UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DEPARTAMENTUL DE REZISTENTA MATERIALELOR PODURI SI TUNELE

PROCEDEE DE CONSOLIDARE
A UNOR CLADIRI DE LOCUIT MULTIETAJATE
VULNERABILE SEISMIC



TEZA DE DOCTORAT
-REZUMAT-





Conducator stiintific:
Prof. dr. ing. Mircea Ieremia

Autor:
Drd. ing Adrian Manolache








BUCURESTI 2012
2














































3

CUPRINS

Pag.
CAPITOL 1. INTRODUCERE 5
1.1. Istoric al cercetarii si proiectarii antiseismice din tara noastra 5
1.2. Stabilirea criteriilor de alegere a interventiilor structurale 5

CAPITOL 2. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR EFECTUATE PRIVIND
ACTIUNEA SEISMICA

6
2.1. Aspecte privind problematica modelarii recurentei actiunii seismice
6
2.2.Modele probabiliste pentru analiza sigurantei elementelor structurale
6
2.3. Apecte generale privind masurarea si calculul actiunii seismice
6
2.4. Aspecte privind evolutia normelor de calcul in decursul timpului
9
2.5. Cutremure de proiectare
10
2.6. Metode de calcul la actiuni seismice
11
2.7. Controlul structural
12
2.8. Date privind conditiile seismice ale tarii noastre
12

CAPITOL 3. PROIECTAREA BAZATA PE PERFORMANTA
13
3.1.Introducere
13
3.2.Aspecte privind asigurarea structurala
13
3.3. Introducerea proiectarii bazate pe performanta in normele actuale de
calcul seismic

14
3.4.Definirea nivelelor de performan in functie de frecventa cutremurelor
14
3.5.Implementarea unei noi metode bazat pe performan in normele
seismice actuale

15
3.6. Capacitatea de disipare a structurii. Factorul de comportare q
17

CAPITOL 4. RASPUNSUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA
SEISMICA

18
4.1. Modelarea comportarii structurale
18
4.2. Analiza dinamica modala. Prevenirea fenomenului de rezonanta
19
4.3. Calculul structurilor la actiunea seismica
20
4.4. Modelarea comportarii structurale la actiunea seismica printr-o analiza
numerica neliniara in deplasari

21
4.5. Metode de calcul pentru determinarea raspunsului seismic
22
4.6. Evaluarea deplasarii structurii in cursul seismului
23
4.7. Modul de asigurare a rezistentei constructiilor la actiunea seismica
27

4
CAPITOL 5. TIPURI SI VARIANTE DE INTERVENTIE PENTRU
RIDICAREA NIVELULUI DE ASIGURARE ANTISEISMICA A
CONSTRUCTIEI EXISTENTE


29
5.1.Solutii utilizate in practica actuala in domeniul consolidarilor si
reparatiilor constructiilor existente

29
5.2.Stabilirea criteriilor de interventie pentru protectia antiseismica
29
5.3. Fortele seismice reale
31
5.4. Aspecte specifice ale verificarii de rezistenta in cazul cladirilor
existente

33
5.5. Variante de interventie pentru ridicarea nivelului de asigurare
antiseismica a unei constructii existente

34
5.6. Tipuri de consolidare pentru structuri din beton armat
35


CAPITOL 6. CONCLUZII FINALE
43
6.1. Rezumatul tezei
43
6.2 Contribuii personale
44


ANEXE. STUDII DE CAZ
46
A.1.Stabilirea solutiilor sau principiilor de consolidare pentru
constructiile din fondul construit existent

46


BIBLIOGRAFIE
48


















5
CAPITOL 1. INTRODUCERE

1.1. Istoric al cercetarilor si proiectarii seismice in tara noastra

Capitolul introductiv face referire la istoricul proiectarii antiseismice din tara noastra
care se situiaza pe un teritoriu cu risc de cutremur.
Astfel de o buna bucata de vreme, a aparut cu prioritate in multe tari cu risc seismic
ridicat, necesitatea evaluarii vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente.
Aceasta evaluare este necesara pentru a stabili consecintele producerii unui seism
intr-o anumita zona si a se identifica cladirile cu cea mai mare sensibilitate la
cutremur in perspectiva consolidarii structurii de rezistenta. Privind in perspectiva a
ceia ce trebuie facut referitor la proiectarea constructiilor noi, situatia este
multumitoare, normativul actual raspunzand foarte bine cerintelor de asigurare
antiseismica moderne.
In schimb in ceia ce priveste situatia fondului locativ existent, autoritatile din
Romania se confrunta cu o situatie dificila , deoarece masurile care s-au luat si se iau in
prezent pentru consolidarea cladirilor existente sunt foarte modeste.

1.2. Stabilirea criteriilor de alegere a interventiilor structurale

Stabilirea criteriilor de alegere a unei solutii de interventie cat mai sigure si
economice trebuie sa fie responsabilitatea si preocuparea de baza a specialistului
structurist chemat sa rezolve problema consolidarii unei cladiri vulnerabile din punct
de vedere seismic.
Aceasta problema prezinta un grad de complexitate deosebit, avand in vedere faptul
ca necesita luarea in consideratie a multor factori precum : siguranta,
economicitatea, cat si performanta in timpul exploatarii.
Intre criteriile decisive care trebuie avute in vedere , cele mai importante sunt
siguranta vietii si evitarea colapsului.
Consolidarea structurilor trebuie realizata pe baza unor principii clar si coerent
exprimate, care sa duca la realizarea unor constructii sigure cu o vulnerabilitate
seismica predictibila la incidenta unui cutremur de intensitate maxima probabila
(specifica pentru zona seismica respectiva).
Examinarea unei constructii si luarea unor decizii cu privire la interventiile
necesare pentru ridicarea gradului de asigurare este mult inlesnita daca expertul
tehnic, cunoscand perioada in care constructia a fost realizata, se familiarizeaza cu
sistemul constructiv al timpului si este capabil sa ia masurile care sa tina cont de
corelarea cu evolutia prescriptiilor de proiectare antiseismica.


6
CAPITOL2. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR EFECTUATE
PRIVIND ACTIUNEA SEISMICA

2.1. Aspecte privind problematica modelarii recurentei actiunii seismice

Cutremurele (considerate la nivel de sursa) si miscarile seismice ale terenului
(considerate la nivel de amplasament) se produc n mod repetat, cu cote de severitate
variabile de la un caz la altul, n conditii n care, la nivelul cunostintelor actuale,
momentele de timp de incidenta si nivelurile de severitate nu sunt previzibile ntr-o
conceptie determinista.
. n aceste conditii, considerandu-se intervalele mari de timp, apare drept ntemeiata
adoptarea modelului de proces stochastic poissonian pentru modelarea recurentei
evenimentelor seismice.

2.2. Modele probabiliste pentru analiza sigurantei elementelor structurale

Obiectivul esential al acestui proces este ca structurile si elementele de constructii
sa aibe rezistente cel putin egale cu tensiunile cauzate de sarcini.
Natura este in esenta probabilistica si ca urmare o proiectare rationala se bazeaza pe
corelatia optima dintre : siguranta, economie, serviciabilitate .
Din punct de vedere al ingineriei, in proiectarea structurii de rezistenta siguranta
constructiei este cea mai importanta trasatura a activitatii de proiectare.
-Postulatul rezistentei unei sectiuni R este o variabila aleatoare.
-Forma generala a conditiei de siguranta structurilor si a elementelor structurale
trebuie sa respecte conditia :
SsR (efortul produs de incarcare sa fie mai mic sau cel putin egal cu
capacitatea portanta a sectiunii).
Modelarea probabilista a raspunsului structurilor tine seama de relatia de
calcul dintre rezistenta materialului si incarcari si schema statica este determinista
legatura de tipul cauza-efect .

2.3. Aspecte generale privind masurarea si calculul actiunii seismice

2.3.1. Definirea Spectrelor Seismice de raspuns
Conceptul de spectru seismic de raspuns a fost formulat si propus pentru a fi utilizat
in calculul si proiectarea sistemelor structurale la actiuni seismice, prima oara in anul
1932 de catre inginerul, fizicianul si matematicianul francez Maurice Biot. Metoda
spectrului seismic de raspuns, dezvoltata de Biot in teza sa de doctorat intitulata
Vibrations of buildings during earthquakes a ramas din pacate doar in sfera de
7
cercetare academica mai mult de 40 de ani. Abia in anii 70, aceasta metoda a inceput
sa fie larg acceptata in mediile ingineresti din intreaga lume.
Aceasta intarziere a fost generata de o serie de factori cum ar fi :
- Dificultati formidabile intalnite in calculul raspunsului sistemului structural la
miscarile dezordonate ale pamantului in timpul cutremurelor.
-Numarul redus de accelerograme bune care puteau fi utilizate pentru studiul
raspunsului la actiuni seismice.
Aceste doua dificultati au putut fi inlaturate dupa anul 1965, odata cu aparitia
computerelor digitale.
Astazi spectrul seismic de raspuns este un instrument practic utilizat pentru
caracterizarea miscarilor seismice si a efectului acestora asupra constructiilor.
Raspunsul unui sistem dinamic SD cu 1 GLD poate fi exprimat in acceleratii
absolute,viteze relative si deplasari relative.
Valorile maxime ale fiecareia dintre aceste marimi schematice fundamentale mai sunt
denumite Valori Spectrale (acceleratia spectrala SA si viteza spectrala
SV,deplasarea spectrala SD) si depind doar de perioada proprie de vibratie si
fractiunea de amortizare critica a SD cu 1 GLD. (pentru o anumita miscare seismica a
pamantului, cunoscuta unica).
Prin spectre seismice de raspuns se intelege reprezentarea grafica a
valorilor maxime (a valorilor spectrale) ale raspunsului (exprimat in DR,VR,AA)
a unui numar de n sisteme dinamice cu 1 GLD,cu caracteristici proprii
diferite (T
i
, c
i
) supuse unui cutremur de pamant unic. Aceasta reprezentare
grafica se face in functie de perioada proprie neamortizata a fiecaruia dintre SD cu 1
GLD :
i
Ti
e
t 2
=

si pentru anumite valori ale fractiunii din amortizarea critica :
cr
i
C
C
= c

Reprezentarea grafica a unei valori spectrale pentru miscari seismice difera si
pentru valori diferite ale fractiunii din amortizarea critica, va conduce la o
multitudine de spectre seismice de raspuns, asa cum se arata in figura 1.1:






8
S(SD, SV, SA)
Si
Ti Tn
1
2
i
n
1
= 0
2
= 0,01 0,02 metal
i
= 0,05 beton armat
n
= 0,20 sistem cu amortizoare
sau baza izolata seismic
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

Spectre seismic de raspuns in functie de amortizarea critica
Fig. 1.1

Forta seismica este o forta de inertie corectionala generata de
acceleratiile care se manifesta pe directia GLD si reprezinta consecinta miscarii
seismice care actioneaza indirect SD la nivelul bazei de fixare.
F
(t)max
= m a(t)max = mPSA = mSA (2)
Daca in relatia (2) se inlocuieste masa cu greutatea
F= SA

= G ( )
Deci , F= cG (3)
Tinand seama de comportarea postelastica a SD (deformatii ductile in sectiunile
critice) si de faptul ca o parte din energia indusa de miscarea seismica este
consumabila ca urmare a proprietatii histeretice a materialelor, forta seismica va fi
inferioara celei maxime efective.
Prin Cr s-a notat factorul de reducere a coeficientului seismic maxim.
Expresia coeficientului de calcul este:
C
calc
=C
o
C
(T)
C
r

C
(T)
= coeficientul spectral normalizat care pune in evidenta influenta perioadei
proprii asupra raspunsului seismic si depinde de conditiile seismice de amplasare.
Comentarii asupra spectrelor seismice de raspuns :
1. Spectre seismice de raspuns (medii /netezite) se obtin prin analiza statistica a unui
pachet de spectre seismice obtinute pentru cutremure de pamant si amplasamente
diferite.
2. Configuratia spectrala seismica de raspuns si fenomenele de amplificare depind
decisiv de proprietatiile mediului geologic superficial.
- Medii de fundare slabe caracterizate prin componente cu perioade joase sunt
rapid atenuate, raman componentele cu perioade lungi (T
o
>1,4s) si in consecinta sunt
afectate constructiile zvelte,flexibile.
9
- Medii de fundare tari . Sunt caracterizate de perioade predominante T
o
inferior
valorii de 0,6s (Tos0,6 s). Deci vor fi influentate sistemele structurale rigide deoarece
perioadele proprii fundamentale ale acestora sunt situate in domeniul de amplificare
seismica.
3. Influenta conditiilor locale asupra fenomenului de amplificare seismica, sau de
rezonanta tranzitorie ,cat si asupra sensibilitatii seismice a sistemelor structurale in
functie de caracteristicile dinamice proprii (T, c), este ilustrata de spectrele
seismice ale acceleratiilor absolute,normalizate in fig.1.2, adica :
SA(n)
T
1 2 3
1
2
3
4
5
6
2,5 1,7 0,8
EL CENTRO
(California)
Bucuresti
(4 Martie '77)
Mexico City

Spectre seismic de raspuns pentru diferite amplasamente pe glob
Fig.1.2

Ordonatele spectrale seismice de raspuns mediu sunt numere adimensionale si pun
direct in evidenta factorii de amplificare seismica ale raspunsului in raport cu
acceleratia maxima.

2.4. Aspecte privind evolutia normelor de calcul in decursul timpului

Practica ultimilor ani in domeniul proiectarii structurilor la actiunea seismica a
consacrat tranzitia de la Structuri rezistente la cutremur la Performanta
structurala la miscari seismice, prin acceptarea faptului ca un sistem structural va
avea o comportare mai buna printr-un control mai bun al distributiei de rigiditate
decat prin simpla crestere a capacitatii de rezistenta.
Nivelul de avariere structurala poarte fi mai bine controlat prin estimarea cu
acuratete imbunatatita a nivelului de deformare postelastica a elementelor
structurale (analiza controlata prin deplasari) decat prin controlul exclusiv al
nivelului eforturilor unitare/ sectionale(analiza controlului prin forte). [Priestley 1992].
Constatarile in situ au evidentiat faptul ca marimea actiunii seismice variaza
odata cu flexibilitatea (rigiditatea laterala) a constructiei.
10
Actualele metode stabilesc actiunea seismica asupra constructiilor pe baza
calculului dinamic. Cea mai populara metoda considera fortele de inertie deduse
din calculul dinamic ca actionand static-metoda FSE Fortele Seismice Echivalente.

2.4.1. Aspecte privind problematica asigurarii structurale
Pentru constructiile existente poate fi periculoasa acceptarea automata a valorilor
coeficientilor de reducere prescrise pentru proiectarea lucrarilor noi, intrucat
rezervele pot lipsi la lucrarile vechi la care nu s-au luat in considerare regulile de
proiectare impuse de baza normativa actuala.
Fortele cu care se incarca structura si energia indusa de cutremur depind nu
numai de caracteristicile miscarii terenului , dar si de caracteristicile dinamice ale
structurii.
Admitand ca reprezentarea fortelor laterale aplicate static structurii, nu este
reprezentativa pentru solicitarea reala alternanta generata de seism, dar permite o
utilitate practica in intelegerea determinarii fortelor seismice de calcul, denumite si
forte seismice de cod.
Rezulta deci ca fortele de cod au un caracter conventional , rezultand dintr-o
negociere pe criterii economice,intensitatea lor poate varia de la o tara la alta si de la o
epoca la alta.
Deci un sistem structural poate prelua actiunile seismice in doua moduri :
1) Prin capacitate mare de deformare postelastica, necesitand capacitati de
rezistenta relativ mici ale elementelor structurale,care limiteaza fortele dinamice cu
care se poate incarca sistemul structural.
2) Prin capacitate mare de rezistenta necesitand capacitati reduse de deformare
postelastica, deoarece sistemul structural poate prelua forte seismice mari.

2.5. Cutremure de proiectare

2.5.1. Cerinte impuse structurilor
-rigiditatea (dictata de cutremurul de initiere a avariilor);
-rezistenta (dictata de cutremurul de functionare);
-ductilitatea (dictata de cutremurul de securitate).
In acest caz este necesar ca deformatiile postelastice care se produc in cazul unor
cutremure puternice sa poata fi remediate in conditii acceptabile din punct de vedere
economic, iar colapsul sa fie exclus, chiar in cazul cutremurului celui mai puternic.
2.5.2. Impunerea unui mecanism favorabil de disipare a energiei
Unul dintre principiile fundamentale de proiectare consta in impunerea unui
mecanism structural de disipare a energiei (mecanism de plastificare) sub actiuni
seismice de intensitate ridicata.
11
Dirijarea zonelor potential plastice trebuie sa se faca exclusiv in elemente care au o
capacitate de deformare postelastica substantiala, a caror avariere nu pune in pericol
stabilitatea generala a constructiei si la care avariile produse de cutremur pot fi
reparate fara eforturi tehnice si costuri exagerate.
Elementele verticale ale structurii trebuie sa ramana capabile sa preia
incarcarile gravitationale ce le revin.
Pentru a fi capabile sa disipeze o cantitate cat mai mare de energie, zonele potential
plastice se vor alcatui sa aibe o capacitate posteelastica cat mai buna si o comportare
histeretica cat mai stabila (comportare la incarcari ciclice in domeniul postelastic fara
degradari semnificative de rezistenta si rigiditate).
Zonele care lucreaza in domeniul elastic trebuie supradimensionate in raport
cu zonele potential plastice.

2.6. Metode de calcul la actiuni seismice

2.6.1. Metoda forelor laterale
rspunsul structurii guvernat de modul fundamental de vibraie;
perioada proprie de vibraie fundamental T1.5 s.;
structura regulat pe vertical;
nlimea mai mic de 30 m.
2.6.2.Metoda de calcul modal cu spectre de rspuns
consider proprietile dinamice ale structurii;
aplicabil structurilor complexe (neregulate);
o aproximare bun a rspunsului "real" dac se consider un numr suficient de
moduri proprii de vibraie;
aproximri datorit combinrii rspunsurilor modale;
aproximri datorit combinrii efectelor componentelor aciunii seismice.
2.6.3.Calcul static neliniar ("push-over")
Caracteristici:
- Modelul structurii - inelastic (actionat monoton crescator);
- Multe structuri rspund preponderent ntr-un singur mod propriu de vibraie - modul
fundamental;
- ncrcrile gravitaionale: constante;
- ncrcrile seismice: variabile parte elastica articulatie plastica: EI, M, .
2.6.4.Calcul dinamic neliniar
-Obtinerea mecanismului de plastificare prin corectii succesive ale parametrilor de
rezistenta si rigiditate;
-Se porneste de la o accelerograma data;
12
-Se obtin rezultate in functie de momentul in timp al actiunii seismice-time history
method;
-Stadiul final este atunci cand primul element vertical ajunge la cedare plastica.

2.7. Controlul structural

- Controlul structural - modificarea proprietilor dinamice ale structurii pentru a
reduce rspunsul dinamic;
1) Control pasiv - dispozitive care nu necesit surse externe de energie pentru a fi
activate :
a izolarea bazei;
b amortizori histeretici;
c amortizori cu lichid vscos i visco-elastici;
d disipatori cu mas acordat (TMD);
e disipatori cu lichid acordat (TLD);
2) Control activ - folosete dispozitive care necesit o surs de energie extern
pentru a fi efective n reducerea vibraiilor structurii :
a disipatori cu mas acordat activ (AMD);
b disipatori cu tendoane active (ATD);
c sisteme cu contravntuiri active.

2.8. Date privind conditiile seismice ale tarii noastre.

Hazardul seismic din Romnia este datorat contribuiei a doi factori:
(1) - contribuia major a zonei seismice subcrustale Vrancea;
(2) - contribuii provenind din zone seismogene de suprafa, distribuite pe
ntreg teritoriul trii.
Cel mai mult de suferit de pe urma cutremurului din martie 1977 au avut cldirile cu
structur flexibil datorit compoziiei spectrale a micrii seismice a terenului
(amplificri dinamice in domeniul perioadelor 1,0...1,6s.). In cazul unor deformaii
mari corelate cu o ductilitate de ansamblu necorespunztoare, s-au produs distrugeri
generalizate urmate uneori de prbuiri complete.








13
CAPITOLUL -3. PROIECTAREA BAZATA PE PERFORMANTA

3.1. Introducere
Conceptul pe care se bazeaz normele actuale de calcul antiseismic s-a nscut
n urm cu peste 70 de ani si are in vedere ca proiectarea structurilor sa se faca astfel
nct s se satisfac un singur criteriu i anume evitarea colapsului structurii i
protejarea vieii oamenilor n cazul unui cutremur foarte puternic. Cutremurele din
ultimul timp au artat c proiectarea bazat pe un singur criteriu nu mai este
suficient. n acest context a aprut pe plan mondial un nou concept care introduce
mai multe nivele de performan sau stri limit. Avnd in vedere importana
deosebit a acestei noi metode de proiectare a structurilor in zone seismice, autorul a
dezvoltat o noua metodologie de proiectare bazat pe trei nivele de performan,
referitoare la satisfacerea condiiilor de drift, drift remanent si capacitate de rotire a
elementelor i mbinrilor. Descrierea strii de degradare asociate fiecrei stri limit
se face prin valorile limit ale deplasrilor de nivel. In acest fel, se poate spune c
proiectarea bazat pe performan se bazeaz pe controlul deplasrilor.
n ultimii ani a crescut semnificativ interesul specialitilor din domeniul
ingineriei seismice i al autoritilor naionale n elaborarea unor norme moderne de
proiectare antiseismic. Acest fapt se datoreaz n primul rnd evenimentelor
seismice majore care au marcat ultimii ani (Mexico City 1985, Northridge 1994,
Kobe 1995, Turcia 1999, Taiwan 1999,Fukushima 2011), evenimente care au dus la
un numr mare de pierderi de viei omeneti i la pagube materiale nsemnate.
Cutremurele menionate anterior, care au afectat zone intens locuite sau avnd un
nalt grad de dezvoltare economic, au artat c proiectarea bazat pe un singur
criteriu nu mai este suficient.

3.2. Aspecte privind asigurarea structurala
Obiectivele de performan cresc (adic sunt admise mai puine distrugeri)
odat cu creterea frecvenei cutremurului (cutremure de intensitate minor ce pot s
apar de mai multe ori pe perioada de existen a unei cldiri) sau cu creterea
gradului de importan a construciei. Se poate observa c sub aciunea unui cutremur
frecvent, structura nu va suferi nici un fel de distrugeri iar sub aciunea unui cutremur
rar sau foarte rar nivelul distrugerilor va fi extins ns protejarea vieii i prevenirea
colapsului vor fi asigurate.
Distrugerile corespunztoare fiecrui nivel de performan depind de tipul
structurii de rezisten i de materialele folosite. Dei reprezint un pas important n
proiectarea antiseismica, metodologia propus de Vision 2000 are unele neajunsuri i
limitri:
14
- nu ofer metode de calcul sau procedee analitice pentru asigurarea siguranei
structurii;
- este dificil definirea cantitativ a nivelelor de performan intermediare.

3.3. Definirea nivelelor de performan in funcie de frecvena
cutremurelor
Obiective de performanta pentru constructii de importanta normala pentru diferite
tipuri de cutremure:
Frecvent 43 ani
Complet Operational
Ocazional 72 ani
Operational
Rar 475 ani
Protejarea vietii (Constructia se poate consolida)
Foarte rar 970 ani
Colaps iminent (Constructia trebuie demolata)
3.4. Introducerea proiectrii bazate pe performan n normele actuale de
calcul seismic
Definirea nivelelor de performan in funcie de frecvena cutremurelor
Un progres important n acest sens a fost adus de FEMA-273 (1997).
Obiectivele de performan sunt definite pe cale deterministic. Fiecare obiectiv de
performan const in definirea unei stri limit de degradare, denumit nivel de
performan si a unei intensiti seismice asociate, pentru care nivelul de
performan precizat trebuie atins. Astfel sunt definite cele trei nivele de
performan ale structurii de rezisten, pentru care sunt furnizate i deplasrile limit
de nivel.
Nivel de tip 1(siguranta in exploatare) consta in :
-distrugeri neglijabile ale elementelor structurale,
-flambaj local i distorsiuni remanente n unele elemente,
-plasticizri locale n anumite seciuni.
Nivelul de avarie a elementelor portante este neglijabil.
Nivelul de tip 2 (protejarea vieii) :
-articulaii plastice n anumite elemente,
-flambajul local al anumitor elemente,
-distorsiuni severe i cedri n unele mbinri,
-ruperi locale n unele elemente.
Nivelul de tip 3 (colaps iminent):
-distorsiuni severe att n grinzi cat i n stlpi,
-numeroase cedri n mbinri.
15
- prevenirea colapsului: structura este aproape de pierderea stabilitii locale sau
globale,distrugeri extinse in structur, deformaii remanente mari, dar preluarea
forelor gravitaionale nu este afectat; structura nu mai poate fi reparat iar folosirea
ei dup cutremur poate produce colapsul structurii;
- ocupare imediat: distrugerile structurale sunt reduse astfel nct nu este necesar
inspecia cldirii dup cutremur. Elementele care contribuie la preluarea sarcinilor
gravitaionale si orizontale au caracteristicile de rezistenta si rigiditate aproape
intacte.
Cldirea poate fi folosit imediat dup cutremur, utilitile sunt funcionale.

3.5. Implementarea unei noi metode bazat pe performan in normele
seismice actuale
In continuare se va prezenta o noua metod de proiectare folosind trei nivele
de performan, dezvoltat de autor pe parcursul ultimilor ani.
Pentru a rezolva aceast problem, se pot introduce aa numiii factori de
comportare q pariali, corespunztori fiecrui nivel de performan. Aceti factori q
pariali sunt deci corespunztori unor anumite stri de degradare ale structurii, situaie
asemntoare cu cea existent in proiectarea bazat pe performan, la care nivelele
de performan sunt definite printr-o anumit stare de degradare a cldirii. Pentru
determinarea acestor factori q pariali, metoda presupune un calcul in doi pai:
- in primul pas se determin acceleraiile corespunztoare atingerii celor trei nivele de
performanta si cele corespunztoare limitei elastice;
- in pasul al doilea se determin factorii q pariali pe baza acceleraiilor determinate
in primul pas.
n conformitate cu normele actuale de calcul, structurile n cadre sunt
proiectate pentru satisfacerea condiiilor de rezisten i rigiditate corespunztoare
strilor limit ultime i respectiv ale exploatrii normale. n cazul structurilor supuse
la ncrcri seismice, aceste condiii trebuie extinse, avnd n vedere c n timpul
cutremurelor puternice este permis plastificarea n anumite seciuni, astfel nct o
parte din energia indus s fie disipat prin deformaii plastice. n cercetrile
efectuate au fost introduse trei stri limit.
Acestea se refer la satisfacerea condiiilor de drift, drift remanent, capacitate
de rotire a elementelor i mbinrilor:
Starea limit de serviciu (criteriu de rigiditate) n cazul unui cutremur frecvent,
cldirea poate fi folosit fr ntrerupere, elementele nestructurale prezint avarii
minore iar structura se afl n domeniul elastic. Normele de proiectare antiseismic
limiteaz driftul relativ de nivel n cazul unor seisme de intensitate moderat pentru a
evita distrugerea elementelor nestructurale i de nchidere.
16
Factorul de reducere : este factorul de reducere care ia in considerare cea mai
mica perioada de revenire a actiunii seismice asociata cu cerinta de limitare a
degradarilor.
Valoarea factorului de reducere : poate sa depinda de clasa de importanta a
cladirii. La utilizarea sa este implicita ca spectrul de raspuns elastic a actiunii
seismice sub care cerinta de limitare a degradarilor este satisfacuta.
Valorile recomandate pentru sunt 0,4 pentru clasele de importanta III si IV si 0,5
pentru clasele de importanta I si II.
- pentru cldiri cu elemente nestructurale din materiale fragile ataate structurii:
d
r
0,005 h
- pentru cldiri avnd elemente nestructurale fixate astfel nct nu afecteaz
deformaiile structurale sau avnd elemente nestructurale ductile :

d
r
0,008 h ,
unde:
d
r
- deplasarea relativ de nivel;
h - nlimea de nivel.
Starea limit de avarie (criteriu de rezisten) n cazul unui cutremur rar,
cldirea prezint avarii importante ale elementelor nestructurale i avarii moderate ale
elementelor structurale, care pot fi ns reparate dup cutremur fr costuri sau
dificulti tehnice deosebite. Structura rspunde la cutremur n domeniul elasto-
plastic i criteriul determinant este rezistena seciunilor. Acest criteriu este
considerat o indicaie asupra strii n care se afl cldirea dup un cutremur puternic.
Pentru un drift remanent de nivel mai mare de 3% structura trebuie demolat.
Drift relativ remanent de nivel /h (driftul relativ remanent de nivel i).
Introducerea proiectrii bazate pe performan n normele actuale de calcul
seismic :
Starea limita consta in descrierea strii de degradare:
Drift maxim [%]
Drift remanent maxim [%]
Rotirea plastica[rad] ID
Starea limit de serviciu
- distrugeri neglijabile ale elementelor nestructurale
- nu se produc plasticizri n elementele structurale
Starea limit de avarie
- avarii moderate ale elementelor nestructurale
- plasticizri in unele elemente structurale
Starea limit ultima
- articulaii plastice n numeroase elemente
- distorsiuni n unele mbinri
17
- este atins rezistena la oboseal a elementelor.

3.6. Capacitatea de disipare a structurii. Factorul de comportare q
In conformitate cu metodele bazate pe performan, proiectarea unei cldiri
presupune dou etape: definirea nivelelor de performan ale cldirii si definirea
intensitii seismice corespunztoare. Definirea nivelelor de performan este fcut
prin descrierea strii de degradare aferente, pe baza valorilor limit ale deplasrilor de
nivel. In acest fel, se poate spune ca proiectarea bazat pe performan se
bazeaz pe controlul deplasrilor (deplasrile relative de nivel, instantanee sau
remanente).
Capacitatea structurii de a rspunde la aciunea seismic in domeniul inelastic
permite calculul la fore mai mici dect cele corespunztoare unui rspuns elastic.
Normele actuale de proiectare ofer ns o valoare unic pentru factorul q,
corespunztoare strii limit ultime, astfel nct ductilitatea corespunztoare strii
limit ultime nu mai poate fi atins n cazul introducerii unor nivele de performan
superioare, caracterizate de o ductilitate mai redus, ductilitate care corespunde unui
factor q parial. Folosirea factorului q parial ofer deci posibilitatea
implementrii proiectrii bazate pe performan n normele actuale de proiectare
prin verificarea indirecta a strii de degradare a elementelor pentru fiecare nivel de
performan (stare limita). Implementarea factorului q parial necesit ns
calibrarea unor valori corespunztoare pentru criteriile limit considerate i anume:
driftul de nivel, driftul de nivel remanent i capacitatea de rotire a elementelor i
mbinrilor.
- capacitatea de redistribuie plastic a eforturilor n cazul structurilor ductile,
datorit plastificrii succesive a zonelor disipative
- dimensionarea structurii din alte condiii dect rezistena la cutremur
(rezisten n gruparea fundamental de ncrcri sau limitarea deplasrilor relative de
nivel la starea limit de serviciu seismic) ;
- rezistena materialelor mai mare dect cea nominal (caracteristic).
Factorul total de reducere, folosit n proiectare, se obine prin combinarea celor trei
factori de reducere pariali: q
1
, q
2
, q
3
.
Daca se pstreaz din relaia anterioara doar contribuia ductilitii si a capacitii de
redistribuie plastic a eforturilor, se definete factorul de reducere q
1
care
caracterizeaz exclusiv comportarea ductil a structurii.





18
CAPITOL 4. RASPUNSUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA
SEISMICA

4.1. Modelarea comportarii structurale

Modelarea comportarii structurale reprezinta, dupa cum se stie, o etapa
esentiala n activitatea de conceptie: n principiu, aceasta ar trebui sa acopere toate
stadiile de comportare care pot fi atinse pe parcursul exploatarii, n particular pe
parcursul fenomenului de solicitare seismica. Din pacate, daca n stadiul de
comportare elastica modelarea este fezabila de regula cu un grad de reprezentativitate
ridicat, nu tot aceasta este situatia pentru stadiile de solicitare mai avansata, n care
apare tendinta de mobilizare a rezervelor ultime de rezistenta.
Pentru astfel de stadii de solicitare (care pot fi mai multe pentru o structura analizata,
corespunzator ipotezelor alternative de considerare a ncarcarilor seismice), este de
dorit sa se determine acceleratiile (vitezele etc.) ultime ale terenului care pot fi
suportate de structura analizata.
Studierea si analizarea in detaliu a consecintelor produse de actiunea
cutremurelor este deosebit de importanta in Ingineria seismica. Explicarea avariilor si
distrugerilor produse de cutremure poate contribui in mod esential la stabilirea
regulilor si solutiilor de proiectare a structurilor sau a consolidarilor constructiilor
situate in zone seismice.
Comportarea unei constructii la actiunea distructiva a socurilor seismice
depinde de urmatorii factori principali:
- tipul structural si distributia spatiala a rigiditatilor;
- dimensiunile geometrice, forma in plan si inaltimea totala;
- materialele utilizate si proprietatile lor fizico mecanice;
- distributia peretilor despartitori si procentul de goluri;
- natura terenului in care este amplasata constructia;
- tipul de fundatie adoptat si conditiile de fundare;
- destinatia constructiei;
- calitatea executiei, etc.
Rezulta ca efectul cutremurului este mult mai complicat si nu poate fi definit
exclusiv de gradul acestuia, fara a tine seama de factorii mentionati mai sus.
In general, distrugerea unei constructii in urma unui cutremur se poate atribui
urmatoarelor cauze :
- Erori in executie cum ar fi : utilizarea unor betoane slabe, plasarea gresita a
armaturilor, segregari ale betonului, imbinari defectuoase, dezaxari ale
elementelor verticale de rezistenta.
19
- Erori de proiectare cum ar fi : conceptia gresita a structurii de rezistenta,
distributia rigiditatilor, subdimensionarea sectiunilor de rezistenta, calitatea
materialelor folosite, conformarea gresita a structurii spatiale.
- Erori de calcul, utilizarea gresita a metodelor de analiza, aprecierea eronata a
datelor de intrare, subdimensionarea unor elemente puternic solicitate.
- Erori in aprecierea datelor geotehnice cu privire la compresibilitatea
pamantului, gradul de umezeala, susceptibilitatea la tasari, perioada dominanta
a terenului de fundare.
Analiza avariilor si distrugerilor provocate de cutremure au pus in evidenta unele
fenomene caracteristice fiecarei constructii in functie de conceptia structurala si
materialele folosite in elementele de rezistenta.
Problema care se pune este aceea de a identifica resursele suplimentare de
rezistenta a caror prezenta justifica acceptarea anumitor valori (de tipul celor
prescrise n documentele normative) pentru acesti coeficienti. Pentru constructiile
existente poate fi periculoasa acceptarea automata a valorilor coeficientilor de
reducere prescrise pentru conceptia lucrarilor noi, ntruct proiectarea lucrarilor
noi conform normelor actuale are la baza reguli de alcatuire constructiva care
confera implicit unele rezerve de rezistenta. Aceste rezerve pot lipsi la lucrarile mai
vechi, la a caror conceptie nu s-au luat n consideratie reguli de proiectare impuse
de baza normativa actuala.
Deci evaluarea exacta a raspunsului dinamic al unei structuri la actiunea seismica,
reprezinta o problema extrem de complexa Analiza asigurarii structurale la actiunea
seismica comporta urmatoarele aspecte fundamentale:
- Stabilirea unui model de calcul al structurii.
- Reprezentarea miscarii seismice corespunzator modelului de calcul ales.
- Determinarea raspunsului modelului adoptat la excitatia seismica.
- I nterpretarea rezultatelor obtinute pe model si extrapolarea lor asupra
comportarii reale.
In orice caz, la constructiile mai inalte si dezvoltate in plan, prevederea de pereti
structurali perimetrali este recomandata. Chiar si la structurile simetrice aceasta
prevedere este recomandata deoarece o excentricitate a fortelor seismice este
inevitabila datorita caracterului nesincron al miscarii seismice (asa numita
excentricitate aditionala) dificil de evaluat calitativ.

4.2. Analiza dinamica modala. Prevenirea fenomenului de rezonanta.

Este necesar ca printr-o analiza modala (stabilirea vectorilor si valorilor proprii)
sa se determine perioada proprie fundamentala de vibratie a elementului de
20
constructie/constructiei, T
C
(s), sau frecventa tehnica naturala, (cicli/s) [Hz], in scopul
prevenirii fenomenului de rezonanta.
Astfel ,
T
C
= 2/ ; f = /2 ............................(4.1)
Unde este frecventa circulara (pulsatia).

2
= k/m = kg/G = g/ ............................(4.2)
k- rigiditatea,
g- acceleratia gravitationala,
G- greutatea,
- sageata statica sub actiunea greutatii (pentru o grinda).
Intereseaza raportul dintre perioada fundamentala a vibratiilor proprii ale
constructiei T
c
si perioada de vibratie a terenului in momentul amplitudinii maxime a
miscarii seismice, T.
Se defineste astfel coeficientul de amplificare dinamica =f(T
c
, T).
Cu cat cele doua perioade sunt mai apropiate, cu atat amplificarea dinamica este
mai pronuntata si este posibila o intrare in rezonanta a constructiei odata cu miscarea
terenului. Acest fenomen s-ar produce efectiv, doar daca miscarea terenului ar avea
un caracter regulat de tip sinusoidal. Practic se produce o amplificare dinamica care
poate duce la valori mai mari in fractiuni de secunde, fenomenul de
quasirezonanta.
Perioada proprie de vibratie a terenului in Bucuresti este de aproximativ 1,5s.
Astfel cladirile joase cu structura rigida au fost foarte putin afectate de seism, in timp
ce structurile in cadre, flexibile avand perioade de vibratie de (1,2 1,6 )s, fie s-au
prabusit, fie au fost grav avariate.

4.3. Calculul structurilor la actiunea seismica

Vibratiile structurilor generate de miscarea aleatoare a bazei de rezemare pe
durata unui cutremur genereaza forte de inertie. In proiectarea curenta, fortele
seismice de inertie maxime pot fi reprezentate de prin forte conventionale echivalente
aplicate static. Procedeul de calcul static liniar este cunoscut sub denumirea de
Metoda fortelor laterale static echivalente si sta la baza reglementarilor pentru
proiectarea constructiilor rezistente la cutremur. Fortele seismice conventionale (de
calcul) depind de :
- proprietatile dinamice structurale;
- caracteristicile actiunii seismice reprezentata prin spectre de raspuns ale
acceleratiilor absolute.
21
Fortele seismice echivalente se obtin prin tratarea independenta a fiecarui mod
propriu de vibratie r , caractererizat prin perioada proprie de vibratie T
r
, vectorul
propriu de vibratie S
r
si masa modala echivalenta m
r
.
In reglementarile anterioare pentru calculul plan, forta seismica de baza
corespunzatoare modului de vibratie r se stabilea ca o fractiune din rezultanta
incarcarilor gravitationale considerate. Astfel,
S
r
= c
r
G
s
.......................... (4.3)

In care coeficientul seismic global are expresia c
r
= k
S

r

r
..................(4.4)

Corespondenta notatiilor din noul cod este urmatoarea :

1. =
1
.... coeficient de importanta cu valori nemodificate;
2. k
S
= a
max
./g = a
g
/g....coeficient in functie de zona seismica de calcul si depinde de
valoarea maxima a acceleratiei terenului a
g
, stabilita in noul cod pentru un interval
de recurenta de 100 ani, fata de aproximativ 50 de ani in Normativul P100-92 ;
3. = S
e
(T
r
)/a
g
.... coeficient de amplificare dinamica in modul propriu r, exprimat
prin ordonata corespunzatoare perioadei proprii T
r
din spectrul de
raspuns elastic al acceleratiilor absolute, normalizat la acceleratia maxima a terenului;
4. = 1/q .....coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice tinand seama de
capacitatea de deformare postelastica a structurilor; coeficientul este inversul
factorului de comportare q ;
5.
r
= m
k
/m = .....coeficient de echivalenta modala (r = k ).
Prin asamblarea coeficientilor, forta taietoare de baza modala maxima
corespunzatoare modului de vibratie r = k, devine :
F
b
,
k
=
1
S
e
(T
k
)1/q .................................................(4.5)

Noul cod seismic admite pentru proiectarea curenta , cele doua procedee de calcul
consacrate :
a.- metoda fortelor laterale asociate modului fundamental de vibratie;
b.- metoda calculului (spatial) modal cu spectru de raspuns.

4.4. Modelarea comportarii structurale la actiunea seismica printr-o
analiza numerica neliniara in deplasari

De o buna bucata de vreme a aparut ca o prioritate in multe tari cu risc seismic
mare, necesitatea evaluarii vulnerabilitatii constructiilor existente. In acest sens
vulnerabilitatea trebuie sa fie exprimata sub forma compatibila cu notiunea de alee
seismica astfel incat sa se poata exprima impactul seismului asupra unei zone
construite .
Aleea seismica se defineste prin probabilitatea de a se atinge sau depasi un anumit
nivel de solicitare seismica intr-o regiune data , intr-o perioada specifica de timp.
Exista 3 mijloace de a reprezenta aleea seismica:
22
1. Intensitatea, masura efectelor unui seism asupra constructiilor.
2. Acceleratia maxima a solului PGA.
3. Spectrul de raspuns : reprezentarea acceleratiei aplicate asupra unei serii de
oscilatoare cu un grad de libertate dinamica supuse la o accelerograma data. Acest
mijloc este din ce in ce mai utilizat pentru ca integreaza parametri importanti :
frecventa, viteza maxima, deplasarea maxima si impune in calcul utilizarea
metodei deplasarilor.
In realitate actiunea seismica se limiteaza la o deplasare impusa la baza
constructiei. Forta seismica mentionata in norme este o consecinta la aceasta
deplasare.
In concluzie , cand se dimensioneaza sau verifica o structura prin noile norme de
proiectare paraseismica se urmareste sa se controleze deplasarile si nu sa se
echilibreze fortele provocate de seism. In plus, actiunea seismica poate fi reprezentata
natural printr-o deplasare si nu printr-o forta sau simpla acceleratie.
Cerintele de performanta conform FEMA:
a) Proiectarea bazata pe performanta implica mai multe niveluri ale
performantei seismice a constructiilor :
1) OP Operational Operational.
2) IO Imediat Ocupational Ocupatie imediata.
3) LS Life Safety Siguranta vietii.
4) CP Crash Prevention-Prevenirea prabusirii.
b) Aceste cerinte se indeplinesc pentru un anumit nivel de hazard definit de un
cutremur cu un anumit IMR Interval Mediu de Revenire.
c) Obiectivele de performanta corespunzatoare sunt :
1) Toate functiunile sunt operationale. Degradari neinsemnate.
2) Cladirea ramane sigura pentru ocupanti. Reparatii minore.
3) Structura ramane stabila si are rezerve de rezistenta. Stabilitatea
elementelor structurale este controlata.
4) Constructia ramane capabila sa sustina incarcari gravitationale.
Degradari si pagube oricat de mari.

4.5. Metode de calcul pentru determinarea raspunsului seismic

4.5.1. Metoda de calcul static liniar, F.S.E. Forte Seismice Echivalente;
4.5.2. Metoda de calcul dinamic liniar, C.M.S.R. Calcul Modal cu Spectru de
Raspuns;
4.5.3. Metoda de calcul dinamic liniar I.E.M.D. Integrarea directa a Ecuatiilor
diferentiale Modale Decuplate;
4.5.4. Metoda de calcul static incremental neliniar - Push over;
23
4.5.5.Metoda de calcul dinamic neliniar I.E.M.C. Integrarea directa a Ecuatiilor
diferentiale de Miscare Cuplate.
Codul seismic romanesc recomanda pentru proiectarea curenta metodele F.S.E.
si C.M.S.R.
Metoda C.M.S.R. are la baza suprapunerea raspunsurilor modale maxime asociate
modurilor proprii semnificative. Fiecare mod propriu de vibratie este caracterizat de
frecventa, perioada, de vectorul propriu (forma de vibratie) si de fractiunea din
amortizarea critica modala. Se determina raspunsul maxim pentru fiecare mod
propriu de vibratie semnificativ si prin suprapunerea raspunsurilor maxime (cu reguli
de compunere modala) se calculeaza raspunsul maxim total. In calculul modal
trebuie considerate toate modurile de vibratie care contribuie semnificativ la
raspunsul modal. Criteriul frecvent utilizat in codurile de proiectare considera un
anumit numar de moduri proprii de vibratie pentru care masa modala efectiv
antrenata in miscare reprezinta cel putin 80% din masa totala a structurii.
Daca raspunsurile modale care au contributii semnificative in raspunsul structural
total pot fi considerate independente, atunci efectul maxim este
estimat prin regula SRSS Square Root of Square Sum (radacina patrata din suma
patratelor). Daca raspunsurile dinamice corespunzatoare unor moduri alaturate nu
sunt independente, atunci regula de suprapunere este combinatie patratica completa
CQC Completely Quadrat Combination.

4.6. Evaluarea deplasarii in cursul seismului. Metoda spectrului de
capacitate

Metoda spectrului de capacitate se bazeaza pe compararea capacitatii stucturii de
a se deforma si inmagazina energie cu cerintele impuse de miscarea seismica
(Fig.4.1).
Parametrul esential in caracterizarea raspunsului seismic al unei structuri, atat in
satisfacerea exigentelor de siguranta a vietii, cat si a celor de limitare a degradarilor,
este deplasarea laterala.
Prin urmare asigurarea prin conceptie a unei rigiditati laterale suficiente devine
primordiala in proiectarea antiseismica.
24
A-Punctul de intersectie defineste
stadiul de degradare al structurii
A
c
c
e
l
e
r
a
t
i
e

s
p
e
c
t
r
a
l
a

S
A
[
g
]
Curba capacitatii structurii(A-D)
Spectrul cerintelor(SA-SD)
Deplasare
A

Reprezentarea grafica a spectrului de capacitate
Fig. 4.1
Modul in care structurile raspund la excitatii seismice se exprima prin spectrele
structurale de raspuns ale deplasarilor structurale S
d
, ale vitezelor S
v
,
sau ale acceleratiilor S
a
, intre care exista relatiile :
S
a
(,) =
2
S
d
(,) = S
v
(,)
Unde,
2
= k/m = 2f = 2/T care reprezinta pulsatia (viteza circulara) a
oscilatorului liniar de masa m si rigiditate k, cu perioada neamortizata T,(Fig.
4.2)
= c/2m factorul de amorizare a oscilatorului liniar ;
c coeficientul de amortizare prin frecare interna a materialului vascos din care
este confectionata structura (modelul Voigt).
Spectrele de raspuns sunt caracteristice amplasamentului pe care s-a facut
inregistrarea. Parametrii de care depinde raspunsul seismic (a
g
, ) au fost
imbunatatiti ca urmare a prelucrarii complete a datelor instrumentale pe intreg
teritoriul tarii.
In aplicatiile practice se folosesc spectrele medii de raspuns, care pot descrie o
miscare seismica medie intr-o anumita zona geografica.
Configuratia spectrelor de raspuns depinde de proprietatile geofizice si dinamice ale
terenului din amplasamentul unde este situata structura.
In terenuri slabe, componentele cu frecvente inalte(perioade mici de vibratie) sunt
rapid atenuate, iar cele cu frevente joase devin predominante, astfel ca efectele
cutremurului se vor intalni la structurile flexibile care au perioade de vibratie lungi.
Deci, factorul de amplificare dinamica este : F
ad
= S
a
max
/a
max

25
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4
0,5
1
1,5
2
3
2,5
3,5
B
A
C
D

4.4/T
8.8/T
Perioada T, s
Tc= 1,6s TB= 0,16s
TD= 2s
Spectrul seismic conform normativului P100-2006 ; = (T)
Fig.4.2

Pentru sistemul elastoplastic (neliniar) nu mai exista o relatie biunivoca intre
forta si deplasare. Forta nu mai reprezinta parametrul semnificativ, deoarece forta
maxima corespunde unei infinitati de valori ale deplasarilor , dintre care unele pot fi
in afara limitei de stabilitate ale sistemului.
Ca urmare parametrul fundamental ce trebuie analizat in cadrul proiectarii este
deplasarea maxima D
m
, sau in mod echivalent , ductilitatea .
Proprietatea unui material de a se deforma plastic , pastrandu-si nealterata
capacitatea de rezistenta, este definita prin notiunea de ductilitate.
In acest sens analiza neliniara tip Push-over, sau Impingere progresiva
se materializeaza prin stabilirea unei curbe unice efort-deplasare, care sa
caracterizeze comportarea structurii de rezistenta supuse la o excitatie- impingere
monoton crescatoare din ce in ce mai puternica. Aceasta metoda consta intr-un
calcul static aplicat pe un model neliniar sau liniar echivalent, actionat de o serie de
incarcari gravitationale de lunga durata ( greutatea moarta, sarcini utile, climatice)
care raman constante pe tot parcursul experimentului numeric si de incarcari
laterale orizontale-seism care cresc incremental. Incarcarile laterale sunt aplicate in
general la nivelul maselor modelului structural si reproduc fortele de inertie
reprezentative din actiunea seismica, avand o repartitie asemanatoare cu aceea a
deplasarilor provenite din modul I fundamental de vibratie( diagrama vectorilor
proprii,
i
).
26
Aceasta repartitie este riguros exacta pentru un sistem monomodal.
Analiza neliniara static echivalenta de tip Push-over, bazata pe repartitia
fortelor laterale corespunzator modului I de vibratie, nu este pertinenta unui calcul
seismic realist decat daca modul fundamental de vibratie devine preponderent, adica
masa antrenata in vibratie reprezinta 80% din masa totala a structurii. Aceasta
implica o distributie cvasi-regulata in plan si pe verticala a maselor, cat si a
rigiditatilor.
Astfel se pune in abscisa deplasarea D , determinata la varful structurii si in
ordonata forta taietoare V (reactiunea) calculata la baza structurii.
Curba V D pune in evidenta capacitatea structurii de a disipa energie si in
consecinta furnizeaza o estimare a mecanismelor de plastificare asteptate, precum si
distributia deteriorarii structurale progresive, in functie de intensitatea crescanda a
fortelor seismice excitatoare si de marimea deplasarilor orizontale corespunzatoare
dupa cum se vede in fig. 4.3.
V[KN] - forta taietoare la baza; V = S Fi
Df
i= 1
Dy
Ki
Vy
0,6Vy
V = f (D)
D[m] - deplasarea la varf
Curba de capacitate

Fig. 4.3
Se recomanda ca liniile de dirijare a articulatiilor plastice la capetele riglelor sa
se produca de jos in sus, stalpii reprezentand liniile finale elastice.
Grinzile fiind elemente suspuse la momente incovoietoare si forte taietoare pot
fi ductilizate relativ usor. Sporirea capacitatii de plastificare a sectiunii grinzii se
obtine prin consolidarea zonei comprimate, adoptarea unor procente de armare reduse
pentru ca armatura longitudinala sa ajunga la curgere inaintea zdrobirii betonului si
utilizarea unor oteluri cu palier de curgere. In aceste conditii se obtin grinzi cu
ductilitate 10-20.
Stalpii fiind elemente supuse la forte de compresiune mai mari, cu momente
incovoietoare si forte taietoare, sunt mai greu de ductilizat. Efortul axial de
compresiune este cauza principala a fragilizarii elementului. Printr-o fretare
transversala adecvata, deformarea transversala este blocata. Cum ductilitatea
27
este invers proportionala cu tensiunea de compresiune, se recomanda ca valoarea
efortului unitar mediu de compresiune sa nu depaseasca (0,25-0,35)R
b
.
Cu aceste masuri se pot obtine pentru stalpi valori ale ductilitatii de 2 5.
Suprarezistenta structurii asociata mecanismului de cedare ultim, se calculeaza
cu raportul dintre forta taietoare de baza determinata de mecanismul de cedare
plastica al structurii si forta corespunzatoare formarii primei articulatii plastice.
Interesul construirii curbei Push-over in cadrul aplicarii metodelor de analiza
neliniara in deplasari apare imediat in determinarea punctului de performanta
(punct de functionare) al unei structuri folosind factorul de amortizare si spectre
de raspuns elastice cu valori de amortizare marite.
Factorul de amortizare critica este caracteristica amortizarii unui anumit
material care poate varia de la 0,02 pentru otel , 0,05 pentru beton armat si 0,18
pentru zidarie si prefabricate.
Calculul PP se mai poate face si prin compararea curbei de capacitate cu curba
unui spectru referitoare la cantitatea de energie necesara a se disipa. Din acest motiv
metoda mai este denumita si metoda in ductilitate. Cererea de energie este
caracterizata de PGA si T
c
, corespunzatoare sfarsitului de platou spectral.
In legatura cu stabilirea perioadei proprii de vibratie fundamentale a unor
cladiri existente, care au suferit mai multe evenimente seismice se poate concluziona
faptul ca dupa primele oscilatii dupa ce incep sa crape peretii, structura devine mai
flexibila si creste perioada proprie de vibratie, constructia devine mai ductila si mai
putin rigida.

4.7. Modul de asigurare a rezistentei constructiilor la actiunea seismica.

Cand perioada proprie a cladirii este apropiata de perioada de colt a terenului,
cladirea se recomanda sa se proiecteze in regim cvasiliniar de solicitare pentru
cutremur , fara luarea in considerare a articulatiilor plastice. In acest caz, actiunea
seismica se reduce de fapt, deoarece cladirea respectiva fiind foarte rigida nu se mai
deformeaza si nu isi modifica rigiditatea si deci perioada proprie de vibratie. In
aceasta situatie s-ar ajunge la o marire necontrolata a deformatiilor relative de nivel si
la o degradare avansata care ar duce la distrugerea cladirii. Ca solutii constructive se
recomanda structurile in cadre cu contravantuiri rigide care sa limiteze deformarea
structurii la valori prestabilite.
In acest caz se recomanda ca inclusiv la cutremure puternice si lente sa nu
fie permisa formarea articulatiilor plastice intrucat acestea duc implicit la
micsorarea rigiditatii constructiei si respectiv la cresterea perioadei proprii de
vibratie fara a parasi zona de rezonanta.
La cutremure rapide se recomanda aparitia articulatiilor plastice. Aparitia de
articulatii plastice la o constructie este permisa, cu conditia ca deformatiile plastice sa
28
conduca la o flexibizare a cladirii care sa o scoata semnificativ din zona de rezonanta
si sa o duca in zona de izolare T > Tc, cand transferul de energie seismica de la teren
la cladire se reduce o data cu dezvoltarea articulatiilor plastice. Acceptarea
articulatiilor plastice in acest caz trebuie insotita obligatoriu de un calcul de stabilitate
prin analize pe accelerograme sintetice de proiectare.
Ca solutii constructive se recomanda structurile in cadre cu
contravantuiri telescopice (care sa asigure deformarea structurii la valori
prestabilite si care asigura o amortizare mare ce duce la o reducere a
raspunsului seismic al structurii) la parter si la primele etaje.
Daca T > Tc , atunci se recomanda realizarea de constructii la care
sunt permise degradari controlate cu aparitia de articulatii plastice
intrucat acestea duc la o reducere a rigiditatii cladirii si respectiv la o marire a
perioadei proprii de vibratie si in consecinta la o indepartare de zona de rezonanta cu
o reducere importanta a transferului de energie de la actiunea seismica la constructie.
In acest caz apare un fenomen de izolare intrinseca a constructiei datorita aparitiei
articulatiilor plastice, fenomen care este favorabil comportarii dinamice a cladirii.
Chiar si in acest caz, procesul de aparitie a articulatiilor plastice trebuie controlat
pentru a se evita colapsul.




















29
CAPITOL 5. TIPURI SI VARIANTE DE INTERVENTIE PENTRU
RIDICAREA NIVELULUI DE ASIGURARE ANTISEISMICA A
CONSTRUCTIILOR EXISTENTE

5.1. Solutii utilizate in practica actuala in domeniul consolidarilor si
reparatiilor constructiilor existente

Consolidarea structurilor trebuie realizata pe baza unor principii clar si coerent
exprimate,care sa duca la realizarea unor constructii sigure cu o vulnerabilitate
seismica predictibila la incidenta unui cutremur de intensitate maxima probabila
(specifica pentru zona seismica respectiva).
In stadiul actual este recunoscuta necesitatea verificarii prin calcul a masurilor
de protectie antiseismica adoptate pentru consolidarea structurala a constructiei
respective.
I nginerul expert este in ultima instanta raspunzator de intreaga desfasurare
a procesului de evaluare, expertizare, alegerea solutiei de interventie si in
ultima instanta de elaborarea proiectului de interventie pana la nivelul de detaliu
de executie si de punerea in siguranta a constructiei.
Nivelul de asigurare antiseismica al unei constructii existente, din clasa de
importanta normala, corespunde vulnerabilitatii seismice determinate prin expertizare
tehnica, ca urmare a parcurgerii etapelor specifice de analiza si evaluare.

5.2. Stabilirea criteriilor de interventie in vederea asigurarii antiseismice
a structurii de rezistenta

a) Examinarea si expertizarea
Examinarea unei constructii existente si proiectarea interventiilor necesare
pentru punerea ei in siguranta in raport cu actiunea unor viitoare cutremure trebuie sa
aibe in vedere urmatoarele aspecte :
O conceptie de ansamblu care sa asigure un raspuns structural favorabil la
actiunea seismica.
Expertiza poate scoate in evidenta, mai ales la constructii vechi, degradarea si
slabirea unor elemente portante in decursul timpului .
Este recunoscut faptul ca expertizarea lucrarilor existente si conceptia lucrarilor
de interventie constituie o activitate de dificultate ridicata, considerabil superioara
activitatii de proiectare a lucrarilor noi.
b) Verificarea prin calcul a structurii de rezistenta, care cuprinde verificarea de
rezistenta (determinarea capacitatii portante), verificarea de rigiditate (limitarea
deformatiilor laterale sub actiunea fortelor seismice) si de ductilitate (capacitatea de
dezvoltare de articulatii plastice fara a se atinge starea de colaps).
30
Preocuparea pentru verificari prin calcul, bazate pe specificarea explicita a
conditiilor seismice este justificata datorita complexitatii alcatuirii elementelor unor
constructii existente si limitarii rezervelor de rezistenta ale acestora.
c) Alcatuirea de detaliu a elementelor structurale si a legaturilor dintre ele.
Obiectul expertizelor tehnice si al proiectelor de inteventie il constituie atat
structura de rezistenta supraterana, cat si fundatiile. De asemenea o atentie
corespunzatoare trebuie data si alcatuirii elementelor nestructurale (pereti despartitori
si de inchidere, etc.) si legaturile lor cu structura de rezistenta.

5.2.1.Conceptia constructiva de ansamblu
Un prim pas al controlului alcatuirii de ansamblu este verificarea modului de
preluare si trasmitere pana la terenul de fundatie a incarcarilor gravitationale in asa fel
ca acestea sa se realizeze in mod rectiliniu si direct, evitandu-se rezemarile indirecte
ale stalpilor pe grinzi sau plansee.
Astfel de probleme de decalaje in transmiterea fortelor gravitationale intervin la
cladiri care au suferit in timp schimbari functionale sau supraetajari.Exemplu:
Fatada Teatrului National Bucuresti care reazema pe planseul Parcajului Auto subteran
alaturat.
Controlul alcatuirii de ansamblu asupra comportarii structurii la actiunea fortelor
seismice laterale priveste urmatoarele aspecte :
a) Asigurarea existentei unor elemente de preluare a fortelor orizontale
care actioneaza pe orice directie . Este recomandabil ca rigiditatile la deplasari laterale
ale elementelor portante respective sa fie de acelasi ordin de marime dupa directiile
principale (in cazul constructiilor ortogonale , directia transversala si longitudinala).
b) Detectarea prezentei unei legaturi mai slabe intre corpurile de cladire
invecinate,situatie in care se impune proiectarea unui rost seismic intre corpuri.
c) Evitarea producerii fenomenului de torsiune generala sub actiunea fortelor
seismice.
Prin urmare trebuie evitata concentrarea de pereti structurali intr-o parte a cladirii,
situatie care poate conduce la solicitari de torsiune generala defavorabile. Controlul
gradului in care planseele existente asigura producerea conlucrarii spatiale intre
peretii portanti si elementele structurii. In general la cladirile vechi cu ziduri
portante si plansee din lemn sau boltisoare din caramida pe grinzi metalice, planseele
nu asigura o conlucrarea de ansamblu a zidurilor portante astfel zidariile portante
slabite cu goluri pentru usi si ferestre nu pot fi ajutate de spaletii fara goluri prin
conlucrare spatiala. In acest caz prin proiectul de consolidare trebuie urmarita crearea
unei saibe rigide (planseu din beton armat) care asigura o conlucrare spatiala intre
elementele portante, fiind necesara si o preocupare pentru reducerea adecvata a
asimetriilor de rigiditati care sa elimine efectul periculos al torsiunii generale.
31
5.2.2 Aspecte specifice ale verificarii de rezistenta in cazul cladirilor existente
5.2.3. Determinarea fortelor seismice de cod
n proiectarea structurilor la aciunea seismic se pot folosi mai multe metode de
analiz structural. n general se folosete un calcul liniar elastic, fiind posibile dou
alternative:
- metoda de calcul cu fore laterale (metoda forelor statice echivalente);
- metoda de calcul modal cu spectre de rspuns (calcul spectral).

5.3. Fortele seismice reale

Avand in vedere caracterul conventional al fortelor seismice de cod, stabilite atat
pe criterii tehnice, dar si pe criterii economice, devine interesant stabilirea valorilor
reale ale fortelor seismice cu care constructia se incarca in timpul unui cutremur de
intensitate maxima admisa in prescriptii.
Forta seismica reala este functie numai de dimensiunile, configuratia si
rezistenta structurii, indiferent daca aceasta a fost dimensionata prin calcule mai simple
sau mai aprofundate, sau dimensionata constructiv.
Pentru o constructie noua, proiectata corect, forta seismica reala, egala cu cea
capabila, rezulta de regula mai mare decat cea de cod, avand in vedere rotunjirile care
se fac in procesul de dimensionare, cat si de elementele de arhitectura, sau conditiile de
deplasari impuse care duc la mariri ale sectiunilor.
La o constructie noua Sreal > Scod, in timp ce la o constructie veche existenta,
Sreal<Scod si pentru punerea in siguranta a acesteia trebuie respectate conditia de
verificare ca pentru o constructie noua.
Zone plastice potentiale
La proiectarea unei constructii noi, cat si la consolidarea unei constructii
existente,pozitiile zonelor plastice trebuie dirijate catre regiunile care se manifesta mai
favorabil pentru comportarea structurii, astfel incat avariile din zonele potential
plastice sa nu pericliteze rezistenta si stabilitatea structurii in
ansamblu si de asemeni reparatia dupa cutremur a acestor avarii sa fie usor de realizat.
Se poate observa ca la o structura in cadre este preferabila plasticizarea grinzilor care
nu pune in pericol ansamblul structurii, in timp ce avarierea stalpilor poate conduce
chiar la colaps, prin pierderea de ansamblu a stabilitatii structurii.
In elementele verticale (stalpi, pereti structurali) se admite formarea de zone
plastice potentiale numai la baza si numai in stadiul cel mai avansat de solicitare.
In zonele plastice potentiale nu trebuie majorata capacitatea de rezistenta, ci
capacitatea de deformare plastica (ductilitatea).
Pentru structurile de beton armat in zonele plastice potentiale trebuie luate masuri de
calcul si constructive cum ar fi :
32
- marirea gradului de confinare a betonului prin indesirea etrierilor, astfel majorandu-
se deformatia specifica a betonului si capacitatea lui de deformatie plastica ;
- evitarea inadirilor prin petrecere ale armaturilor verticale pe inaltimea zonelor
plastice potentiale de la bazele acestora ;
- considerarea in verificarea prin calcul la forta taietoare a unui aport mai mic al
betonului, avand in vedere gradul lui mare de avariere.
Pentru a dirija formarea zonelor plastice potentiale spre punctele dorite, la
dimensionarea sectiunilor componente ale structurii trebuie sa se tina seama de
majorarea eforturilor sectionale cu un coeficient supraunitar, denumit coeficient de
suprarezistenta u.
In proiectarea antiseismica se urmareste dirijarea articulatiilor plastice in rigle,
deci egalitatea momentelor incovoietoare pe capetele stalpilor respectiv riglelor:
(Msup. + Minf.) = u (Mst. + Mdr.) unde u este coeficientul supraunitar de
suprarezistenta.
La structurile cu pereti structurali din beton armat, cand subsolul se realizeaza
sub forma de structura rigida, zonele plastice potentiale se dirijeaza la nivelul
parterului.
In cazul cladirilor existente care se consolideaza trebuie avut in vedere ca daca
se consolideaza numai partial anumite zone afectate de cutremurele precedente, atunci
zonele critice se pot deplasa in zonele neconsolidate, de aceea consolidarea trebuie sa
se efectueze tinand seama de un nivel de asigurare pe intreaga constructie cu controlul
corespunzator si dirijarea convenabila a zonelor plastice potentiale.
Verificarea acestora prin calcul trebuie sa se faca la forte orizontale majorate cu un
coeficient de suprarezistenta.
Ierarhizarea capacitatilor de rezistenta la diferite eforturi in cadrul aceluiasi element
Pentru elementele la care este prevazut ca sub actiunea seismica sa se dezvolte
deformatii post-elastice, este necesar sa se asigure prin proiectare o comportare
ductila. Prin urmare conditia de baza a unei comportari ductile a elementului este sa
nu se produca o cedare prematura la forta taietoare.

Deci : S = = Q
Aceasta forta reprezinta valoarea fortei taietoare la baza stalpului, asociata
momentului de plastificare considerat.
O determinare simplificata a valorii fortei taietoare din stalpi asociata valorii
Mps poate fi considerata Q = 2Mps/Hnivel care este in toate cazurile acoperitoare.
De asemeni se cere ca in zonele plastice potentiale fortele taietoare asociate sa
respecte si limitarea Q > 1,5 Qcod

33
5.4. Aspecte specifice ale verificarii de rezistenta in cazul cladirilor existente

Fortele de cod sunt sunt in general calibrate pentru proiectarea constructiilor noi. La
verificarea constructiilor existente, capacitatea portanta a acestora se analizeaza in
raport cu aceleasi forte de cod , dar cu anumite corectii si precizari care se analizeaza
mai departe :
a) Gradul de asigurare necesar pentru o cladire existenta si semnificatia lui
Din experienta expertizelor tehnice efectuate asupra cladirilor existente, care nu erau
proiectate antiseismic ci numai la forte gravitationale, cea mai mare parte a acestora nu
prezinta capacitati de rezistenta suficiente pentru a prelua fortele de cod in aceleasi
conditii ca si constructiile noi.
Comparand valoarea fortei seismice de cod (Scod) cu forta seismica totala capabila a
constructiei existente (Scap), se constata ca: Scap<Scod, respectiv ca gradul nominal
R asigurare a protectiei seismice are valoare subunitara pentru constructiile
existente :
R= Scap/Scod<1
Dar aducerea tuturor constructiilor existente , prin consolidare, la respectarea conditiei
R>1, ar fi imposibila, avand in vedere costurile extrem de ridicate.
si se admite R a fi subunitar incepand de la 0,7 pentru clasa de importanta I si
ajungand la 0,5 pentru clasele III si IV.
Aceasta admitere nu reprezinta o asigurare la un cutremur de intensitate mai mica, ci
doar o acceptare deliberata a unei capacitati de rezistenta mai redusa in stadiul elastic ,
admitandu-se incursiuni mai mari in domeniul plastic in comparatie cu o
constructie noua. Aceasta prevedere este conditionata de necesitatea ca structura de
rezistenta a constructiei sa prezinte o ductilitate sporita, asigurata de incursiuni mai
mari in domeniul postelastic. b) Stabilirea oportunitatii unor masuri de interventie
pentru marirea gradului de asigurare.
Daca din calcul se obtin pentru R valori sub cele minime admise, atunci sunt necesare
masuri de consolidare care sa ajusteze gradul de asigurare conform cerintelor date de
normativ.
c) Verificarea de rigiditate
In afara de asigurarea structurii in ceea ce priveste satisfacerea conditiilor de
rezistenta care face ca avarierea elementelor structurale sa se produca in limite
rezonabile, este necesar de asemeni sa fie asigurata o comportare satisfacatoare a
elementelor nestructurale (pereti despartitori sau de inchidere) care sa poata urmari
deformatiile structurii de rezistenta. Deformatiile laterale prea mari pot duce la
necesitatea unor rosturi mari antiseismice pentru evitarea coliziunii dintre corpurile de
cladire cu oscilatii defazate, la deteriorari de instalatii, la senzatie de panica, rasturnari
de mobilier, etc.
34
Este necesar limitarea marimilor deplasarilor orizontale sub actiunea fortelor
seismice prin asigurarea unei rigiditati suficiente a structurii.

5.5.Variante de interventie pentru ridicarea nivelului de asigurare
antiseismica a unei constructii existente

Pentru ridicarea nivelului de asigurare antiseismica a unor constructii situate in zone
macroseismice de mare intensitate se pot defini doua tipuri de interventie limita :
a) Interventia minimala
Consta in imbunatatirea partiala a proprietatilor globale de rigiditate, rezistenta si
ductilitate, astfel incat sa se evite prabusirea partiala sau totala a constructiei. Prin
aceasta se obtine micsorarea semnificativa a vulnerabilitatii cladirii si realizarea unui
grad nominal de asigurare antiseismica de cel putin 0,4, .......0,5
considerand incarcarea seismica de calcul specifica zonei si coeficientul de importanta
o = 1.
b) Interventia maximala, care consta in aducerea constructiei existente la un nivel de
asigurare apropiat de al unei constructii noi cu aceiasi destinatie, prin consolidari,
demolari partiale sau introducerea de elemente structurale noi (cu reformularea
functionala necesara).
La unele elemente structurale avarierea seismica poate distruge si capacitatea de
rezistenta pentru incarcarile gravitationale ; la alte elemente structurale ,
distrugerea poate afecta capacitatea de rezistenta la incovoiere, sau la forta taietoare,
fara a afecta capacitatea de preluare a incarcarilor gravitationale.
Dupa trecerea scurtei perioade de timp din cursul cutremurului de pamant in care la
unele elemente structurale s-a produs distrugerea capacitatii de preluare a incarcarilor
gravitationale se poate dezvolta , dupa caz, un proces structural de echilibru
gravitational prin adaptare structurala (prin efecte de redistribuire a incarcarilor, prin
efectul dezvoltarii unui tip de structura numita structura de tip lantisor ) sau poate
incepe dezvoltarea procesului de colaps gravitational sub una din urmatoarele
forme :
1) Cazul sistemelor structurale de tip cadre proiectate numai la actiunea
incarcarilor gravitationale.
Elementele structurale care asigura preluarea incarcarilor gravitationale sunt stalpii.
Aceste elemente pot fi avariate de actiunea cutremurelor din urmatoarele cauze :
a) Supraincarcarea la eforturi de compresiune provocata de incarcarile seismice
si de lipsa unor rezerve de rezistenta privind rezistenta acestora la compresiune.
b) Defectiuni de rezistenta a betoanelor, inclusiv cele de punere in opera a acestora.
c) Defectiuni de conformare a armarii stalpilor in special in zona armaturilor de tip
mustati.
35
d) Avarierea stalpilor ca urmare a interactiunii cu panourile peretilor de zidarie
care poate provoca unele crapaturi inclinate sau ruperea completa a acestora.

5.6. Tipuri de consolidare pentru structuri din beton armat

Solutiile de consolidare pentru structurile din beton armat pot fi extrem de diverse.
Ele se pot clasifica in functie de scopul urmarit, rezultand urmatoarele grupe de masuri
de interventie.

5.6.1. Solutii care urmaresc sporirea rezistentei :
La randul lor acestea se grupeaza in interventii asupra elementelor individuale, care
nu schimba sistemul structural si interventii care implica modificarea sistemului
structuaral.
a. Interventii care nu modifica sistemul structural :
Acestea se realizeaza prin :
o Camasuiri cu :
- Beton armat, cu etrieri sudati sau suprapusi;
- Elemente din otel: platbande, tevi rectangulare si cilindrice, corniere cu
placute etc.,
- Fasii cu polimeri armati cu fibre de carbon, cu infasurare continua sau la
distanta;
o Umplerea golurilor ;
o Dezvoltarea sectiunilor elementelor cu prelungiri (sub forma de talpi, aripi)
din beton armat conectate la elementul de baza.
b. Interventii care modifica sistemul structural :
o Prin umplerea golurilor de cadru (dintre grinzi si stalpi) cu inimi din beton
armat;
o Umplerea golurilor cu panouri metalice;
o Prin introducerea de contravantuiri metalice, cu rama de contur in ochiurile
de cadru;
o Prin introducerea unor pereti de beton armat noi, cu inglobarea unor stalpi ai
structurii existente ; creindu-se nuclee din beton armat;
o Prin atasarea unor contravantuiri la exteriorul cladirii existente;
o Prin introducerea unor contravantuiri cu elemente metalice - tevi de otel
umplute cu beton aderent la elementele contravantuirii;
o Prin introducerea unor contraforti din beton armat;
o Prin conectarea constructiei existente la o constructie noua cu o rezistenta
substantiala.

36
5.6.2. Interventii care urmaresc sporirea ductilitatii :
Masurile de camasuire enumerate mai sus duc de asemeni la cresterea deformabilitatii
in domeniul postelastic al acestor elemente.

5.6.3. Interventii care urmaresc evitarea concentrarii deformatiilor si
eforturilor in elementele structurale :
- Masuri care reduc excentricitatea intre centrul maselor si centrele de rigiditate si
rezistenta. Aceste masuri au in vedere introducerea unor elemente de rigiditate si
rezistenta substantiale sau /si introducerea unor rosturi seismice verticale prin
structura. Masuri privind eliminarea unor niveluri slabe sau flexibile.
- Masuri care elimina comportarea fragila a unor elemente de beton armat . De
exemplu transformarea unor elemente de tip scurt in elemente cu proportii si
comportare de elemente lungi. Acest deziderat se poate obtine prin taierea de
legaturi (de exemplu, practicarea unor fante intre stalpi si taierea parapetului unei
grinzi inalte de fatada).

5.6.4.Interventii care modifica fortele seismice :
Acestea se realizeaza prin :
o Masuri care reduc masa constructiei, ca de exemplu :
- Prin inlocuirea unor pereti de compartimentare din materiale grele cu pereti
executati din materiale usoare;
- Prin inlocuirea straturilor grele ale terasei cu straturi din materiale usoare cu
eficienta superioara;
- Prin reducerea incarcarii de exploatare la nivelurile superioare ale cladirilor (prin
mutarea spatiilor de depozitare, a centralei termice la nivelurile inferioare, prin
scoaterea din cladire a unor rezervoare de apa, utilaje grele, etc.);
- Prin desfacerea sau demolarea etajelor superioare.
o Masuri de control al raspunsului seismic prin montare de dispozitive
de amortizare. Deficitul de rezistenta la forta taietoare se corecteaza prin adaos de
material structural pe suprafata laterala a elementelor, operatie denumita in mod
curent camasuire.
Camasuielile se pot realiza din beton armat, otel, sau polimeri armati cu fibre
(FRP).
Camasuielile pot avea simultan mai multe efecte; pe langa sporirea rezistentei
la forta taietoare, poate creste rezistenta la incovoiere si deformabilitatea
(ductilitatea). Pentru a mobiliza, sau inhiba aceste efecte trebuie luate anumite masuri
specifice.
37
Tehnicile de camasuire se aplica cu detalii specifice in functie de elementul de
constructie respectiv: stalpi, grinzi, noduri dupa cum se observa in exemplficarile
urmatoare :
sudura
camasuiala
din placi metalice
microbeton
stalp existent
placa suplimentara
pentru rigidizare
stalp existent
sudura
microbeton
otel cornier
benzi metalice
Camasuire cu placi metalice
Fig. 5.1

-Pentru stalpi modalitatile de camasuire utilizate in mod curent sunt aratate in
exemplele urmatoare : Fig.5.1, Fig.5.2, Fig.5.3, constand in camasuieli din beton
armat sau camasuieli cu polimeri armati cu fibre de carbon (FRP) , vezi Fig.5.4.
-Pentru pereti structurali se poate adopta o camasuiala ca in Fig.5.5.
-Pentru grinzi se pot folosi detaliile de consolidare in conformitate cu Fig.5.6 si
Fig.5.7.


38
armatura camasuiala
grinda beton armat
stalp existent
camasuiala cu beton armat
stalp existent
armatura long.
camasuiala stalp
etrieri camasuiala
stalp
grinda beton armat
Camasuire stalp pentru sporirea rezistentei la forta taietoare si incovoiere
Fig. 5.2

grinda beton armat
armatura existenta
armatura camasuiala
etrier

Sectiune stalp camasuit la intersectia cu grinzile in nod
Fig. 5.3

39
lamela sau tesatura
din fibra de carbon
stalp existent
Consolidare cu lamele sau tesatura din fibre de carbon
Fig. 5.4

Perete existent



Ancora prindere plasa armatura

in perete cu rasina epoxidica

Camasuiala beton armat




Cosolidare perete prin camasuiala cu beton armat pe o singura fata

Fig. 5.5







40
grinda existenta
placa din tabla groasa
tija metalica
camasuiala beton
beton suprapus
placa din tabla groasa

Elemente camasuiala grinda cu elemente metalice: 1 grinda existenta; 2 tija
metalica in forma de U; 3 placuta din tabla groasa; 4 surub si saiba; 5 cornier
metalic.
Consolidare grinda prin camasuiala cu placi metalice
Fig. 5.6
camasuiala beton armat
grinda existenta
armatura longitudinala camasuiala








Consolidare grinzi prin camasuiala cu beton armat
Fig. 5.7
41
Consolidarea cadrelor de beton armat poate avea ca obiectiv cresterea
rezistentei, rigiditatii sau capacitatii de deformare postelastica a elementelor
structurale existente (rigle, stalpi, noduri) sau transformarea sistemului structural in
ansamblu cu scopul de a imbunatati comportarea antiseismica a acestuia.
Cresterea performantelor elementelor structurale ale cadrelor se realizeaza de regula
prin camasuirea stalpilor, a riglelor si a nodurilor. Tehnica de camasuire a stalpilor si a
grinzilor existente in solutie de beton armat poate fi aplicata in scopul cresterii
rigiditatii, a ductilitatii, cu sau fara sporirea rezistentelor la incovoiere si/sau forta
taietoare. Cresterea capacitatii de deformare postelastica se poate realiza si prin
camasuiri cu polimeri armati cu fibra de carbon sau fibra de sticla, etc (Fig.6).
Daca masurile implicand modificarea structurii nu pot evita manifestarea efectelor
unor deficiente precum armarea transversala insuficienta, innadirea necorespunzatoare
a armaturilor, etc.,-atunci este preferabila camasuirea elementelor.
Tehnica umplerii ochiurilor de cadru cu zidarie , sau beton , precum si adaugarea unor
pereti structurali reprezinta o solutie eficienta pentru cresterea performantelor seismice.
Elementele noi pot fi amplasate fie pe exteriorul cladirii, fie la interiorul constructiei,
prima varianta fiind preferabila intrucat nu necesita remodelarea spatiilor interioare.
Aceasta solutie poate conduce insa la concentrari de eforturi in diafragmele orizontale,
in infrastructura si teren. Realizarea de pereti structurali exteriori constructiei poate
avea in vedere si solutia de nucleee de beton armat amplasate in curtile interioare.
Sistemul de fundare a nucleelor de pereti structurali de beton armat concentreaza
eforturi importante din incarcarile orizontale , fara sa beneficieze de o lestare
corespunzatoare; ca atare in aceste cazuri se impune uneori solutia de fundare la
adancime (piloti si ancore active de intindere).
Panourile de umplutura se pot efectua si din zidarie armata , beton armat monolit sau
prefabricate.
Adaugarea de contravantuiri metalice poate fi uneori o solutie preferabila daca sunt
goluri mari in pereti si se urmareste reducerea masei asociate solutiei de consolidare.
Rezistenta la forte orizontale poate fi crescuta si prin adaugarea de lamele din beton
armat pe fetele stalpilor, sau contraforti care necesita suficient spatiu in jurul cladirii,
inclusiv pentru dezvoltarea fundatiilor.
Concluzii :
Tehnica consolidarii elementelor din beton armat, atunci cand acestea au fost
fisurate in urma unor solicitari seismice importante, este intr-o permanenta evolutie si
perfectionare.
Cercetarile in acest domeniu se materializeaza din punct de vedere practic, atat in
ceea ce priveste calitatea si performantele materialelor utilizate, dar si sub aspectul
procedeelor de executie. In acest domeniu schimbarile se produc foarte rapid si este
de asteptat ca in viitor sa apara sisteme noi de consolidare, mult mai eficiente si
avantajoase din punct de vedere tehnic si economic.
42
Cade in sarcina expertilor si specialistilor structuristi de a face eforturi sustinute in
vederea adoptarii unor solutii de consolidare si remediere a deficientelor
constructiilor vechi si avariate care sa fie atat ieftine, cat si sigure si care sa
inlocuiasca solutiile clasice si uneori oneroase de consolidare care s-au adoptat in
mod traditional pana in prezent.
Aceasta problema prezinta un grad de complexitate deosebit, avand in vedere faptul
ca necesita luarea in consideratie a multor factori precum : siguranta, economicitatea,
utilitatea, confortul locatarilor, etc.
Problema este dificila pentru cei care decid solutiile de interventie individuale
pentru fiecare caz in parte deoarece in procesul decizional participa mai multe parti
interesate:
- Investitorul care acorda creditele si care impune o serie de constrangeri
referitoare la costurile lucrarilor;
- Beneficiarul direct al lucrarii care introduce constrangeri generate de aspectul
tehnic, arhitectural, utilizare, pastrarea nealterata a spatiilor de locuit, confortul
locatarilor, etc;
- Proiectantul constructiei care trebuie sa fie preocupat atat de aspectul tehnic si
de siguranta cat si de probleme de executie si avizare de la autoritatile locale.
De asemeni proiectarea trebuie sa tina seama si de problema alegerii solutiei
optime, care sa fie intocmita cu respectarea stricta a prevederilor din eurocoduri,
standarde, normative si instructiuni de proiectare.


















43
CAPITOL 6. CONCLUZII FINALE

6.1. Rezumatul tezei
Lucrarea de doctorat trateaz comportarea structurilor existente in cadre
multietajate, cu un accent deosebit pe studiul consolidarilor acestor structuri pentru a
rezista la aciuni seismice si innd seama de faptul ca proiectarea din trecut nu a avut
in vedere prevederile si prescriptiile actuale de protectie antiseismica.
Lucrarea mbin studii teoretice si experimentale cu analize numerice folosind
diferite programe de calcul. Sunt propuse metode noi privind evaluarea
performanelor structurilor in cadre din beton armat si diferite metode si tipuri de
consolidare a acestor structuri.
Teza a fost structurat pe 7 capitole si dou anexe, plus un capitol de referine
bibliografice:
Teza prezint contextul actual privind cercetrilor legate de comportarea cldirilor cu
structur din beton armat, cu accent pe comportarea sub ncrcri seismice. Sunt
prezentate de asemenea principalele moduri de interventie structurala pentru punerea
in siguranta a constructiilor existente pe care autorul le-a aplicat in practica de
proiectare si executie.
In concluziile studiului se remarc necesitatea mbuntirii normelor moderne prin
introducerea proiectrii bazate pe performan si, totodat, prin mbuntirea
reglementrilor de calcul si a modalitatilor de punere in siguranta a cladirilor din
patrimoniul existent.
De asemeni mai sunt prezentate problemele actuale din normele de calcul seismic,
cu accent deosebit pe lipsa unor prevederi consistente legate de determinarea
capacitii de rotire a mbinrilor sub ncrcri seismice, parametru considerat
esenial pentru obinerea unei bune comportri la sarcini seismice. Sunt evideniai
factorii care afecteaz ductilitatea mbinrilor si care nu sunt luai in considerare in
normele actuale.
Lucrarea prezint studiile ntreprinse de autor in domeniul ductilitii locale a
structurilor din beton armat si a factorilor care contribuie la degradarea acesteia. In
cadrul metodei de proiectare la mai multe nivele de performan, parametrul cel mai
important l reprezint ductilitatea local a mbinrilor, exprimat de regul sub
forma capacitii de rotire. Intra-adevr,distrugerile suferite de structuriledin beton
sub aciunea ultimelor cutremure puternice, s-au datorat in mare msur avarierii
mbinrilor rigl-stlp ca urmare a ductilitii insuficiente. De asemenea, colapsul
unor cldiri s-a datorat din nou capacitii de rotire insuficiente. Ductilitatea local a
mbinrilor devine in acest fel elementul cheie pentru asigurarea unei comportri
corespunztoare la aciunea seismic. Dei oelul folosit in construcii este considerat
44
un material ductil, ductilitatea elementelor metalice nu este o calitate intrinsec a
acestora.
Pentru a putea prelua deformaiile plastice importante, proiectarea seismic se
bazeaz in mod curent pe ductilitate.
Noua metod folosete 3 nivele de performan, referitoare la satisfacerea condiiilor
de drift, drift remanent si capacitate de rotire:
- starea limit de serviciu (SLS)
- starea limit de avarie (SLD)
- starea limit ultima (SLU)
Pentru cele 3 nivele de performan autorul definete si intensitile seismice
aferente.
Pentru implementarea proiectrii bazate pe performan (bazat pe controlul
deplasrilor) in normele seismice actuale (bazate pe controlul forelor), autorul
introduce in premier factori de reducere asociai fiecrui nivel de performan (stare
limit), factori pe care ii denumete factori q pariali.
. Factorul de reducere q, ia in considerare doar efectul ductilitii in reducerea forelor
seismice. Structurile in cadre multietajate prezint insa o rezerv de capacitate
portant fa de rezistena de calcul, aceasta fiind definit ca o suprarezisten.
- capacitatea de redistribuie plastic a eforturilor n cazul structurilor ductile, datorit
plastificrii succesive a zonelor disipative;
- dimensionarea structurii din alte condiii dect rezistena la cutremur (rezisten n
gruparea fundamental de ncrcri sau limitarea deplasrilor relative de nivel la
starea limit de serviciu seismic);
- rezistena materialelor mai mare dect cea nominal (caracteristic).
In partea a doua s-au realizat mai multe studii de caz referitoare la conceptii noi de
consolidare a unor cladiri existente avand in vedere metoda de proiectare bazata pe
performanta la verificarea unei structuri existente.

6.2 Contribuii personale
Pe baza rezultatelor obinute in cadrul tezei de doctorat, se pot extrage mai multe
contribuii personale ale autorului, dup cum urmeaz:
a)- Realizarea unui studiu bibliografic cuprinztor privitor la istoria seismic a
ultimilor 100 de ani, cu evidenierea clar a deficienelor de proiectare si
execuie a structurilor in cadre din beton armat pentru fiecare perioad, deficiene
care au stat la baza producerii de pagube materiale si pierderi de viei omeneti.
Studiul este nsoit de istoria apariiei si dezvoltrii normelor de calcul seismic din
rile respective si de msurile care au fost luate dup fiecare cutremur. In lucrare se
prezint modalitatea practica de implementare a conceptului de performanta in
normele actuale, pentru expertizarea , verificarea si consolidarea cladirilor existente.
45
Justificarea in limitarea degradrilor din structura principala si din elementele de
nchidere sub aciunea unor cutremure frecvente. Din punct de vedere economic,
impunerea unor condiii severe pentru starea limita de serviciu asigura un nivel redus
de distrugeri in cazul acestor cutremure.
Unul din obiectivele proiectrii la mai multe nivele de performanta l constituie
optimizarea soluiilor, adic optimizarea valorilor caracteristicilor limita pentru
fiecare nivel de performanta.
b)- Dezvoltarea unei metode originale de calcul a structurilor in cadre din beton armat
pe baza a trei nivele de performan (sau stri limit): starea limit de serviciu (SLS),
starea limit de avarie (SLD) si starea limit ultim (SLU), cu precizarea
caracteristicilor limit corespunztoare fiecrei stri limit. Pentru implementarea
metodei in normele seismice actuale se introduce in premier aa numitul factor de
reducere q parial, corespunztor fiecrei stri limit.
c)- In evaluarea realista a comportarii structurilor supuse actiunii seismice trebuie
tinut seama de tipul de seism (rapid sau lent), tipul de sol de pe amplasament si de
caracteristicile structurii.
Tipul de sol al amplasamentul unei constructii poate influenta decisiv asupra
rezultatelor obtinute la analizarea structurii. O problema care se evidentiaza pe
suprafata insemnata a teritoriului Romaniei fiind aceea ca perioadele de colt sunt
reativ mari iar solul este de tip lut si loess.
d)- Deoarece din diverse cercetari s-a constatat ca pentru perioade de vibratie
(caracteristice modului fundamental) de circa 1,2 s. , acceleratiile la care este supusa
structura sunt mari, scoaterea structurii din zona T=1,2-1,6s. devine importanta si
astfel se prevad modalitati de realizare a acestui deziderat cum ar fi: rigidizarea
structurii, permiterea formarii de articulatii controlate, sau introducerea disipatorilor
de energie; cel mai folosit procedeu de control al formarii articulatiilor plastice fiind
calculul static neliniar de tip biografic.
e) In studierea procesului de formare a articulatiilor plastice este necesar ca in datele
de intrare pentru analiza structurii sa fie prevazute caracteristici cum ar fi factorul de
amortizare si factorul de comportament q. Apare ca firesc faptul ca un calcul de
evaluare al comportarii unei structuri trebuie sa fie iterativ.
f) - In urma unei analize static neliniare de tip push over se poate obtine un indice de
vulnerabilitate al structurii care este definit ca fiind o combinatie liniara a valorii de
performanta masurata tinand seama de articulatiile plastice ale componentelor.
Indicele V constituie o masura a vulnerabilitatii generale a constructiei si cu cat
valoarea acestuia este mai mare, performanta elementelor structurale este mai slaba.
La stabilirea gradului de performanta si asigurare la cutremur pentru lucrarile de
consolidare si restaurare a constructiilor mai vechi sau afectate de cutremur
46
trebuie avute in vedere trei criterii de baza si respectiv trei intensitati de cutremur, cu
legatura intre degradarile si avariile admise, pentru fiecare criteriu in parte.
g)-Normele aplicabile pentru cldiri protejate la riscul seismic asigura un
comportament normal al structurii de rezistenta pentru a proteja vieile oamenilor
de vatamari grave si cladirile de colaps.
Cu toate acestea, masurile de prevenire paraseismice, implic s se ia n considerare
si riscurile generate de echipamentele din interiorul cldirii. n cazul unui cutremur,
aceste elemente pot provoca rnirea ocupanilor sau pot mpiedica evacuarea lor. Ele
pot prezenta, de asemenea, un risc cu caracter agravant prin nsi natura lor (de
exemplu gaze i lichide toxice sau inflamabile). Raspunsul echipamentelor trebuie
verificat atunci cnd furnizeaz o funcie important n gestionarea crizelor post-
seismice (cazul facilitilor de urgen, spitale de exemplu) sau atunci cnd
distrugerea lor poteniala este de natur s afecteze un numr mare de persoane (cazul
cldirilor publice, coli, de exemplu).n ceea ce privete riscul seismic, echipamentele
interioare pot fi definite n trei categorii, n funcie de obiectivele pentru care sunt
utilizate:
-
Asigurarea siguranei oamenilor n cldiri. De exemplu, este necesar sa se
previna ca echipamentele grele sa provoace rni ocupanilor cldirii
devenind proiectile (cerina de stabilitate) i sa se evite accidentele (de
exemplu, incendiu declanat de o scurgere de gaz, contaminarea prin
scurgere de substane toxice);
-
Asigurarea continuitii serviciilor furnizate de ctre o instituie (asisten
spitaliceasc de exemplu) n timpul evenimentului sau, dup caz, pentru a
permite o revenire ct mai repede posibil la o situaiesatie satisfctoare;
-
Asigurarea integritii de proprieti n cldiri (protejarea investiiilor).



ANEXE. STUDII DE CAZ

Anexa A1 cuprinde mai multe planuri ale constructiei din strada Calderon nr.61,
Bucuresti, cat si rezultatele rularilor de pe calculator cu structura neconsolidata dar si
varianta consolidata si comparatii privind rezultatele obtinute.
Anexa A2 cuprinde studiul de caz pentru o constructie multietajata din strada Ion
Nistor nr.42 care s-a facut printr-o analiza static-neliniara de tip push-over.

A.1.Stabilirea principiilor si solutiilor de consolidare pentru constructiile din
fondul construit existent
- Pentru determinarea capacitatilor de rezistenta si deformatie se lucreaza cu valori
medii ale rezistentelor si deformatiilor specifice, astfel pentru ductilizarea structurilor
de zidarie sau cu schelet din beton armat si pereti de umplutura se considera valori
cuprinse intre 0,4-0,6 din rezistentele/ deformatiile medii.
47
Pentru identificarea comportarii antiseismice a constructiei existente s-a utilizat
programul de calcul ETABS si s-au parcurs urmatoarele etape obligatorii de calcul
structural:
- Definirea structurii :
1. Stabilirea unitatilor de masura;
2. Definirea sistemului de axe;
3. Definirea materialelor;
4. Definirea sectiunilor stalpilor si grinzilor:
o definirea stalpilor (pozitie si sectiune);
o definirea grinzilor (pozitie si sectiune);
5. Definirea placilor (pozitie si sectiune);
6. Definirea nodurilor (deplasate fata de centrul de masa);
7. Atribuirea diafragmelor infinit rigide la nivelul planseelor;
8. Atribuirea zonelor infinit rigide la nivelul planseelor;
9. Blocarea deplasarilor orizontale pentru nodurile de la nivelul
planseului de peste subsol.
- Definirea incarcarilor seismice :
10. Definirea cazurilor de incarcari gravitationale de calcul si de
lunga durata. Definirea cazurilor de incarcare seismica ;
11. Atribuirea incarcarilor gravitationale pe placi;
12. Definirea combinatiilor de incarcari;
13. Definirea elevatiilor prin nodurile master;
14. Atribuirea fortelor seismice in nodurile master;
15. Analiza numerica cvasi-statica (tip push-over);
16. Vizualizarea deplasarilor si determinarea deplasarilor maxime
(la varf);
17. Verificarea driftului (deplasarile relative de nivel);
18. Modificarea iterativa a sectiunilor de stalpi si grinzi pana la
satisfacerea conditiei de drift.











48
BIBLIOGRAFIE

1. Agent R. : Expertizarea si punerea in siguranta a cladirilor existente afectate de cutremure,
Bucuresti, Ed. Fast Print, 1998.
2. Agent R., Georgescu Dr., Postelnicu T. : Consolidarea unei structuri din beton armat cu
elemente metalice , Bucuresti, Buletinul AICPS, nr.2-3/1993.
3. Agent R. : Concluzii si propuneri rezultate din activitatea de punere in siguranta a cladirilor
existente din Bucuresti, Buletinul AICPS, nr. 1/1996.
4. A l d e a A. , A r i o n C. , V a c a r e a n u R. , L u n g u D. Evaluarea vulnerabilitatii la cutremur
a cladirilor.Metode de calcul si prioritati de consolidare , Buletin AICPS nr. 1/2003, pag 14-25.
5. Aribert J.M., Dubina, D., Grecea D., Dinu F., : Parametrical study on a new method for q
factor Evaluation, International Conference on Behaviour of Steel Structures in Seismic Areas
STESSA 97, Kioto, Japan, 3-8 August, 1997.
6. Balan St., Cristescu V. si altii : Cutremurul de pamant din Romania de la 4 martie 1977,
Bucuresti, Ed. Academiei, 1982.
7. C h o p r a A. K. Dynamics of structures. Theory and applications to earthquake engineering,
Englewood Cliffs, N.J. Pretience Hall, 1995.
8. C o m b e s c u r e D. Modlisation des structures de gnie civil sous chargement sismique laide de
CASTEM 2000, Rapport CEA-DEMT/EMSI/RT/01-008, 2001.
9. Cismigiu Al. : Dupa cutremurul moldavic din 4 Martie 1977. Noi tipuri de structuri
antiseismice, Arhitectura, nr. 4/1977.
10. Dinu F. Contributii la studiul comportarii structurilor metalice in cadre multietajate cu
noduri semirigide, Teza de doctorat, Universitatea Politehnica din Timisoara, Facultatea de
Constructii si Arhitectura, 2004.
11. Dumitrescu D., Postelnicu T. : Precizari privind notiunea de ductilitate a structurilor din
beton armat in regiuni seismice, Constructii, nr. 1/1979.
12. Eftimie F. Contributii la analiza ductilizarii structurilor inalte, , Teza de doctorat, Academia
Tehnica Militara, Bucuresti, 2010.
13. G i n j u S. Contributii la analiza numerica neliniara a structurilor industriale tinand cont de efectul
amortizarii si degradarea structurala, Teza de doctorat, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti,
2004.
14. G u l k a n P., S o z e n M. A. Inelastic Responses of Reinforced Concrete Structures to Earthquake
Motions, Journal of the American Concrete Inst., 71(12), 604-10, 1974.
15. I e r e m i a M., S i d o r e n c o E., G i n j u S. Analiza numerica neliniara a structurilor,vol II
Modelarea raspunsului structural, Ed. Conspress, Bucuresti, 2005.
16. Ieremia M., Coman O., Tarhon C., Mustata V. : Raspunsul seismic al unor structuri de
rezistenta prin modelarea numerica neliniara, Conferinta Nationala de Elemente Finite si de
Frontiera , ELFIN 4, Sectia II, lucr. Nr.22, Universitatea Tehnica Cluj Napoca, 1991
17. Ieremia M., : Analiza numerica neliniara a structurilor, vol.I, cap.1, Conpress Bucuresti,
2004, ISBN 973-7797-36-1
18. Ifrim, M. : Analiza dinamica a structurilor si inginerie seismica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1973.
19. Lungu D., Ghiocel D. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1982.
20. Manolache A., Ieremia M.,: Proiectarea bazata pe performanta. Consolidarea cladirilor
vulnerabile seismic., Buletinul AGIR nr.4, octombrie-decembrie, 2010.
21. Mironescu, M. si altii : Evaluari calitative ale constructiilor existente, cu determinarea
gradului de asigurare pentru actiuni seismice, Buletinul AICPS, nr. 4/1992.
22. V e l e t s o s A. S., N e w m a r k N. M., Effects on inelastic behavior on the response of simple
system to earthquake motions, Proceedings of the 2nd World Conference on Earthquake Engineering,
Japan, 895-912, 1960.
23. N i c a - U d a n g i u G. R. Studiu de caz privind analiza modala a structurii de rezistenta a blocului
Scala Bucuresti, Referat doctorat, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Martie 2007.
49
24. P o p a T. Consideratii privind metodele de calcul la torsiune a cladirilor, Constructii, nr. 2,
2000, pag 16-20.
25. Paulay T. si Priestley M.: Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings
J.Wiley & Sons, 1992.
26. Pretorian A., Vierescu R., Stoica D.: Structuri din beton armat. Metodologia dinamica de
analizare a comportarii antiseismice a constructiilor existente. Buletinul AICPS, nr.2/1992.
27. Titaru E., Capatana D.: Concepte si metode privind elaborarea expertizelor antiseismice si
stabilirea solutiilor de principiu de interventie pentru constructii existente . Raport general la a
XVI-a Conferinta pentru Beton, Brasov, 28-30 iunie 1994, vol.2.
28. T o b a S. Consideratii asupra ductilitatii cadrelor din beton armat, Referat doctorat: Concepte
moderne de elasticitate, plasticitate si element finit, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti,
14.02.2008.
29. T u l e i E., C r e t u D., T o p a N., Controlul performantelor unei structuri metalice multietajate
supuse la actiuni seismice, A 3-a Conferinta Nationala de Inginerie Seismica, Universitatea Tehnica de
Constructii Bucuresti, 09.12.2005.
30. Utza-Baicoianu S Consideratii si propuneri privind prescriptiile tehnice si reglementari legale
, specifice constructiilor existente . Buletinul AICPS, nr. 1-2/1997.
31. Voiculescu E. Evaluarea comportarii structurilor la actiunea seismica utilizand proiectarea
bazata pe performanta, Teza de doctorat, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti,
2010.
32. Panagiotakos,T.B.,Fardis.M.N., Deformation-controlled seismic design of R/C buildings,
Journal of Earthquake Engineering, 1999.
33. Vamvatsikos, D., Cornell, C.A., Incremental dynamic analysis, Earthquake Engng. Struct. Dyn.,
John Willey & Sons Ltd., 2002.
34. Thomas Paulay, Hugo Bachman,Konrad Moser :Proiectarea structurilor de beton armat la
actiuni seimice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997.
35. Alessandro Dazio: Capacit portante des constructions en bton, Cours SGEB Beton, 2005.
36. Vasani, P.C. and Bhumika B. Mehta, Ductility Requirements for Buildings, Cours Applied
Mechanics Department, L.D. College of Engineering, Ahmedabad.
37. Park, R., Paulay, T., Reinforced Concrete Structures, John Willey & Sons, New York, 1975.
38. Patrick Paultre, Analyse statique equivalente, CNBC, 1995.
39. Fajfar, P., Capacity Spectrum Method Based on Inelastic Demand Spectra, Earhquake
Engineering and Structural Dynamics, Vol. 28, 1999.
40. ATC 40, Seismic evaluation and retrofit of existing concrete buildings, 1996
41. CR 0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii, B.C. nr. 2/2006
42. CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat, B.C.
nr. 4/2006
43. CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, B.C. nr. 11/2006
44. ETABS - Integrated Building Design Software
45. FEMA 273, NEHRP guidelines for the seismic rehabilitation of buidings; FEMA 274,
Commentary, Washington (DC), Federal Emergency Management Agency, 1996.
46. FEMA 356, Prestandard and commentary for the seismic rehabilitation of buildings,
Washington, D.C., Federal Emergency Management Agency, 2000.
47. FEMA 450, Prestandard and commentary for the seismic design of buildings, Washington,
D.C., Federal Emergency Management Agency, 2003.
48. GP 014-1997 Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la aciuni seismice n cazul
fundrii directe, B.C. nr. 12/1998
49. GP 080-2003 Ghid privind proiectarea i execuia consolidrii prin precomprimare a
structurilor din beton armat i din zidrie, B.C. nr. 1/2004
50. GT 045-2002 Ghid pentru expertizarea tehnic a cldirilor de locuit amplasate n zona
seismic A i stabilirea soluiilor cadru de intervenie (consolidare) pentru asigurarea
cerinelor de rezisten i stabilitate, executate pe baza proiectelor tip nr. 944 i 1400, S+P+3E
panouri mari prefabricate, elaborate de IPCT, B.C. nr. 10/2004
50
51. GT 047-2002 Ghid pentru expertizarea tehnic a cldirilor de locuit amplasate n zona
seismic A i stabilirea soluiilor cadru de intervenie (consolidare) pentru asigurarea
cerinelor de rezisten i stabilitate, executate pe baza proiectelor tip T320, S+P+4E i seriile
T835, T836, S+P+8E, B.C. nr. 17-18/2004
52. ME 003-2007 Metodologie privind investigarea de urgen a siguranei post seism a cldirilor
i stabilirea soluiilor cadru de intervenie, M. Of., p. I, nr. 562 bis, 16.08.2007
53. MP007-1999 Metodologie de investigare a zidriilor, B.C., nr. 8/2000
54. NP 057-2002 Normativ privind proiectarea cldirilor de locuine, B.C. nr. 9/2003
55. NP 007-1997 Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat, B.C. nr. 10/1997
56. NP 093-2003 Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vrste diferite i a
conectorilor pentru lucrri de cmuieli i suprabetonri, B.C. nr. 2/2004
57. P 100-1/2006 Cod de proiectare seismic - Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri,
M. Of., p. I, nr. 850/11.12.2007
58. P 100-3/2008 Cod de proiectare seismic, Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea seismic
a cldirilor existente, M. Of., p. I, nr. 647 bis/1.10.2009
59. RRS 1-1994 Regulament privind metodologia de inventariere a construciilor tip cldire din
fondul construit existent din punct de vedere al riscului seismic, B.C. nr. 6/1995
60. SEAOC Vision 2000, Performance based seismic engineering of buildings, vols. I, II
Conceptual framework, Sacramento (CA), Structural Engineers Association of California.
61. SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectrii structurilor
62. SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale,
greuti specifice, greuti proprii, ncrcri utile pentru construcii
63. SR EN 1991-1-7:2007 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-7: Aciuni generale
Aciuni accidentale
64. SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri
65. SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oel. Partea 1-1: Reguli generale
i reguli pentru cldiri
66. SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli
generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat
67. SR EN 1996-2:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare,
alegere materiale i execuie zidrie
68. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
69. SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur. Partea
1: Reguli generale, aciuni seismice i reguli pentru cldiri
70. SR EN 1998-3:2005 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur. Partea
3: Evaluarea i consolidarea construciilor
71. SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistena la cutremur. Partea
5: Fundaii, structuri de susinere i aspecte geotehnice