VASILE TALPO

STUDIU INTRODUCTIV
n Legea, Istoria i Poezia VECHIULUI TESTAMENT

PSALMII
Psalmi trateaz despre cile felurite de laud i rugciune aduse Domnului, slvirea prin nigciune;

PSALTIREA CARTEA SLVIRII LUI DUMNEZEU Cea de-a doua carte din grupul crilor poetice in canonul protestant este Cartea Psalmilor, supranumit i "Psaltirea", cea mai extins i una dintre cele mai de seam cri din cuprinsul Sfintelor Scripturi. In canonul evreiesc Psalmii reprezint prima parte din colecia "Ketubim" (Scrierile). Datorit importanei acesteia i a poziiei pe care o ocup in cuprinsul scrierilor sfinte, numele ei a fost acordat intregii diviziuni (Luca 24:44), aceasta fiind i Cartea de imnuri religioase a poporului evreu. Importana ei a fost marcat din plin i in alte naiuni in care Biblia a fost tradus. in limba roman Psalmii a fost cartea cea mai tradus din interaga Biblie i a fost apreciat i citit de ctre toi credincioii de toate confesiunile. Nicolae Iorga obinuia s spun c "poporul roman s-a nscut in tinda Bisericii, iar abecedarul pe care a invat s citeasc a fost "Psaltirea". Aa cum afirm Jensen: Cineva, vorbind despre intreaga Biblie ca despre "Templul adevrului" i despre diferitele cri ca diferite sli ale templului, a numit Psalmii "camera de muzic" "... Aici Duhul Sfant atinge fiecare coard sensibil a naturii umane: de la notele joase ale vaietelor umane din Psalmul 51, pan la notele inalte ale exaltrii din Psalmul 24... din cele 283 de pasaje citate din Vechiul Testament in Noul Testament, 116 sunt din cartea Psalmilor ,22 Aceeai importan este acordat i astzi Psalmilor in bisericile cretine. Cele mai frumoase imnuri din bisericile protestante sunt Psalmii versificai i

pui pe melodii sublime. Iar cartea cea mai citit in intalnirile devoionale din bisericile evanghelice i "Cartea de rugciune" a acestor biserici rmane cartea Psalmilor, pe care muli credincioi au invat s se roage. Aceast carte este de o inestimabil valoare spiritual. 2.1. TITLUL CRII in originalul ebraic numele crii vine de la cuvantul trVnri /Tehilim/ insemnand "laudele" sau "slvirile". Din aceeai rdcin vine i cuvantul "Haleluia", care este o expresie consacrat de slvire. Cartea in sine se numete 22 Jensen, p. 272. in original Dvnil "ID/Seifor Tehilim/, "Cartea slvirilor", "Cartea cantrilor de slav". Faptul c aceast carte incepe cu Dumnezeu binecuvantand omul i sfarete cu omul binecuvantandu-L pe Dumnezeu este cat se poate de concludent privind natura i coninutul acestei minunate cri. . in Septuaginta titlul crii este Psalmoi /Psalmoi/, de unde avem numirea de Psalmi in limba latin i roman, cat i cuvantul bisericesc de Psaltire pentru colecia Psalmilor. Unii dintre psalmi poart numirea individual de "YiDTQ /Mizmor/, adic "Psalm" sau "Cantare", mai ales cei 57 de psalmi care se cantau cu acompaniament de instrumente. Potrivit cu aceast terminologie, colecia Psalmilor este cartea care conine acele cantri inspirate ce constituiau vrsarea inimii umane credincioase inaintea lui Dumnezeu in slvire, bucurie, lamentare, implorare i mrturie a Domnului sub inspiraia i cluzirea Duhului Sfant. Cartea Psalmilor a fost dintotdeauna considerat ca "Inima Bibliei". in canonul evreiesc ocupa primul loc in seciunea scrierilor sfinte, iar in canonul protestant este plasat in inima Sfintei Scripturi, parc potrivit cu importana acordat. 2.2. AUTORUL Popular, cartea Psalmilor este numit i "Psalmii lui David", aceasta deoarece muli din psalmii din Sfanta Scriptur au fost intr-adevr compui i cantai de ctre impratul David, profet i mare cantre in poporul lui Dumnezeu. Psalmii ins au fost scrii de mai muli autori, dup cum urmeaz : - 73 de psalmi au fost scrii de ctre David, fapt atestat de insui textul acestora in original. Se tie, de altfel, c David a fost un dulce cantre in Israel (2Sam. 23:1); - 10 psalmi au fost scrii de ctre fiii lui Core, unul din cantreii cetelor de la templu insrcinai cu laudele Domnului; - 12 aparin lui Asaf, un alt vestit cantre din cetele de la templu; - 2 psalmi au fost scrii de ctre Solomon, imprat deosebit de cult i inelept; - unul a fost scris de cantreul Etan;

- unul de cantreul Heman i - unul a fost scris de robul Domnului, Moise. Toi acetia insumeaz numrul de 100 de psalmi, care sunt atribuii autorilor amintii mai sus prin remarca textual a fiecruia din aceti psalmi. Restul de 50 de psalmi apar ca fiind anonimi in textul masoretic, ins sunt evidene certe in favoarea opiniei c i unii dintre acetia au fost scrii tot de ctre David. Exemplu: Psalmul 2 este atribuit lui David in Fapte 4:25; Psalmul 95 este atribuit lui David in Evrei 4:7. Aa cum observ Jensen, comparand textul din Psalmul 105:1-15 cu 1 Cronici 16:8-22 i Psalmul 96 cu 1 Cronici 16:23-33 ne putem convinge cu uurin c David este autorul acestor Psalmi.23 23 Jensen, p. 274. Trebuie reinut faptul c in Septuaginta mai sunt inc 15 psalmi atribuii lui )avid, care in textul masoretic sunt anonimi.24 2.3. CADRUL CRII PSALMI Considerand cadrul crii, avem, desigur, de-a face cu data scrierii salinilor. Nici o alt carte din Biblie nu are atat de muli scriitori diferii i nu : extinde pe o aa de lung perioad de timp ca aceast carte a Psalmilor, impui scrierii Psalmilor se identific cu timpul diferiilor autori, Psalmii fiind origine cantri sau poeme individuale, care apoi au fost adunate in mici ilecii i in final au format colecia Psalmilor din Sfanta Scriptur. Perioada crii Psalmilor se extinde intre anii cea. 1400-500 i.Hr. Cel mai chi pare s fie psalmul 90, un psalm al lui Moise care provine din timpul Iui oise (cea. 1400i.Hr.). Cei mai muli psalmi au fost scrii intre anii 1000-931 hr., perioada monarhiei infloritoare a Israelului sub David i Solomon. Psalul 137 pare s fi fost scris in jurul sau dup anul 722 in timpul exilului, iar :almul 126 in jurul anului 450 i.Hr. in perioada restaurrii. Avand in vedere faptul c inc pe vremea lui Ezra i Neemia in perioada staurrii s-a format Canonul Vechiului Testament in care a fost inclus fr ci o discuie cartea Psalmilor, inseamn c inainte de aceast perioad cei 150 psalmi au fost adunai in colecia numit Cartea Psalmilor sau Psaltirea . in ce privete cadrul geografic, acesta este specific fiecrui poem in parte, lentificandu-se cu cadrul i

condiiile in. care s-a aflat autorul in momentul "pectiv. Unii psalmi evoc inchinciunea in casa Domnului; alii, imprejurri infruntare a vrjmailor i izbvire a psalmistului prin puterea Domnului. De o importan crucial in stabilirea cadrului specific al fiecrui psalm este titlul psalmului. Se poate observa c muli dintre psalmi dispun de un titlu. :este titluri sunt foarte vechi, deoarece apar i in traducerea Septuaginta XX) i au mai multe roluri: - unele redau numele autorului (ex.: "Un psalm al lui David"); - unele titluri conin i indicii privind tonul i felul muzicii pe care s fie htate (ex.: "De cantat in felul cantecelor de jale"); - unele titluri arat i cui este dedicat poemul respectiv (ex.: "Ctre mai rele cantreilor"); - unele titluri indic i caracterul psalmilor pe care-i reprezint (ex.: Psalmul 81,86); - unele titluri indic i perioada istoric, timpul cand psalmul a fost scris .:Psalmul 59 i 142). Dac pentru cei din timpurile biblice aceste titluri artau cand trebuie s fie osit psalmul in inchinciune i cum s fie cantat, pentru cei de astzi titlurile it la tlmcirea psalmilor i la inelegerea semnificaiei lor profunde. In ceea ce privete numrul psalmilor, trebuie precizat c in ebraic (textul soretic) sunt 150 de psalmi. Sulurile de la Marea Moart dein 151 de psalmi, imul dintre acetia nu apare in Biblia ebraic. in LXX i apoi in Vulgata he Criswell Study Bible, p. 640. Psalmii 9 i 10 sunt pui intr-unui singur, ca i 114 i 115, iar Psalmii 116 i 147 sunt divizai fiecare in dou. Din aceste motive unele versiuni biblice au 150 psalmi, pe cand altele 151. 2.4. TEMA CRII I CLASIFICAREA PSALMILOR Cu toate c, aa cum le este numele, poemele ce constituie frumoasa carte a Psalmilor sunt "Tehilim", "laudele", i aceasta ar putea fi considerat tema general a intregii cri:"Laudele aduse lui Dumnezeu", trebuie totui remarcat c anumii psalmi au teme diferite. Se observ i faptul c exist grupuri de psalmi in care sunt tratate anumite teme. De aceea, s-a incercat clasificarea psalmilor in mai

multe feluri, dup temele care sunt tratate in Psalmii respectivi. Nu trebuie uitat faptul c diferite categorii de psalmi nu se difereniaz in mod absolut, iar unele poeme fac parte din mai multe categorii. Poate cea mai simpl i cea mai concludent imprire a psalmilor in raport cu tema acestora este cea fcut de Criswell Bible Study, astfel:25 - Psalmi de pocin (Ps. 6, 32, 38, 51, 102, 130, 143). - Psalmi de slvire; Halelul mare i Halelul mic (113-118 i 115-118). - Psalmi care invoc rul asupra vrjmailor psalmistului (35, 52, 58, 59, 69, 79,83, 109,137, 140). - Cantrile treptelor (120-134). - Psalmi mesianici (2, 8, 16, 22, 23, 24, 40, 41, 45, 68, 69, 72, 89, 96, 98, 102, 110, 118, 132). Jensen clasific Psalmii in zece categorii, menionand: Psalmi didactici, istorici, psalmi de slvire, de pocin, de implorare, de mulumire, mesianici, psalmi care vorbesc despre natur, psalmii pelerinilor sau ai treptelor i psalmii blesteme.26 O clasificare a psalmilor dup tema acestora, ins mai amnunit, poate fi urmtoarea: (1) Psalmi Mesinici, care-L prezint pe Hristos: - ca rege: 2, 45, 72, 110, 132; - ca rob al suferinei: 22, 41, 55, 69; - ca Domn inviat: 16; - ca Domn inlat: 68. (2) Psalmi despre om: - despre inlarea sa: 8; - despre pctoenia sa: 10, 14, 36, 55, 59. (3) Psalmi ce prezint situaia lumii i a celor ri: - cei ri in contrast cu cei buni: 1, 4, 5; - anunarea pedepsei impotriva celor ri: 10; - prosperitatea celor ri: 37, 73; - soarta celor ri: 9, 11; - increderea in bogii: 49. 2SCriswell Study Bible, p. 640. 25 Jensen, pp. 175, 176. (4) Psalmi ai experienelor religioase: - pocin i iertare 25, 32, 38, 51, 130; - convertire: 40; - consacrare: 116; - de incredere: 3, 16, 20, 23, 27, 31, 34, 42, 61, 62, 91, 121; - de invtur : 25;

- de aspiraie: 42, 63, 143; - de slvire: 96, 98, 100, 103, 107, 136, 145, 148, 149, 150; - de inchinciune: 43, 84, 100, 122, 132; - de intristare, mahnire: 6, 13, 22, 69, 88, 102; - de btranee: 71; - despre vanitatea vieii: 39, 49, 90; - despre familie: 127; - despre dorul de cas: 137. (5) Psalmi despre casa Domnului (Biseric): - sigurana ei: 46; - unitatea ei: 133; - dragostea pentru ea: 84, 122; - gloria ei: 48, 887. (6) Psalmi ai Cuvantului lui Dumnezeu: 19, 119. (7) Psalmi ai misiunii: 67, 72, 96, 98. (8) Psalmi privind datoria conductorilor: 82, 101. (9) Psalmi ai atributelor divine: -inelepciune, maiestate i putere: 19,29,62,66,89,93 97 99 118,147; - milostivire: 32, 85, 136; - omnitiin: 139; - omniprezen creatoare: 33, 89, 104. (10) Psalmi ai experienei israeliilor: - necredin: 78; - dezolare i mizerie: 79, 80; - alunecare: 81; - providen divin: 105, 106, 114. Se poate observa c in cartea Psalmilor este prezentat o palet larg, o -nare varietate de teme. Aici poate fi intalnit intreaga gam de sunete ale btilor i zbuciumrilor inimii umane sub atingerea Duhului Sfant al Iui Dumnezeu: de la extazul bucuriei pan la delirul durerii. Psalmii cuprind simmintele inimii umane in legtur cu cele mai variate elemente ale tririi; de la Templul lui Dumnezeu pan la casa omului, de la campul de lupt la sigurana jatnei linitite, de la tabra de deportai la vatra cald a familiei. Psalmii cuprind intregul irag al experienelor umane in raport cu Dumnezeu, cu semenii i cu sine. 2.5. PARTICULARITI STILISTICE sunt adevrate poeme, rugciuni sau cantri scrise in form poetic. Dei stilul poetic este deosebit de frecvent i in celelate cri ale Scripturii (Cartea Iov i Proverbe, precum i multe din scrierile profetice abund in stilul poetic), Psalmii constituie cea mai insemnat seciune poetic compact in Biblie. Toate formele literare ale stilului poetic evreiesc sunt tributare ideei ce trebuie exprimat,

deoarece comunicarea cuvantului sau a adevrului era sarcina primordial a scriitorului inspirat. De o mare importan este ritmul accentelor in versul sau randul intai al poeziei. Cel mai comun ritm de accentuare este de trei pe trei.27 Ex. Ps. 26:2. Cerceteaz-m, Doamne, incearc-m Testeaz-mi inima mea i mintea. Exist ins i ritm de accentuare de tipul doi, trei, patru i mai multe accente pe linie in diferite combinaii. Ex. Ps.27 uzeaz de ritmul de accentuare trei pe doi, favorit pentru elegii De cine s m tem?" (Ps. 27:1). Ritmul de accentuare adaug mult la operativitatea i precizia interpretrii psalmului. Caracteristica fundamental a poeticii evreieti este, desigur, paralelismul de idei potrivit cruia in linia a doua a formaiunii este reluat ideea exprimat in prima linie. Cele mai obinuite formaiuni sunt dubletele, cele formate din dou randuri, ins in cartea Psalmilor pot fi intalnite i formaii compuse din trei randuri (triplete) sau din patru randuri (quartete) etc. in toate aceste cazuri ideea exprimat in urmtoarele linii fie c reafirm ceea ce s-a spus in prima, fie c dezvolt coninutul precizand alte detalii, imbogind efectul i conducand spre un punct culminant al ideei exprimate. Cateva exemple vor fi concludente. Nu ne face dup pcatele noastre, nu ne pedepsete dup frdelegile noastre (Ps. 103:10) in cea de-a doua linie se repet cu alte cuvinte ce s-a spus in prima. In asemenea cazuri ideea este exprimat pe baz de sinonimie, i se cheam "paralelism sinonimic". Sunt i cazuri de sinonimie cand in linia a doua i in urmtoarea gandul este dus mai departe, spre un punct culminant. Raurile vuiesc vuiesc, Doamne, raurile vuiesc tare vuiesc tare, raurile se umfl cu puterese umfl cu putere (Ps. 93:3). Domnul este lang toi cei ce-L cheam cei ce-L cheam, Lang cei ce-L cheam cu toat inima (Ps. 145:18). Alte cazuri de formaiuni poetice uzeaz de aa-numitul "paralelism antitetic", atunci cand ideile exprimate in cele dou randuri sunt in antitez, evideniind astfel i mai pregnant ideea ce trebuie exprimat: Cel ru ia cu imprumut i nu d inapoi; dar cel neprihnit este milos i d" (Ps. 37:21). Pe lang sinonimii i antiteze exist i un sistem de paralelism numit "paralelism sintetic sau constructiv", in care gandul exprimat in prima linie inainteaz spre punctul culminant in urmtoarele rspunzand la intrebarea sau problema ridicat in primul (Ex. Ps. 35:10). 27 cf.Derek Kidner, Tyndale Old Testament Commentahes, Psalms 1-72 (London:

Inter-Varsity Press, 1973), pp. 1 -3. Toate oasele mele vor zice: Doamne, cine poate ca Tine s scape pe cel nenorocit de unul mai tare decat el, pe cel nenorocit i srac de cel ce-1 jefuiete? Muli dintre psalmi sunt adevrate capodopere ale poeziei evreieti deosebit de fascinante. Coninutul lor este nu numai inspirat, ci i aezat cu talc in forme de o deosebit frumusee. Spre exemplu, Ps. 119 al crui autor se consider c r fi fost Ezra; cele 176 de versete sunt grupate in 22 de formaiuni a cate 8 ersete fiecare, iar fiecare verset din aceeai grup incepe cu aceeai consoan din alfabetul ebraic (care are 22 de consoane), in form de acrostih. Psalmul :onst din 22 de serii de octete in acrostih. Este adevrat c prin traducere se pierde o insemnat parte a frumuseii i loate chiar sensul coninutului acestor poeme. Ins cercettorul atent care va tudia aceste forme in original va beneficia de deosebita bogie de frumusee i dei aezate in coninutul psalmilor prin inspiraia Duhului Sfant i transmise )rin intermediul elementelor stilului poetic evreiesc. inainte de a trece la prezentarea coninutului sumar al crii i al unor psalmi nai este necesar menionarea expres a psalmilor mesianici i un cuvant Bespre felul cum trebuie privii psalmii ce conin blesteme asupra vrjmailor. 2.6. PSALMI MESIANICI f l! Aa cum menioneaz Halley: "Muli Psalmi care au fost scrii cu o mie de ni inainte de Domnul Isus conin referine la Hristos, care sunt in intregime de eaplicat la vreo alt persoan din istoria omenirii/'28 De aceea, este deosebit de mportant s se observe felul in care diferiii psalmi mesianici l-au prezentat pe flomnul Isus, Mantuitorul. Aa cum afirm i Halley, cei mai clari Psalmi iesianici sunt:29 Psalmul 2: Arat divinitatea i domnia universal a lui Mesia. Psalmul 8: Prin Mesia, omul devine domn al creaiei. Psalmul 16: Prezint invierea lui Mesia din mori. Psalmul 22: Prezint suferinele Unsului. Psalmul 45: Prezint Mireasa regeasc i tronul lui Mesia. Psalmul 89: Arat jurmantul lui Dumnezeu cu privire la domnia etern a |egelui Mesia. Psalmul 110: Mesia este regele i preotul etern al poporului Su. Psalmul 118: Prezint pe Mesia respins de propriul Su popor, dar apoi pus capul unghiului. Psalmul 132: Prezint pe motenitorul etern al tronului lui David. Citind cu atenie toi psalmii mesianici, se poate observa c in ei este jrezentat portretul complet al lui Mesia: El este Dumnezeu adevrat, care are Iceeai fiin cu Tatl, om adevrat, om al suferinei i respins de propriul |opor, biruitor i inviat din mori, preot, precum i Domn al Domnilor i

Halley's Bible Handbook, p. 250. 1 Ibidem. imprat al imprailor. Psalmii abund in prezentarea lui Mesia ca rege i a impriei Sale slvite. >.7. PSALMI IN CARE SE ROSTESC BLESTEME ASUPRA VRJMAILOR Oricare cititor care se va indeletnici cu studierea frumoaselor poeme din cartea Psalmilor va putea observa, urmrind frecvena cuvintelor specifice, c ideile de baz exprimate in aceast carte sunt: incredere in Dumnezeu, bucuria in Domnul i indurarea lui Dumnezeu. Dac toate acestea incant urechea i alin sufletul cititorului inlandu -1 tot mai aproape de Domnul, nu pot fi trecute cu vederea nici acele pri din unii Psalmi ca: 35, 52, 58, 59, 69, 83, 109, 137, 140, care conin blesteme, lsandu-1 pe cititor uimit i umplandu-1 de groaz. Pe bun dreptate, cititorul ii pune intrebarea: cum pot fi acceptate in Cuvantul lui Dumnezeu asemenea cuvinte i asemenea blesteme? Cu ce gand trebuie s se apropie credinciosul nou- testamental de astfel de pasaje din Scripturi? Mai intai trebuie reinut, aa cum bine menioneaz Halley, c aceste exprimri "nu sunt pronunarea divin a maniei lui Dumnezeu asupra celor ri, ci sunt implorri ale unui om pentru rzbunare asupra vrjmailor si, in deplin opoziie cu invtura Domnului Isus c trebuie s ne iubim vrjmaii." Apoi, trebuie considerat faptul c acestea sunt exprimri vechi-testamentare, care evideniaz o gandire diferit de cea a Noului Testament i o faz inferioar a revelaiei progresive. Epoca i cadrul acestor rostiri trebuie luate in considerare. Gleason L. Archer afirm: Este important s se rein c inainte de prima venire a lui Hristos, singura cale tangibil in care adevrul Scripturii putea fi dovedit observatorilor umani a fost prin testul pragmatic al dezastrului care venea asupra celor greii i a scprii asigurat celor ce se ineau de adevr. Cat vreme cei ri continuau s fie triumftori, prosperitatea lor pare s fi respins sfinenia i suveranitatea Dumnezeului lui Israel. Un credincios evreu in timpul Vechiului Testament..., identificandu-se total cu cauza lui Dumnezeu, nu putea decat s considere pe vrjmaii lui Dumnezeu ca fiind propriii dumani i s-I cear lui Dumnezeu s-i apere onoarea Sa i s-i justifice propria neprihnire trimiand distrugerea acelor ce tgduiau suveranitatea i legea Sa.31 Toate aceste afirmaii trebuie privite in lumina cadrului Vechiului Testament, cand scopul lui Dumnezeu a fost s-i menin o naiune pregtind calea venirii lui Cristos. La acele niveluri anterioare ale revelaiei, Dumnezeu a lucrat

cu natura uman deczut aa cum era. Revelalia deplin in Domnul Isus ^ Idem, p. 257. Gleason L. Archer, A Survey ofOld Testament Introduction (Chicago: Moody, 1964), p. 437. prezentat in Noul Testament dovedete felul in care dorete Dumnezeu s se poarte credincioii Si fa de vrjmaii lor in dragoste dup pilda Domnului Isus. Chemarea Noului Testament in baza invturii Domnului Isus este: "binecuvantai pe cei ce v prigonesc, binecuvantai i nu blestemai. Cci la aceasta ai fost chemai s motenii binecuvantarea" (Romani 12:4; lPet. 3:9). 2.8. SCHEMA I CONINUTUL SUMAR AL CRII Cartea Psalmilor a fost imprit in cinci pri mari. Asemnarea, probabil intampltoare, a coninutului din cele cinci cri a psalmilor cu coninutul din cele cinci cri ale lui Moise a condus pe unii cercettori la ideea unei analogii cu Pentateuhul lui Moise. Astfel, cartea Psalmilor a fost numit "Pentateuhul lui David". De aceea, fiecare seciune a fost numit dup numele corespunztoare ale crilor din Pentateuh. (1) Cartea I-a: Psalmii 1-41; Psalmii Genesei, in care subiectul predominant este omul, conin psalmii de adorare i inchinare fa de Domnul. (2) Cartea a-II-a: Psalmii 42-72; Psalmii Exodului conin mai ales cantece de eliberare. Psalmii din aceast carte scot in eviden inchinarea in uimire a credinciosului salvat. (3) Cartea a -IlI-a: Psalmii 73-89; Psalmii levitici, in care coninutul este mai ales asociat cu inchinarea i slujirea la templu. Sunt psalmi de inchinare neintrerupt. (4) Cartea a-IV-a: Psalmii 90-106; Psalmi paraleli cu cartea Numeri, care au coninutul asociat cu peregrinrile Israeliilor prin pustiu. Psalmi de inchinare cu supunere. (5) Cartea aV-a: Psalmii 107-150; Psalmii deuteronomici, al cror coninut se ocup cu Legea Domnului i cu ara Fgduinei, sunt numii i psalmi de inchinare deplin. Fiecare din primele patru cri se incheie cu o scurt doxologie, in timp ce cartea a V-a se incheie cu Psalmul 150, care este el insui o doxologie strlucit la incheierea intregii cri a psalmilor. inand cont de toate aceste precizri, cercettorul va trebui s urmreasc tema specific a fiecrui psalm, considerand totodat atat categoria cat i cartea din care psalmul respectiv face parte. Psaltirea a fost supranumit i "Cartea tuturor timpurilor i tuturor oamenilor". In acelai timp ea este i cartea care se ocup cu Legea lui Dumnezeu i dezvluie i planul Su de mantuire avandu-1 in centrul ei pe Domnul Isus, centrul revelaiei i lucrarea Sa de mantuire.

Apropierea cu reveren de aceast carte in spiritul lui Cristos va oferi oricrei persoane privilegiul unor mari beneficii spirituale. in continuare, va fi prezentat in sumar coninutul psalmilor. Pentru a sugera felul in care trebuie studiat ficare psalm, potrivit cu tema i imprejurarea in care a fost scris, unii dintre acetia vor fi prezentai mai detaliat. 2.8.1. CONINUTUL SUMAR AL PSALMILOR. CARTEA I-a (Psalmii 1-41) Psalmul 1 - Alternativele vieii Psalmul intai este considerat de ctre muli interprei ca o introducere formal la intreaga colecie a Psalmilor.32 in acest psalm sunt intalnite acele ganduri pe care intr-un fel sau altul le intalnim la ceilali Psalmi, ca: fericirea i nefericirea, cei ri i cei neprihnii. Psalmul prezint cele dou moduri de via posibile pe pmant. I. Trirea cu Dumnezeu in neprihnire (v.1-3) 1. Const in indeprtarea de pcat (v. 1). 2. Const in alipirea de Legea Domnului (v.2). Asemenea om este ilustrat printr-un pom sdit lang un izvor de ape care nu inceteaz s rodeasc. II. Trirea fr Dumnezeu a celor ri (v. 4-6) Cei ri sunt asemuii cu pleava pe care o spulber vantul - tablou sugestiv. 1. Rutatea lor este dovedit in mijlocul credincioilor: "Ei nu pot inea capul sus in adunare"(v. 5b) 2. Va fi demascat in ziua judecii (v. 5a). Ideea central este contrastul dintre cele dou ci i ansa final pentru fiecare. Psalmul 2 - impratul i Unsul Su; Dumnezeu i Mesia. Introducere: Psalmul doi este primul psalm mesianic din Psaltire. Dei nu este prezentat autorul, in Noul Testament (Fapte 4:25) Psalmul este atribuit lui David. Este un psalm al incoronrii fiului impratului. Pe cand din punct de vedere istoric se putea referi la incoronarea lui Solomon, coninutul depete limitele umane, dezvluind adevruri despre Dumnezeu i Mesia. El prezint: I. Coaliia imprailor pmantului impotriva lui Dumnezeu i a Unsului S u (1-3) Pe cand ungerea este in toi, se petrec lucruri interesante. impraii i popoarele pmantului se impotrivesc. Psalmul prezint natura acestei coaliii: 1. Este o coaliie la rscoal. 2. Este o coaliie cu scopul indeprtrii Unsului. 3. Este o coaliie pornit din ganduri dearte. II. Atitudinea Domnului in faa coaliiei umane 1. Domnul rade vzand iniiativa deart. 2. Domnul inspimant pe vrjmai prin Cuvantul Su.

3. Domnul depune mrturie pentru Unsul Vezi la Iordan (Mat. 3:17), in Duminica Floriilor (Ioan 12:27-32) i la cruce, cutremurul de pmant (Mat. 27:45-54). III. Decretul Unsului (7-9) 1. Unsul vorbete, depune jurmantul de credincioie in faa Domnului. Derek Kidner, p. 47. 2. El se dovedete a fi Adevratul Fiu. 3. El ii ia in serios incredinarea. IV. ansa rzvrtiilor (10-12) Dei vinovai, rzvrtiii sunt sftuii.Se vede belugul de har. 1. Sunt sftuii s fie inelepi. 2. Sunt sftuii s dea cinste Unsului. 3. Sunt avertizai s aleag viaa i s evite moartea. incheiere: Unsul vine s aduc viaa, dar cine-L respinge va avea parte de moarte venic (Ioan 3:16-19). Psalmul 3 - increderea in Dumnezeu in vremuri de incercare Introducere: Titlul indic imprejurarea in care David fugea de fiul su Absalom (2Sam. 15). Psalmul este "unul dintre cele mai remarcabile exemple de incredere linitit in vremuri de grea incercare. El a putut dormi linitit, pentru c "Mana lui Dumnezeu a fost perna lui".33 Psalmul prezint: I. Ceata vrjmailor (1-2) 1. Sunt muli la numr. Uneori, chiar cei de la care nu se atepta. Chiar fiul su. 2. Se ridic impotriv. 3. Discrediteaz pe credincios (v.2). Acesta este felul diavolesc de a lucra al vrjmailor. II. Ocrotirea credinciosului (v.3-4) 1. Dumnezeu este scutul celui credincios (v.3) in pustie, Dumnezeu a devenit tot ce aveau nevoie israeliii. in Hristos, El este mantuirea. 2. Dumnezeu intervine in urma rugciunii (v.4). indemnul persistent (Mat. 7:7; Iac. 1:5). III. Pacea credinciosului (v.5-6) Dei imprejurrile sunt grele, credinciosul are pace i via linitit. 1. El se culc i se scoal in pace (v.5). Dumnezeu e pacea sa. 2. El nu este rpus de fric (v.6). Dei dumanii sunt cu zecile de mii i motive de fric exist, el nu se teme deoarece este cu Domnul. Cand Domnul este in corabie ucenicii nu trebuie s se team. IV. Biruina final a credinciosului (v.7-8) 1. Const in intervenia Iui Dumnezeu (v.7). Dumnezeu a intervenit prin Fiul Su in marele dezastru al omenirii. 2. Const in injosirea vrjmailor (v.7b).

3. Const in dezarmarea vrjmailor (v.7b). incheiere: Credinciosul scpat mrturisete i laud pe Domnul (v.8). Psalmul 4 - Gandurile inimii credincioase in timpul inserrii Introducere: Psalmul patru este un alt poem al increderii in Dumnezeu scris de David i vizeaz condiiile retragerii din valtoarea vieii in timpul serii. 33 Halley, p. 252. Credinciosul se retrage in fiecare sear la sanul printesc al lui Dumnezeu pentru odihn. Psalmul poate fi imprit astfel: I. Refugiul la Dumnezeu in rugciune (v.l) II. Gandul intristrii pentru cei ce triesc in pcat (2-4) III. Gandul consacrrii in slujirea i in increderea in Domnul (5-6). IV. Gandul recunotinei pentru binecuvantrile Domnului (7). V. Gandul odihnei in braul Domnului. incheiere: Cu asemenea gandire credinciosul se odihnete in pace, ocrotit de prezena Domnului. Psalmul 5 - Rugciunea dimineii innourate Introducere: Psalmul subliniaz importana inceperii zilei cu Dumnezeu, mai ales c uneori ziua se anun a fi innourat. Cadrul indic spre inceputul unei zile cand dumanii il hruiesc. I. Rugciunea de diminea (1-3) De diminea, credinciosul indreapt rugciunea sa spre Dumnezeu, dup care urmeaz ateptarea. Rugciunea lui este: 1. Rugciune brzdat de suspine. 2. Rugciune indreptat ctre impratul i Dumnezeul adevrat. 3. Rugciune care ateapt rspuns. II. indreptirea rugciunii de diminea (4-7) Psalmistul ii incepe ziua cu rugciune din motive bine intemeiate. 1. Se roag, pentru c Dumnezeu este drept i vrednic (4) 2. Se roag, pentru c Dumnezeu este plin de indurare cu ai Si (7). III. Perspectiva zilei in rugciune (v.8) 1. Psalmistul pornete in perspectiva noii zile dup ce s-a rugat in casa lui Dumnezeu, iar el are: Perspectiva cluzirii divine(8) Aceasta o cere avandu-i in vedere pe vrjmaii a cror apariie se profileaz la orizont. 2. Perspectiva netezirii (uurrii cii) (8/b) IV. Imaginea vrjmailor desprins din rugciune (v.9-10) 1. Sunt mincinoi (9) 2. Sunt linguitori (9/b) 3. Merit s fie pedepsii, cci se ridic impotriva lui Dumnezeu (10) V. Asigurarea celor ce se incred in Domnul (v.l 1-12) 1. Le este asigurat bucuria deplin (11) 2. Le este asigurat binecuvantarea (12)

In incheiere, psalmistul intrezrete mantuirea fericit a celui ce-i pune increderea in Domnul. Psalmul 6. Rugciunea printre lacrimi. Credinciosul bolnav i doborat de intristare cere lui Dumnezeu viaa, care-i este asigurat. Psalmul 7. Este un apel la protecia Dumnezeului cel drept. Cei ri vor fi pedepsii, czand in groapa pe care au spat-o, ins cel credincios va luda pe Domnul. Psalmul 8. Dumnezeu i omul, coroana creaiunit Sale. Dei slab i neinsemnat, omul a fost creat de Dumnezeu cu scopul s stpaneasc asupra tuturor lucrurilor. Sensul mesianic este dezvluit de insui Domnul Isus (Mat.21: :16). implinirea deplin a omului i menirii sale se svarete in Hristos i in impria Sa venic (Evr. 2:6-9). Psalmul 9. Poem de laud. Este primul dintre psaLmii scrii sub form de acrostih, metod care continu in Psalmul 10. Un poem de laud i mulumire pentru credincioia lui Dumnezeu. Experienele trecutului constituie baza pentru incercrile care urmeaz (15-20). Psalmul 10. Rugciunea ctre Dumnezeu pentru ajutor. Cel fr ajutor in timpuri de grea incercare, rnit de mandria celor ri (1-11), are singura scpare Ia Domnul, impratul (12-18). Psalmii 11, 12, 13 par s provin din perioada cand David era prigonit de Saul. Psalmul 11 - o mrturisire de credin in DomnuL care este drept i suveran i scap pe cel in nevoi. Psalmul 12 este o implorare a ajutorului Domnului fcut din mijlocul celor nelegiuii. Psalmul 13 - rugciunea omului disperat i obosit de incercri. increderea in Domnul aduce scpare i bucurie. Psalmul 14. Nebunia ateistului, necredina capt proporii universale i are ca rezultat pctoenia i stricciunea. Psalmul il prezint pe Dumnezeu, care nu numai c exist, ins va i judeca pe pctoi. in final, se va realiza scparea, mantuirea celor credincioi. Psalmul 15 - Adevraii ceteni ai sfintei ceti Introducere: Acest psalm prezint portretul omului care are dreptul s locuiasc in casa Domnului, pe muntele Domnului (la Cortul intalnirii sau la Templul din Ierusalim). Thomas Jefferson a numit acest psalm "tabloul adevratului cetean".34 Psalmul arat care sunt trsturile adevratului credin-cios: I. Trsturi ale adevratului credincios in raport cu Dumnezeu (1,2) 1. Neprihnire. 2. Ascultare de Dumnezeu. 3. Iubire de adevr. II. Trsturi ale adevratului credincios in raport cu semenii (3,4) 1. Nu clevetete pe aproapele. 2. Nu face ru aproapelui. 34 Halley's Bible Handbook, p. 253. 3. Nu ocrte pe aproapele.

4. Apreciaz pe cei credincioi. 5. Este cinstit, chiar i dac pierde. III. Trsturi ale adevratului credincios in raport cu bunurile materiale 1. Cinste in manuirea banilor. 2. Reinere de la asuprirea aproapelui. in incheiere, este garantat viaa celui care se poart in felul acesta. El va locui in casa lui Dumnezeu. Psalmul 16 - Poemul invierii lui Mesia Introducere: Se pare c psalmul a fost scris in imprejurri de stramtoare i de pericol pentru David. Psalmul ins depete limitele umane, profeind invierea Domnului Isus. Coninutul prezint pe Servul credincios rspltit. I. Credincioia Servului (1-6) 1. in care il mrturisete pe Domnul (v.lb). 2. in care se increde in Domnul (v.la). 3. in care triete in prtia sfinilor (v.3). 4. in care se opune idolatriei, respinge idolii (v.4). 5. in care are deplin ndejde in Domnul (v.5,6). in cuvintele frumoase prin care David declar credincioie lui Dumnezeu, se intrezrete imaginea Servului credincios din profeia lui Isaia; totala incredere i supunere a Fiului fa de Tatl pe care-1 slujete cu credincioie avand ochii aintii spre rspltirea venic (Filipeni 2:5-11). II. Credincioia Domnului (7-11). La credincioia Servului rspunde credincioia Domnului. 1. Prin care indrum pe Servul Su (7). 2. Prin care insoete pe Servul Su (8) i-1 sprijinete (Isaia 42:1). 3. Prin care ii asigur bucurie i odihn (9). 4. Prin care ii garanteaz invierea (v.10). El va ajunge in locuina morilor, ins nu va rmane acolo i nu va vedea putrezirea - va invia (Isaia 53:8-11). 5. Prin care ii asigur rspltire venic (v.l 1). Apostolii Domnului Isus insuflai de Duhul Sfant atribuie aceste cuvinte lui Mesia, care a fost inviat din mori (Fapte 2:25-28; 13: 35-37). Psalmul 17 - O rugciune pentru protecie Dei cadrul istoric al psalmului nu este redat, se crede c psalmul a fost scris de David "cand era aproape s fie capturat de Saul i de oamenii Si".35 Psalmistul apeleaz la adevr (1-5), la indurarea Domnului (6-9), cerand protecie pmanteasc (v.8) i rugandu-L s intampine El pe vrjmaii care triesc pentru aceast via. Ndejdea credinciosului este in Domnul, pe care-1 va vedea la inviere (15). Chswell Study Bible, p. 647. Psalmul 18 - Cantare de mulumire pentru eliberare

Dup anii de grea incercare in care a fost hruit de Saul, David inlat pe ronul imprtesc ii cant Domnului aceast cantare de mulumire, care este scris i in 2Samuel 22. Preocuparea central este "Domnul - tria mea", care este stanca, cetuia, Izbvitorul i scutul credinciosului. Psalmistul se deleceaz prezentand felul in care Dumnezeu a intervenit pentru el. El mrturisete c datoreaz lui Dumnezeu viaa sa, triumful su, tronul su i tot ce are (28 50). in perspectiv profetic psalmistul intrezrete pe Mesia, "Fiul lui David", ca i cap al neamurilor (43-45). Psalmul 19 - Minunata creaie i Legea perfect Elemente de baz ale revelaiei divine in Psalmul 19, David evideniaz cele dou mijloace prin care Dumnezeu se reveleaz omului i invmintele care decurg din aceasta. "Spurgeon le -a iumit: Cartea lume i Cartea cuvant".36 Astfel, sunt prezentate: I. Creaia ca mijloc al revelaiei (1-6) 1. Cerurile. 2. Succesiunea ordonat a zilei i a nopii. 3. Soarele in micarea sa este prezentat ca un mire. intreaga natur creat de Dumnezeu depune o mrturie tcut, dar puternic despre slava Sa. II. Legea Domnului ca mijloc al revelaiei (7-14). 1. Legea Domnului. 2. Oranduirile Domnului. Legea i oranduirile Domnului, care sunt drepte i desvarite, dau inelep;iune i sensibilizeaz pe om in ce privete pcatul. in faa actului revelaiei divine, psalmistul se vede nevrednic, se pociete, :erand s fie ferit de mandrie. Psalmul 20 - Rugciune pentru Rege i ar Psalmul pare s fie o rugciune rostit pentru regele David in faa unei lupte >au o rugciune rostit in cadrul unei zile naionale sau aniversri regale. O irare adresat regelui pentru a fi ascultat de Domnul in ziua necazului, pentru a i ocrotit i ajutat. Sunt avute in vedere viaa religioas i lupta impotriva vrjmailor. Biruina regelui va fi bucuria poporului. Psalmul 21 - Cantarea de mulumire pentru ajutorul Domnului Psalmul putea fi o od a incoronrii sau un imn cu ocazia unei aniversri regale, dup cum putea fi i perechea Psalmului 20 intr-un sistem de cerere i rspuns. Sunt prezentate credina i bucuria impratului determinat de ocroirea Domnului (1-7), cat i atitudinea Domnului fa de vrjmaii impratului 8-12). Toi aceia care au avut parte de ocrotirea i ajutorul divin sunt datori s nrturiseasc i s laude pe Domnul (13). Halley 's Bible Handbook, p. 254. 7 cf. Derek Kidner, Psalms 1-72 , p. 103. Psalmul 22 - Umbra i strlucirea crucii

Psalmul 22 este un minunat poem supranumit i "Psalmul crucii". inc de la primul verset introduce pe cititor in drama Golgotei, realizand o veritabil profeie despre suferinele i biruina Domnului Isus la Golgota (Mat.27:46). Este un psalm mesianic prin excelen. Poemul depete cu adevrat orice sfer a experienei lui David. El prezint: I. Umbra crucii - strigtul dup ajutor (1-21) 1. Strig cel prsit (1,2). 2. Apeleaz la Cel Sfant (v.3). 3. Strig cel ce a cunoscut istoria ajutorului divin (4-5). 4. Strig cel imbrcat in nevrednicie (6). 5. Strig cel batjocorit (7-8). 6. Strig cel ce a avut parte de protecia divin (9-10). 7. Strig cel ce e in ghiarele morii (11-21). Psalmul 22 este, in prima sa parte, o descriere extraordinar i precis a ultimelor ore ale Domnului Isus pe crucea de la calvar, cand umbra crucii cu intunecimea i povara pcatelor noastre a apsat din plin asupra Mantuitorului. II. Strlucirea crucii - Promisiunea eliberrii (22-31) 1. Biruina este sigur, biruina lui Mesia. 2. Cel biruitor va aduce slav Domnului (22-25). 3. Va fi un popor care va luda pe Domnul. 4. Oameni de orice fel, bogai i sraci, vor veni impreun la ospul harului i vor luda pe Domnul, Ii vor vesti Numele (26-29). 5. Lauda, misiunea, mantuirea sunt sclipiri ale crucii in urma biruinei. Generaii de mantuii vor sluji i vor vesti mantuirea Domnului (30-31). Pe cat este de intunecoas suferina, pe atat este de strlucitoare biruina. Psalmul 23 - Suficiena Bunului Pstor Psalmul 23 urmeaz in modul cel mai natural dup psalmul precedent. Dup biruina de la cruce, ne putem atepta la sigurana i suficiena Bunului Pstor care i-a dat viaa pentru oile Sale (Ioan 10). I. Bunul Pstor este suficient pentru hrnirea turmei (1-2). 1. Puni verzi. 2. Ape de odihn - toate din pricina Numelui Su. II. Bunul Pstor este suficient in cluzire (3-5) 1. Pentru a iei din moleeal. 2. Pentru a nu rtci. 3. Pentru a depi valea umbrei morii (4). 4. Pentru a depi confruntrile vrjmae. III. Bunul Pstor e suficient pentru prtie (6) Cine a gustat din prtia minunat a Bunului Pstor va rmane fericit in prtia casei Lui toat viaa. Psalmul 24 - Procesiunea Regelui mririi

Psalmul a putut fi scris cu ocazia procesiunii aducerii de ctre David a Chivotului Domnului La Ierusalim. Chivotul era reprezentarea prezenei lui Dumnezeu (2Sam. 6:12-15). Cele cinci afirmaii despre "impratul slavei" i identificarea Sa cu "Domnul otirilor" fac ca Psalmul s capete perspectiv mesianic (cf. Iosua 5:146:2). El este stpanul, ca i creatorul tuturor lucrurilor. Favorul de a sta in prtie cu El este rezervat acelora care au primit de la El "starea dup voia Sa". Perspectiva tririi fericite in prtie cu impratul Mririi ne d i o anumit responsabilitate. Psalmul 25 - Rugciunea omului sub opresiunea pcatului Psalmul 25 pare s fie un poem autobiografic scris in bun parte sub form de acrostih, deoarece se potrivete bine cu experiena amar a cderii lui David, dar i a profundei sale pocine. Atacat de vrjmai i apsat de propria contiin, contient de nevoia sufletului su, autorul se indreapt spre Dumnezeu cutand iertare i dragoste. Pzirea legmantului garanteaz deinerea indurrii i a credincioiei divine. Psalmul 26 - Devoiunea unui om integru Dei Psalmistul caut s triasc in neprihnire, el se supune cercetrii divine. El ii d seama c numai buntatea lui Dumnezeu il ajut s triasc o via sfant. El ins ii face partea: - Nu umbl cu mincinoii, - nu se insoete cu cei ri - se curete de pcat (1-6). Difereniindu-se de cei ri, dorete s aib o soart diferit de cea a acestora. Trirea de pe pmant i relaia cu Dumnezeu determin venicia (8-12). Psalmul 27 - incredere i devotament Domnului Cel care a ajuns s-i stabileasc just prioritile nu are motive de fric. El 1-a ales pe Domnul i dorete permanent prtia cu El (1-6). El tie unde s apeleze in timp de incercare - va cuta faa Domnului. increderea i devotamentul su ctre Domnul ii asigur i venicia fericit (7-14). Psalmul 28 - Rugciunea ascultat In timp de incercare i suferin credinciosul ii indreapt rugciunea ctre Domnul. Chiar in faa pericolului morii (1-5), credina c rugciunea i-a fost ascultat il determin pe credincios s-I fie recunosctor Domnului i s-L slujeasc (6-9). Aspiraia celui care a experimentat ascultarea rugciunii este ca Dumnezeu s mantuiasc i pe poporul su. Adevratul credincios este stpanit de Duhul misiunii i al evanghelismului (8-9; Rom. 9:1-3; 10:1-4). Psalmul 29 - Chemarea fiilor lui Dumnezeu la slvirea numelui Su Fiii lui Dumnezeu (poate "otirea cerurilor") sunt chemai s aduc slav lui Dumnezeu i s se inchine Lui (1-2). Glasul Domnului care rsun ca o furtun i se manifest cu putere asupra intregii creaii dovedete mreia Sa. El asigur pacea i tria poporului Su. Psalmul 30 - Cantarea marilor realizri

Cadrul acestui psalm este creat cu ocazia ridicrii casei lui Dumnezeu, dup unii, iar dup alii a palatului imprtesc (ICron. 21), ceea ce este cu mult mai posibil, deoarece este un Psalm al lui David. Poate ocazia dedicrii locului pentru constriurea templului dup incercarea cu recensmantul i urgia abtut asupra poporului. Oricum; este un poem cantat in urma unor mari realizri. Psalmistul cant depirea unei mari primejdii. Marele pericol a trecut, Domnul a intervenit (1-5). Prostia mandriei personale este reamintit i credinciosul ii aduce aminte ce inseamn s-i ascund Dumnezeu faa (6-9). O simpl intoarcere ctre Domnul produce izbvire i face din cel care a trecut prin coala incercrii un cantre venic pentru El (10-12). Psalmul 31 - increderea in Domnul in cele mai grele momente Este un poem al increderii in Domnul. El conine i ultimele cuvinte ale Domnului Isus rostite pe cruce: "in mainile Tale imi incredinez Duhul !" (V.5) (Luca 23:46). Se vede c Dumnezeu este o astfel de "stanc ocrotitoare" (v.2), incat cel credincios se poate increde in El i in clipa morii. Lucrul acesta 1-a ineles i martirul tefan. "Istoria bisericii arat c muli martiri au citat, de asemenea, aceste cuvinte in momentul execuiei". 38 Psalmul 32 - Calea i fericirea iertrii Fr indoial, psalmul a fost scris cu ocazia pctuirii lui David cu Bat-eba i a pocinei lui profunde inaintea lui Dumnezeu (2Sam. 11-12). I. Fericirea iertrii are la baza pocina sincer i profund (1-2) l.Prin care frdelegea este iertat. 2. Prin care pcatul este acoperit. 3. Prin care pctosul este justificat. 4. Prin care pctosul e transformat. II. Pocina sincer include mrturisirea pcatului inaintea lui Dumnezeu (3 -5) 1. Deoarece pcatul aduce dezastru, apsare. 2. Deoarece pcatul face pe om neroditor. 3. Deoarece mrturisirea pcatului aduce iertarea Domnului. De aceea, pocina este singura cale ce se poate oferi tuturor pctoilor (6-7). III. Cel iertat se bucur de o nou relaie cu Dumnezeu (8-10) 1. Domnul il inva i il povuiete. 2. Credinciosul ascult de Dumnezeu din dragoste (nu ca un cal sau ca un catar strunit). 3. Domnul se indur de el. Neprihniii au multe motive s se incread in Domnul i s se veseleasc (v.ll). 38 Criswell Study Bible, p. 656. Psalmul 33 - Cantarea neprihniilor

Cei credincioi sunt chemai s cante Domnului o cantare nou. Celor neprihnii li se potrivete cantarea in cinstea Domnului (1-3). Ei cant caracterul Domnului (4-5), cant puterea Lui cea mare (6-7) prin care a creat toate lucrurile. "Pasajul este o declaraie clasic a creaiei prin decretul divin (cf. Gen. 1:3-31). Creaia gradual i evoluia.teistic.sunt amandou eliminate. Dumnezeu a adus in fiin toate lucrurile prin Cuvant". 39 Credinciosul cant cu reveren suveranitatea Sa in toate lucrurile, cat i grija Sa pentru cei ce-1 onoreaz i se incred in El (8-22). Psalmul 34 - Mulumirea i lauda aduse Domnului pentru izbvire imprejurarea scprii ca prin minune, cand David a fcut pe nebunul in faa lui Achi, a declanat in inima lui mulumirea i lauda Domnului (lSam. 21:1022:1). El imprtete bucuria sa lui Dumnezeu i altor credincioi, dorind s -i cuprind i pe alii in prtia slvirii Domnului (1-4). Scparea divin e pus la indemana oricui are nevoie. O dat cu izbvirea. Dumnezeu ofer i ocrotirea Sa prin ingerul Su. Chemarea evanghelistic la experien personal este cea mai potrivit ofert (5-8). Cei izbvii trebuie s triasc o via de credincioie fa de cel ce le poart de grij (9-18) i-i scap din incercrile inevitabile (19-22). Psalmul 35 - Cu vrjmaii inaintea Domnului Acest psalm este primul din categoria psalmilor in care se invoc rul asupra vrjmailor, psalm de blestem. Ca i in cazul altor psalmi de aceast natur, aa cum sugereaz Criswell, credinciosul va trebui s considere urmtoarele: Asemenea psalmi trebuie interpretai din punctul de vedere al Legii i nu al Evangheliei. Psalmistul preia rzbunarea din mainile sale i o pune in mana Domnului (Rom. 12:19). Dorina psalmistului este s vad Numele Domnului revendicat i cauza Sa neprihnit implinit pe Pmant. in final, toi pctoii rebeli i nepocii vor avea de intampinat judecata infricotoare a lui Dumnezeu. Cu toate acestea in gand, observm c psalmistul cere Domnului s plteasc vrjmailor cu aceeai moned cu scopul s fie cunoscut pe Pmant neprihnirea Domnului i a servului Su (1-6; 7; 11-16; 19-25). Lucrul acesta va determina pe psalmist s laude i s mrturiseasc pe Domnul (9-10, 18,28). inc din Vechiul Testament se intrevede i o alt variant de infiare inaintea Domnului cu vrjmaii. Profetul Ilie se roag: "...F s se tie astzi c Tu eti Dumnezeu in Israel, c eu sunt slujitorul Tu. ... i s le intorci astfel inima spre bine." (limp. 18:36,37). Atitudinea desvarit este iubirea fa de vrjmai, descoperit de Domnul Isus. Psalmul 36 - Pctoenia omului i dragostea lui Dumnezeu Trirea in nelegiuire dovedete hotrarea celui ru de a umbla dup propria sa dorin (1-4). In contrast cu natura i trirea pctoas a omului, caracterul 39

Id, p. 34. lui Dumnezeu se evideniaz din plin prin iubirea, credincioia i buntatea Sa (5-10). El este sursa vieii, luminii i a oricrei binecuvantri (11-12). Psalmul 37 - Credinciosul in mijlocul pctoilor Psalmul este un minunat poem in form de acrostih, ridicand poate una din cele mai critice probleme de totdeauna: cum trebuie s triasc cel credincios in mijlocul unei mulimi care struie intr-o trire pctoas? Psalmistul rspunde la aceast interbare crucial: - S nu-i invidieze, deoarece acetia sunt pandii de pieire (2). - S se incread in Domnul (3). - S triasc in neprihnire i s fac binele (4-5). - S nu se ingrijoreze i s ndjduiasc in El. Sorii de izband sunt rezervai pentru credincioii care se incred in Domnul (7-17). Psalmul 38 - Pocin in incercri Psalmul 38 este un alt psalm de pocin. Trecerea credinciosului prin suferin poate s fie cauzat de mai multe motive. Uneori, credinciosul trece prin suferin pentru ca Domnul s-i arate slava, ca in cazul lui Iov i a orbului din natere. Alteori, pentru a-1 ridica pe credincios la o nou statur. Iar alteori, pentru a-1 mustra pe vinovat i a-1 conduce la pocin. Acesta era i cazul psalmistului. Pcatul i-a cauzat boal fizic (3,5,7), precum i psihic i spiritual (2,4,6,8). Prietenii i rudele l-au prsit (11), iar vrjmaii profit de ocazie i pregtesc rul (12,16). in aceste condiii, psalmistul se pociete profund i apeleaz la Domnul pentru ajutor (18,21,22). Chiar sub nuiaua incercrii pocina aduce iertare i binecuvantare. Psalmul 39 - Rugciunea omului care inelege fragilitatea vieii Psalmul 39 este o rugciune rostit in timp de boal i suferin. Aceast suferin ingduit de Dumnezeu din cauza greelilor ii aduce amint e cat este de trector (8-11). Psalmistul tace inaintea lui Dumnezeu, poate in atitudine de resemnare mai intai (1-4). Apoi, ii vede viaa efemer (5-6). Descoper c singura sa ndejde este in Domnul, cruia ii cere s-i ierte pcatele i s se indure de el (7-13). in faa neputinei umane i a morii, iertarea i indurarea lui Dumnezeu sunt de cel mai mare pre. Psalmul 40 - Cantarea izbvirii Amintirea izbvirii minunate divine il conduce pe psalmist la bucurie i la mrturia marelui eveniment (1-3). Izbvirea de la pieire a necesitat aplecarea lui Dumnezeu spre starea pctosului in groapa pieirii. Fericirea mantuirii se ofer tuturor (4). Planul lui Dumnezeu cu cel mantuit este nespus de minunat (5). Psalmul este mesianic. intreaga oper a salvrii pctosului i a planului lui Dumnezeu cu el ii gsete dezlegarea in intruparea i jertfirea Domnului Isus pentru pcatele omului (6-8).

Mantuirea trebuie apoi vestit, pentru ca i alii s cunoasc pe Izbvitorul, iar cei necredincioi s rman de ruine (10-17). Psalmul 41 - Rugciunea unui bolnav i prsit Se crede c psalmul a fost scris de ctre David in imprejurarea in care fiul su Absalom a uzurpat tronul i in care a fost trdat de ctre sfetnicul su Ahitofel (2Sam. 15:12).40 Este stabilit principiul fericirii celui care ingrijete de cel srac (1-3). in vreme de incercare, cel milostiv este sprijinit de ctre Dumnezeu. Apoi, David prezint propriul caz, fiind prigonit, bolnav i izolat (412). in asemenea condiii apeleaz la Dumnezeu cu pocin, contient fiind c motivul situaiei este propriul pcat (4) i Domnul il sprijin. in timp de suferin i boal, pctosul trebuie s se intoarc la Domnul. Faptul c psalmul devine Mesianic prin versetul 9 arat c Domnul Isus s-a identificat cu situaia fiecruia care sufer i prin rnile Sale omul capt vindecare, iar viaa sa devine o cantare. intr-adevr, psalmul se incheie cu doxologia plasat la incheierea primei cri, confirmand tema general a acesteia - adorarea i inchinarea in faa Domnului. 2.8.2. CONINUTUL SUMAR AL PSALMILOR. CARTEA I-a (42-72) in timp ce psalmii din prima carte sunt aproape in intregime psalmii lui David, in cartea a doua sunt grupai psalmii provenii de la diferii autori, ca: Fiii lui Core (42-49); Asaf (50); David (51-65; 68-70); Solomon (72), precum i trei psalmi anonimi: 66, 67, 71. Psalmii 42 i 43 - Rugciunea sufletului instrinat. Avand in vedere tema comun, cat i lipsa de titlu pentru Psalmul 43 este uor de presupus c "in timp ce fiecare dintre psalmii acestei perechi poate fi cantat individual, ei sunt de fapt dou pri ale unui singur poem, unul dintre cele mai frumoase din intreaga Psaltire."41 De asemenea, amandoi psalmii au acelai refren (42:5,11; 43:5). Psalmul 42 este primul dintre psalmii atribuii fiilor lui Core, care erau descendeni din Core, unul dintre conspiratorii care s-au ridicat impotriva lui Moise i Aron in pustiu i care au fost inghiii de pmant la porunca lui Dumnezeu, din pricina revoltei lor (Num. 16; ICron. 6:16-48).Fiii si au fost lsai in via i au devenit muzicieni in slujba Domnului, in cetele de cantrei din timpul lui David i Solomon. Unii comentatori consider c fiii lui Core nu au fost autorii versurilor, ci compozitorii muzicii acestor poeme.42 Poemul cuprinde cuvintele pline de dor din rugciunea unui om instrinat de cei dragi, de Dumnezeu i de Casa Domnului. Psalmistul se gsete in exil, undeva in partea de nord (42:6), inconjurat de oameni fr frica lui Dumnezeu, care dispreuiesc i batjocoresc credina lui (42:3,10; 43:1,2). Se pot uor observa: I. insetarea sufletului (42:1-5) Psalmistul inseteaz dup Dumnezeu, aa cum inseteaz cerbul dup izvoarele de ap, mai ales c este in mijlocul batjocoritorilor. Printre lacrimi

40 Halley 's Bible Handbook, p. 258. 41 Derek Kidner, Psalms 1-72, p. 165. 42 Criswell Stucfy Bible, p. 663. amare intrezrete starea de odinioar in contrast cu cea prezent. ii aduce aminte de ocaziile fericite ale pelerinajelor srbtoreti la Casa Domnului 94). Refrenul subliniaz ins c mangaierea sufletului su este ndejdea in Dumnezeul care nu 1-a prsit nici o clip (5). II. Nefericirea robiei (42:6-11) A doua parte a poemului d glas intristrii, evideniind mizeria sufleteasc a robiei. in mijlocul intristrilor el apeleaz la Dumnezeu i acelai refren de ndejde este singura mangaiere a sufletului (11). III. Perspectiva eliberrii (43:1-5) Psalmistul apeleaz cu struin la Dumnezeu. Convingerea lui este c scparea lui st in faptul ca Dumnezeu s trimit lumina i credincioia Lui (3). Bucuria sa deplin va fi atunci cand va putea merge din nou la Casa Domnului i cand va putea s-L laude pe Domnul din nou in Casa Lui. Ndejdea lui este exemplar. insetarea sufletului uman poate fi stamprat doar cu prezena lui Dumnezeu, aa cum zicea Augustin: '"Sufletele noastre sunt din Tine Dumnezeule i nu vor gsi odihn pan nu se vor odihni in Tine." Psalmul 44 - Poemul unui plans naional Dac in psalmii anteriori este exprimat durerea individului credincios instrinat de Casa lui Dumnezeu, in psalmul acesta naiunea israelit plange din cauza unui dezastru naional (22). Poate fi vorba de confruntri i asupriri vrjmae din perioada dinaintea exilului, cand incepuser deportrile (10). Este amintit trecutul glorios, cu aciunile miraculoase ale lui Dumnezeu din istoria timpurie a naiunii (1-3). Adeseori cei care trec prin incercri se refugiaz in trecut. Sunt uimii privind la situaia prezent (4-8, 17, 18). Se simt prsii de Dumnezeu (9-12) i se intreab: De ce? (17-22). in mijlocul stramtorrii ei strig din inim ctre Dumnezeu (23-26). Singura lor ndejde este in izbvirea divin. Psalmul 45 - Poemul nunii imprteti. Prezentarea Mirelui Probabil c poemul a fost compus i cantat cu ocazia nunii impratului Solomon. intrucat psalmul depete cadrul istoric al limitelor umane i simbolistica sa corespunde cu evidenele Noului Testament, psalmul este mesianic, preilustrand nunta Mirelui ceresc, Mesia (6-7; Evrei 1:8-9). Psalmul 45 realizeaz o strlucit imagine a Domnului Isus, Mirele Bisericii Sale: I. Frumuseea Mirelui (1-2) 1. Trebuie descris i cantat. 2. Este o frumusee superlativ. 3. Podoaba cea mai evident este harul Cuvantului Su. II. Vrednicia Mirelui (3-5)

1. El este un adevrat rzboinic, viteaz. 2. El este impodobit cu armur sigur. 3. El apr valorile spirituale (blandeea, adevrul i neprihnirea). III. Guvernarea Mirelui (6-8) Mirele din poemul acesta este imprat ceresc, este insui Dumnezeu (6) din Dumnezeu (7) . Aceste versete nu numai c indic spre Dumnezeirea Domnului Isus. dar aici "se vede i distincia intre dou persoane ale sfintei Treimi, amandou Persoanele fiind Dumnezeu adevrat'.43 1. Guvernarea Sa este venic. 2. Guvernarea Sa este dreapt. 3. Guvernarea Sa asigur bogie i frumusee. IV. Mireasa Mirelui (9-17) 1. Este frumos impodobit (Apoc. 19:6-8). 2. Devotat total Mirelui. 3. Dus la palat in alai imprtesc. Venicia fericit este asigurat celor ce vor avea parte de nunta Mielului ceresc. Psalmul 46 - Dumnezeu - cetuia invincibil Psalmul 46 a putut fi scris in amintirea atacului nereuit a lui Sanherib asupra Ierusalimului pe timpul lui Ezechia, cand Dumnezeu a izbvit cetatea in mod miraculos (2Cron. 32). Se pare c Luther s-a inspirat din tema i coninutul acestui psalm cand a scris faimosul imn al Reformei: "Cetate tare-I Dumnezeu". Sau poate poemul a fost inspirat din scparea Ierusalimului in urma altor dezastre naturale sau in anticiparea evenimentelor ce vor anuna revenirea lui Mesia. Versetele 4-5 au o paralel in Apocalipsa 22:1-5, unde este prezentat cetatea ideal.4A Poemul este o celebrare a siguranei Ierusalimului, cetatea lui Dumnezeu, i constituie pentru israelii poemul ndejdii cu care celebreaz certitudinea triumfului impriei lui Dumnezeu. O ferm mrturisire de credin evideniaz pe Dumnezeu ca adpost i sprijin sigur in timp de grele incercri (1-3). in timp ce Ierusalimul pmantesc nu are un rau ca alte mari ceti ale lumii, Raul indurrii divine inveselete cetatea lui Dumnezeu (4-5). Prin Dumnezeu biruina i implinirea sunt deplin asigurate. Ca rezultat, se impune contemplarea i mrturisirea minunatelor lucrri ale Domnului, cat i declararea dumnezeirii Lui (6-11). Toi cai se incred in El nu vor fi dai de ruine, ci vor avea parte de convieuirea venic in cetatea cereasc. Psalmii 47 i 48 - Poeme ale impratului i cetii sale Fcand parte din trilogia care include i psalmul anterior, aceti psalmi se ocup cu prezentarea lui Dumnezeu. In primul am vzut c prezena lui asigur Ierusalimul, urmtoarele dou poeme (47. 48) subliniaz c Dumnezeu este impratul , iar Sionul este Cetatea Sa. Dumnezeul nostru este venic pe tron,

avem motive puternice de bucurie. | Criswell Study Bible, p. 665. cf. The Lion Handbook to the Bible, p. 337. Psalmul 49 - Deertciunea vieii Psalmul 49 prezint deertciunea vieii vremelnice, care este ameninat de moartea inevitabil care se apropie. In faa acestei realiti omul este neputincios. De aceea, preocuparea ineleapt a muritorului este s-i asigure rscumprarea sufletului, care nu poate fi acoperit de om, ins este asigurat de Dumnezeu. In intunericul umbrei nopii, Farul luminos este Dumnezeu. Psalmul 50 - Chemarea la judecat Psalmul 50 este primul dintre cei doisprezece atribuii lui Asaf. o cpetenie a muzicienilor lui David (ICron. 6:33, 39,44). Psalmul vizualizeaz ziua cea mare a judecii, cand Dumnezeu va judeca toate naiunile. In imaginile unei veritabile teofanii, Dumnezeu apare i cheam popoarele inaintea Sa (1-6). Judecata incepe cu poporul Su, cu fiii legmantului. Se evideniaz clar c ceremoniile religioase nu asigur pe credincios pentru ziua judecii (7-15). Nu ceremoniile, ci Domnul trebuie cutat cu jertfa mulumirii pentru tot ce a fcut (14-15). Ipocrizia va fi dat pe fa (16-22). In loc de forme religioase fr valoare se cere o trire vrednic de calitatea de membri in familia legmantului. Cutandu-L pe El i primind cu mulumire ce a fcut pentru ei, cei credincioi vor fi cluzii din moarte la via i nu vin la judecat, ci vor gusta mantuirea Domnului (23; Iov 3:14-19). Psalmul 51 - Poemul pocinei profunde. Splarea pcatului Acest psalm este recunoscut ca cel mai de seam psalm de pocin, o clasic mrturisire de pcate in Vechiul Testament. Titlul precizeaz c aceast profund nigciune de pocin s-a declanat cand profetul Natan a demascat pcatul adulterului i crimei in viaa impratului David (2Sam.l2:l -15). Mrturisirea pcatului este fcut in cel mai profund mod prin cele trei expresii in ebraic, care demasc cele mai acute laturi ale pctuirii. Acestea sunt: frdelege, abatere i revolt impotriva lui Dumnezeu. De asemenea, in mrturisirea sa, David demasc firea pctoas a omului i apeleaz la mila lui Dumnezeu pentru iertarea pcatului. Izbvirea de pcat se realizeaz prin transformarea total a fiinei (o inim curat i un duh nou de la Dumnezeu), care apoi va garanta o slujire adevrat i o vrednic mrturisire pentru Dumnezeu. Se pot observa: I. Apelul la mila lui Dumnezeu (1-2). II. Mrturisirea pcatului (3-5). III. indeprtarea pcatului i restaurarea (6-9). IV. Reinnoirea luntric (9-13). V. Consacrarea total a celui iertat (14-19). Pocina trebuie s fie deplin i iertarea va fi pe msur, la fel va trebui s

fie i recunotina. Psalmul 52 - Avertizarea trdtorului i increderea in Domnul Psalmul a fost scris atunci cand Doeg Edomitul 1-a parat la Saul pe David c a fost ajutat de ctre preotul Abimelec (lSam. 21,22). Trdtorul, arogant i ru, este demascat in timp ce credinciosul este acoperit de buntatea nelimitat a lui Dumnezeu (1-4). Limba i comportamentul su moral sunt total pervertite. Distrugerea lui de ctre Dumnezeu este inevitabil (5-7). Credinciosul beneficiaz de protecia divin, bucurandu-se de via, de prtie sfant i laud pe Domnul (8-9). Dumanul i trdtorul celui neprihnit nu sunt de invidiat, ci de comptimit. Psalmul 53 - Pctoenia universal a omului Cu mici variaii, psalmul are acelai coninut cu psalmul 14 i evideniaz nebunia tgduirii lui Dumnezeu. Ultimul verset sugereaz timpul exilului i ateptarea timpului cand Dumnezeu ii va dovedi puterea i indurarea prin poporul Su Israel. Psalmul 54 - Strigtul dup ajutor Trdat de zefii, David apeleaz la singurul ajutor sigur - Dumnezeu, care a i intervenit in mod miraculos (lSam. 23). Psalmul cuprinde aducerea situaiei in faa lui Dumnezeu (1-3) mrturia increderii ferme c Dumnezeu va trimite ajutorul Su (4-7). Oricine indrznete s apeleze la ajutorul lui Dumnezeu poate fi sigur de reuit (Ps. 46:1; Filip. 4:6-7). Psalmul 55 - Rugciunea credinciosului trdat i hruit Cadrul psalmului corespunde cu imprejurarea rebeliunii lui Absalom impotriva tatlui su David, marcand poate. in spe, trdarea de ctre sfetnicul Ahitofel (2Sam. 15-17). La faptul prigonirii de ctre vrjmai se adaug durerea trdrii de ctre omul de incredere (1-14). in asemenea imprejurri credinciosul dorete aripile porumbelului cu care s zboare la un loc de odihn. David tie c singura lui scpare este la Domnul i aceasta este sigur (1,16, 17, 22). De asemenea, el cere ca Domnul s nimiceasc pe vrjmai. Cand cei mai dragi te prsesc, rmane Cel care nu prsete niciodat - Dumnezeu. Psalmul 56 - Rugciunea credinciosului cand viaa ii este periclitat Prins de filisteni la Gat, viaa lui David este in pericol (lSam. 21:10 -15). Psalmistul se increde in Domnul i se laud cu Dumnezeu care inelege durerea, vede lacrimile i intervine. Psalmistul se simte dator s-i rededice viaa Celui ce-1 salveaz. Cand alii se laud cu ei inii, dovedesc cea mai deart incredere; cine se laud cu Dumnezeu, poate fi sigur in toate imprejurrile vieii. Psalmul 57 - Seara primejdiei i dimineaa cantrii In adancimea peterii Adulam, cand Saul i cu oamenii si inarmai stau la

ntrarea peterii. David are o noapte de comar (lSam. 22:1.24). Viaa ii este in nare pericol. Apelul ctre Dumnezeu este urgent (1-6). Aprat de Domnul i )iruitor, David are parte de o diminea srbtoreasc. ii trezete instrumentele. ;erandu-le s-1 acompanieze pentru a luda pe Domnul printre popoare. Chiar in miez de noapte intunecoas, in adancul temniei din Filipi, Pavel i Sila, apostolii Domnului, cant i se roag pentru c lumina feei lui Dumnezeu le strlucete (Fapt.Ap. 16:19-25). Psalmul 58 - Apel la Judectorul Suprem Psalmul este o rugciune ctre Dumnezeu, care este judectorul suprem, s acioneze potrivit cu faptele fiecrui om; s judece pe acei conductori care triesc in corupie i nedreptate i s apere pe cei neprihnii. Ziua retribuirii drepte este sigur, dei pentru o vreme se pare c cei ri au parte de succes. Judectorul cel drept face dreptate, El este Dumnezeu. Psalmul 59 - Rugciune pentru protecie in imprejurri deosebit de dificile, pe cand oamenii lui Saul inconjurau casa ca s-1 prind pe David (lSam,19:10-17), acesta apeleaz la Dumnezeu i-i cere s-1 izbveasc. Ideea pare s fie reluat pentru toate cazurile cand omul lui Dumnezeu sau poporul Su sunt in pericol (2Imp.l8:19, Neemia 4 etc). Arma de seam i deosebit de periculoas este vorbirea lor. "Din gura lor anete rul i buzele lor sunt sbii" (v.7). Dei seara vrjmaii ii fac mult tulburare celui credincios, cand ei inconjoar casa ca nite caini lacomi, dimineaa, cand cel neprihnit experimenteaz izbvirea divin, el cant Domnului "tria lui" i "turnul su de scpare". Oricat de mari ar fi pericolele. Dumnezeu este scparea celui credincios. Psalmul 60 - Rugciune unei otiri infrante Acest psalm este o rugciune naional, o rugciune a otirii israelite sub conducerea lui David cand experimenta infrangeri sau era in pericol. In condiii neplcute de confruntare cu ostile vrjmailor din jur: sirienii i edomiii, David, conductorul armatei israelite, devine conductor al poporului in rugciune ctre Dumnezeu (2Sam. 8). Poporul impreun cu impratul deplang situaia trist in care sunt i se simt prsii de Domnul, care le-a dat s soarb din cupa maniei Sale. ins ei apeleaz la Dumnezeul lor in vederea restaurrii. El- este Cel biruitor in sfinenia Sa. Toate inuturile israeliilor i ale neamurilor din jur sunt la dispoziia sa. Isprvi mari sunt garantate celor care se incred in Domnul. Psalmul 61 - Rugciunea pentru restaurare imprejurrile par s fie cele in care David era plecat intr-o expediie sau poate fugrit de fiul su Absalom. departe de starea de satisfacie deplin. De departe, din instrinare i mahnire, dorete a ajunge stanca cu toate c este prea inalt pentru el. Psalmistul apeleaz la Dumnezeu, care este turn de scpare i adpost pentru el. Dorina lui este s triasc in continuare in prtie cu Dumnezeu, care-1 va sprijini pe vecie, fapt care il determin pe psalmist s laude pe Domnul i s-i implineasc juruinele. in imprejurrile create de

instrinare sau disconfort spiritual. Domnul este Acela care il poate plasa pe credincios la locul su. Psalmul 62 - Mrturia celui ce se increde in Domnul Dumnezeu fiind stanca i ajutorul psalmistului, increderea sa este in exclusivitate in Domnul. Puterea i buntatea sunt la Domnul. Chiar dac cei ri se npustesc cu putere asupra celui credincios, scparea lui este sigur. Psalmul 63 - Rugciunea insetatului din pustiu Poate insetat i obosit, pe cand era in pustia Enghedi, fugind de Absalom (lSam. 24), David inelege mai bine insetarea sufletului su dup Dumnezeu. Aceast insetare se datorete buntii Domnului, care preuiete mai mult decat viaa. Dumnezeu satur sufletul credinciosului precum bucatele alese pentru trupul su. Ca i in ali psalmi, noaptea aduce pericole, ins dimineaa exceleaz in salvarea lui Dumnezeu. Acest psalm a fost scris pentru a fi folosit pentru rugciunea public zilnic in biserica primar.45 Bucuria i lauda iau locul intristrii in inimile tuturor celor care laud pe Domnul. Psalmul 64 - Apel la Dumnezeu pentru protejarea vieii Prins in ghearele unei conspiraii, psalmistul apeleaz la Domnul. Dumanii sunt ri i puternici; ei uneltesc in ascuns impotriva celui credincios (1 -6). Pieirea celor ri este sigur, iar cei neprihnii au parte de fericire. Psamul 65 - Poemul recunotinei pentru buntatea Domnului Psalmistul David slvete pe Domnul pentru marea Sa buntate artat fa de poporul Su. El ne-a iertat pcatele pentru a ne putea bucura de binecuvantrile Sale (3-4). in providena Sa asupra intregii lumi, Dumnezeu pune capt rzboaielor i aduce pacea in ara credincioilor Si (5-8). Pmantul este prefcut intr-o grdin a Edenului care aduce roade imbelugate pentru cei credincioi. Viaa cu Dumnezeu, stpanul universului, este o cantare. Psalmul 66 - Recunotin pentru izbvire Toate popoarele sunt chemate s binecuvinteze pe Domnul ale crui lucrri sunt infricotoare. Felul in care Dumnezeu a condus pe poporul Su prin Marea Roie i peste Iordan dovedete c El este stpan atotputernic. incercrile ingduite de El asupra poporului Su au dovedit puterea i izbvirea divin. Dumnezeu este vrednic de laudele credincioilor Si. Psalmul 67 - Poemul proteciei misiunii universale Psalmistul implor mila i binecuvantarea lui Dumnezeu asupra poporului Su ca astfel s se cunoasc de ctre toate popoarele calea i mantuirea Domnului. in msura in care toate popoarele laud pe Domnul pentru judecile Sale drepte i pentru povuirile sale, binecuvantrile Lui se revars asupra poporului Su i Pmantul intreg se teme de Domnul. Psalmul 68-0 cantare a triumfului Psalmul acesta pare s fie cantarea unei procesiuni de srbtorire a triumfului poporului lui Dumnezeu. Versetele 1-18 conin multe referine clare ale marului triumfal al lui Dumnezeu de la Muntele Sinai (in zilele lui Moise)

la Muntele Sion (in zilele lui David). La Muntele Sinai este marcat naterea 45 The NIVStudy Bible, p.831 Teocraiei (a carmuirii lui Dumnezeu in mijlocul poporului Su), iar la Muntele Sion are loc restabilirea Teocraiei in Ierusalim, cetatea regal.46 inc din timpul bisericii primare, cretinii au considerat acest psalm ca pe o prevestire a invierii i inlrii Domnului Isus. impratul imprailor i Domnul Domnilor (cf.Ef.4:8-13).' Versetele 1-6 evideniaz pe Dumnezeu care inainteaz triumftor. Portretul lui Dumnezeu este deosebit, El fiind: "Tatl orfanilor i Aprtonil vduvelor" (v.5. Dumnezeu conduce naiunea Sa prin pustiu (7-10). pan cand ii aaz in ara Fgduinei (11-14). El alege Muntele Sionului ca loca imprtesc al Lui (15-18). Datorit prezenei Domnului, Israel va fi mantuit, iar vrjmaii lui vor fi nimicii (19-23). Din Israel Dumnezeu ii arat puterea in toate naiunile (2435). mantuirea lui Dumnezeu antreneaz toate popoarele s laude pe Domnul. "Acest psalm a fost favoritul cruciailor, hughenoilor. al lui Savonarola i al lui Oliver Cromwell".47 Psalmul 69 - Rugciune din mijlocul incercrii intotdeauna suferina il apropie pe credincios de Dumnezeu. Psalmul acesta este o rugciune fierbinte a psalmistului din mijlocul suferinei. Fiind inconjurat de mulimi de dumani inrii, care-1 prigonesc fr s fie vinovat, psalmistul apeleaz la Dumnezeu. El sufer de dragul lui Dumnezeu (1-12). in aceast situaie, apeleaz la ajutorul lui Dumnezeu (13-18). Persecutorii si sunt vinovai i vor fi pedepsii pentru ceea ce au fcut (19-28). Credinciosul ins va fi eliberat i va luda pe Domnul. Ca i Psalmul 22. pri din Psa lmul 69 sunt mesianici i prezint scene concrete din suferinele Domnului; in sensul acesta sunt citate in Noul Testament (versetele 4,9,21,22,25; in Io.2:17; 15; 25; iar versetele 19-28-30; in Fapt.Ap. 1:20; Rom. 11:19: 15:3). Dumnezeu vegheaz asupra credinciosului Su aflat in suferin i ii va rsplti in dreptate pe prigonitori. Biruina va fi de partea celui ce se increde in Domnul. Psalmul 70 - Strigt urgent dup ajutorul Domnului Versetele din Psalmul 70 se mai gsesc i in finalul Psalmului 40 (40:1317). Psalmistul struie s-i fie trimis de urgen ajutoail Domnului. Cand Domnul ii trimite ajutorul, vrjmaii celui credincios vor fi fcui de ruine, iar cei ce se incred in Domnul se vor veseli i vor luda pe Domnul. Psalmul 71 - Rugciunea unui credincios inaintat in varst Fiind slbit de putere i totui incercat de vrjmai, psalmistul apeleaz la ajutorul lui Dumnezeu. intregul psalm este un apel pentru ajutorul lui Dumnezeu din partea unuia care nici in imprejurri critice nu-i pierde ndejdea. In original, psalmul este compus intr-o form simetric de ase strofe de cate cinci i patru randuri alternativ, avand in centru versetul 14.

Prima strof (1-4), cu cinci randuri, cuprinde apelul iniial ctre Dumnezeu pentru ajutor. Strofa a doua (5-8) cu patru randuri este o mrturie c Dumnezeu 46cf. The NIVStudy Bible, p.835. 41Halley's Bible Handbook, p.261 a fost intotdeauna ndejdea sa. Apelul este din partea unuia care a experimentat ajutorul Domnului. Strofa a treia (9-13), cu cinci randuri, cuprinde rugciunea ca Dumnezeu s continuie s-i vin in ajutor in timpul btraneilor cand puterile slbesc i cand vrjmaii caut s atace. Strofa a patra (14-18). cu cinci randuri, constituie o promisiune ferm c, o dat ajutat, psalmistul va face cunoscute lucrrile minunate ale Domnului. Strofa a cincea (19-21), cu patru randuri, este o minunat mrturisire c Domnul este inc ndejdea psalmistului. in mijlocul incercrilor. El ateapt ca Domnul s-i restaureze viaa. Iar strofa a asea (22-24), cu cinci randuri, cuprinde promisiunea de a-L luda pe Domnul cu tot felul de instrumente, in timp ce vrjmaii vor fi fcui de ruine. Scparea celui credincios este la Domnul, in orice situaie s-ar gsi. Psalmul 72 - Imaginea lui Mesia - Regele desvarit Psalmul 72 este una dintre capodoperele Psaltirii, un strlucit psalm mesianic. Psalmul este atribuit lui Solomon i conine ultimele cuvinte ale lui David inainte de moartea sa cu privire la persoana i domnia fiului su care va urma la tron (v.20). in multe privine, cuvintele depesc sfera personalitii i impriei pmanteti ale lui Solomon. Este cat se poate de clar c Duhul Sfant descoper aici aspecte din personalitatea i domnia regelui Mesia, fiul lui David. Psalmul prezint conceptul ideal al regelui i efectele glorioase ale domniei sale. Psalmul conine ase pri: I. Dreptatea regelui desvarit (1-4) Regele desvarit va carmui cu dreptate: - Potrivit cu darul lui Dumnezeu; - in vederea unei carmuiri drepte; - in vederea asigurrii prosperitii. II. Domnia regelui desvarit este fr sfarit (5-7) - Ascultarea de El va fi venic; - Binecuvantarea va fi fr sfarit. III. Domeniul regelui desvarit cuprinde tot pmantul (8-11). - Va fi o imprie fr margini; - Ii vor fi supuse toate impriile. IV. Caracterul domniei Lui va fi deosebit. El va domni cu compasiune (12-14)- Sracul va fi izbvit; - Nenorocitul va fi scpat; - Cel apsat va fi eliberat.

V. Carmuirea impratului desvarit va aduce alese binecuvantri (15 -17) - Va fi belug de bogii i grane; - Va fi belug de bogii spirituale. VI. Carmuirea impratului desvarit starnete lauda Psalmul se incheie cu doxologia care slvete Numele lui Dumnezeu. Se intrevede perspectiva mesianic, cand tot pmantul va fi plin de slava Domnului. 2.8.3. CARTEA A TREIA (Ps.73-89) Cu Psalmul 73 incepe Cartea a treia din Psaltire, cuprinzand psalmii 73-89. Cartea a treia cuprinde Psalmii Levitici, care sunt asociai mai ales cu inchinarea i slujba la templu. Unsprezece din aceti psalmi sunt ai lui Asaf (7383), care era unul dintre conductorii cantrilor la templul din Ierusalim (ICronici 25:1). Patru aparin fiilor lui Core (84-87). Psalmul 86 este al lui David,' 88 al lui Heman, iar 89 al lui Etan. Psalmul 73. Cugetri asupra unei lumi nedrepte Dei Psalmul 73 incepe cu o not de nemulumire fa de felul cum se petrec lucrurile in lumea plin de nedreptate, psalmul descoper inelepciunea divin privind soarta celor neprihnii i a celor ri. Privind locul acestui psalm in carte s-a spus: Editorii Psaltirii au plasat Psalmul 73 la inceputul crii a IlI-a, dup cum ei au plasat Psalmul 1 la inceputul intregii colecii. Aici este tratat una dintre cele mai tulburtoare probleme ale sfinilor Vechiului Testament: Cum se face c cei ri adesea prosper, pe cand cei temtori de Dumnezeu sufer atat de mult.48 Psalmul este imprit in dou pri, in baza afirmaiilor din versetul 1 i 27. I. incercarea aproape fatal a credinei (1-14) in mijlocul multor incercri i probleme, credinciosul ii oprete privirile asupra prosperitii celor ri. Lucrul acesta il tulbur pe psalmist pan aproape de indoial. Cei ri i copiii lor au mai mult decat le dorete inima, de aceea sunt plini de mandrie i nu se tem de Cel Preainalt. II. Reimprosptarea credinei (15-28) Mergand in Casa Domnului, credinciosul intrezrete soarta de la urm a celor ri. Ultimul cuvant nu este moartea, ci rsplata va veni dup moarte. Faptul de a-1 avea pe Dumnezeu i de a tri in prtia sfinilor pe pmant este mult mai de pre decat bunstarea pmanteasc. Cei izbvii de Domnul vor fi primii de El in ceruri. in mijlocul incercrilor, credinciosul trebuie s priveasc la Dumnezeu i la marile privilegii ale celor ce se incred in El pentru via i eternitate. Psalmul 74. Cantarea de jale in urma distrugerii Templului Psalmul acesta a fost scris probabil pe timpul exilului, cand Israel a fost distrus ca naiune, Ierusalimul devastat i Templul prefcut in ruine. Psalmul constituie o rugciune ctre Dumnezeu, regele naiunii sale. s vin in ajutorul poporului Su pentru a-1 apra de vrjmaii batjocoritori.

Psalmistul face un sumar al situaiei triste. Dumnezeu s-a intors impotriva propriului Su popor pe care-1 rscumprase (1-2). Templul, care era fala tririi wThe N.I.VSludyBible, p.843 lor, fusese desacralizat i dramat (3-8). intrebarea care persist acum in mintea celor care sunt supui acestei tragedii este: "Cat timp vor mai stpani dumanii ui Dumnezeu?"- (9-11). In baza cunoaterii puterii lui Dumnezeu, psalmistul cere lui Dumnezeu s-i in promisiunea fcut Israelului i s apere cauza poporului Su, care este propria Sa cauz (12-23). Chiar i in cele mai ntunecate imprejurri, credinciosul nu trebuie s uite c Dumnezeu se identific cu propriul Su popor i cu credincioii Si. Psalmul 75. Certitudini Divine Credincioii lui Dumnezeu izbucnesc in laude aduse Domnului, in timp ce puterile lumeti inconjurtoare pun la incercare securitatea poporului ales. Dateva certitudini garanteaz asigurarea i aprarea poporului Domnului. Cadrul putea fi in timpul cand Asiria punea la incercare sigurana israeliilor 2Regi 18:3-19:37). Este cert faptul c Dumnezeu va judeca pe cei arogani, ndiferent dac se ridic de la apus sau rsrit (1-6). De asemenea, este cert c Dumnezeu guverneaz asupra tuturor popoarelor i aduce pedeapsa asupra celor ri (7-8). Tot atat de cert este i faptul c cel neprihnit va fi ridicat. Astfel c cel credincios poate, in orice vreme, s laude pe Domnul (9-10). Cat este de cert c exist Dumnezeu, atat este de cert c soarta tuturor lucrurilor este in mana .ui. Psalmul 76. Cantarea de mulumire pentru o mare victorie Psalmul 76 este o celebrare a victoriei divine in aprarea Ierusalimului. Se >are c a fost scris cu ocazia distrugerii armatelor lui Sanherib de ctre ingerul Domnului cand intenionau s asedieze Ierusalimul (2Regi 19:25-35). Versetele -3 conin cuvinte de laud la adresa lui Dumnezeu, care a sframat armele dumanului. In versetele 11-12 se revine la aceeai idee, indemnand totodat pe oi credincioii s aduc daruri lui Dumnezeu, care "frange mandria Domnitorilor". La mijloc, versetele 4-10 conin cantarea de celebrare, mreia ui Dumnezeu in actul judecii divine. Fiecare victorie divin deschide perspectiva unei adevrate celebrri. Psalmul 77. Mangaiere in mijlocul crizei Probabil in imprejurri de criz, in anumite probleme personale, psalmistul caut mangaiere. Chiar dac prezentul este sumbru, omul lui Dumnezeu gsete mangaiere in amintirea felului in care Dumnezeu a lucrat in trecut. Trecand in evist cateva din faptele divine mari, credinciosul gsete motive s-1 laude pe Domnul. Amintirea lucrrii trecute a lui Dumnezeu poate fi temelie pentru ncrederea in El in crizele prezentului. avut mare prestigiu (Jud.8:2; 12). Cerina lui Dumnezeu a fost ca ei s in legea, ins Efraim nu a ascultat de Domnul (9-11). Ei au uitat ce s-a intamplat in pustiu, minunile Sale (13-16; 23-29; 44-53; 54-66), cat i pedepsele date de El

(17-22; 30-43). Cu ridicarea lui David, Dumnezeu a fcut pe Iuda trib conductor. Ierusalimul a devenit capitala lui Iuda i David imprat (67-72). Neascultarea va duce pe om la pierdere, pe cand ascultarea de Dumnezeu il implinete. Psalmul 79. O alt cantare de jale pentru distrugerea Ierusalimului Cucerirea Ierusalimului de ctre babilonieni in anul 586 i.Hr. a fost intradevr un mare dezastru pentru israelii. Poetul deplinge situaia, vrsarea de sange (1-4). Apoi, cere pedeapsa asupra cotropitorilor i ajutor pentru poporul pedepsit, iertare de pcate i rzbunare din pricina numelui Domnului. Cei credincioi au prilejul s se intoarc la Domnul in timpuri de grea incercare. Psalmul 80. Rugciune pentru Restaurare Probabil dup ducerea in robia asirian, ins inainte de exilul lui Iuda (2Regi 17:1-6), brbaii din Efraim, Beniamin i Manase, scpand de asirieni la Ierusalim, cer de la "Pstorul lui Israel" restaurarea. Bogata vie plantat altdat de El a fost jefuit. Strlucirea feei Sale asupra omului in necaz va aduce iari ridicarea. Psalmul 81. Un Poem srbtoresc La una din marile srbtori, poate din cele cu pelerinaj (Pastele, Cincizecimea sau Corturi), israeliii sunt chemai s celebreze ajutorul lui Dumnezeu. in special este cantat izbvirea de care Dumnezeu le-a fcut parte eliberandu-i din robie: "I-am descrcat povara de pe umr, i mainile lui nu mai in coul" (v.6). Din pricina acestei izbviri ei sunt chemai sa se rededice Domnului cu ocazia srbtorii (1-7). Srbtorile sunt intr-adevr un bun prilej de reconsacrare. Ascultarea de Domnul ar garanta biruina asupra oricror vrjmai i in continuare (8-16). De altfel, cel care ascult de Domnul are parte de fericire etern. Psalmul 82. Judecarea Judectorilor intr-un limbaj adecvat pentru timpul su i cu o condiie accentuat, psalmistul Asaf ilustreaz faptul c deasupra tuturor celor mari de care depinde soarta vremelnic a oamenilor este Dumnezeu, care judec pe aa-numiii "Dumnezei". Termenul <yh!Oa$ /Elohim/, aici la plural, pare c se refer la judectorii corupi i conductorii israelii nedemni , care sunt mandatarii lui Dumnezeu pentru a face dreptate (cf.Deut.1-17; Rom. 13:1-7). Dumnezeu cheam la judecata Sa dreapt i neprtinitoare orice autoritate, care exercit 49Derek Kidner op.cit.. p.296-297: sugereaz, de asemenea, prerile lui Delitzschi, Perowne i Briggs. conform crora "dumnezeii" ar putea fi stpanirile acestui veac ( cf. Filipeni 6:12). Sau c ar fi zeitile pgane (ICor. 10:20). Iar alii consider c este vorba de regii neamurilor. judecata asupra oamenilor svarind nedreptate pe pmant. Nedreptile

svarite de ctre cei incredinai s impart dreptatea determin strigtul dup judecata dreapt a Celui Atotputernic, Neprihnit i Venic. "Scoal-Te Dumnezeule, i judec pmantul cci toate neamurile sunt ale Tale" (v.8). Psalmul 83. Rugciune pentru protecie Psalmistul Asaf, in numele naiunii sale in pericol din cauza unei conspiraii, apeleaz struitor la Dumnezeu pentru protecie. Naiunile vrjmae Israelului din totdeauna (in sud: edomiii i moabiii, descendeni din Esau i Lot; in est: hagareniii, ghebaliii, amoniii i amaleciii, popoare biruite de israelii cand au venit din Egipt; in sud-vest: filistenii, iar in nord-vest: tirienii i sidonienii cu care s-au aliat i asirienii) au format o coaliie in scopul nimicirii lui Israel, poporul Domnului. Psalmistul invoc biruinele poporului su din trecut i cere lui Dumnezeu acelai tratament pentru dumanii aliai de astzi, ca toi s tie c Domnul este mai presus de tot pmantul. in mijlocul stramtorrii vrjmailor, scparea celor credincioi este numai in Domnul. Psalmul 84. Splendorile Casei Domnului Acest psalm este un poem al pelerinilor care se indreapt spre Ierusalim la srbtorile anuale in perspectiva inchinrii la Templu. Poemul, care este al fiilor lui Core, conine trei diviziuni principale: I.Profunda dorin dup Casa Domnului (1-4). intreaga fiin a credinciosului: sufletul, inima i trupul inseteaz dup locul intalnirii cu Dumnezeu. Cei care ajung acolo sunt fericii. Pan i psrile gsesc acolo loc linitit pentru puii lor. II.Fericirea celor care pot merge in pelerinaj la Templul din Ierusalim (5-7). - Ei sunt fericii pentru c se incred in Domnul; - Ei strbat fericii Valea plangerii50; - Ei au parte de binecuvantri in locuri secetoase; - Ei ii innoiesc puterile in Casa Domnului (v.7). III. Rugciune pentru impratul (8-11). Se pare c desftarea sufletelor pelerinilor la Casa Domnului atarn de credincioia i bunstarea impratului. De aceea, pelerinul se roag pentru unsul Domnului prin care se asigur pelerinajul srbtoresc la templu. Concluzia psalmistului este c fericirea se asigur prin increderea in Domnul otirilor (v.12). Psalmul 85. Rugciune pentru inviorare Spiritual Pe fondul amintirii binecuvantrilor din trecut este implorat indurarea lui Dumnezeu, in vederea inviorrii in prezent. Autorul (fiii lui Core) mulumete pentru bunvoina Domnului fa de poporul Su artat in intoarcerea din captivitate i in iertarea tuturor nelegiuirilor (v.1-3). 50 The Criswell Sudy Biblic, p.686. "Valea Baca" este un tablou ilustrativ a vii uscate peste care treceau pelerinii mergand spre templu la Ierusalim. "Baca" inseamn i lacrimi.

Rugciunea pentru inviorare evideniaz indurarea lui Dumnezeu de care atarn revitalizarea spiritual, cat i pocina poporului starnit de mila divin, "intoarce-ne iari, Dumnezeul mantuirii noastre! Inceteaz-Ti mania impotriva nostr" (v.4.). De aceea, psalmistul se roag fierbinte pentru inviorare (4-7). in procesul inviorrii se inmnuncheaz impreun buntatea cu credincioia, pacea cu dreptatea. inviorarea are tendine universale, naionale (v.9). Trecutul spiritual inltor constituie baza pentru viitorul sperat in fericire. "Ridic-ne iari"! Psalmul 86. Rugciunea credinciosului din mijlocul incercrilor Ca unul care se bucur de un statut special, fiind unul din cei iubii de Domnul care se increde in El, psalmistul apeleaz la indurarea Domnului pentru a-1 scoate din incercrile de care are parte. El are motive s se incread in Domnul i intrezrete timpul cand toate naiunile pmantului se vor inchina i vor da slav .Domnului (v.9). Cu aceast convingere, credinciosul rmane statornic, increztor in Domnul pe care-L laud (v.12.), care il ajut i-1 mangaie in timp ce vrjmaii si rman de ruine. Psalmul 87. Gloria Sionului Psalmistul caut gloria cetii regeti a lui Dumnezeu, a impriei Sale. Poemul face parte din grupul cantrilor Sionului (46, 48, 76, 125, 129, 137), cu care se aseamn, dar fa de care prezint i insemnate deosebiri. Psalmul este o expunere panoramic a prezentului i o profeie despre viitorul strlucit al cetii lui Dumnezeu. Temeliile i porile sunt elementele de cpetenie ale cetii care intregesc mrturia lucrurilor pline de slav despre Sion (1-3). Perspectiva cetii lui Dumnezeu este s cuprind in sferele ei cetile intregului pmant, i ceteni ai ei vor fi chiar i dumanii de moarte de altdat (Egiptul, Babilonul, Filistia i Etiopia). Dezideratul profetic ii gsete deplin implinire in Domnul Isus (Ioan 1:12). Psalmul 88. Rugciunea credinciosului disperat Poemul pare s fie cel mai trist din intreaga Psaltire, fiind lipsit de orice raz de speran. Stul de rele, ameninat de umbrele intunecate ale morii i prsit de toi cei dragi, psalmistul se adreseaz lui Dumnezeu, care este "Dumnezeul mantuirii lui". Preocuparea lui cea mai intens este lauda Domnului, care nu poate fi indeplinit de cei mori. Rmane valabil adevrul c cel credincios laud pe Domnul chiar i in necazurile lui. Psalmul 89. Rugciune pentru Restaurarea celui ce a intrat in Legmant cu Dumnezeu in incheierea crii a treia a psalmilor este plasat poemul ce constituie o rugciune fierbinte pentru restaurarea seminiei davidice in baza legmantului incheiat cu David.Se pare c psalmistul se refer la situaia dezastruoas a dinastiei davidice cu ocazia atacului lui Nebucadnear asupra Ierusalimului i ducerea in captivitate a regelui Ioiachin in anul 597 i.Hr. (2Regi 24:8-17).51

in introducere sunt cantate dragostea i credincioia lui Dumnezeu i legmantul Su cu David (1-4). Aceste elemente stabilite in introducere sunt expuse apoi in detaliu in cele dou pri ale psalmului, urmate de rugciune pentru restaurare. I. Proclamarea dragostei i buntii lui Dumnezeu (v.5-18) - Cerurile insei proclam indurarea lui Dumnezeu i tot universul este o mrturie a puterii Sale; - Dreptatea i judecata stau la temelia guvernrii Sale; - Poporul guvernat de El este fericit. "Ferice de poporul care cunoate sunetul trambiei, care umbl in lumina Feei Tale, Doamne". II. Amintirea Legmantului davidic (19-37) Psalmistul rememoreaz legmantul incheiat cu David, expunand istoria evenimentelor cu ridicarea tanrului pstora la rang imprtesc. implinirea deplin a legmantului se realizeaz in persoana Domnului Isus Hristos, Fiul lui David (2Sam.7:4-17). Legmantul nu poate fi invalidat (v.35-37). III.Rugciunea pentru restaurare (38-52) Pe un ton de profund lamentare este prezentat starea deplorabil a monarhiei davidice. In incheiere este invocat indurarea lui Dumnezeu fa de starea poporului in lumina promisiunilor fcute lui David. Psalmul se incheie cu binecuvantarea cuvenit Domnului, singurul in care exist ndejde. Poporul legmantului are ca singur ans de reabilitare reintoarcerea la Dumnezeul credincios al Legmantului, care este binecuvantat in veci. 2.8.4. CARTEA A PATRA . Ps. 90-106 Psalmul 90. Apelul din vremelnicie adresat Dumnezeului etern Psalmii din cartea a 4-a, psalmi paraleli cu cartea Numeri, au coninutul asociat cu peregrinrile israeliilor prin pustiu. Ca unii care sunt incercai, credincioii lui Dumnezeu aduc in aceste poeme o inchinare cu supunere lui Dumnezeu care este suveran. Fiind atribuit lui Moise, psalmul 90 ar putea fi cel mai vechi din Psaltire, datand din jurul anului 1400 i.Hr. Se pare c omul lui Dumnezeu, Moise, a scris acest poem cu ocazia sau in starea de spirit cauzat de moartea fratelui su, Aron, pe muntele Hor (Num.21:22-28). Psalmul poate fi imprit in dou pri: I. Contemplarea mreiei eternului Dumnezeu (v. 1-11). Aa cum afirm i Derek Kidner: "Numai Isaia - capitolul 40 poate fi comparat cu acest psalm in ce privete prezentarea grandoarei i eternitii lui Dumnezeu in raport cu efemeritatea omului".52 - Dumnezeu este etern (v. 1,2); - Dumnezeu ofer adpost generaiilor umane;. \The N.I. V. Study Bible, p.862. Derek Kidner, Psalmii 73-150, p.327. - Dumnezeu este stpan asupra vieii i morii. in acelai timp, omul este vremelnic i la porunca lui Dumnezeu se intoarce in ran (v.3).:

- Dumnezeu judec pcatele omului, chiar i pe cele ascunse (v.7.8): II. Apelul celui vremelnic la Dumnezeul etern In partea a doua, omul apeleaz la Dumnezeu. - In vederea invrii cu privire la numrul anilor; - In vederea indurrii: - In vederea sprijinirii; - in vederea bunvoinei Domnului prin care s fie intrit lucrarea mainilor lui. Dumnezeu este singurul sprijin i singura ndejde pentru omul trector. La El poate apela in orice clip a vieii, pentru c El este etern, atotputenic i binevoitor. Psalmul 91. Siguran i odihn sub ocrotirea lui Dumnezeu Psalmul este structurat in dou pri a cate opt versete fiecare. in prima parte credinciosul este asigurat c nu trebuie s se team in faa a patru incercri, care bantuie ziua sau noaptea: groaza din timpul nopii, sgeata din timpul zilei, ciuma din intuneric i molima din timpul amiezii (v.5-6). in timp ce mii i zeci de mii cad, cel credincios este spectator la rspltirea celor ri (7-8). i aceasta pentru simplul motiv c st sub ocrotirea Celui Preainalt i se increde in El, ca in cetuia lui de scpare (1-2). in partea a doua, credinciosul este victorios asupra a patru fiare deosebit de fioroase: lei, nparci, pui de lei i erpi. Victoria lui se datorete faptului c face din Domnul locul lui de adpost i turnul lui de scpare (7-14), i fiindc iubete pe Dumnezeu (v. 14). Domnul asigur pe cel credincios atat prin ingerii Si (v. 11.12), cat i prin ascultarea rugciunii i ocrotirea direct pan la capt. Faptul c aceast asigurare este destinat copiilor lui Dumnezeu se vede i prin aceea c insui Fiul lui Dumnezeu a fost ispitit in aceste privine dar a fost biruitor (Mat.4:6). Viaa credincioilor nu este scutit de incercri, ins izbvirea Domnului este sigur i trainic. Psalmul 92. Cantarea Sabatului Psalmistul este impresionat de posibilitatea pe care o au cei care laud pe Domnul in ziua de Sabat in Casa Domnului. Dumnezeu trebuie ludat intotdeauna din pricina buntii i credincioiei Lui artate in lucrrile Lui. in Casa Domnului, cel credincios ajunge s cunoasc mai bine lucrrile lui Dumnezeu chiar atunci cand in aparen cei ri au parte de prosperitate. De aceea, cei sdii in Casa Domnului sunt roditori i la btranee viaa lor este inviorat prin Cel ce este "Stanca".Posibilitatea inchinciunii in Casa Domnului in srbtoarea sptmanal conduce la mari binecuvantri de care nimeni nu ar trebui s-i lipseasc sufletul. Psalmul 93. Domnia lui Dumnezeu Poemul este o confesiune minunat a credinei in guvernarea Celui Preainalt. Se pare c acesta este unul dintre imnurile compuse pentru festivalurile religioase evreieti in care se proclama guvernarea lui Dumnezeu

asupra ordinei cosmice, asupra naiunilor i asupra lui Israel. Dumnezeu carmuiete in dreptate i sfinenia este podoaba Casei Sale. A inelege guvernarea lui Dumnezeu inseamn a fi la adpost in faa oricrei fore din univers. Psalmul 94. Apelul la justeea divin in disperare din pricina celor ri, psalmistul strig ctre Dumnezeu invocand justeea divin fa de atitudinea lor. Prima parte dovedete c cei ri merit judecata lui Dumnezeu datorit atitudinii lor fa de Domnul i semenii lor. (1-11). Dumnezeu ins ii revars indurarea asupra poporului Su incercat (12-22). El mangaie pe credinciosul su cand este incercat i ispitit. Trecand prin incercri, credinciosul poate apela la justeea divin care se va descoperi. Psalmul 95-100. Poeme ale Slvirii Iui Dumnezeu Aceti ase psalmi constituie o grupare de poeme care indeamn la slvirea Celui care guverneaz asupra tuturor lucrurilor. Psalmul 95 indeamn la slvirea lui Dumnezeu, creatorul nostru i al tuturor lucrurilor. De aceea, lui i se cuvine ascultare. Israeliii s-au dovedit nevrednici de El cand i-au impietrit inima in pustiu. Psalmul 96 este o chemare a tuturor locuitorilor pmantului s laude pe Domnul, deoarece El este singurul Dumnezeu adevrat care guverneaz asupra intregii lumi. in perspectiva judecii Sale cu dreptate asupra neamurilor, pmantul intreg tresalt de bucurie. Deplina implinire se va realiza in Domnul Isus, care va judeca intreag pmantul. in Psalmul 97 este ludat Dumnezeu, singurul Domn, Mantuitor slvit i triumftor, de aceea cei neprihnii tresalt de bucurie. Psalmul 98 este o chemare la celebrarea cu bucurie a guvernrii neprihnite a Domnului. Din pricina mantuirii descoperite, toi locuitorii pmantului s laude pe Domnul cu vocile i instrumentele lor. Tot El este cel ce va judeca cu dreptate. in Psalmul 99 este prezentat Dumnezeu cel Sfant pe tronul Su de slav, El cel care iart i disciplineaz pe poporul Su, El guverneaz din Sion asupra intregului pmant. Iar in Psalmul 100 este prezentat invitaia de a luda pe Domnul in curile Casei Domnului. El este creatorul, susintorul i pstorul poporului Su. De aceea trebuie ludat pentru buntatea i credincioia Sa venic. Psalmul 101. Programul unui conductor credincios impratul David, om dup^ inima lui Dumnezeu, anun programul su de guvernare i conduit (cf. 2Imp.23:3). Acesta a fost apoi transmis i lui Solomon cu ocazia incoronrii lui i se potrivete cu fiecare credincios in sfera lui de trire (IRegi 2:2-4). Acel care a indeplinit in mod desvarit un asemenea program este impratul Mesia.53 Psalmistul consider c, pe lang laudele ce se cuvin Domnului pentru buntatea i dreptatea lui (v. 1.), el are dou indatoriri de

cptai: s ii apropie tot mai mult pe cei neprihnii (v.6.) i s indeprteze de lang el, din casa i din cetatea lui, pe cei pctoi, stricai i nelegiuii (4 -5; 78). Pentru a putea realiza un asemenea program este nevoie de o trire personal neprihnit, (v.2.) Dumnezeu primete lauda celui care se deprteaz de cei pctoi i triete in neprihnire in prtia celor credincioi. Psalmul 102. Strigtul ctre Dumnezeu in mijlocul intristrii Considerat un psalm de pocin, Psalmul 102 prezint pe cel nenorocit strigand ctre Dumnezeu din mijlocul necazului i suferinei, care ii indreapt faa spre Dumnezeu i implor indurarea Lui. Mai intai, ii prezint Domnului suferina (1-11). Lovit i prsit, batjocorit de vrjmai, suspin sub urgia maniei lui Dumnezeu cel venic (12-28), care va avea mil de el i de poporul su. Exemplificarea deplin o gsim in cazul Domnului Isus, psalmul fiind profetic, mesianic (Evr. 1:10-12). Rezultatul final al pedepsirii divine este binecuvantarea. Psalmul 103. Poemul recunotinei pentru dragostea i indurarea Domnului Probabil scris de ctre David spre sfaritul vieii, Psalmul 103 este o frumoas cantare a recunotinei ctre Dumnezeu. Scrutand iragul binefacerilor divine, credinciosul se indatoreaz s binecuvinteze pe Domnul. Printre cele mai de seam binefaceri, el amintete: iertarea pcatelor, vindecarea bolilor, izbvirea de moarte, inviorarea vieii i susinere. Deosebit este ilustrat iertarea pcatelor pe care El le indeprteaz de la noi,"cum este de departe rsritul de apus". Toate acestea se datoresc indurrii printeti a lui Dumnezeu fa de cei ce se incred in El (1-14). Dei omul este trector, indurrile Domnului sunt eterne. De aceea, orice fiin este datoare s binecuvinteze pe Domnul. Recunotina este de mare pre in faa lui Dumnezeu. Psalmul 104. Od inchinat Creatorului Dac in Psalmul 103, Dumnezeu este binecuvantat pentru ceea ce face in viaa individului i a comunitii umane, in Psalmul 104 El este glorificat ca i creator al universului. Psalmistul laud pe Domnul pentru frumuseea i perfeciunea creaiei. Structura psalmului urmeaz de-aproape structura istoriei creaie din Geneza cap. 1., slvind pe Dumnezeu pentru fiecare element major al creaiei. Dup introducerea din, (v.l), in care Dumnezeu este ludat din pricina mreiei Lui, care este ilustrat in elementele creaiei:54 - lumina (v.2a) (Gen. 1:3-5); - cerul (v.2b-4) (Gen. 1:6-8); - apa i uscatul (v.5-9) (Gen. 1:9-10); - pmantul, vegetaia(v. 14-18) (Gen. 1: 11-13); - lumintorii (v. 19-24) (Gen. 1:14-9); 53

The N.I. V. Study Bible, p.874. 54cf. Derek Kidner, p. 368. - animalele aerului i ale mrilor ( v.25-26) (Gen. 1:20-23); - animalele uscatului i omul (v.21-24) (Gen. 1:24-28). Dumnezeu, care le-a creat pe toate, le i susine hrnind toate vieuitoarele (27-30). De aceea, credinciosul este decis s laude pe Domnul toat viaa. Creatorul ii va restaura creaia indeprtand pcatul i pe cei ri (31-35). Creaia determin i inspir pe credincios s laude pe Domnul. Psalmul 105 i 106. Poporul Legmantului Cartea a patra din Psaltire se incheie cu doi psalmi care prezint pe israelii, poporul Legmantului. In primul (Ps.105). Dumnezeu este slvit pentru legmantul Su cu Israel. Israeliii sunt chemai s laude pe Domnul, s-L mrturiseasc i s se fleasc cu numele Lui pentru tot ce a fcut pentru ei (105:1-11); urmeaz fazele istoriei israelite: patriarhi (105:12-15), istoria lui Iosif (105:16-23), eliberarea din Egipt (105:23-38), cluzirea prin pustiu (105:39-42) i cucerirea Canaanului (105:43-45). Datorit tuturor acestor fapte mree, divine, israeliii sunt datori s pzeasc Legea i s laude pe Domnul. In continuare, Psalmul 106 prezint neascultarea israeliilor. In prima parte psalmistul slvete pe Domnul (1-5). dup care urmeaz mrturisirea pcatelor naiunii alese (6-39). Psalmistul deplange abaterile lor, care au constat in necredin (7-12), nemulumire (13-15). gelozie (16-18). idolatrie (19-23). neascultare (24-27), apostazie (28-31), provocare (32-33), decdere in pganism (34-39). Din cauza acestor abateri, Dumnezeu a fost nevoit s aplice judecata asupra lor, ins datorit milei Sale a inut cont de legmantul incheiat cu ei (40 -46). Psalmul se incheie cu invocarea ajutorului Domnului, cerand readucerea lor in ara promis fapt care va fi o real pricin de laud Domnului. 2.8.5. CARTEA A CINCEA, PSALMII 107-150 Cartea a cincea a psalmilor conduce la o culme tematic a crii, coninand dou colecii de psalmi ai lui David (108-110; 138-145); cei cincisprezece psalmi ai treptelor (120-134), din care patru sunt din nou ai lui David (122,124, 131,133), iar unul al lui Solomon (127); Halelul egiptean, care se cant la Pati (113-118) i apoi incheierea crii cu cei cinci psalmi "Halleluiah" (146 -150). Psalmul 107. Poemul rscumprrii i izbvirii Dumnezeu este cel ce rscumpr pe cei care trec prin necazuri, de aceea ei sunt datori s-L laude pentru buntatea i minunile Sale. - El izbvete pe cei pribegi prin pustiu (4-9); - El izbvete pe captivii inlnuii (10-16); - El scap pe cei bolnavi (17-22); - El izbvete pe cei prini de furtunile mrilor (23-32). Dei in imprejurri i pericole diferite, cei ce strig ctre Domnul sunt

izbvii de el. De aceea, toi trebuie s laude pe Domnul pentru dragostea Lui de neschimbat (33-43). Psalmul 108. Imnul inimii consacrat Domnului Inima consacrat Domnului este gata s cante laudele Lui din zorii zilei, acompaniat de instrumente de muzic. Motivaia este buntatea Domnului, care este mai presus de ceruri (1-5). Credinciosul consacrat este gata s laude pe Domnul i pentru biruinele din viitor, pentru marile isprvi cu Domnul care urmeaz, pentru izbvirile din viitor (6-13). Trecutul, prezentul i viitorul cu Dumnezeu sunt asigurate. Psalmul 109. Rzbunarea asupra vrjmailor Psalmul 109 este un psalm in care este chemat Dumnezeu s judece intr-un caz in care cel credincios sufer din cauza falselor acuzaii ale vrjmailor si. Ei au rspuns dragostei cu ur i au rspltit binele cu ru (1-5). Ca i in ali psalmi de acest fel, potrivit cu conceptul Legii Vechiului Testament i cu dreptatea final, este implorat justeea divin asupra celor ri. Dei aceasta este cutremurtoare, justeea va fi partea celor care resping indurarea dezvluit in Domnul Isus i in Noul Testament (6-20). De asemenea soart trist a avut parte Iuda, care a vandut pe Domnul (Fapt. 1:20). Cel credincios ins apeleaz la Domnul i se increde in El in toate imprejurrile. Psalmul 110. Poemul incoronrii Regelui Mesia Acest psalm este un minunat poem mesianic, o veritabil profeie despre ungerea Regelui-Preot Mesia."Chiar inainte de Domnul Isus, evreii au considerat acest psalm ca fiind mesianic"55. De asemenea, in Noul Testament, Domnul Isus insui (Mat.22:43-45; Marcu 12:36-37; Luca 20:42-44) i ap.Petru (Fapt.2:34-36) au interpretat acest psalm ca fiind profetic cu privire la Domnul nostru. Psalmul este o adevrat capodoper a profeiilor mesianice in Vechiul Testament. Domnul Isus este prezentat in modul cel mai sclipitor ca Rege, Preot, i Domn biruitor. I. Ca rege (1-3). - Este mai presus de regele David (v.l.) (Fapt.2:34). aa cum este mai presus de Moise i de ingeri (Evrei 1-13); - Este intronat de ctre insui Dumnezeu, la dreapta Lui, dei a fost respins de oameni (Fapt.5:30; is.53:13); - Domnia lui va fi cu autoritate deplin, cci domnete impreun cu Dumnezeu, este Dumnezeu; Poporul guvernat de el are parte de via deplin, inflcrare i prospeime (v.3) II. Ca preot (v.4.). impratul Mesia va fi i preotul dup randuiala lui Melhisedec (cf.Gen. 14:18; Evr.5:6; 10; 6:20; 7:1; 10-11, 15, 17, 21).

Melhisedec, al crui nume inseamn "Regele meu este neprihnit", misteriosul rege al Salemului i preot al Dumnezeului celui Preainalt in timpul 5The N.l V. Study Bible, p.888. patriarhului Avraam, a fost un tip reprezentativ al Domnului Isus in calitate de preot. - Preoia Lui, ca i a lui Melhisedec, este prin incredinare divin i nu pe cale de linie genealogic, cum era cazul cu preoia aronic (cf. Evr.7:3). Domnul Isus se trgea din tribul lui Iuda i nu din tribul preoesc al lui Levi; - in preoia Lui, oficiul de preot este combinat cu cel de rege. ca in cazul lui Melhisedec (Gen. 14:18; Evr.7:l); - Preoia Domnului Isus, ca i a lui Melhisedec, este deplin in sine, fr ascensiune i succesiune. El este inceputul i Sfaritul, El deine preoia desvarit; - Preoia lui Mesia, ca i a lui Melhisedec, nu are de-a face cu nici o alt jertf decat cu painea i vinul, reprezentand trupul i sangele Su pentru ispirea pcatelor omenirii (Gen. 14:18). III. Ca Domn biruitor (5-7). incheierea psalmului aduce in imagine btlia final a Regelui biruitor. Va veni o zi a maniei cand El va face dreptate printre neamuri i va fi atotbiruitor. Se putea oare ca acest psalm s lipseasc din Psaltire? Nicidecum, deoarece acesta este punctul cel mai important, in El il avem pe Marele Preot de care avem nevoie, Regele i Domnul nostru atotbiruitor (Evr.8:l,2). Psalmii 111, 112. Dumnezeu i cel ce se teme de Domnul Doi psalmi identici ca form, fiecare constand in original din 22 de randuri scrise sub form de acrostih urmand succesiunea consoanelor din alfabetul ebraic, trateaz despre Dumnezeu i onnil care se teme de Domnul. Psalmul 111 aduce laud Domnului pentru maiestatea, onoarea, neprihnirea, indurarea, justeea, credincioia, sfinenia i eternitatea lui Dumnezeu (1-9). Frica de El este inceputul inelepciunii (v.10). Psalmul 112 prezint pe omul care se teme de Domnul i are o mare plcere pentru poruncile Lui. Chipul lui Dumnezeu se intiprete in caracterul lui. El este: neprihnit, indurtor, milostiv, drept, iubitor fa de Legea Domnului. El este binecuvantat de Domnul i starnete invidia celor ri. Nu exist mai minunat combinaie ca aceea dintre iubitorul Dumnezeu i omul temtor de Dumnezeu. Aceasta constituie armonia desvarit. Psalmii 113-118. Hallelul Pascal Psalmii acetia se cantau cu ocazia srbtorii pascale, de aceea au fost numii i "Hallelul egiptean". "Psalmul 113 i 114 se cantau la inceputul cinei pascale, iar ceilali (115-118) la incheierea acesteia. Aceasta a fost cantarea cantat i de ctre Domnul Isus i vecinii Si in seara cinei pascale fMat.26:30)"56

Psalmul 113 constituie un adevrat imn de slvire a maiestii i indurrii lui Dumnezeu. Dumnezeu este incomparabil, mai presus de creaia Sa, ins este preocupat de soarta credincioilor si, sraci i lipsii. De aceea Lui i se cuvine :oat lauda. Halley, p.265. Psalmul 114 cant prezena lui Dumnezeu cu poporul u, in mod unic inactul eliberrii din robia Egiptului. Dumnezeul care a rupt lanurile robiei poporului Su face s se cutremure pmantul, munii i dealurile, marea se d la o parte, iar raurile ii schimb cursul in faa Domnului i a poporului Su. Cu Dumnezeu omul experimenteaz minuni unice. Psalmul 115 arat c Dumnezeu este singurul Dumnezeu adevrat i vrednic de slav. Idolii nu sunt decat materie moart. De aceea, Israel s se incread in Domnul, atat ca indivizi cat i ca familii i triburi, cci El este ajutorul i sprijinul lor i de la El se primete binecuvantarea; de aceea ai Si il vor luda venic. Psalmul 116 este un imn al recunotinei i mulumirii ctre Dumnezeu pentru scparea de moarte i ispite i pentru ascultarea rugciunii. Cel izbvit de Domnul dorete s-i arate intreaga recunotin inland paharul izbvirilor in numele Domnului. Recunotina va fi manifestat i in public in Casa Domnului. Dumnezeu se bucur de recunotina credincioilor Si. Psalmul 117, care, dei este cel mai scurt, este i capitolul central al Sfintelor Scripturi. El reprezint o chemare ctre toate popoarele i ctre toate neamurile s laude pe Domnul pentru buntatea i credincioia Sa cea mare. Psalmul. 118, cu care se incheie Hallelul, este un imn de mulumire pentru izbvirea de vrjmai, pentru biruina deplin a Domnului. Israel i fiecare trib in parte sunt invitai s laude pe Domnul. Poemul este cu deosebire mesianic de biruin, intrezrind perspectiva profetic a invierii i biruina deplin. "Piatra, pe care au lepdat-o zidari', a ajuns s fie pus in capul unghiului cldirii" (v.22). Astfel apar zorii zilei bucuriei depline. Nici o alt cantare nu ar fi fost mai potrivit pentru imprejurarea cand Domnul Isus prsea camera de sus, indrcptandu-se spre Ghetsimani, spre Golgota. Iat un tablou premergtor al biruinei depline. Psalmul 119. Poemul Cuvantului lui Dumnezeu Numit de Spurgeon i "micua Biblie" sau "Biblia concentrat", Psalmul 119 este un preios giuvaer al Cuvantului lui Dumnezeu, al Legii Domnului. Este capitolul cel mai lung din intreaga Scriptur i cel mai lung psalm in Psaltire. Din punct de vedere al structurii, psalmul este o capodoper a poeziei ebraice, un exemplar clasic i cel mai lung acrostih. Cele 176 versete sunt grupate in 22 de seciuni a cate opt versete fiecare, dup numrul consoanelor din alfabetul ebraic. Fiecare verset dintr-o seciune incepe cu aceeai consoan in mod consecutiv in ordine alfabetic. Mai mult, aproape fiecare verset conine o anumit referin la Legea Domnului, iar coninutul fiecrei seciuni are o

oarecare legtur cu semnificaia strveche a consoanei cu care incep cele opt versete ale seciunii. in general, sunt folosii zece termeni pentru a prezenta Cuvantul lui Dumnezeu. Acetia sunt: "Legea Domnului", "mrturiile", "cile", "preceptele", "statutele", "poruncile", "judecile", "cuvintele", "zicerile" i "crrile". 1. Seciunea X /alef/ ("cap de bou") - Inim neimprit cuprinde atitudinea de ataament a celui neprihnit la Legea Domnului (1-8). 2. Seciunea 3 /Bet/ ("cas") - Comoar tezaurizat cuprinde adevrul despre tezaurizarea Cuvantului Domnului in inim, aceasta fiind singura ans pentru credincios i, in special, pentru cel tanr ca s poat umbla pe calea Domnului in curie (9-16). 3. Seciunea 1 /Gimel / ("cmil") - Mangaiere in singurtate vorbete despre faptul c, fiind un strin i cltor pe pmant, psalmistul apeleaz la Legea Domnului pentru ocrotire, cluzire, mangaiere i sftuire. Pe crarea vieii cltorete meditand adanc la Poaincile Domnului (17-24). 4. Seciunea 1 I Dalet/ ("u") - inviorare pe calea vieii arat cum in pribegia vieii evreul era inviorat prin poruncile Domnului plasate la ua casei, pentru a le citi la plecare i la venire (25-32). Aceast Lege il indeprteaz de calea necredincioiei i1 conduce in cea a adevrului. 5. Seciunea H /Het/ ("deschiztur") - indic spre faptul c cel credincios este deschis i gata s primeasc invtura din Legea Domnului i s triasc in neprihnirea cerut (33-40). 6. Seciunea T / Wav/ ("carlig") - Cuvinte pentai alii cuprinde dorina de a mrturisi altora invturile Domnului (41-48). Ca unul care a fost umplut de Cuvantul adevrului va putea, prin Legea Domnului, prinde i pe alii in carligul adevrului. 7. Seciunea T / Zain/ ("arm") - cuvinte ferme: Cuvantul Domnului este arma cea mai sigur pentru strjerul credincios zi i noapte (49-56). 8. Seciunea Ti /Chet/ ("gard") - Complet, cu toat inima. Partea care-i revine credinciosului este s pzeasc Cuvantul Domnului, fapt care il asigur i-1 protejeaz de cei ce se tem de Domnul i pzesc Legea Lui (57-64). 9. Seciunea D /Tet/ ("eava", "conduct") - Comunicarea sau invarea leciilor grele. Psalmistul dorete s invee prin Legea Domnului i acele lucruri care sunt mai greu de priceput i cere lui Dumnezeu s-1 invee. Prin Legea Domnului a invat s preuiasc Cuvantul mai mult decat aurul (65-72). 10. Seciunea " /Iod/ ("bra, man") - Creatorul s fie glorificat in creaturile Sale. Ca unul care tie c a fost creat de mana Domnului, psalmistul cere lui Dumnezeu s continue a-1 forma conform cu Legea Sa, astfel ca cei ingamfai s fie umilii, iar cei ce se tem de Domnul s se bucure vzand lucrarea Domnului in el (73-80). 11. Seciunea D /Kaf/ ("palm") - Ateptrile celui ruinat. Lovit fiind pan la ruin sub apsarea incercrii, ateapt mangaiere. El se increde in cel care

poate mangaia prin Legea Lui cea dreapt (81-88). Aceeai palm a Domnului care incearc pe cel credincios il poate i mangaia i poate pedepsi pe cei care -1 prigonesc. 12. Seciunea b /Lamed/ ("bici") - Marile certitudini. Dumnezeu suveran i atotputernic supune i menine prin Cuvantul Su toat creaia, i toate lucrurile ii sunt supuse (89-96). 13. Seciunea U /Mem/ ("ap") - inelepciunea cereasc. Legea Domnului este ca o ap care curge i umple din abunden cu invtur i inelepciune, fiind plcut i dulce (97-104). 14. Seciunea ] / Nun/ ("peste") - Nepierzand calea. Cuvantul Domnului este o candel i o lumin pe crare, care asigur pe cel credincios s nu se rtceasc (105-112). 15. Seciunea D / Samek/ ("proptea") - impotriva chioptrii. Legea Domnului sprijin pe cel credincios pentru a nu se poticni. El nu dorete s chiopteze, precum cei ce triesc o via duplicitar, ci s urmeze hotrat Calea Domnului (113-120). 16. Seciunea V /Ain/ ("ochi") - Presiune din partea celor fr Dumnezeu, ochii lui se topesc dup mantuirea Domnului. Psalmistul dorete s atrag spre el privirea binevoitoare a Domnului, pentru a fi sprijinit s triasc dup Legea Sa (121-128). 17. Seciunea D /Pe /("gur") - Lumina lumineaz in intuneric. Psalmistul ii deschide gura i ii insuete Legea Domnului cu mare bucurie, prin care apoi triete in strlucirea feei Domnului (129-136). 18. Seciunea X / ade/ ("undi") - Neprihnire venic. Prins in undia necazului i a incercrii in opoziie cu dumanii si, psalmistul gust neprihnirea i dreptatea lui Dumnezeu i triete in libertatea credincioilor Domnului (137-144). 19. Seciunea p / Qof/ ("ureche") - Ndejde nestrmutat. Psalmistul strig ctre Dumnezeu zi i noapte i are ndejdea c va fi ascultat potrivit cu buntatea celui ce ascult rugciunea (145-152). 20. Seciunea "1 / Re/ ("lapte") - Trire preioas. indurrile Domnului sunt mree. Psalmistul suspin dup laptele duhovnicesc, Legea Domnului care-1 poate inviora (153-160). 21. Seciunea Vi I in/ ("dinte") - Asigurarea pcii. in ciuda urii i prigoanei celor ri care scranesc din dini impotriva celui credincios, el se bucur de Cuvantul Domnului ca de o mare prad. in el gsete pace i siguran (161168). 22. Seciunea FI /Tau/ ("cap de cruce") - Strigtul dup salvare. Psalmistul caut salvare la Domnul cu suspine adanci. Izbvirea va face din el unul care va mrturisi laudele Domnului. El dorete via ca s laude pe Domnul. inelege ins c el rtcete ca o oaie pierdut i numai opera salvrii divine il poate mantui (169-176). Psalmul se incheie cu scrutarea viitorului in ndejdea salvrii

prin crucea Golgotei (Isaia 53:1-12). intr-adevr, dup cum Legea a fost un indrumtor spre Hristos, tot aa oda inchinat Legii Domnului, formulat prin Duhul Sfant cu atata miestrie, nu putea s indice spre altceva decat spre glorioasa jertf aductoare de mantuire de pe crucea Calvaailui. Psalmii 120-134. Cantrile Treptelor Cei cincisprezece psalnji numii "Cantrile treptelor" sau "Cantrile pelerinilor" se pare c au fost destinai s fie cantai vocal de ctre pelerini pe cand cltoreau (urcau) spre Ierusalim la srbtorile speciale de peste an. Ali cercettori sunt de prere c aceste poeme erau "cantate de ctre pelerini pe cand urcau cele 15 trepte inspre curtea brbailor'0 . Iar alii consider c numele are de-a face cu indicaii muzicale in vederea interpretrii acestora. Psalmul 120 este o implorare ctre Dumnezeu pentru scparea celui credincios de vorbirile de ru, clevetirile i minciunile celor ri, care cutau s -1 distaig. in faa discreditrilor i ale vorbirilor de ru. ndejdea credinciosului este Domnul. Halley, p.266 Psalmul 121 probabil era cantat de ctre pelerini cand zreau prima dat Ierusalimul pe inlimi i exprim increderea in Dumnezeu, care il va pzi atat la plecare cat i la venire. Cel ce a fcut cerurile i pmantul vegheaz asupra celui credincios, pzindu-1 de orice ru. Psalmul 122 era cantat pe cand pelerinii ajungeau la porile Ierusalimului. Admirandu-i zidurile i temeliile, pelerinii se rugau pentru cetatea sfant care era sediul impratului i centrul religios, era cetatea lui Dumnezeu. Ei cereau pace pentru cetatea lor iubit. Psalmul 123 era cantat cand pelerinii ajungeau in templu i ridicau ochii lor spre Dumnezeu. Ei implorau mila lui Dumnezeu pentru a-i scpa de ocrile vrjmailor lor. Psalmul 124 este un imn de mulumire ctre Dumnezeu pentru izbvirea de care El a fcut parte israeliilor. Ei inelegeau c mantuirea lor a fost un miracol al lui Dumnezeu, prin care ei au scpat " ca pasrea din laul psrarului". Cel izbvit tie i mrturisete c singura lui scpare i ajutor sunt in Domnul. Psalmul 125 elogiaz increderea in Domnul, care este asemnat cu sigurana oferit Ierusalimului de munii care il inconjoar. increderea in Domnul aduce credinciosului pace i siguran. Psalmul 126 este un poem al bucuriei pan la lacrimi legat de ocazia intoarcerii captivilor din exil. intoarcerea captivilor a fost un act divin, Domnul a adus inapoi pe prinii de rzboi i aceasta a fost o mare realizare pentru israelii, recunoscut i de cei din jur. Rugciunea lor fierbinte este ca Dumnezeu s aduc pe toi prinii tor de rzboi i au deplina ndejde in promisiunea aceasta. Dumnezeu ii implinete fgduinele. Psalmul 127 era un poem care, probabil, se canta in curtea templului la

poart. De la preocuparea cu zidurile cetii pelerinii treceau la preocuparea cu zidirea propriei familii. Psalmul mrturisete zdrnicia strdaniei umane fr Dumnezeu i fericirea i indestularea, asigurarea deplin prin indurarea Domnului. Dumnezeu este acela care d o familie celui credincios i prin El se asigur susinerea lor. Psalmul 128 continu preocuparea cu familia care, fiind baza bunstrii naiunii, era de o importan deosebit in Israel. Psalmul prezint binecuvantrile de care are parte omul care ascult de Dumnezeu. Psalmul ilustreaz tot ce ii dorea cineva in timpul su. Prin cuvinte figurative sunt descrise frumuseea, pacea, prosperitatea in familia celui credincios. Psalmul 129 continu inchinarea Ia templu, apeland la Dumnezeu pentru nimicirea celor care au asuprit pe Israel inc de la inceput. Este exprimat nevoia de siguran i linite. Psalmul 130 este unul din psalmii de pocin prin care pelerinii cereau lui Dumnezeu iertare pentru pcatele lor. Dumnezeu este cel care dispune de posibiliti de rscumprare, atat pentru indivizi cat i pentru Israel ca naiune. Psalmul 131 exprim increderea copilreasc pe care trebuie s o aib cel credincios in Domnul. Israel este chemat la acest fel de incredere pentru totdeauna. Psalmul 132 este un poem de comemorare a ocaziei cand Domnul a dus chivotul Domnului la Ierusalim i a stabilit acolo centrul de inchinare. De locul 388 de inchinare i de intalnire intim cu Dumnezeu sunt legate multe din promisiunile fcute de Domnul celui ce se increde in El. Psalmul 133 cant fericirea unirii familiei poporului Domnului in inchinare in jurul Su. Prtia celor credincioi impreun e dulce i plcut, ea rspandete mireasma prezenei Marelui Preot in mijlocul lor i este roditoare i binecuvantat. Psalmul este o frumoas prefigurare a fericitei prtaii freti in Biserica Domnului Isus in jurul Lui ca Preot i imprat. Psalmul 134, ultimul din cantrile treptelor, este o chemare la slvirea lui Dumnezeu a acelor care petrec nopile veghind in Casa Domnului. In felul acesta psalmii treptelor constituiau un ciclu de inchinciune a pelerinilor cand veneau la Templu la marile srbtori. Tot ce preocupa pe vremea aceea fiina uman, problemele religioase, familiale, sociale, particulare i naionale erau aduse inaintea Domnului in inchinare i in toate slveau pe Domnul i implorau indurarea Sa in toate privinele. Ce altceva poate s fie adevrata inchinare decat prtie cu El i cu Domnul? Psalmul 135. indemn struitor Ia a luda pe Domnul Psalmistul indeamn pe robii Domnului s laude numele Su pentru buntatea Sa ilustrat in raporturile Sale de bunvoin fa de Iacov. El, cel atotputernic, i-a cluzit poporul, a infrant pe vrjmai i le-a dat ara

Canaanului. El, i nu idolii mui, au fcut aceasta i El merit toat lauda. Psalmul 136. Lauda adus Domnului Continuand ideea slvirii Domnului din Psalmul anterior, psalmul acesta red motivele de seam pentru a aduce laud Domnului. Sunt prezentate marile Sale lucrri in creaie (4-9), urmand i lucrrile sale in cursul istoriei (10-24). Refrenul din fiecare verset: "cci in veac ine indurarea Lui", evideniaz motivaia Sa in toate aciunile de dragoste. Dumnezeu a lucrat i lucreaz potrivit atribuiilor Sale i in mod deosebit a dragostei. Psalmul 137. Elegia captivitii Departe de cas i de tot ce le^ era drag, captivi pe malurile raurilor Babilonului. israeliii ii plang soarta. in mod deosebit ii ardea dorul dup Sion, dup Casa lui Dumnezeu. La durerea lor se aduga batjocura asupritorilor, care le cereau s-i distreze cu faimoasele "cantri ale Sionului". Babilonienii, care au distrus Ierusalimul, i Edomiii, care s-au bucurat de rul israeliilor, constituie cea mai neagr pat in memoria captivilor i asupra lor implorand rzbunarea Domnului. Dei in robie, departe de cetatea sfant, israelitul jur s rman fidel patriei i cetii sale iubite. Psalmul 138. Poemul mulumirii adus Domnului Dumnezeu i-a implinit fgduina, a ascultat rugciunea de aceea cel credincios laud pe Domnul. El dorete s imprime i altora, chiar imprailor pmantului dorina de a luda pe Domnul pentru felul cum lucreaz El. Dei inlat mai presus de toate vede pe cel smerit i-i vine in ajutor. Psalmul 139. Poem Dumnezeului Omniprezent i omnitient Psalmistul este consternat de faptul c Dumnezeu cunoate toate lucrrile i este prezent pretutindeni. De aceea el se minuneaz de felul in care Dumnezeu a lucrat in propria fiin inc inainte de a se nate. Dorina psalmistului este ca Dumnezeu s nimiceasc pe cei ri pe care el nu-i poate suferi pentru c ei ursc pe Domnul. El se supune mai departe cercetrii divine i dorete s fie dus pe calea veniciei. Cercetarea Domnului este intotdeauna benefic celor ce vor s triasc in voia Lui. Psalmul 140 -144. Apeluri la protecia divin Toi aceti cinci psalmi constituie rugciuni sau cantri prin care este implorat protecia lui Dumnezeu in diferite situaii. Psalmul 140, psalmistul fiind in grea stramtorare din pricina oamenilor ri, asupritori i mincinoi. Ndejdea credinciosului este c Dumnezeu nu -i va lsa s-i implineasc planurile marave iar cei neprihnii vor avea parte de prtia i lauda adus Domnului. Psalmul 141 este o rugciune ca Domnul s-1 ajute pe slujitorul Su s aib o poziie corespunztoare in mijlocul celor nelegiuii. Pzirea buzelor, a inimii i a umbletelor este de prim importan. Psalmistul prefer mustrarea

Domnului mai degrab decat profiturile cu cei ri. Psalmul 142 este o rugciune a lui David pe cand se ascundea dinaintea lui Saul care cuta s-1 omoare. Hituit de vrmai, rmas singur in faa curselor intinse de cei ri, Dumnezeu este scparea fiecruia care se increde in El. Psalmul 143 evideniaz rugciunea credinciosului care a ajuns la captul puterilor, cand nu mai dispune de nici un fel de resurse (3-4). in asemenea situaii singurul refugiu este la Dumnezeu, care este plin de indurare. Psalmistul implor indurarea pentru Numele cel mare al Domnului, cruia se declar ca rob supus. Psalmul 144 incheie seciunea acestor rugciuni din stramtorare cu o cantare de laud Domnului care este "Stanca", "Cetuia" i "Turnul de scpare". Omul este trector i neputincios dar Domnul izbvete pe cei ce se incred in El. Pacea i prosperitatea vor fi partea generaiilor viitoare a celor ce se incred in Domnul. Psalmul 145-150. Cantrile Slvirii Domnului Ultimii ase psalmi sunt o minunat colecie de cantri de laud Domnului. Fiecare incepe i se incheie cu un "Alleluia", "Ludai pe Domnul". In psalmul 145, compus sub form de acrastih se aduce laud Domnului pentru mreia i puterea Lui (1-7; 10-13), cat i pentru caracterul Su (8-9; 14-21). Dumnezeu este bun i plin de indurare i in El ndjduiesc toate fiinele, El susine toate lucrurile, de aceea orice fptur s laude pe Domnul. Psalmul 146 este o cantare de laud individual. Fcand diferen intre resursele umane, ineltoare i resursa divin sigur, psalmistul laud pe Domnul. El a fcut cerurile i pmantul, El intervine in viaa oamenilor sprijinind pe cei in nevoi i iubete pe cel neprihnit. Psalmul 147 este o cantare de laud Domnului din partea naiunii israelite. Se cuvine s-1 ludm pe Domnul cci El conduce universul, anotimpurile, naiunile i natura. in mod deosebit El a lucrat cu poporul Su. Poporul Domnului se cuvine s laude pe Domnul. Psalmul 148 este o cantare universal de laud Domnului. Toate lucrurile sunt chemate s laude pe Domnul: ingerii, cerurile, soarele, luna i stelele, intreaga natur, adancurile cat i toate categoriile de oameni. Toat existena s laude pe Domnul. Psalmul 149 este o cantare special de laud adus Domnului de ctre poporal Su credincios. Israel, fiii Sionului, naiunea aleas i privilegiat s laude pe Domnul. Domnul se bucur de poporal Su care-L mrturisete i-L laud. Psalmul 150 este o simfonie corolar de laud adus lui Dumnezeu. In toate locurile in cer i pe pmant pentru toate lucrurile, i intreaga lui personalitate, cu tot felul de instrumente tot ce are suflare s laude pe Domnul: HALLELUIAH. intr-adevr este suficient ca cineva s studieze, cat de puin Psaltirea, poem

cu poem i va experimenta fiorul sacra al apropierii de Dumnezeu. Va gusta din atmosfera inmiresmat asanctuarului sfant al Cuvantului lui Dumnezeu i va fi determinat la contemplare i inchinare.

MANUAL BIBLIC
- un comentariu biblic abreviat de HENRY H. HALLEY

Psalmii
Cantri de incredere Imnuri de devotament Cartea de cantri i rugciuni a lui Israel Numit in ebraic: "Cartea de Laude" Cea mai strlucit realizare a epocii de aur a Israelului Dintre cele 283 de citate din Vechiul Testament pe care le red Noul Testament, 116 sunt din Psalmi! Cine este autorul Psalmilor? Luai dup titlul lor, 73 de psalmi sunt atribuii lui David; 12 lui Asaf; 11 fiilor lui Core; 2 lui Solomon (72, 127); 1 lui Moise (90); 1 lui Etan (89); iar 50 sunt anonimi. Unii din psalmii anonimi se crede c ar putea fi atribuii autorului psalmului precedent lor. Fr indoial c David a fost autorul unora din psalmii anonimi. Titlurile lor nu constituie o dovad sigur a autorului lor; cci prepoziiile "de", "pentru" i "lui" sunt una i aceeai prepoziie in ebraic. Un psalm "al" lui David ar fi putut fi un psalm scris chiar de el insui sau un psalm dedicat "lui" David ori "pentru" David. Totui titlurile sunt foarte vechi i e cel mai firesc s presupunem c indic in mod corect autorul psalmilor desemnai. Tradiia de veacuri, universal i neintrerupt este aceea c David a fost principalul autor al Psalmilor.

Unii critici moderni au fcut eforturi disperate s-1 scoat pe l-'avid din scen. Dar exist toate motivele s acceptm, i nici un motiv substanial s punem la indoial faptul c David este autorul Pnncipal al Crii Psalmilor. Noul Testament il recunoate ca autor. Vorbim aadar despre Psalmi ca fiind Psalmii lui David, intrucat a rost autorul lor principal or sau in unele cazuri compilatorul oi. In general se admite faptul c unii din ei existau dinainte de impurile lui David, i formau nucleul unei cri de cantri pentru ad arC' Aceasta a fost dezvoltat de David foarte mult, cu <ugirile fieciei generaii, pan cand se crede c Ezra a terminat 247 248 lucrarea aducand-o in forma ei actual. David a fost un rzboinic cu un curaj neintrecut, un geniu militai', i un strlucit om de stat, care i-a condus naiunea la culmi de putere. A fost de asemenea, poet, muzician, care 1-a iubit pe Dumnezeu din toat inima lui. De fapt prin Psalmi, David a infptuit o mai mare realizare decat regatul pe care 1-a infiinat. Cartea Psalmilor este monumentul cel mai nobil din toate veacurile. in Psalmi avem zugrvit adevratul caracter al lui David; i tot in Psalmi oameni lui Dumnezeu se pot vedea pe ei inii cu destul acuratee - cu luptele lor, pcatele, durerile, aspiraiile, bucuriile, eecurile i izbanzile lor. Milioane i milioane de copii rscumprai ai Domnului ii vor fi venic recunosctori lui David pentru Psalmii pe care i-a scris. Lsus a indrgit Psalmii foarte mult Ei au devenit atat de mult parte a naturii gandirii sale, incat in agoniile Sale de moarte pe cruce El a rostit un citat din Psalmi (22:1; 31:5; Matei 27:46; Luca 23:46). El a afirmat c multe lucruri din Psalmi sunt referiri la El (Luca 24:44). Ce a spus W.E. Gladstone despre Psalmi "Toate minunile civilizaiei greceti adunate la un loc nu se apropie de minunia acestei simple cri a Psalmilor." Clasificarea Psalmilor Sunt organizai in cinci cri: Psalmii 1-41: Psalmii 42-72: Psalmii 73-89; Psalmii 90-106; Psalmii 107-150. Din timpuri strvechi, s-a psrat subdivizarea Crii Psalmilor, pare-se ca o imitare a celor cinci cii ale Pentateuhului, atat in Ebraic, cat i in versiunea Septuaginta. in cadrul acestor cinci cri existau subgrupe: Psalmii fiilor lui Core. 42-49. Psalmii lui Asaf, 73-83. Psalmii Michtam, 56-60.

Psalmii treptelor, 120-134. in ce privete structura i subiectul lor, unii sunt mesianici, alii istorici. Unii sunt psalmi de pocin, alii conin grave condamnri verbale. Unii sunt acrostihi, alii teocratici. Unii Hallel, alii aleluia. Psalmul 1 19 este Psalmul cel mai lung i capitolul cel mai lung din Biblie. 117 este Psalmul cel mai scurt, dar i capitolul cel mai scurt din Biblie i cade la mijlocul ei. Psalmul 118:8 este versetul de la mijlocul Bibliei. Psalmii au fost scrii pentru a fi cantai Moise a cantat i a invat poporul s cante (Exod 15; Deuteronom 32). PSALMI 249 Israel a cantat de-a lungul cltoriei spre ara Promis (Numeri 21:17). Debora i Barac au cantat laud lui Dumnezeu (Judectori 5). David a cantat din toat inima (Psalmul 104:33). Cantreii lui Ezechia au cantat cuvintele lui David (II Cronici 29:28-30). Cantreii lui Neemia au cantat cu voce tare (Neemia 12:42). Isus impreun cu ucenicii Si au cantat la Cina cea de tain (Matei 26:30). Pavel i Sila au cantat in inchisoare (Fapte 16:25). La inceput, in zorii Creaiei "Stelele dimineii cantau i impreun cu ele, toi fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie" (Iov 38:7). in Cer un numr de 10000 de ori 10000 de ingeri cantau i intreaga creaie rscumprat se altur acestui cor (Apocaiipsa 5:11-13). in cer toat lumea va canta i nimeni nu va inceta de a canta. Titluri liturgice i titluri muzicale Sensul unora din psalmi nu este sigur. Sunt psalmi foarte vechi, dinainte de Septuaginta. Iat o list alfabetic a acestor titluri cu sensurile posibile. Aije-leth-ahar (Psalmul 22): not privitoare la timp? sau numele unei melodii? Alamoth (Psalmul 46): Un cor de femei tinere? Al-ta-hit (Psalmii 57, 58, 59, 75): Nu distrugei. Ghittit (Psalmii 8, 81, 84): Instrument muzical sau melodie sau Gat. Hig-gai-on (Psalmul 9:16): O meditaie sau un interludiu?

Ie-du-thun (Psalmii 39, 62, 77): Unul din conductorii muzicali ai lui David. Ionat-elem-rehochim (Psalmul 56): Numele unei melodii? Ma-ha-lat (Psalmul 53): O melodie melancolic? Ma-ha-lat-Lean-not (Psalmul 88): Cantare pentru boal. Mas-chil (Psalmul 32) i ali psalmii: Didactic sau reflectiv. Mich-tam (Psalmii 16, 56-60): O bijuterie sau un poem de aur? Mut- lab-ben (Psalmul 9): Probabil numele unei melodii? Negi-not (Psalmii 4, 6, 61): Un instrument cu coarde. Ne-hi-lot (Psalmul 5): Probabil un flaut? Selah (Psalmul 3:2): de 71 de ori: probabil un interludiu? em-in-it (Psalmii 6,12): Probabil un cor brbtesc? ig-gai-on (Psalmul 7): melodie de jale? o-an-nim (Psalmii 45, 69, 80): Crini: un cantec nupial? u-an-edut (Psalmii 60, 80): Crinul mrturiei: o melodie? Pentru mai marele muzicienilor: Titlul a 55 de psalmi. 250 Instrumente muzicale Ei aveau instrumente cu coarde, de obicei harpa i psaltirea. Apoi instrumente de suflat: flautul, fluierul, cornul, trompeta. Apoi instrumente de percuie: ambalul i tamburina. David avea o orchestr de 4.000 de persoane pentru care a fcut instrumentele (1 Cronici 23:5). Idei principale din Psalmi "increderea este ideea cea mai pregnant a intregii crii, repetat mereu. Oricare ar fi fost ocazia, fie de bucurie, fie de groaz, ea 1-a impins pe David direct la Dumnezeu. Indiferent in ce slbiciune s-ar fi aflat, David realmente A TRIT IN DUMNEZEU". "'Lauda" a fost totdeauna pe buzele sale. David mereu il ruga pe Dumnezeu pentru un anumit lucru i mereu ii mulumea pentru rspunsurile la rugciunile sale. "Bucurai-v" este un alt cuvant preferat. Nesfaritele necazuri ale lui David n-au reuit s-i sting niciodat bucuria in Dumnezeu. El strig mereu: "Cantai!", "Cantai de bucurie." Psalmii sunt o carte de devotament fa de Dumnezeu. "indurare" apare de sute de ori. David a vorbit adesea despre dreptate, neprihnire, i mania lui Dumnezeu. Dar in indurarea lui Dumnezeu se desfta cel mai ades. Psalmii mesianici Muli psalmi, scrii cu o mie de ani inainte de Cristos, conin referiri la Cristos, care nu se pot deloc aplica la oricare alt

persoan din istorie. Unele referiri la David par s indrepte atenia in viitor, la Regele care avea s vin din familia lui David. Alturi de pasajele care sunt in mod evident mesianice, exist multe expresii care par a avea un ineles ascuns, preinchipuind pe Mesia. Psalmii mesianici in mod cat se poate de evident sunt: Psalmul 2: Dumnezeirea i domnia universal a lui Mesia. Psalmul 8: Omul, prin Mesia, urmeaz s devin domnul creaiei. Psalmul 16: invierea Sa din mori. Psalmul 22: Suferina Sa: Psalmul 69: Suferina Sa. Psalmul 45: Mireasa Sa regal i Tronul lui Etern. Psalmul 72: Gloria i eternitatea Domniei Sale. Psalmul 89: Jurmantul lui Dumnezeu dup care Tronul lui Mesia nu va cunoate sfarit. Psalmul 110: Rege i Preot venic. Psalmul 118: Va fi respins de conductorii naiunii. Psalmul 132: Motenitorul Etern al tronului lui David. Pasaje mesianice Iat afirmaiile din Psalmi despre care Noul Testament declar PSALMI 251 in mod explicit c sunt referiri directe la Cristos: "Mi-au strpuns mainile i picioarele" (22:16; loan 20:25). "Ravna pentru casa Ta m-a mancat pe mine" (69:9; loan 2:17). "Iat eu am venit s fac voia Ta, O Dumnezeule" (40:7, 8; Evrei 10:7). "Tronul tu, O, Dumnezeule, este pentru veci de veci" (45:6; Evrei 1:8). "S-a increzut in Dumnezeu: acum s-1 scape Dumnezeu" (22:8; Matei 27:43). "Tu i-ai pus toate lucrurile sub picioare" (8:6; Evrei 2:6-10). "Slujba lui (a trdtorului) s o ia altul" (109:8; Fapte 1:20). "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce m-ai prsit?" (22:1; Matei 27:46). "Tu eti Fiul Meu: astzi Te-am nscut" (2:7; Fapte 13:33). "Binecuvantat este cel ce vine in numele Domnului" (118; 26; Matei 21:9). "Mi-au dat fiere amar i, in setea Mea, mi-au dat oet s beau" (69:21; Matei 27:34, 48). "Prietenul Meu, care a mancat painea Mea, a ridicat clcaiul impotriva Mea" (41:9; loan 13:18). "Ei ii impart hainele Mele intre ei i pentru cmaa Mea trag la sori" (22:18; loan 19:24).

"Dumnezeu a jurat. Tu eti preot in veci de veci dup randuiala lui Melhisedec" (1 10:4; Evrei 7:17). "Piatra pe care au lepdat-o zidarii a devenit capul unghiului" (118;22; Matei 21:42). "Domnul a zis Domnului Meu, Stai la dreapta Mea pan voi face din dumanii Ti scaunul picioarelor Tale" (110:1; Matei 22:44). "Tu nu vei lsa sufletul Meu in Hades; i nici nu vei ingdui ca sfantul Tu s vad putrezirea" (16:10; Fapte 2:44). Vezi i la comentariile pentru II Satnuel 7 i Matei 2:22.). Psalmul 1. Desftarea numai in Cuvantul lui Dumnezeu Binecuvantarea celor care ii extrag ideile de via din Cuvantul !ui Dumnezeu, i nu de la vecinii lor lumeti. A lor este fericirea ii prosperitatea, nu a celor ri. Mereu sunt contrastai cei evlaviosi cu cei ri. Astfel, Cartea Psalmilor se deschide cu Preamrirea Cuvantului jui Dumnezeu. Dac atat de mult a putut David s iubeasc puinele Scrieri care constituiau Cuvantul lui Dumnezeu pe vremea aceea, cu atat mai mult ai' trebui s iubim noi acelai cuvant, care a fost completat intre timp, i centrat in jurul Minunatei Istorii a lui nstos- Ali psalmi ai Cuvantului sunt 19 i 119. Observai de asemenea, primul cuvant cu care incepe Psalmul este 252 "binecuvantat" (sau "fericit" in limba roman); deci este o "fericire" ca cele din predica de pe Munte. Cateva din fericirile lui David Ferice de cel care se teme de Domnul (1 12:1). Ferice de cel care ia seama la sraci (41:1). Ferice de poporul al crui Dumnezeu este Domnul (33:12). Ferice de cel cu frdelegea iertat (31:1). Ferice de cei ce locuiesc in Casa Domnului (84:4). Ferice de omul pe care il pedepseti Tu, Doamne (94:12). Ferice de cei ce-i pun increderea in El (2:12). Binecuvantat este naiunea al crei Dumnezeu este Domnul (33:12). Binecuvantat este cel cu frdelegea iertat (31:1). Binecuvantai sunt cei care locuiesc in Casa Domnului (84:4). Binecuvantat este omul pe care il pedepseti Tu, Doamne (94:12). Binecuvantai sunt cei ce-i pun increderea in El (2:12). Binecuvantat este omul care se adpostete in Domnul (34:8). Binecuvantat este omul al crui trie este Domnul (84:5).Binecuvantai sunt cei care in mrturiile Lui, care il caut

din toat inima lor (119:2). Binecuvantat este omul... Care ii gsete desftarea in Legea Domnului (1:1, 2). Psalmul 2. Un imn despre Mesia Cel care va veni Dumnezeirea Sa (7), i Domnia lui universal (8). Primul dintre Psalmii mesianici. (Vezi la pagina 250). Psalmul 3. increderea lui David in Dumnezeu Scris in perioada cand s-a rzvrtit Absalom (II Samuel 15). Un exemplu cat se poate de remarcabil al increderii pline de pace intr-o vreme de restrite. El a putut dormi deoarece: "Mana lui Dumnezeu era pe perna lui." Psalmul 4. O rugcine de sear Un alt imn de incredere, cand David s-a retras pentru culcare, odihnindu-se cum ar veni, la pieptul lui Dumnezeu. increderea in Dumnezeu (5), Bucurie in inim (7). Pacea minii (8). Comuniunea cu Dumnezeu in meditaiile noastre de noapte (4). increderea c Dumnezeu vegheaz (8). Psalmul 5. O rugciune de diminea inconjurat de dumani perfizi, David se roag i strig de bucurie, cu incredrea c Dumnezeu il va apra. Muli dumani va fi avut David. Mereu il vedem pomenindu-i. Muli dintre cei mai minunai psalmi s-au nscut din necazurile lui David. PSALMI 253 Psalmul 6. Strigtul unei inimi zdrobite Scris intr-o vreme de boal, amarnic intristare, lacrimi, umilire, ruine i ocar din partea dumanilor, fiind probabil o relatare a pcatului lui David cu Bateba. Primul dintre psalmii de pocin (vezi comentariul de la psalmul 32). Psalmul 7. O alt rugciune pentru aprare Aflat intr-un mare pericol, David ii susinea neprihnirea (vezi comentariul de la Psalmul 32). Cu, numele care apare in titlu, e posibil s fi fost unul din ofierii lui Saul, pornii in urmrirea lui David (vezi la Psalmul 54). Psalmul 8. Omul - coroana creaiunii Aceasta urmeaz se s intample sub Mesia, in Ziua Domniei Sale triumftoare (Evrei 2:6-9). Isus a citat versetul 2 ca avand referire la un incident din viaa Lui (Matei 21:16). Psalmul 9. Mulumiri pentru victorii Victorii asupra dumanilor naionali i individuali. Dumnezeu rmane Rege in veci. S tie popoarele c nu sunt decat nite biei muritori! Laud s-i fie lui Dumnezeu! incredei-v in El!

Psalmul acesta, impreun cu Psalmul 10, formeaz un acrostih. Psalmii acrostihi sunt cei ai cror litere de la inceputul versetelor se succed in ordinea alfabetului ebraic. Se crede c a fost o metod menit s faciliteze memorarea versurilor. Ali psalmi acrostihi sunt: 25, 34, 111, 112, 119, 145. Psalmul 10. Rugciunea Iui David dup ajutor Pentru a face fa i a se lupta cu rutatea, apsarea i jaful care pai- s fi existat in regatul su. Rspandirea mare a rutii 1a tulburat foarte mult pe David, in special neruinarea cu care cei ri sfideaz pe Dumnezeu. Pentru David, ca de altfel i pentru alii scriitori ai Bibliei, nu exist decat dou categorii de oameni: cei neprihnii i cei ri, dei muli incerc s fac parte din ambele categorii. Psalmii 11, 12, 13. intinderea rutii Pretutindeni dai de cei ri. David a fost copleit de dumani rai, aproape pan la moarte. Dar s-a increzut in Dumnezeu i a cantat de bucurie. Aceti psalmi par s aparin perioadei in care Uavid se ascundea de Saul. Psalmul 14. Starea universal de pcat E aproape identic cu psalmul 53. Este citat la Romani 3:10-12. ecredincioii sunt numiii aici nebuni (proti). Rspandirea mare 254 a rutii scoate in eviden ce proti sunt oamenii. Cci la fel de sigur cum exist Dumnezeu, va exista i o zi de judecat pentru cei ri. Dar Dumnezeu are rspandii in mijlocul celor ri un popor, pentru care Judecata va insemna o zi de mare bucurie. Psalmul 15. Adevraii ceteni ai Sionului Cei neprihnii, cei sinceri, drepi i cinstii. Thomas Jefferson a numit acest psalm imaginea adevratului gentleman. Psalmul 16. invierea lui Mesia David pare s vorbeasc despre sine, totui cuvintele mistice despre Regele davidic care avea s vie apar pe buzele lui David (10). Este citat in Noul Testament ca o precizare a invierii lui Isus (Fapte 2:27).Dou versete minunate (8, 11). Michtam, numele care apare in titlul psalmului, inseamn poem de aur, i intr-adevr este de aur. Psalmul 17. O rugciune de aprare impresurat de dumani, David privete la Dumnezeu. ii apr nevinovia, dar se increde in Dumnezeu. inconjurat fiind de oameni care iubesc lumea aceasta, David tanjete in inima sa dup lumea cealalt (14,15).

Psalmul 18. Tmnul de mulumire al Iui David Scris cu ocazia urcrii sale pe tron, avand in sfarit regatul statornic, puternic in mainile sale, dup ani de fug dinaintea lui Saul. Se repet in Samuel 22. Tot succesul lui i-1 atribuie lui Dumnezeu - tria lui, stanca, cetatea, izbvitorul lui, adpostul, scutul, cortul mantuirii lui David, turnul su inalt de scpare. Este unul din cei mai frumoi psalmi. Expresia cpetenie a naiunilor (43-45), este valabil pentru David doar in sens parial, avand ins referire mai precis la perioada de dup David, cand tronul lui David avea s fie ocupat de fiul lui mai mare. Psalmul 19. Natura i Cuvantul Exprim minunia i gloria creaiei, perfeciunea i puterea Cuvantului lui Dumnezeu. Spurgeon 1-a numit Cartea lumii 1 cartea Cuvantului. Dumnezeul naturii, fcut cunoscut omului prin Cuvantul scris al lui Dumnezeu. Ganduri despre Cuvantul lui Dumnezeu sunt minunat dezvoltate in Psalmul 119. Este unul din cei mai frumoi Psalmi, iar rugciunea cu care se incheie (13, 14) este una din cele mai frumoase rugciuni din Biblie. Cuvantul lui Dumnezeu este perfect, sigur, adevrat, d bucurie i e mai dulce decat mierea. PSALMI 255 Psalmul 20. O cantare de incredere Seamn cu un imn de btlie, cantat in timp ce ii desfurau steagurile de lupt, i David s-a rugat s aib izband, intrand in lupt cu increderea in Domnul, i nu in carele de lupt sau in cai (7). Psalmul 21. Mulumiri pentru victorie Dup btlia pentru care se rugase in Psalmul 20, acum mulumete pentru izband. Paie a se referi la David, dar are i o aluzie mesianic la o trstura venic a domniei Regelui (4). Psalmul 22. Un psalm al rstignirii Pare a fi un strigt de chin din partea lui David. ins dei a fost scris cu o mie de ani inainte de zilele lui Isus, este o descriere cat se poate de vie a rstignirii lui Isus incat ai crede c autorul psalmului a fost prezent la scena Rstignirii, redand chiar cuvintele lui Isus (1). Batjocurile dumanilor (7, 8). Mainile i picioarele Lui ii sunt strpunse (18). Unele din aceste afirmaii nu se pot aplica lui David, nici vreunui alt eveniment cunoscut in istorie, decat rstignirii lui Isus. Psalmul 23. Psalmul Pstorului

Cel mai iubit capitol din Vechiul Testament. Beecher vorbind despre el, spunea: "Acest psalm a zburat ca o pasre, de-a lungul i-n latul pmantului, cantand cea mai dulce cantare auzit vreodat. Ea a alinat mai mult durerile decat toate filozofiile lumii. Va continua s cante pentru copiii ti i ai mei, i pentru copiii lor pan la sfaritul vremii. Iar cand ii va isprvi lucrarea, va zbura inapoi la pieptul lui Dumnezeu, ii va strange aripile i va contin ua s cante, in veci de veci, in corul celor pe care i-a ajutat s ajung acolo." Psalmul 24. Sosirea Regelui in Sion E posibil s fi fost scris cand a fost adus chivotul la Ierusalim (II Samuel 6:12-15). Poate c il vom canta i noi in ziua aceea mrea cand Regele Slavei va veni din nou. ' salmul 25. Rugciunea unui suflet apsat de pcat ^ David ii are perioadele sale de deprimare sufleteasc, datorit pcatelor i necazurilor sale. Sunt aici multe cereri pe care ni leam putea insui i noi, cu mult folos. Citii acest psalm de multe Psalmul 26. David ii apr integritatea In termeni pozitivi, foarte diferit de psalmul precedent.(V 5' la Psalmul 32). ezi 256 Psalmul 27. Devotament fa de Casa lui Dumnezeu Se increde neinfricat in Dumnezeu. Dumnezeu este tria vieii lui. Lui David i-a plcut nespus de mult s cante, s atepte dup ajutorul Domnului. Psalmul 28. O rugciune ii mulumete lui Dumnezeu pentru rspuns la rugciune. David a fost fr nici o ndejde in afar de Dumnezeu. El se bizuia pe El i se bucura intotdeauna in El. Psalmul 29. Vocea lui Dumnezeu Rsunand din furtun, uneori inspimanttoare, sugerand groaznicele cataclisme de la sfaritul Lumii. Psalmul 30. Dedicarea Palatului lui David Scris dup ce a cucerit Ierusalimul i 1-a fcut capitala sa (II Samuel 5:11; 7:2). Adesea el fusese aproape de moarte, dar Dumnezeu 1-a scpat de fiecare dat. Astfel el va canta laud lui Dumnezeu pe veci. Psalmul 31. O cantare de incredere David, aflat in primejdii permanente, necazuri, intristri sau umiline, s-a increzut intotdeauna implicit in Dumnezeu. Isus a citat ultimile Sale cuvinte de la moarte din acest psalm (5; Luca

23:46). Psalmul 32. Un psalm de pocin A fost pricinuit cu siguran de pcatul lui David cu Bateba (II Samuel 11:12). El nu gsete cuvinte cu care s exprime ruinea i umilina sa. i totui este acelai David care de atatea ori a jurat c e neprihnit (Psalmii 7:3; 8; 17:1-5; 18:20-24; 26:1-14). Cum se vor impca aceste trsturi paradoxale ale vieii lui David? 1. Se poate ca declaraiile sale de neprihnire s fi fost fcute inainte ca David s fi comis aceast greal groaznic. 2. in majoritatea lucrurilor David a fost neprihnit. 3. Exist o diferen intre pcatul comis intr-un moment de slbiciune i trirea de bun voie i obinuit in pcat. Un om bun poate la un moment dat pctui, i totui s rman un om bun. Remucarea i cina lui David il evideniaz ca fiind tocmai acest din urm tip de om. E o mare deosebire aici de oameni ri care in mod intenionat, sfidtor i obinuit calc toate lagile bunei cuviine. (Vezi la II Samuel 11). Se spune c Augustin avea scris acest psalm pe peretele din faa palatului su, unde se putea vedea intotdeauna, i il citea fr incetare, plangand. Ali psalmi de pocin sunt: 6, 25, 38, 51, 102, 130, 143. PSALMI 257 Psalmul 33. Un psalm de bucurie i de laud Amintete de o Cantare Nou (3), alte referi la ea fiind la 40:3; 961' 98:1; 144:9; Sunt anumite cantece vechi care nu se vor invechi niciodat, ci dimpotriv, pentru copiii lui Dumnezeu care cltoresc pe drumul vieii, sunt mereu noi i noi eliberri, noi bucurii care dau sens nou unor cantece vechi, care ii vor gsi incununarea la sfarit, cand va izbucni de bucurie noua cantare, in zorii gloriilor cerului (Apocalipsa 5:9; 14:3). Psalmul 34. Mulumirile lui David pentru izbvire in toate necazurile sale, David s-a dus direct la Dumnezeu in rugciune. De fiecare dat cand a fost izbvit, s-a dus din nou la Dumnezeu cu mulumiri i laude. Ce glorios e s TRIETI in DUMNEZEU. i ce plcut trebuie s fie acest lucru in ochii lui Dumnezeu. Cineva s-a exprimat astfel: "Mulumete lui Dumnezeu pentru lumina stelelor i El ii va da lumina lunii. Mulumete-I pentru lumina lunii i El ii va da lumina soarelui, i curand te va lua acolo sus unde El insui este Lumina". Psalmul 35. Un psalm de condamnare Alii din aceast serie sunt: 52, 58, 59, 69, 109, 137. Ei se

revars de rzbunri impotriva dumanilor. Ei nu sunt o declaraie a maniei lui Dumnezeu asupra celor ri, ci rugciunile unui om ca s cad rzbunarea peste dumanii lui, fiind in contrast total cu invtura lui Isus potrivit creia trebuie s ne iubim dumanii. Cum putem explica acest lucru? in Vechiul Testament scopul i planul lui Dumnezeu a fost acela de a susine o naiune pentru a se pregti calea pentru venirea lui Cristos. El alucrat cu natura uman aa cum a fost ea, i nu a aprobat neaprat tot ce au fcut sau au spus pan i cei mai devotai robi ai Si. Unii din aceti psalmi sunt imnuri de btlie, expresii de intens patriotism, menit s asigure suprsvieuirea naiunii, chiar i in mijlocul unor lupte pe via i pe moarte, impotriva unor dumani puternici. Odat cu venirea lui Cristos, revelaia lui Dumnezeu privitoare la sensul vieii umane i al normelor de conduit s-a incheiat. Dumnezeu a transferat accentul direct al lucrri Sale de la intreinerea naiunii, la transformarea persoanelor individuale in oameni de felul celor pe care ii dorete El s fie; ACUM Dumnezeu nu va mai scuza anumite lucruri pe care ATUNCI le trecea cu vederea. in timpurile Vechiului Testament Dumnezeu s-a potrivit intr-o anumit msur, din motive practlC?' cu 'deile oamenilor. in timpurile Noului Testament Dumnezeu a inceput s se ocupe de oameni potrivit gandurilor Sale. (Vezi la Luca 6:27). 258 Psalmii 36, 37. increderea in Dumnezeu Psalmul 36. Rutatea oamenilor. indurarea i credincioia lui Dumnezeu. Psalmul 37. Este unul din cei mai iubii psalmi. David, uimit intotdeauna de rspandirea rului, expune aici o filozofie dup care se poate tri in mijlocul celor ri: F binele, increde-te in Dumnezeu i nu te ingrijora. Psalmul 38. Un psalm de durere aprins Unul din psalmii de pocin (vezi la Psalmul 32). Se pare c David suferea de o boal respingtoare, pricinuit de pcat, din pricina creia prietenii lui mai apropiai i rudele lui s-au instrinat de el iar dumanii lui s-au inmulit i s-au obrznicit. Psalmul arat cum "omul dup inima lui Dumnezeu" a trebuit uneori s se coboare la adancimi de intristare i umilire din pricina pcatului su. Psalmul 39. Nesigurana i deertciunea vieii Iedutun, care apare in titlul acestui psalm i in cel al psalmilor 62 i 77, a fost unul din cei trei conductori muzicali ai lui David,

ceilali doi fiind Asaf i Herman (I Cronici 16:37-42). De asemenea, a fost vizionarul regelui (II Cronici 35:15). Psalmul 40. in inima era lauda lui Dumnezeu (8). Totui el a fost zdrobit de frdelegile sale (12). Ultima parte a' acestui psalm e identic cu Psalmul 70. Pare s fie o referire mesianic (7, 8; Evrei 10:5-7). Psalmul 41. O rugciune pentru izbvire Se crede c aparine perioadei in care a avut loc actul de uzurpare al lui Absalom (II Samuel 15), cand boala lui David (3-8) a facilitat coacerea acestui complot. Prietenul cu care tria in pace (9) trebuie negreit s fi fost Ahitofel, Iuda Vechiului Testamentdl Samuel 15:12, Ioan 13:18). Psalmii 42, 43. Sete dup Casa lui Dumnezeu Aflat intr-un exil, in regiunea Hermon, la rsrit de Iordan (6), printre oameni pgani i ostili. Aceti doi psalmi formeaz un singur poem. Fiii lui Core din titlul psalmilor 42-49, 84, 85, 87, 88 au fost o familie de levii poei, organizai de David intr-o breasl muzical (I Cronici 6:31-48; 9:19, 22, 33). Psalmul 44. Un strigt de disperare intr-o perioad de dezastru naional, cand se prea c armata lui a fost infrant cu desvarire. Psalmul 45. Cantarea nupial a unui rege Purtand Numele lui Dumnezeu, aezat pe un tron venic. Poate PSALMI 259 fi in parte, o referire la David i Solomon. Dai" unele din afirmaiile sale nu se pot aplica la nici unul din ei, nici la vreun alt suveran pmantean. Astfel, psalmul pare mai degrab a fi un cantec despre Mesia, anticipand nunta Mielului (Apocalipsa 19:7). Psalmul 46. Cantarea de btlie a Sionului Formeaz baza renumitului imn al lui Luther, "Domnul imi este adpost, cetate tare-n vreme rea." Este cantecul Reformei. Psalmii 47, 48. Dumnezeu domnete in veac Dumnezeu este Rege. Sionul este cetatea lui Dumnezeu. Dumnezeu este Dumnezeul nostru in veci de veci. Dumnezeu este pe tron. S se bucure pmantul! Psalmii 49, 50. Deertciunea bogiilor Dumnezeu este stpanul pmantului i a tot ce se afl pe el. Dandu-i lui Dumnezeu noi nu facem altceva decat s-i inapoiem ceea ce deja ii aparine. Deertciunea vieii. Toi au parte de moarte. Este asemntor Psalmului 39.

Psalmul 51. Rugciune dup indurare Urmarea dezastruoas a pcatului lui David cu Bateba s-a abtut asupra lui (II Samuel 11,12). Un psalm de pocin (vezi la Psalmul 32). "Zidete in mine o inim curat" (10), o rugciune pe care ar trebui s-o rostim cu toii mereu. Psalmul 52. increderea lui David in Dumnezeu E contrastat cu ludroenia i rutatea lui Doeg, dumanul lui David (I Samuel 21:7; 22:9). David are incredere c Dumnezeu il va izbvi. Psalmul 53. Starea universal de pcat a oamenilor Similar psalmului 14. Este citat la Romani 3:10-12. "Mahalat", care apare in titlu, poate fi o melodie melancolic iar "Mascbil'" un poet meditativ. Psalmul 54. Strigtul lui David dup Dumnezeu Scris cand zifiii i-au spus lui Saul unde se ascunsese David (I Samuel 26). Ali psalmi compui in perioada cand David fugea de Saul sunt: 7(?), 34, 52, 54, 56, 67, 59, 63 (?), 142. Psalmul 55. Trdat de prietenii lui Asemenea Psalmului 41 i acesta pare s aparin perioadei de rebeliune a lui Absalom, referindu-se in special la Ahitofel (12'4; II Samuel 15:12,13), o intruchipare a lui Iuda. David se increde n Dumnezeu. L260 Psalmul 56. O rugciune pentru a fi scpat De filisteni, asemenea Psalmului 34, i I Samuel 21:10-15. David s-a folosit la maximum de resursele sale, prefcandu-se chiar la un moment dat c este nebun. Totui s-a rugat i s-a increzut in Dumnezeu, ateptand ca El s lucreze la rezolvarea problemei. Psalmul 34 este cantarea lui de mulumire pentru izbvirea lui Dumnezeu. Psalmul 57. Rugciunea lui David in petera Adulam, pe cand se ascundea de Saul (I Samuel 22:1; 24:1; 26:1). Inima lui se bizuia pe Dumnezeu i avea incredere in El (7). Psalmul 58. Nimicirea celor ri Ziua lor de pedeaps pentru toate faptele rele pe care le-au svarit va veni negreit. David s-a plans mult impotriva rspandirii ingrijortor de mare a rului i a repetat la nesfarit faptul c, pan la urm, rul nu va da rezultate, constatare pe care o putem face i noi cei de azi. Psalmul 59. inc o rugciune a lui David Scris cand a trimis Saul soldai la David acas, s-1 prind in

curs (I Samuel 19:10-17). Dar David s-a increzut in Dumnezeu. Un alt poem de aur. Psalmul 60. Un psalm de descurajare intr-o vreme de restrite, in timpul rzboiului cu sirienii i cu edomiii (II Samuel 8:3-14). Ali psalmi scrii in aceast perioad de mare stramtorare pentru naiune sunt psalmii 44, 74, 79, 108. Rugciunea lui David a fost ascultat (II Samuel 8:14). Psalmul 61. Un imn de incredere Scris atunci cand David se afla departe de cas, intr-o expediie indeprtat (2), sau probabil in timpul rzvrtirii lui Absalom. Psalmul 62. Un poem al devotamentului fierbinte Fa de Dumnezeu, printr-o incredere neclintit in El. David a avut multe necazuri, dar intotdeauna s-a increzut in Dumnezeu. Psalmul 64. Rugciune pentru aprare in faa uneltirilor dumanilor ascuni, David este increztor c prin Dumnezeu va triumfa. Psalmul 65. Un cantec al mrii i al seceriului Dumnezeu incununeaz anul cu buntate i indurare. Pmantul intreg strig de bucurie, incrcat de recolte imbelugate. PSALMI 261 Psalmul 66. O cantare de mulumire naional Ludai pe Dumnezeu! Cantai! Bucurai-v! Veselii-v! Ochii lui Dumnezeu sunt indreptai asupra naiunilor. Psalmul 67. Un psalm misionar Este o anticipare a vetii bune a evangheliei ce avea s cuprind pmantul. S cante naiunile de bucurie! Psalmul 68. Un mar de btlie Al otirilor biruitoare ale lui Dumnezeu. A fost un psalm preferat al cruciailor, al hughenoilor, al lui Savonarola i a lui Oliver Cromwell. Psalmul 69. Un psalm al suferinei Asemenea Psalmului 22. intrezrii ale suferinelor lui Mesia. Aa i este citat in Noul Testament: 4, 9, 21, 22, 25: Ioan 2:17; 15:25; Fapte 1:20; Romanii 1:9; 15:3. (Vezi i la pagina 397.) Psalmul 70. Un strigt struitor dup ajutor Dumnezeu nu 1-a lsat pe David niciodat s ajung de ruine. Psalmul acesta exprim bucuria credinciosului in Dumnezeu, intro vreme cand e persecutat. E asemntor cu ultima parte a Psalmului 40. Psalmul 71. Un psalm de btranee O privire retrospectiv asupra unei viei pline de incredere, in

mijlocul necazurilor de tot felul i a dumanilor, o via din care nu a lipsit bucuria in Dumnezeu, chiar i in astfel de momente. Psalmul 72. Gloria i grandoarea domniei lui Mesia Este unul din psalmii lui Solomon, cellalt fiind Psalmul 127. Regatul lui Solomon se afla in culmea sa de glorie. Am putea crede c psalmul acesta este, cel puin in parte, e o descriere a propriei sale domnii panice i glorioase. Dar unele din declaraiile sale i tonul general al psalmului nu pot ingdui decat un singur sens: anume, o referire clar la impria Aceluia care e cu mult mai mare decat Solomon. (Vezi i la pag. 397.) Psalmul 73. Prosperitatea celor ri Soluia enigmei: privii la sfaritul lor. Este unul din psalmii lui Asaf: 50,73-83. Asaf a fost mai marele muzicienilor lui David (I Cronici 15:16-20; 16:5). Corurile lui Ezechia au cantat psalmii lui Asaf (II Cronici 29:30). Psalmul 74. Dezastru naional . Iei"usalimul era in ruine (3, 6, 7).Se refer probabil in timpul invaziei lui iac (I Regi 14:25); sau in timpul robiei babilonene. 262 Psalmul 75. Dumnezeu este judector Negreit, cei ri vor avea parte de nimicire: Triumful sigur al celor neprihnii cand pmantul se va dezintegra. Psalmul 76. Mulumiri pentru o mare victorie Pare s se refere la nimicirea armatei lui Sanherib de ctre ingerul lui Dumnezeu la Ierusalim (II Regi 19:25). Psalmii 77, 78. Psalmi istorici O trecere in revist a minunatelor lucrri ale lui Dumnezeu, in relaiile Sale cu Israel, contrastate cu continua neascultare i necredincioie a lui Israel. Psalmii 79, 80. Dezastru naional Asemenea Psalmului 74, ei aparin unei perioade de mare nenorocire, cum ar fi invazia lui iac sau cderea Regatului de Nord ori robia babilonean. Psalmii 81, 82. indrtnicia lui Israel Cauza necazurilor ei. Dac ar fi ascultat de Dumnezeu, situaia ai- fi fost alta. Judectorii nedrepi poart o mare parte din vin, fiindc au uitat rspunderea fa de Judectorul Suprem. Psalmul 83. O rugciune pentru ocrotire Fa de conspiraia unor naiuni federate: edomiii, arabii, moabiii, amaleciii, amoriii, filistenii i alii. Psalmul 84. Casa Iui Dumnezeu Binecuvantrile care decurg din devotamentul fa de Casa lui

Dumnezeu. Dumnezeu ii iubete pe cei ce iubesc cile Sionului. Aceasta se aplic i la Biserica. Psalmii 85, 86. Mulumiri i un strigt dup indurare Mulumiri pentru intoarcerea din robie i o rugciune pentru refacerea rii i un viitor mai bun. Apoi o rugciune pentru indurare: chiar dac psalmistul e evlavios, are nevoie de iertare. Psalmul 87. Sionul Dragostea lui Dumnezeu pentru Sion. Ceea ce se spune aici despre Sion se aplic la Biseric intr-un sens mai adevrat. Naterea noastr in Sion e inregistrat in Cer (6). Psalmul 88. Un om care a suferit o via intreag Rugciunea unui om care st inchis, suferind de o boal lung i ingrozitoare. Unul din cei mai triti psalmi. Patetic. Psalmul 89. Jurmantul lui Dumnezeu Potrivit cruia tronul lui David va dinui in veci. Un psalm minunat. Etan, numele care apare in titlu, a fost unul din conPSALMI 263 ductorii muzicali ai lui David (I Cronici 15:17). Psalmul 90. Eternitatea lui Dumnezeu i scurtimea vieii pmanteti. A fost un psalm al lui Moise, care a trit cu 400 de ani inaintea lui David, i probabil primul psalm care s-a scris. Moise a scris i alte cantece (Exod 15, Deuteronom 32). Tradiia rabinic ii atribuie lui Moise urmtorii psalmi: 91-100. Psalmul 91. Un imn de incredere Unul din cei mai iubii psalmi. Minunat. Se fac uimitoare promisiuni de asigurare pentru cei care se incred in Dumnezeu. Citii1 cat mai des. Psalmul 92. Un imn sabatic Pare s arunce o privire in urm, la Sabatul Creaiei i inainte la Epoca Sabatului Venic. Cei ri pier, cei drepi infloresc. Psalmii 93, 94. Maiestatea lui Dumnezeu i distrugerea celor ri. Puterea, sfinenia i eternitatea tronului lui Dumnezeu. Din venicii in venicii, Dumnezeu domnete in veac. Rul e predominant in lumea aceasta. Dar cei ri vor fi negreit osandii - o not permanent in Biblie. Psalmii 95-98. Domnia lui Dumnezeu Continuand ideea psalmului 93, psalmii acestea au fost numii 'Psalmi Teocratici", deoarece vorbesc despre suveranitatea lui Dumnezeu, fcand aluzie la Domnia Regal a lui Mesia ce urma s vin. Psalmul 95. Cantai! Bucurai-v! Dumnezeu este Regele.

S ingenunchem inaintea Lui! Versetele 7-11 sunt citate in Evrei 3:7-11 ca fiind cuvintele Duhului Sfant. Psalmul 96. Cantai, cantai, cantai! Bucurai-v! Fii plini de mulumire. Ludai pe Domnul! Triumftoare va fi pentru copiii lui Dumnezeu acea zi cand El va veni s judece lumea. S se bucure cerurile i pmantul! S salte de bucurie! Ziua judecii se apropie cu pai repezi! ^ Psalmul 97. Domnul vine. Pmantul se clatin. Un imn de incoronare, referindu-se probabil atat la prima, cat i la a doua Sa venire. Psalmul 98. Un cantec al Zilei incoronrii. Fiind o cantare nou U), s-ar putea s fie tocmai cantarea ce se va canta in Cer (A Pocalipsa 5:9-14). Psalmii 99, 100. Dumnezeu. Lauda ^ salmul 99. Dumnezeu domnete. S se cutremure naiunile! mnezeu este sfant. Dumnezeu iubete dreptatea i neprihnirea. bl rspunde la rugciuni. 264 Psalmul 100. Ludai pe Dumnezeu. indurarea Lui ine in veac iar credincioia Lui strbate toate generaiile. Psalmul 101. Un psalm pentru dregtori Se crede c ar fi fost scris cu ocazia urcrii la tron a lui David, enunand astfel principiile care au stat la baza guvernrii sale. Psalmul 102. Un psalm de pocin Scris intr-o perioad de cumplit suferin, umilire i ocar (vezi la Psalmul 32). Eternitatea lui Dumnezeu (25-27) este citat la Evrei 1:10-12 ca aplic"ndu-se la Cristos. Psalmul 103. Un psalm al indurrii lui Dumnezeu Se crede c ar fi fost scris in anii de btranee ai lui David, fcand un bilan al legturilor lui Dumnezeu cu el. Unul din cei mai iubii psalmi. Psalmul 104. Un psalm al naturii Dumnezeu Creatorul, Cel care are grij pan in cel mai mic amnunt de toate lucrurile din lumea aceasta. Ne amintete de cuvintele Domnului Isus: nici o vrabie nu cade la pmant fr tirea Tatlui! Psalmii 105, 106. Doi psalmi istorici Un rezumat poetic al lui Israel. Se ocup in special de ieirea miraculoas a poporului Israel din Egipt. Psalmii 107, 108, 109. indurarea i dreptatea lui Dumnezeu Psalmul 107. Minunile buntii i indurrii lui Dumnezeu in relaiile Sale cu Poporul Su i felul minunat in care stpanete i

intreine El lucrrile naturii. Psalmul 108. Pare a fi unul din cantecele de btlie ale lui David. Este aproape identic cu anumite pri ale Psalmului 57 i Psalmului 60. Psalmul 109. Rzbunarea lui Dumnezeu impotriva dumanilor Si. Unul din psalmii de condamnare (vezi la Psalmul 35). Apare imaginea lui Iuda (8). Psalmul 110. Venica stpanire a Regelui care va veni Psalmul acesta nu se poate referi la alt persoan din istorie decat la Cristos; i totui, a fost scris cu 1000 de ani inainte de Cristos (1, 4). Astfel este citat in Noul Testament (Matei 22:44; Fapte 2:34; Evrei 1:13; 5:6). Psalmii 111, 112. Cantri de laud Psalmul 111. Maiestatea, neprihnirea, indurarea, dreptatea, credincioia, adevrul, sfinenia i eternitatea lui Dumnezeu. PSALMI 265 Psalmul 112. Binecuvantrile omului care se teme de Dumnezeu i este neprihnit, milostiv, amabil, bun cu cei sraci i iubete cile i Cuvantul lui Dumnezeu. Un asemenea om va fi pe veci binecuvantat. Psalmii 113-118. Psalmii Hallel Se cantau in familii, in noapte Pastelor, dup cum urmeaz: 113 i 114 la inceputul mesei; 115, 116, 117, 118 la sfaritul mesei. Trebuie s fi fost imnurile pe care le-au cantat Isus i ucenicii Si la Cina cea de tain (Matei 26:30). "Hallel" inseamn "laud". Psalmul 113. O cantare de laud. incepe i se sfarete cu "Aleluia", care inseamn: "Slav lui Dumnezeu in veci". Psalmul 114. O cantare a exodului, amintind minunile svarite cu ocazia izbvirii poporului Israel din Egipt, inceputul Praznicului Pastelor. Pmantul, marea, raurile, munii, dealurile au tremurat in fa prezenei lui Dumnezeu. Psalmul 115. Domnul este singurul Dumnezeu. Binecuvantai sunt copiii Lui! Binecuvantai sunt cei ce se incred in El, i nu in zeii neamurilor! Gloria lui Dumnezeu. indurarea Sa. Adevrul, increderea, ajutorul i scutul nostru. Laud s-i fie in veci! Descris muenia idolilor, prostia lor i a celor ce le-au dat chip! Dumnezeul nostru este in schimb Dumnezeu. Unde sunt toi zeii neamurilor? Dumnezeul nostru ne va binecuvanta iar noi ii vom binecuvanta Numele pe veci. Psalmul 116. O cantare de recunotin fa de Dumnezeu pentru izbvirea de la moarte i de la cdere in ispit; de asemenea,

pentru nenumrate rspunsuri la rugciune. Unul din cei mai frumoi psalmi. Plin de laud, indurare i har! Psalmul 117. O chemare ctre neamuri s-1 primeasc pe Domnul. Aa este citat in Romani 15:11. Capitolul de mijloc al Bibliei i cel mai scurt capitol. Laud, adevr, indurare. In veci de veci. Psalmul 118. A fost imnul de rmas bun al lui Isus cand s-a desprit de ucenicii si la Pate, plecand spre Gheimani i spre Calvar (Matei 26:30). Cuprinde o precizare a respingerii Lui (22, -6; Matei 21:9, 42). Dumnezeu: tria i cantarea Lui. Psalmul 119. Gloria Cuvantului lui Dumnezeu Cel mai lung capitol din Biblie. Are 176 versete. Fiecare verset amintete Cuvantul lui Dumnezeu sub unul din aceste nume: Legea, Mrturia, Judecile, Oranduirile, Poruncile, Perceptele, Cuvantul, Cile, etc_cu excepia versetelor 90, 122, 132. Un acrostih- sau PsaJm alfabetic, avand 22 de strofe. Fie.prf are 8 randuri i fiecare rand incepe cu aceeai liter zi Psalmul 9). A fost psalmul preferat al scriitorului Ruskin. 266 Psalmii 120-134. Cantri ale treptelor De asemenea numii "cantri ale ascensiunii", sau cantrile pelerinului. Se crede c ar fi fost desemnai pentru muzica vocal ori pentru pelerinii aflai in drum spre Ierusalim, la praznicele anuale. Sau se crede c ar fi fost cantai in timp ce urcau cele cinsprezece trepte ce duc la Curtea Brbailor. Cuvantul "ascensiune" se mai poate referi i la tonul ridicat pe care se cantau aceti psalmi. Psalmul 120. O rugciune de ocrotire, venit din partea unuia care locuia printre oameni ineltori i trdtori, departe de Sion. Psalmul 121. E posibil ca pelerinii s fi cantat acest psalm in clipa cand zreau muntele din preajma Ierusalimului. Psalmul 122. E probabil psalmul cantat de pelerini cand se apropiau de Poarta Templului, din interiorul zidurilor cetii. Psalmul 123. Cantat in Templu, cand pelerinii ii ridicau privirile spre Dumnezeu in rugciune, cerandu-i indurare. Psalmul 124. Un imn de mulumire i laud ctre Dumnezeu pentm nenumratele izbviri ale neamului in vremuri de restrite. Psalmul 125. Un imn de incredere. Dup cum Ierusalimul e inconjurat de muni, tot aa ii ocrotete Dumnezeu poporul. Psalmul 126. O cantare de mulumire i laud pentru intoarcerea din robie. Israeliilor nu le venea s cread c sunt iari liberi - li

se prea c viseaz (Vezi Psalmul 137.) Psalmul 127. Pare a fi o combinaia a dou poeme: cldirea templului i cldirea familiei. Unul din psalmii lui Solomon. Psalmul 128. O cantare de nunt. Continuarea celei de-a doua jumti a Psalmului 127. Familiile evlavioase sunt baza bunstrii unui neam intreg. Psalmul 129. Rugciunea lui Israel pentru rsturnarea dumanilor ei, care au lovit-o generaie dup generaie. Psalmul 130. S avem ochii aintii mereu asupra lui Dumnezeu. Un strigt dup indurare. Unul din psalmii de pocin. (Vezi la Psalmul 32). Psalmul 131. Un psalm de incredere ferm a unui copil al lui Dumnezeu: psalmistul i-a linitit sufletul in Dumnezeu, asemenea unui copila care ii pleac capul la sanul mamei. Psalmul 132. O repetiie poetic a promisiunii de neclcat a lui Dumnezeu potrivit creia David va avea un motenitor venic pe tron. Psalmii 133, 134. Un psalm al dragostei freti, i al vieii venice. Un psalm al celor ce vegheau noaptea la templu. Psalmii 135-139. Psalmi de mulumire Psalmul 135. Un psalm de laud pentru lucrrile minunate ale lui Dumnezeu din natur i istorie: vapori, fulgere, vanturi, minuPSALMI 267 nile din Egipt i din Pustiu. Psalmul 136. Pare a fi o dezvoltare a Psalmului 135, prvitor la mreele lucrri ale lui Dumnezeu din creaie i legturile sale cu Israel. E aranjat pentru muzic antifonal. "indurarea Lui ine in veac" apare in fiecare verset, este numit un psalm Hallel, i se canta la deschiderea praznicului Pastelor, fiind un psalm preferat al Templului (I Cronici 16:41; II Cronici 7:3; 20:21; Ezra 3:1 1). Psalmul 137. Un psalm al robiei. Exilaii se afl intr-o ar strin unde se topesc de dor dup patria lor. Negreit cei ce i-au dus in robie ii vor primi plata! Nu este un psalm de mulumire, dar corespondentul lui, Psalmul 126, care a fost scris dup intoarcerea lor din Babilon, abund in mulumiri. Psalmul 138. O cantare de mulumire, scris dup cate se pare cu ocazia unui rspuns la rugciune. Psalmul 139. Prezena universal a lui Dumnezeu i infinita Sa cunotin. Dumnezeu cunoate orice gand, vorb sau aciune, ninic nefiindu-i ascuns. Propoziia de incheiere este una din cele mai necesare rugciuni din intreaga Biblie.

Psalmii 140-143. Rugciuni de aprare Psalmul 140. David a avut nenumrai dumani. Dar acetia nu au fcut altceva decat s-1 aduc tot mai aproape de Dumnezeu. Cei ri vor fi, in cele din urm, nimicii.Psalmul 141. inc una din rugciunile lui David pentru ocrotire s nu cad in pcat. Psalmul 142. Una din rugciunile lui David din tineree, pe cand se ascundea in peter de Saul (I Samuel 22:1; 24:3). Psalmul 143. Strigtul de pocin al lui David dup ajutor i cluzire; probabil atunci cand era urmrit de Absalom (II Samuel 17,18). Psalmii 144, 145. Cantece de laud Psalmul 144. Unul din cantecele de lupt ale lui David. E posibil ca ostile sale s fi intonat aceste imnuri cand porneau la atac. Psalmul 145. Se poate ca David s fi pus armata lui s cante un asemenea imn dup btlie, ca semn de mulumire pentru victoria obinut. Psalmii 146-150. Psalmii Aleluia -p. numesc "Psalmi Aleluia" deoarece fiecare din ei incepe i rarete cu "Aleluia", care inseamn "Slav Domnului". Este un M? farte frecvent in psalmi. se * T"eaa izbucnire de bucurie, in strigte de "Aleluia", cu care Bibr cat1ea Psalmilor pe o not culminant, continu in restul iei gid Bibr p , u in restul iei, gsindu-i ecou in corurile cereti ale rscumprailor (APcalipsa 19:1,3, 4, 6). * 268 Psalmul 146. Dumnezeu domnete! Cat voi tri pe acest pmant, il voi luda pe Domnul. Voi canta laud lui Dumnezeu pan voi avea suflare. Psalmul 147. S laude toat creaia pe Dumnezeu! Cantai Domnului cu mulumire! S laude Israel pe Dumnezeu! Sionul s-L laude pe Dumnezeu! Psalmul 148. S laude ingerii pe Dumnezeu! Soarele.luna i stelele s-L laude pe Dumnezeu! S strige cerurile: "Aleluia!" Psalmul 149. Aleluia! S laude sfinii pe Dumnezeu! S cante de bucurie! S se bucure Sionul! Aleluia! Psalmul 150. Aleluia! Ludai pe Domnul cu trambia i cu harpa! Tot ce are suflare s laude pe Dumnezeu! Aleluia!