eroare trebuie sd se incadreze

tp 17"

T :1'30'"

.l;

Prin operafia de compensare a unghiurilor orizontale. se rcalizeaza inchiderea poli_eonului. Corectia va fi egala gi de semn contrar erorii. Se calculeazdcorectia unitari. care se repartizeazdin mod egal tuturor unghiurilor. obfinAndu-se unghiurile compensate.

Cp=-8,
0r'=pr+Cj,

C;-9I 'n

Fior=p',0,+C'j,

Fio.=pro"+C'j,
Fior=P,0"+C'),

f
ca verificare

,'oo

= Fro, +

C'i.

a operatiilor de compensare. trebuie ca:

Z B: - (o -2)'zosr
c)
Trqnsmiterea orientdii laturilor" dntmuirii
;

a metodd fundamentalit se folosegte atunci cdnd suprafelele de ridicat sunt relativ mici,

ridicarea putAndu-se face dintr-o singurd stafie. Se stalioneazd cu teodolitul-tahimetru aproximativ in mijlocul suprefefei.(fig.1 16 ).

517

-------.. '.4
-/-

''./'t
I

lVl., /tr'\

.t/

516

-----

-::::::: -/--I$vi-:-.
.ttt"'
.t tt

507

-.-,11r/g.._ \ t,
t/.i' \
,t / | \

515

| ,.t-."tt / .r"' /,"'r"'

i \ a \./ I
509

s08

514
513

511

510

512

Fig. 118. Metoda radierilor ca metoda fundamentali

Se mdsoarf, unghiurile dintre

direc{ie luatd ca referin!f, qi direcliile cdtre punctele

caracteristice ale detaliilor planimetrice. Concomitent, se mdsoarf,

$i distanlele orizontale

sau

inclinate de la punctul de statie pdna la fiecare punct caracteristic. Mdsurarea distantelor se face cu panglica de olel de 50 m.
verticale.

in

cazul

mdsuririi distantelor inclinate trebuie

sd se mdsoare qi unghiurile

Determinarea poziliei punctelor caracteristice se face prin coordonatele polare: unghiul orizontal (B) qi distanfa redusd la orizont (do). Precizia de determinare a punctelor este cu at mai mare cu cAt distanfele sunt mai mici. in practica. se recomandA ca distantele sd nu depiqeascd 100 se fbce
situatie.
C.a ntetodd

150 m.

in timpul rndsurdrilor pe teren.

redactarea planului de

o schild cu punctele caracteristice ale detaliilor, acre va servi la

aiutdtoare, metoda radierilor se folosegte in cazul suprafetelor mari. cu densitate

mare de puncte iar pr-rnctele de sta{ie sunt puncte de drumuire sau puncte ale re{elei de triangulafie.

Se face transmiterea

orientdrii laturilor folosindu-se orientarea direcliei de referinld , 01_2,

unghiul de legdturd. Fo, considerat neafectat de eroare gi unghiurile compensate.

pf

0r-rrr:0r-.+Fo,
0r-ro, = ?t-rr^ + Bf
0ror-ro. 0ro._ro.
0ror_roo 0roo_,
,

= 0r_ro, + 2008 + F[0, = 0ror_r0. +200s + Fio., = ?ro=_rrt+ 200s + Ffo,

= 0ror_rr^ + 200s + Ffr^.

Verificarea operaliei de transmitere a orientdrii laturilor drumuirii se face cu rela{ia: 0r-roo=0roo-r+200s In continuare, calculul de reducere a distantelor inclinate la orizont precum gi calculul
coordonatelor relative, se face ca

in

cazul drumuirii sprijinite.

in

cazul drumuirii in circuit inchis,

condiliile pe care trebuie sd le indeplineascd sumele proiecliilor laturilor pe cele dou[ axe
coordonatelor relative

- sumele

- sunt:

[Ar - o,
rezultdnd erorile de inchidere pe coordonate:

Ilv-0,
fi indeplinite.

dar din cauza erorilor de mdsurare a distanfelor gi unghiurilor. condiliile nu vor

=f u,

t,=Iay
in acelaqi

Compensarea coordonatelor relarive qi calculul coordonatelor absolute se face

mod ca la drumuirea sprijinita.

6.4. Metoda radierilor Metoda radierilor. numitd qi metoda coordonatelor polare. este metoda de bazd, folositd la determinarea poziliilor in plan a punctelor caracteristice ale detaliilor planimetrice de pe suprefafa
terestr6.

Ridicarea detaliilor

in

mdsurdrile topografice este opera{ia de determinare a poziliilor

reciproce ale punctelor caracteristice din teren in raport cu reteaua punctelor de triangulafie. in principiu. metoda radierilor este o metodd de ridicare ce pelmite determinarea unui numdr mare de
puncte caracteristice. situate radial fala de stalie din care se vrzeazd..

in funclie
ajutitoare.

de mdrimea suprafelei de ridicat gi de f-elul punctelor de statii din care se vizeazd,

cdtre punctele radiate. metoda radierii poate

fi

folosita ca metodd fundamentald sau ca metodd

in acest caz, mdsurdrile efectuate in cazul metodei fundamentale se repetd in fiecare punct
de stalie a drumuirii

(fie. I l7t.

Ca direclie de referinld, la mdsurarea unghiurilor orizontale. se ia in fiecare stalie latura din

urmd a drumuirii cu ambele pozilii ale lunetei. se vizeazd loarc punctele de radiere, in sens direct.
mdsurarea unghiuilor orizontale dintre latura din urmd gi direcliile cetre punctele radiate fhcdndu-se

cu o singurd pozilie a lunetei. Distantele se misoard cu panglica de olel de 50 m. CAnd se misoard distanlele inclinateeste obligatorie gi mdsurarea unghiurilor verticale de pantd. in fiecare punct de
statrie se intocme;te

o schila cu punctele m5surate. Punctele de radiere se noteaza cu numere

incepdnd de la 500. Elementele masurate pentru punctele de radiere se trec in aceeagi formulare ca
gi cele pentru punctele de drumurre.

)'s

Fig. 119. Metoda radierii

- metod[ ajutitoare

Punctele de radiere a cdror pozilie trebuie riguros cunoscutd gi care au un caracter de permanenld gi stabilitate (poduri. drumuri. cdi ferate. etc.) vor

fi

detenlinate prin coordonate

rectangulare (X, Y). Punctele detaliilor care nu au limite precise (liziere de padure. rdpi. etc.) vor fi
determinate doar prin coordonate polare (0, do).

in

ceea ce privegte operafiile de birou. mai

intdi se calculeazd, punctele de drumuire qi apoi.

in funclie de acestea. se calculeazd punctele de radiere. Calculul coordonatelor rectangulare ale

punctelor de radiere se face astfel:

Se transmite orientarea laturii drumuirii tuturor directiilor cdtre punctele de radiere. De

exemplu. in stalia de drumuire 103 se obtine:

{ot-sn = 0102-103 +200s + /stt,

0rct-s12 = 4oz-103 + 200s + Fsn,

4ot-sn = 0102-103 + 200s + Fsn,

0rc2-szr = 0102-103 + 200s + Fszt.

Se calculeazd distan{ele reduse la orizont:

r/;t t

ctll1 ..o,

astl,

,t|t' - dfl2 ..o. dsr2,

tl|tt df13

'.o, dsri,
.ro, as2t.

,t|t' - df'l .
Se calculeazi coordonatele relative:

ln3-stt, Arrro:-s r) = ,t|o"'cos 0rc3-st2, Arro:-s13 : ttSt'.cos Zrc3-stz,

Arro:-s

n-

ct|ol1

."or

A-r,ro3-sll
A-t,tog-s

- d;l1 .sin lrc3-stt,

tt|t'.sin
di13
9193

t2 =

-5r2,

Ayro:-s

n-

.rin 0rc3-st3,

Arro:-sz |

tt|21

'.o,

0rc3-s2t,

Al,ro:-s?1 = tt|.=' .sin 9103-sll.

Se calculeazd coordonatele absolute ale punctelor de radiere:

XStt - Xt03 +At1g3-511,

I511 = )'tO: +A-v..193-511,

YS1Z

XSn X
StZ

Xt03 + Arig3-5

i2, XI03 +Ar1g3-513,

= )'103 + Ayt03-512,

YSn =Y103 +Avr03-513,

Y52t = ItO: + AI1O:-S:

SZt

= Xt03 +

Ar1g3-521,

Cand punctele de radiere se determina doar din coordonatele polare, in faza de calcul se face

numai reducerea distan{elor la orizont.

6.5. Intocmirea planului/harta topografica

La intocmrea planului sau a harlii topo,erafice trebuie parcurse urmdtoarele etape

Desenarea caroiajului
Se traseaza axele de coordonate

Se duc paralele la axe

din 100 in 100mm, realizandu-se patrate ale caror colturi

se

marcheaza Se determina corespondentul

in m pe teren a laturilor patratului de pe plan si

se

inscriu coordonatele liniei de caroiaj pornind de la originea sistemului de axe

Cele trei etape nu sunt valabile pentru planuri topo la scari mai mici de 1 :2000,
acestea

fiind executate intr-un sistem de referinta unic

Raportarea punctelor de coordonate relative cunoscute

Se determina patratul caroiajului plecand de la

valorile x si y ale punctului

de

Se determina valorile

Ax si Ay intre colturile de S-V ale patratului si punctul

raportat, teahzandu-se totodata si transforrnarea la scara

Se duc paralele la

laturile de S si V ale patratului. la intersectie gasindu-se pct cautat

Se determina deformatiile hartiei

Raportarea punctelor de coordonate polare cunoscute se reahzeaza prin raportarea unghiului polar de referinta cu un raportor

raportarea distantelor cu rigla

Sau cu coordonatograf polar de precizie

. .

Unirea punctelor conform schitelor de teren

Trasarea si inscrierea planurilor conform atlaselor de semne conventionale

Fluturagi
I

I I

753,0

-'Jr
101

7 52,0

P (xn,Yn)

751'0

I
I I

I I
t

I I I

Vi *

cc

. \0

ra

f* ra

ra

t,''' 'r 100.0mm

t,

Fig. 120. Schifn privind raportarea pe plan a punctelor prin coordonate rectangulare (P) sau prin coordonate polare (501)

Cap. 7. Altimetria.

Misurltori altimetrice

Generalitlti Mdsuririle altimetrice se realizeazd prin metode de nivelment qi constd in determinarea cotei (altitudinii) unui punct gi a diferenfelor de nivel. Eristd mai multe tipuri de nivelment:

. o . o

tri'velment geontetric (direct)

nivelmenttrigonometric (indirect)
nivelment hidrostatic nivelment barometric

Instrumente de nivelment

in funclie de tipul de nivelment

se folosesc urmdtoarele aparate:

. o o .

nivela, pentru nivelment geometric teodolitul, pentru nivelment trigonometric tuburi comunicante pentru nivelmenful hidrostatic (fig.1 10)
relatia dintre altitudine qi presiunea atmosferici pentru nivelmentul barometric
B

Fig. 121. Folosirea tuburilor comunicante in nivelment

in functie de modalitatea constructivd a conditiei principale ca axa de vizare

doud tipuri de aParate:

sd

fie otrzontald. exista

nivela automatd cu compensator optic nu are niveld toric6, calarea se realizeazd, cu ajutorul

nivelei sferice gi

pril intemrediul

unor sisteme compensatoare lprisme) comandate de un

pendul astfel incit se scurte az6. procesul de misurare asi-gurdnd totodata

;i

o mare precizie

. . . o

nivela cu nivelS toricd qi qurub de miqcare find

in funclie de precizie existd urmdtoarele tipuri de instrumente:

instrumente de precizie medie, intre *(2+4) mrnlkm dublu de nivehnent instrumente de precTzre + 1mm/km dublu de nivelment instrumente de inaltd precizie + 0.5mm/krn dublu de nivelment
1 1.

Schema constructivd a unei nivele este prezentatd in fig.1

Fig. 122. Schema unei nivele torice Tabel I

I

Lunet[ topograficd

Ocular J Obiectiv 4 $urub de focusare 5 Surub de fina miscare in plan orizontal 6 Nivela sfericd Nivela toricd cu coincidentd Axele aparatului sunt:
2

9 10
11

Articulatie $urub de basculare in plan vertical

Ambazd

12
13

t4

$uruburi de calare Placi de tensiune trepied $urub de prindere a aparatului de trepied

o o o o . . o o o

VV LL

axa lunetei axa principal[. pe care trebuie sd fie in linie dreaptd centrul reticulului (r). centrul optic

al ocularului (O), $i centrul obiectivului

NN directricea nivelei torice VrV, axa nivelei torice care trebuie sd fie paraleld cu axa lunetei

Modul de lucru cu nivela toric[ este urmdtorul:

Se instaleazd nivela

in stalie
nivelei sferice

Se caleazd cu quruburile de calare cu ajutorul Se vizeazd astfel inc6t

firul reticular vertical

sd coincidd cu axa mirei

Se caleazd nivela toricd Se fac

din qurubul 9. prin coinicidenfa capetelor bulelor

citirile pe mird la toate cele trei fire

Schema generald a nivelei automate este prezentatl in figura urmdtoare.

--lo tl
t2

.tJ

Fig. 123. Nivela automati In figura de mai sus (fig. 112) s-au pdstrat aceleagi notalii ca gi la nivela toric[. Se observd astfel cd
lipsegte dispozitir,.ul de basculare in plan vertical (7, 8, 9) acesta fiind inlocuit de compensatorul

optic.

Modul de instalare

nivelei in sta{ie este urmdtorul:

o . o .
7.1.

Se instaleazd nivela ?n stafie Se caleazd nivela sfericd (6) din quruburile de calare 11
Se vizeazd Ia

mird
se pistreazd una

Se fac trei

citiri pe mird qi dupa verificare

Tipuri de nivelment
7

.1.1. Nivelmentul geometric

se bazeazd pe

I\ivelmentul geometnlc sau nivelmentul direct este metoda cea mai precisd de determinare a cotei (altitudinii) unui punct. Nivelmentul geometric principiul vizei orizontale furnizate de
-eeometric.

nivel[. Precizia este in func{ie de aparatul folosit dar gi de tipul de nivelment

nivelment geometric se stabileqte

Tipul

de

in funclie de modul curn

se pozilioneazd, aparatul intre doud

puncte A gi B intre care se mdsoard diferenla de nivel. Din acest punct de vedere existd trei tipuri:

Nivelment geometric de mijloc (cu deschideri egale) in acest caz nivela std la mijlocul
distanfei dintre cele doud puncte

- fig. 1 13.

mire {=tadia} I mira (stadie]l

mirc \(stadie)

----

nivele {niveleui poft- ---3[5_- Fofte

mtra

Fig. 124. Nivelment geometric de mijloc

Procedeul constd

in

vizarea ..inapoi" cdtre punctul

A li

citirea la firul din mijloc (cn), apoi

se

vtzeazd..inainte" . citre punctul B qi se citegte la firul din mijloc (cB). Diferenla de nivel este e_9ald

cu: A,H = cA -cr. Cota punctului B este H u :

unde

H.rt LH, sau H.n - Hr. *c.t

qi H

fI, altitudinea planului de vrzare.

"

Hr. +co,

i Nu uita! !! (firele stadimetrice plus centrul reticular), se face controlul I Citirile se fac la toate cele trei fire I citirilor iar in calcule se folosegte citirea din mijloc.

Nivelment -geometric de capdt: in acest caz aparatul se instaleazd intr-unul din cele doud puncte. Se misoard indlfimea sa, 1, cu mira centrimetricd sau cu ruleta gi apoi se vizeazd
cdtre celdlalt punct. in cazul din
se face citirea ca.

fig. 103 aparatul

se instaleaza

in A gi se vizeazd, cdtre B

Ei

Diferenta de nivel este egal[ cu: A,FI

Cota punctului B este

- I - cn

H,

= H.,

* LH,sau f/u - Hr - c

mlre {itadia}

mi ra

';'l

" "' 'rnLa,t

HA

ru
Hv

,l

-la
H6

L V
Fig. 125. Nivelment de capit

Nivelmentul geometric cu deschideri ine-eale: nivela se instaleazd oriunde fie intre

fie in afara niveleului. Se citeEte ..inapoi" qi ..inainte". diferenta ,\H=c,t-cn.Cota puncfului B este Hu=Hr*LH, sau H
Hu=

de

A qi B. nivel fiind
gi

H, +c,,

H, * cB , unde fI" altitudinea planului de vtzare.

Fig. 126. Nivelment geometric cu deschideri inegale cu nivela instalate intre A qi B (stf,nga) respectiv cu nivela instalatl in afara deschiderii A-B (dreapta) Din punctul de vedere al prectziei nivelmentul geometric de mijloc este cel mai precis. nivelmentul
geometric de capdt este cel mai pulin precis.
7

.1.2. Nivelment trigonometric

lyivelmentul trigortornetric se bazeazd pe principiul mdsurdtorilor unghiurilor verticale cu ajutorul teodolitului. Fa{[ de nivelmentul geometric este mai pulin precis dar este eficace pe terenuri
accidentate. in funclie de distanla dintre puncte existd urmdtoarele tipuri de nivelment:

Nivelment trigonometric la distan{e rnari (D mai rnare de 400m)

in cazul nivelmentului trigonometric la distanfe mari trebuie sd se lind cont de faptul cd ara de
vizare nu mai este o linie dreapt6 ea fiind influentatd de sf-ericitatea Pf,mdntului. in acest caz cota trebuie corectata. coreclia cotei va tine cont qi de sfericitatea Pdmdntului gi de refraclia atmosfbricd:
1

H,=Hi" +0.435 +,unde: R /l"i

este cota rezultatd din mdsurdtori

D este deschiderea nivehnentului (km)

R ruza pdmAntului (6400km)

Nivelment trigonometric la distanle mici (nivelment tahimetric)

se calculeazd astf-el:

in cazul nivelmentului trigonometric la distante rnici. cota unui punct

H,:Hr+A'H

Diferenta de nivel se ia cu semnul rezultat din calcule. Existd doud situatii:

'
cr este
D

Cdnd se vrzeaza la inallimea

I a aparatului. cazin care diferenla de nivel este:

L,H = D,r_u .tga, unde: unghiul orizontal

*s

distanla de la A la B

Fig. 127. Nivelment trigonometric cu vizare la inil{imea aparatului

CAnd se vizeazd,la indllimea semnalului (a mirei), caz in care diferenta de nivel este:

T
\'

s $

Fig. 128. Nivelment trigonometric cflnd se vizeazilla inllfimea semnalului

LH = D
cr este
r-u' tga

+(1 -.t,), unde:

unghiul orizontal m[surat cu teodolitul la vArful semnalului

D n-s distanla de la A la B
1 inallim ea aparatului

S indltimea semnalului

7.2. Ridicari nivelitice Problema de bazd a nivelmentului este determinarea diferenlelor de nivel. deoarece in funclie de ele
se calculeazd cotele

punctelor. Punclele ale cdror cotb se determind pot fi:

. . .

Puncte ale relelei de sprijin Puncte caracteristice pe anumite direclii (nivelment de profile)
Puncte caracteristice ale unor suprafele (nivelment de suprafa{d)

Pentru efectuarea

ridicirii nivelitice

(determinmea cotelor punctelo) se folosesc metode de

nivelment. Cele mai folosite sunt:

o o o

Metoda drumuirii Metoda radierii Metoda profilelor

7.2.1. Metoda drumuirii nivelitice

Drumuirile nivelitice urmdresc:

. . o .

indesirea relelei nivelitice de sprijin

Crearea unei relele cu caracter local

Ridicarea punctelor caracteristice de detaliu

Drumuirile de nivelment pot fr clasificate in funclie de anumite criterii $i anume.

Dupd modul de sprijinire:

o o o o o

Drumuiri sprijinite pe doue puncte cunoscute

Drumuiri inchise
de

Dupi modul

control al misuritorilor de teren deosebim:

Drumuiri simple. la care controlul se face atat la firul nivelelor cdt gi la frrele
stadimetrice

Drumuiri duble. la care controlul se face cu doud nivele qi doi operatori sau cu o singuri niveld gi un singur operator, cu stalii duble pe deschidere sau cu o singurd
nivel5 qi un singur operator gi cu drumuirea dus intors

Drumuirea sprijiniti este cea mai utilizatb gi ca orice lucrare topogtaficd are doud faze:

ta2

Suprafa(a de nivel zero

Fig.129. Drumuirea de nivelment

Faza de teren. care se realizeazd in mai multe etape:

Alegerea traseului de nivelment, care sd fie pe un teren stabil cu pante line astfel

incdt s[ nu se ajun,ed la deschideri foarte mici ceea ce ar conduce la micgorarea

randamentului

o o o

Deschiderea sd fie cuprinsd intre minim 100m gi maxim 150m Marcarea punctelor drumuirii cu repere

Mdsurf,torile efective presupun parcurgerea traseului drumuirii gi efectuarea citirilor

corespunzdtoare pe mire. Traseul se imparte

in nivelee (deschideri) aproximativ

egale. Se stafioneazd cu aparatul la aproximativ la mijlocul deschiderii. Cu axavizd,

orizontalizatd se vizeazd Ia stadia linuta verticai gi se fac citiriie inainte qi inapoi la

cele doud rnire. Datele se inscriu intr-un carnet.

o
a)

Faza de birou este destinatd calculelor ce se reabzeazd in rnai multe etape

Se calculeazd cotele relative fie cu ajutorul valorilor medii ale citirilor fie cu ajutorul
diferenlelor de nivel calculate din media citirilor

Cu ajutorul valorilor medii ale citirilor

H'ror=H.r+cA-crcl
H'rua =

H'

ror*cror

ct,tz

H'u-

H'ror*cro: -cB

Cu ajutorul valorilor diferenlelor de nivel calculate din media citirilor. Diferenta de nivel
relativd este: LH' ,_B -

,') - c'il, iar cotele punctelor sunt:

H'ro, = H., + LHt H'ro" : H'ror+LHt

A4ol
rcF10"

H', - H'rrr+L,H'rc^_g b) Calculul erorilor gi compensarea

Din figura de mai
deoarece cotele punctelor se cunosc:

lor

sus se observd cd diferen{a de nivel intre capetele

drumuirii

se poate calcula.

Afl. t-B = H ., - H o

Teoretic. dacd adundm diferenlele de nivel calculate mai sus linAnd cont de semnele lor. ar

trebui ca aceastd sumd sd fie esald cu valoarea rezultatd din ecuatia de mai
B :.-

sus:

LH'i = 6H ,-u
de mdsurare. aceastd egalitate nu exista: diferenla dintre cele doud valori

O.our..e intervin erori

se numeqte eroare de inchidere pe

altitudine,

H, e

a=i

LH'i

- LH

A-B

Aceasti eroare trebuie sd indeplineascd conditia,l" unde

T11

rlST, =3.o.J D ,
o
este abaterea standard de

este toleranla,

este lungimea totald a drumuirii, iar

determinare a diferentei de nivel pe un kilometru dublu de nivelment dat[ de producdtor. Pentru compensarea erorii de inchidere se calculeazd corectia unitari:

-e,, c=J "D

c)
AH

Se calculeazd diferenlele de nivel compensate

d)
7

"-"

MI' u+cr 'Do.r-r, '

unde Don-seste distanla orizontald dintre puncte

Se calculeazA cotele punctelor:

H..,=Hp+A.H.r-o
.2.2 -

Metoda radierii nivelitice

in cazul suprafelelor mici de teren, cdnd cotele punctelor

intAlni doud situatii:

se pot determina dintr-o singurd

stalie, metoda radierilor este consideratd a metodd fundamentald, de sine stdtatoare. in acest caz se pot

cdnd pozilia in plan a punctelor este cunoscuti; caz

in care se folosegte un nivel frrd

cerc

orizontal sradat:

cdnd pozilra in plan a punctelor nu este cunoscutd gi din aceastd cauzh. odati cu determinarea

poziliei pe verticald trebuie sd se facd qi determinarea poziliei in plan. Determinarea poziliei in

plan se face cala metoda radierilor planimetrice.

in ambele situafii. se sta!ioneazdcu nivelul in centrul suprafefei. astfel incAt

cdtre toate punctele din

sd existe

vizibilitate

jur (fig. 128).

Se efectueazd,citnile pe mira
a1

linutdvertical. mai intAi intr-un

punct de cotd cunoscutd (se efectueaza citirile

gi bipe mira linuta in punctele 101 gi 102) gi apoi

1001

in toate celelalte puncte (se efectueazd citirile

c1

in punctele

,1002,1003).

I 003
101
a

102
1001t

F
i

E
N

c lil]-oi :-*-

:l !l
t'll

Ht' V --

i .., 'Y'

En?
-r-T

! i

I.:
1"1

I !

i i1 02

FE . r
10
7E-.'

_^-l t00l:
r

100

wiN
H l 002

it )N, I
lr

!,1

100 -!

f\
.:I

14
=

Hroor H tot

Fig. 130. Metoda radierilor

-Y

Y
metodi fundamentali
se face cu ajutorul cotei planului de vizd,. Se calculeazd mai intai

ln faza de birou. calculul cotelor

pe mird de la

cota planului de vizd, din punctul de stafie. S, adundndu-se la cota cunoscutd a punctului 101, citirea

firul nivelor:

Hr' = Hror*o,
Cotele punctelor de radiere se vor obline scdzAndu-se din cota planului de vrzd, Zpy citrnle la

firul nivelor, pentru fiecare punct:

Hroot=Ht'-ci
Pentru cazul in care. in zona respectivd. nu se afl6 nici un punct de cotd cunoscuta. se

di

unui punct. de exemplu A, o cotd arbitrard (2;:50,000 m), calculul decurgAnd identic. Metoda radienlor ca metodd ajutdtoare:

in mod obiqnuit, metoda drumuirii de nivelment geometric.

niveliticd.
se combind cu metoda

ca metodd fundamentald de ridicare

radierilor. Din fiecare punct de stalie, dupi ce s-au efectuat citirile

pe mira in punctele de drumuire. se efectueazd cttirile pe

mir[ in toate punctele caracteristice

ale

detaliilor planimetrice qi de nivelment din jurul fiec5:rei stalii (fie. 129).

510 a,

s09 G-

511
---o

103
---A

r02
506 502
--4

51p-----,
6

-.o5

15

101

513

Fig, 131, Metoda radierilor punctelor de radiere, citirile pe

- metodi ajutltoare
doui orizonturi
ale

Deoarece punctele de drumuire sunt deosebit de importante, servind ca bazd determindrii

miri in

aceste puncte se vor efectua cu

instrumentului. Dupd verificarea diferenlelor de nivel din cele doui orizonturi, in al doilea orizont,
se trece le efectuarea

citirilor pe mira in toate punctele

de radiere.

in

faza de birou. se calouleazd mai intdi cotele punctelor de drumuire,oblindndu-se cotele

punctelor 101, 102 qi 103.

Pe baza acestor cote qi a citirilor de pe mir6. se calculeazd cotele punctelor de radiere prin
metoda planului de

vizi. Cotele punctelor

de radiere se determind in mport cu cota planului de vizd

din stalia din care au fost mdsurate. Calculul decurge astfel:

Ztrr- -- Z
r.1 _ Zro, l:' , , _ u0Z'rr' : Z ro, - t*t' = Zroz- l:', 21,' = Z,o, - L',;- : Ztot - l:t ,
tnt'

Z,=Ztr' + Lo,

Z},, = 2,,, - ztt' =Zu-Luo.

Metoda profilelor transversale

- 50l,K ,505), Z,= Ziy + to, Q - 506,K ,5og), Z, = Z), + Lo, (i - 509,K ,513), Z, = Z), * L'0, (i - 514,K ,51g).
(;

Pentru cunoatterea mai amdnunlitd a reliefului terenului pe anumite direclii. se foloseqte metoda profilelor. Se foioseste la lucrarile de proiectare de drumuri sau cai ferate. Dacd profrlul
se

ia in lungui direcliei (canalului, cdii ferate. drum etc.) profilul se nume$te profil longitudinal, iar
dacd este luat perpendicular pe aceastd direclie, se numegte

profil transversal.

Din punct de vedere al executiei, metoda este o combinatie de drumuire de nivelment cu radierile de nivelment; urmareste sa determine cotele punctelor situate in axul caii, simultan cu puncte ce
se

situeaza pe un aliniament perpendicular pe axul caii. Atat punctele de drumuire cat si cele situate pe

profileie transversale se aleg la schimbanle de panta ale terenului. Cotele punctelor de pe profilele
transversale se calculeaza cu ajutorul altitudinii planului de vlzare din statia corespvnzatoare. CAnd este necesard ridicarea niveliticd a unei fdgii de teren cu lalimea de 200-300 rn, se folosegte metoda drumuirii cu profile transversale (fig. 110).
501 \ 1l/tl,'i
\,/ll/'ll \l

n.

502

1..

". ,.

!-^i506

c5o5
?fUJ

A-

,,i

.," ,"

,' i j

514 r ,,s509 Jl't ,''i""-

,..?5I0

)l)? stsi ," ,'\ ,' ,,",,'-u i ilr',''ir,",."! \ ." i| -^;--^ t-.n \ i'" / \,,
5.,'1

,i \

,,R,,5r9

,,' iSfO

". " i .,,''..--'\

,/l

i
I lg'r\

,/' .,,' ,,,' -..\,521 -.hszl t, /,,,' I \ ,, ,'.r' .-'...' I

,,',/-,"- I

---1533 i ,",,' ..." ----:. I ; c ; ,,,.'--" S. !

,,' ,.4532 ,.4 I '",,' i, ! ,' ,. "' i! j i 527,," 52J .,,' ..-"

1526 ,,'

I ir'',

s525

,,'t531 ''l
i

,:1:1-"'

i tr' --i;;; ! .' ." -ljzz --Tr--lri _tr, /,' | -'., ---d ! s,oi*trril... --i511 -?534 -s28i\'.1 )/'6 528 Q "'" l... + 'r\.r'... '..".. '..'r. ,"j...... ;,;'i\i...: \ ! ' 503 l-" .,' I t.,.t.. '...'.,. tt ... tt I iI !il ".. \ ii ,l' iI "' '+535 "..t'.. -.L."" ".- ".. .r j i | .-," t {to ".. 52g [ jon, "".. 517 ",,. 'r '.o51 ? \ "..J,a, "r.. ".'t.. "'.,,t'...-] ., "irr, r. '.-tts:o | , I 9507 t... i- -t/l l/l t/

i ;

504 r,'

;/

t/ r/ l/ l/

jsos
t\

!-"' |\Ltj..-r,itrj
I

". \ ti-'u
\ |

\
|

\. I

s513

I 518'

6524 -rL+

j 5306 530

". .6537

Fig. 132. Metoda profilelor transversale

Perpendicular pe axul drumuirii se iau profile transversale, la distanle de 10-50 m intre ele,

in funclie de felul lucrdrii. in mod obignuit. pentru niveleele de

topografic sau cu ochiul libel.

100 m. profilele transversale se iau

in punctele drumuirii qi in punctele de stalie. Direcliile perpendiculare se realizeazd cu echerul

Mai intAi.
se citeqte pe

mirele linute vertical in punctele drumuirii, cu ambele orizonturi. iar

dupd controlul determindrii diferenlei de nivel se efectueazd citirile pe mira tinutd pe punctele
caracteristice nivelitic, de-a lungul profilelor transversale. Pentru determinarea poziliei in plan. pe teren se mdsoard distanlele de la axul drumuirii pAnd la punctele de pe profil.
Se calculeazd, mai intAi cotele punctelor de drumuire
1

0l

qi 1 02 gi apoi. in ftinclie de cotele

reperelor de sprijin ,

A qi B, $i ale punctelor de drurnuire.

se calculeazd cotele punctelor de pe

profilele transversale folosind metoda cotei planului de vrzd,.

calculul erorilor

Nivelmentul

su p

rafe{elor

Daca metodele descrise pAna acum se pot aplica in terenuri cu o accidentatie mare la fel de bine

ca si in terenuri aprorimativ plane, in cele ce urrneaza se vor prezenta posibilitati de executare

nivelmentului pe suprafete cu a accidentare nesemnificativa, pe care vrrneaza sa se amplaseze

constructii industriale, civile sau agricole ce necesita o sistem attzare verticala. Functie de precizia
ceruta, marimea suprafetei sau de relief, nivelmetul suprafetelor se poate executa pe patrate rnici sau

mari.

Nivelmentul suprafe{elor pe paffate mici.

Acest procedeu se foloseste la suprafete relativ mici (sub 5 ha), cdnd terenul nu are o panta mai
mare de 5s gi fara o acoperire mare.

Metoda presupune realizarea unei retele de patrate cu latura pAna la 50m (fig. 122), colturile

patratelor urmdnd a se folosi drept puncte carora

ii

se va determina cota.

itr

zona de lucru se

presupune ca exista un punct RN, de cota cunoscuta Hnr.l, sau in lipsa lui se va efectua o drumuire de nivelment de la un reper la unul din punctele retelei de patrate (de exemplu la punctul 1). Daca

lungimea vizelor (maxim 200m) permite, se va instala aparatul in statia Sr din care se vor efectua

citirile pe mirele amplasate pe punctele 1,2,... etc.

Se

vor obtine lecturile cl, c:, ...,

cn.

uRx
c1

(Hnx)

1"r'

2.r'

c2

F____________c

Fig. 133, Nivelmentul suprafe{elor pe patrate mici.

Se muta aparatul pe un nou amplasament,S2, din care se fac citirile

ct', c2', ..., cn'. Daca

diferentele ci - ci' sunt constante in limita a maximum 4 mm, atunci se poate trece la calculul cotelor punctelor. Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor doua citiri ci si ci', valoarea
cu care se vor calcula cotele punctelor din reteaua de patrate.

Hy=H1 *

c*1

unde c,or reprezinta media citirilor pe punctul

altitudinea planului de vizare, cu formula:

Cotele punctelor se calculeaz4 functie de

Hi=Hu-c-;
Daca suprafata este
1a

limita superioara sau acoperirea terenului este mare, cotele punctelor

se

vor determina printr-o drumuire de nivelment cu puncte radiate.

f'{ivelmentul suprafetelor prin patrate mari. Calculul cotelor punctelor este functie de metoda aleasa pentru efectuarea lucrarilor de teren: fie se determina citirile pe mirele amplasate in colfurile fiecarui patrat, fie se executa o drumuire de
nivelment inchisa pe punctul de plecare.
Patratele vor avea laturile de pAna la 200 de metri, iar constructia se va reayza cu aiutorul uni teodolit sau a unui tahimetru.

,URX (HnN)

.1 ,(Sz
,.
Sro

tl

I I

;r-

1
I

l5
,<
Sz

20a-----;Je
50-200m

,,. t7

'

Su .,
t6

Fig. 134. Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari Ridicarea altimetrica in patrate izolate se efectueaza instalAnd instrumentul de nivelment la intersectia diagonalelor patratului (cu abatere de 2-3m). Din aceasta statie se radiaza toate cele patru colturi ale patratului. Din figura 123 se observa ca nu este necesara stationarea in toate patratele ci numai in cele care asigura determinarea cotei colturilor. Punctul 8 este deterrninat din statiile 52 si
53, astfel ca nu mai este necesam stationarea in patratul delimitat de punctele g, 9, 12

si

13.

Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o latura st anume

c2+c9,:c''+c9
Aceasta egalitate daca este satisfacuta cu o toleranta de + 3mm. masuratorile se considera bune sl se pot folosi la calculul cotelor. Cotele se determina prin drumuire inchisa pe punctul de plecare pentru punctele situate pe conturul suprafetei sl prin drumuire sprijinita la capete pentru punctele situate in

interiorul suprafetei.

un alt mod de efectuarea masuratorilor este si cel in care pe colturile r, 2, 3, 4,5, 6, 15, 16,17' 18' 19' 20, 11 sI 10 se executa o drumuire inchisa, iar cotere punctelor 7,g,9,12,13,14 se
determina ca puncte radiate.

Nivelmentul in conditii speciale

O serie de lucrari de nivelment umaresc fie sa transmita o cota peste un curs de apa, sa se efectueze

lucrari de nivelment prin terenuri mlastinoase sau cu pante mari. Fiecare din lucrarile enumerate
mai sus au un specific al lor, fapt ce conduce la tratarea diferita a fiecarui caz in parte, astfel:

. . . .
.

Nivelmentul peste cursuri de apa Nivelmentul in terenuri mlastinoase Nivelmentul terenuriior cu panta mare

Nivelmentul terenurilor cu panta mare

Aceasta necesita doua mire si un boloboc Una din mire se aseaza orizontal pe punctul A, orizontalitatea se reahzeaza cu ajutorul bolobocului, iar pe a doua mira, asezata vertical cu ajutorul unui fir cu plumb, se citeste diferenta de nivel hi.

. .

Operatiunea se repeta pdna la punctul B. Diferenta de nivel intre

suma a diferentelor de nivel pe fiecare tronson in parte.

A sl B

se determina ca

permite si determinarea distantei orizontale intre A si B, simultan cu determinarea diferentei

de nivel.

6hzi

tr*

i 6h+
Fig. 135. Nivelmentul terenurilor cu panta mare
Diferenta de nivel intre A si B se determina ca suma a diferentelor de nivel pe fiecare tronson in
parte.

hAB:hl +h2+h3+h4
Obtinerea curbelor de nivel pe plan. Principiul de obtinere a curbelor de nivel a fost stabil in capitolul referitor la probleme ce se
pot rezolva pe harti sI planuri. Cum insa nu dispunem de mulajul care sa reprezinte la scara terenul, pe care sa-l putem sectiona cu planuri paralele situate la distante egale cu echidistanta curbelor de

nivel, vom rezolva problema pornind de la cotele unor puncte situate in teren.

09.83

l 10.00
110.50
1

1.00

I 1l .50 I 12.00
1
1

12.50
13.00

I]
I 13. l5

Fig. 136 Obtinerea curbelor de nivel pe plan

Pornind de la conditia ca punctele de cota cunoscuta sunt astfel alese incAt sa reprezinte schimbarile

de panta, vom accepta ca intre doua puncte de cota cunoscuta terenul creste uniform. Pentru
interpolare se va desena pe un suport transparent (calc sau folie) o retea de
15

...20 de

linii paralele

la distanta de 3...5 mm una de alta (figura I24). Numarul de linii precum sI distanta dintre ele este functie de accidentatia terenului pentru care dorim sa interpolam curbe. La un teren cu accidentatie pronuntata distanta intre

linii va fi mai mica. in timp ce la un teren cu relief plan liniile vor fi la distanta mai mare una de alta. Liniile paralele se vor inscriptiona cu cotele corespunzatoare
echidistantei curbelor de nivel ce se vor desena. Aceasta folie se suprapune peste desenul ce contine

punctele cotate astfel ca punctul

A de cota

109,83m de pe desenul cu puncte sa se pozitioneze

corespunzator pe izograf. Acesta se roteste pAna ce punctul B de cota 113.15m de pe desenul cu puncte se pozitioneazape rzograf. Cu un ac se inteapa punctele de intersectie intre aliniamentul AB

si paralele izografului. RepetAnd operatiunea pentru toate perechile vecine de puncte si unind
punctele intepate, de aceeasi valoare, se obtin curbele de nivel.

Erori Erori de misurare

Activitatea topograficd se intemeiazd pe mdsurdtori de mdrimi liniare. unghiulare qi de
suprafald. Mdrimea misuratA se numeqte masurand. Practica a ardtat cd dacd mdsurdm de mai multe

ori un mdsurand, de fiecare datd se obline o altd valoare. chiar dacd mdsurdtorile au fost efectuate in condiJii practice identice: cu aceleagi mijloace de m[surat. aceleagi metode gi de cdne acelagi operator. Abaterea rezultatului mbsuritorii

fali de valoarea

mdsurandului, numitd eroare de

mAsurare (E) este o caracteristicd a oricarei mAsurdtori.

Erorile

se pot

clasifica dupd mai multe criterii:

l. Din punct

de vedere al structurii statistice:

. erori sistematice;

sunt cele care rAman constante ca valoare absoluti qi semn, atunci cdnd

se misoard acelaqi mdsurand; eroarea sistematicd globald intr-un lan! de mdsurdtori este egali cu

produsul dintre eroarea unitard (cea cumulatd la un singur pas in lanlul de mdsurdtori) 9i numirul de
paqi intr-un lan! de mdsuritori, care ne aratd de cate ori eroarea unitard intervine in rezultatul fina1;

coreclia acestei erori este egald cu valoarea absolutd a erorii finale, cu semn schimbat:

erori aleatorii sau intempletoarel sunt cele care variaz6. imprevizibil atdt ca valoare

absoluti cdt gi ca semn. atunci cAnd se mdsoard repetat acelagi mdsurand,

mdsurand qi oblinerea unei valori medii:

in condilii practice

identice; coreclia acestor erori se face prin efectuarea mai multor mdsurdtori asupra aceluiagi

. erori grosolane

(eroare parazitd): sunt erorile care depdgesc considerabil erorile cele mai

probabile in condiliile de misurat date: sunt datorate execuliei incorecte a mdsurdtorilor, utiliznrii

unui aparat defect sau a unuia inadecvat: identificarea lor este ugoard, deoarece intr-o serie
mdsurdtori efectuate asupra aceluiaqi misurand,
aberante. 2. Din punct de vedere al

de

in condilii practice

identice. rezultatele sunt

exprimlrii matematice:
a

erori absolute (E): diferenla dintre valoarea rezultatului mdsurdrii gi valoarea real5

mdsurandului:

. erori relative (Er): raportul dintre eroarea absolutd qi valoarea reali

mdsurandului:

.
gradate).

erori raportate (ER); raporhrl dintre eroarea absolutd gi o anumitd vaioare stabiliti prin

specificalii (intervalul de misurare. limita superioard a intervalului de mdsurare, lungimea scdrii

3. Din punct de vedere al surselor de erori:

. erori instrumentalet datorate instrumentelor de m6surat; . erori de metodd; datorate metodelor de mdsuare; . erori datorate ooeratorului uman.

Toleranfa
Toleranla (T) sau eroarea adntisibila exprimd valoarea erorii maxime admise de prevederile

unui standard. ale unei instructiuni de verificare sau ale unei nofine pentru indicarea rezultatului
unei mSsurdtori. Toleranfele se stabilesc pentru fiecare element mdsurand in functie de precizia
necesar[ mdsur[rii respective" precum gi in funclie de precizia aparatelor qi metodelor de mdsurare.