Incarcari

G=*V= *b*h*L
g
p
=*A
sect
(t/ml)
Incarcare uniform distribuita de suprafata

lemn
=0.6t/m
3
;
G
lemn
=0.025*
0.6t/m
2

sapa
=1.8t/m
3
;
G
sapa
=0.05*1
.8t/m
2

ba
=2.5t/
3
;
G
ba
=0.15*2.
5t/m
2
G
proprie planse
+
U
utila
=
Q
planseu
Transmiterea incarcarilor gravitationale
din plansee in grinzi
max
4 2
1
) ( ) (
2
T V V
pa
m
t
p m
a
R
B A

6 6
*
4 2
*
4
2
max
pa a pa a pa
M
4
12
max
2
max
pa
T V V
pa
M
B A

V
A
=V
B
=T
MAX
=R
1
+R
2
4 2
) (
)
6 2
(
4 2
)
2
) (
4
(
2
) (
4
2
) (
;
4
max
max
2 1
a b a b p a a b pa b a b p pa
M
a b p pa
T
a b p
R
pa
R

Ipoteze:
- Calculul se face la valori ultime
T
U
=c*T
max;
c=2.2
M
U
=c*M
max;
c=1.8
- schema ultima a cedarii
Cedarea grinzilor dublu incastrate
2
;
16 2
;
8
;
0
2
0
2
0
0
M
M M M
pl M
M
pl
M M M
M M M
pl r c
pl
pl pl
c r


+
+
BETON
(A) rezistente pe probe (epruvete)
(B) rezistente pe elemente de structura
(A)
Rezistenta la compresiune
Marca betonului -> R
28
sau B
B50-B75 beton simplu nearmat
B100-B150 elemente slab solicitate
(fundatii)
B200-B400 elemente curente
B400-B600 elemente precomprimate
B1000-B1200
Clasa betonului ->5% Bc
legatura intre marca si clasa:
0,075B (kg/cm
2
) = Bc (N/mm
2
)
Marca R28 B100 B150 B200 B250 B300 B400
Clasa Bc 7.5 10 15 20 22.5 30
Epruvete
- cuburi cu latura de 20 cm
- cilindrii 16, L=32 cm
- R
pr
= Rcil 0.83 Rc
Rezistenta la intindere (R
t
)
prin despicare
D L
D
P
D D
P
DL
P
R
t
2
2
2 2
2

prin incovoiere pura

3
6 , 3
0
;
b
M
Rt
T
a P M
U
u U
const

Curba caracteristica a betonului

e
0,5
E: domeniul elastic

c
2
PE (+) post elastic (+)

u
= 3-4
PE (-) post elastic (-)

f
= 0.1
Curbele caracteristice functie de marca
Rezistenta la forfecare (R
f
)
R
f
= (0,15-0,20) R
c
Rezistenta in elemente de constructie
- cazul
fundatiilor
R=R
c
- stalpi
R=R
pr
0,83 R
c
= R
cil
- grinzi - incovoiere
Ri 1,25 R
pr
Rc
Concluzie:
ef. dominante de compresiune ->B.S.
comp si intinderi -> B.A.
Proprietati:
Mulare (plastifianti) lucrabilitate
Durabilitate piatra de ciment actiune
inghet dezghet CO2 (carbonatare)
Rezistenta la foc
Rezistent la medii agresive: cimenturi
speciale; tratare de suprafata
Impermeabil la apa si vapori: agregate;
compactare; a/c
OTEL PENTRU BETON ARMAT
- bare netede
Bare netede Laminare la cald (OB)
Tragere la rece (STNB)
Bare profilate Prelucrare la cald (PC)
Torsionate la rece (TOR)
Profile metalice
L,I,C armaturi rigide
- oteluri cu continut scazut de carbon sunt
moi (ductile) deformatii mari inainte de
rupere
- oteluri aliate
Prelucrare la rece
OB37
y
= 2850 kg/cm
2
PC52 -
y
= 3800 kg/cm
2
PC60 -
y
= 4200 kg/cm
2
STNB -
y
= 4800 kg/cm
2
Materiale mixte
Principiul materialelor mixte in formularea
Cismigiu:
1. asocierea este stabila in timp
2. exista un mecanism de transmitere al
eforturilor de la un material la altul
Componente materiale mixte:
1. materiale naturale rez bune la
compresiune si forfecare
2. materiale artificiale in pondere redusa rez
bune la intindere
Exemple: BA, zidarie cu inima armata
Avantajele utilizarii
materialelor mixte:
1. pastreaza propriile
caracteristici
2. noi proprietati
Betonul armat ca material mixt
Asociere stabila in timp:
- durabila
- protectia sistemelor de armare impotriva
fenomenului de ruginire
a acoperire cu beton
a>=2,5 cm
- coeficienti de conductivitate
termica apropiati
Transmiterea de eforturi de la un element la
celalalt element
Aderenta
- fizico-chimic aderenta redusa
- frecarea
sporesc frecarea marimea suprafetei de
contact prin amprentare (profilare)
OB fata lisa
PC profilate la cald
F
c
= F
int

K la l
l Fi Fc
l Fi
A Fc
A
Fc
A
N
K
a
y
a
a a
y
a a
y y y

4
4
4
2
2
- bara supusa la intindere K = 40-60
- bara supusa la compresiune K = 20-30
Ipoteze de baza pt. calculul BA
1. eforturile interioare sunt in echilibru cu
solicitari exterioare
2. ipoteza sectiunilor plane se pastreaza
3. a= b
4. betonul nu preia intinderi
5. in cadrul asocierii fiecare material se
comporta dupa propria curba caracteristica
Compresiunea centrica la stalpii din BA
% % ; ;
2
p
Ab
Aa
Aa a Ab
Stalp Dimensiuni Arm
a<=30cm
4
30<a<=40cm
8
40<a<=60cm 12

a>60cm 20

OB;PC pt S.A.L. >=12mm

OB pt. S.A.T. <=12mm
( 6, 8, 10, 12)
Zona de comportare elastica
5 , 0 ; 4 , 0 < <
b b
Rc

) 1 (
) 1 ( ) (
:
) (
10
18000
/ 10 1 , 2
2 6
np Nb N
np Ab nAa Ab N
SAU
Ai
N
Ai nAa Ab N
A A Nb Na N
n
Rc Eb
cm kg Ea
n
Eb
Ea
E
E
b a
b b
b
b
Ai
b
b b a a
b b
n
a
b b b
a a a
+
+ +

+
> + +

Zona postelastica
a a b b
A A N +
Zona ultima
cil b
y
a
U
cil b
y
a
U
b
U
a
U
R A A N
R A A N N N
8 . 0 +
+ +

Compresiunea centrica la stalpii din beton
armat cu armatura rigida BAR
cil b
y
ar ar
y
ae ae
U
R A A A N + +
Intinderea centrica la elementele de beton
armat
c b t b a af
U
U
b
U
a
U
af
a a
R A Aa A A N
N N N
cm kg cm kg
E
10
200 *
;
/ 200
1000
1 . 0
* / 10 * 1 , 2
;
2 2 6

+ +
+

Incovoiere pura la elementele de BA

solicitarea de incovoiere pura (T=0;M=ct)
Diagrama caracteristica a BA
I : domeniu de comportare elastica
Ia : stadiul de fisurare
II : domeniul pseudoelastic (domeniu de
exploatare)
IIa : stadiul de curgere al armaturilor intinse
(y) apar AP (articulatie plastica)
III : domeniul de dezvoltare al AP
IIIa : stadiul ruperii teoretice (ultim)
IV: domeniu postultim
IVa: rupere sau COLAPS

3 2 1
) 2
0 ; 0 ) 1
:
:
D
b
C d
a
C d
a
I
U
M
c
R
bc
A
y
ac
A
y
ai
A Cb Ca Ia
R A Cb
Beton
A Ia
A Ca
Armaturi
c bc
y
ai
y
ac
+ +

Cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu

armate

h
x
Rcil
bh
hRcil bx
m
M
M
m
Rcil W W M
W
M
R h x b M
h C
x h
C a
h
C M
h
M

Aa
h
a
h I M
x
a h I M
C I
x h
C a
h
I M
ultim Moment
la ajung mai nu armaturile
balansare de punct
R Ab
Aa
R bh
Aa
h
x
R b
Aa
x
bxR A C I
A I
Armaturi
bxR R A C
Beton
U
cil
U
b b b
U
U
y
a
U
a
U
b a b a
U
y
cil
y
p
cil
y
cil
y
cil
y
a b a
y
a a
cil cil bc b
6
Ia pe Mu relatia in 1)inlocuim
CISMIGIU
h
M
Aa ;
h A M
Cb pe Mu relatia in 1)inlocuim
U
y
a
U

,
_

+
<
>

6
6
*
; )
2 2
( )
2
(
1
) 5 , 0 1 (
)
2
(
);
2 2
( )
2
(
: _
5 , 0
_ _ _ _ _ 5 , 0
_ _ 5 , 0
;
0 ; 0 ) 1
:
:
2

Prescriptii constructive la proiectarea
armaturilor
Observatii privind dispunerea armaturilor:
1) in SAL nu se baga OB37, ci PC52
2) barile de jos se dispun pe lungimea
traveii + latimea grinzii si se lasa
ciocuri de 15 cm
3) barile de sus se pun pe 2 sferturi de
travee si se imbina cu bare de montaj
4) etrierii se dispun mai desi la capete pe
primele sferturi (treimi) de travee si
mai rari in camp
Incovoierea cu forta taietoare a grinzilor de
BA

U
Q
Q
Q
Q Q Q Q Q
U
etr
U
U
f
U
at
U
ac
U
b
u
3 / 2 3 / 1
+ + + +

Momentele sunt preluate de SAL
Fortele taietoare sunt preluate de SAT
Relatiile arhitecutului
;
;
) (
) (
;
) (
) (
) (
2
2
a
h
n
n
t Q
cm Aaetr
m h
tm M
cm Aa
U
U

a distanta dintre etrieri:

Reazem: a:10-15 cm (20cm)
Camp: a>=20cm
Constrangere:a<h
gr
;
n
Q
Aetr
U

A =Aetr/2
A =Aetr/4
Tipul 6 8 10
1
2 14 16 18 20
Diametre 0.283 0.5 0.785 1.13 1.54 2.01 2.54 3.14
1 0.28 0.50 0.79 1.13 1.54 2.01 2.54 3.14
2 0.57 1.00 1.57 2.26 3.08 4.02 5.08 6.28
3 0.85 1.50 2.36 3.39 4.62 6.03 7.62 9.42
4 1.13 2.00 3.14 4.52 6.16 8.04 10.16 12.56
5 1.42 2.50 3.93 5.65 7.70 10.05 12.70 15.70
6 1.70 3.00 4.71 6.78 9.24 12.06 15.24 18.84
7 1.98 3.50 5.50 7.91 10.78 14.07 17.78 21.98
8 2.26 4.00 6.28 9.04 12.32 16.08 20.32 25.12
4 2
_
pl
l g
Q Q Q
p
triunghi distr unif gr + + ;
Qu Qu Qc
Qu Qr
Q
Q Q
U
etr
U
3 / 1 2 / 1
3 / 2
; * 2 . 2

Compresiunea excentrica la stalpii din

BA
W
M
A
N
+
2 , 1

) 1 ( 3
6 6
) 1 ( 3 6
s s m
k
Rcil Ab
Aa
m
m m m
m
s s
m
Rcil Ab
A
m
b
K
y
a
b a
b
a
y


+
+

; momentului
actiunea sub lucru in intra ce aria : Aa
; 6 6
) 1 ( 3
; *
6
;
2
cil
y
cil
u
R Ab
Aa
k ma
s s mb
R
bh
M M m M

()
; * ; *
) 1 (
2
)
2
1 (
);
2 2
(
)
2
( )
2
( * ) 2 (
_ _ dim_
_ _
; ; 1
Rcil W M M m M
h
x h
bxR
h
a
h A M
x h
C
a
h
C a
h
I e N M
exc compr elem pre
sR
N
Ab
comp z pond
R A
N
bhR
N
h
x
s
bxR N C C I N
U
cil
y
a
u
b
a a
u u
cil
u
cil b
u
cil
u
cil
u
b a a
u

+
+
+ +


+ +

;
2
1
2 1
; 1 ; *
;
'

k
cil b
y
a
cil b
y
a
cil b
y
a
u
cil b
u
R A
A
s
R A
A
s R A
total
A N
R A
N
s

+
+ +

Cazul intinderii
' 2
;
k
Rcil Ab
A
s
A Nu
y
a
y
a

Ductilitatea
3
3
1
;
s
D Drotat
Y
U

Cazul structurilor pe cadre din BA

Diagrama infasuratoare
Comportare excentrica
N
c
>N
sf
>N
scolt
-
>la gravitatie
N central cel
mai mare
Qconv=1,1-
1,5 t/m
2
Netaj=Aas*Qconv
INCARCARI ORIZONTALE
- La rasucire:
Nsc>Nsf>Nscolt
- Ductilitati diferite functie de pozitia stalpului
duc la alegerea s diferite
Stalp central: 0.25<s<0.3 D=2,02
Stalp fatada: 0.20<s<0.25 D=2,67
Stalp colt: 0.15<s<0.2 D=3,7
Predimensionarea structurilor pe cadre
in cazul al doilea apar solicitari suplimentare
din proiectare
I. Cadre cu geometrie constanta pe verticala
si rezistenta variabila
II. Cadre cu geometrie si rezistena variabila
pe verticala
Incarcari gravitationale
- elemente liniare: stalp, grinda
- nodurile sunt perfect rigide elementele
liniare sunt perfect incastrate
CEDARE
M2>M1
Msi+Mss=M2-M1
- prin intermediul nodurilor eforturile se
transmit de la grinda catre stalp
CADRE INCARCATE CU FORTE
ORIZONTALE
- actiune vant incarcari statice
- actiune seism incarcari dinamice
INCARCARI DIN VANT
- din normativ de vand se scoate pw in functie
de zona geografica, altitudine
- pw(t/m
2
;kg/m
2
)
rast baza p w e
p w e p w
M M h P n h
n h T h n h P Mbaza
+ + +
+ + +
] )) 1 ...( 1 (
) 1 ( ( }) 7 { ( [
1
2 3
RIGIDITATEA
P
w
=p
w
*A
nod
P
w
=p
w
*t*h
et
1 2
;
12
2
;
12
1
1 2
3
3
I I
ba
I
ab
I
F F
>

>

F
R
R Forta capabila sa
produca o deplasare unitara
- rigiditatea (privita ca forta) este direct
proportionala cu I
F1<F2
h1>h2
- rigiditatea
este invers
proportionala cu h bara
Rigiditatea liniara

'

Kg
Ks
cm
H
I
K
3
- trebui sa stiu sa
calculez Ks;Kg
Determinarea rigiditatii de bloc

Ks
h
3E
R
l
I
Kg ;
h
I
Ks
F
R
3EI
h F

2
g
g
s
s
3

;
3 3
3
1
;
1 ;
2 3
3
s
K
h
E
h
EI
R F
EI
h F
F R
Ks
h
E
R
Ks
h
E
R
Ks m R
Ks
h
E
R
EI
Fh
rezemat dublu
rezemat simplu
2
_
2
_
2
3
12
;
12
4
1
* *
12
;
12

,
_

4 1
1
;
* *
12
*
|
2
+

2 + 1
0.5 + 1

g
s depinde
s
s
m
bloc
K
K
K m Rb
tor multiplica m
K
h
E
R
6 . 0 4 . 0 /
_

Rb Rv
ideala Diagrama
R R
R R
e bcomponent nivel
bi i
Sensibilitatile diagramelor de rigiditate
- cazul parterelor inalte si cazul parter inalt +
etaj tehnic scund
- cazul parter inalt + etaj intermediar inalt
nivel de relativa deplasare >

Ri
Qi
i
F
R ;
Deformare cu rigle rigide
admisibila v
nivel de absoluta deplasare i v
1 i

>
1

n
n
n
i p
wp
R
Q
n
R
Qi
i
R
Q
; ;
- Aceasta conditie duce la majorarea
sectiunilor
Deformare cu rigle flexibile
Distributia eforturilor taietoare globale la nivel
de element component etaj

bi
R Ri Ri Qi ; ;
- coeficient de distributie

bi
bi
R
R
Ci
Qstalpi+grinzi
Mstalpi+grinzi
Qb
h
M
M Ms Mi h Q
h Q M
e
e b
etaj b bloc
2
2 *
; *

NOD FATADA
NOD CENTRAL
2 cazuri
1)K
gst
=K
gdr
2
Ms Mi
Mgdr Mgst
+

1)K
gst
K
gdr
K
gst
<K
gdr
Coeficient de distributie
Ms) Cg(Mi Mg +
+

gdr gst
gdr
gst
gdr gst
gst
gst
K K
K
C
K K
K
C
g
capdr capst
g * g
l
M M
l Q
+

Cadre in regim gravitational

- stalpi: Ng, Mg, Qg
- grinda: Mg, Qg
Cadre incarcate lateral (pw)
- stalpul: Nw, Mw, Qw
- grinda Mw, Qw
Calcul cadru in regim de incarcare
gravitationala + forte laterale:
- stalpi:
- Nc=Ng Nw
- Mc=Mg Mw
- Qc=Qg Qw
Incarcarile din vand aduc eforturi
suplimentare
STUDIU GEOTEHNIC
- stratificatie
- nivelul hidrostatic
- pat (kg/cm
2
;kPa)
- adancime inghet
- zona seismisca
- concluzie
As
N
p
stalp talpas stalp talpa

_ _

FUNDATII IZOLATE TIP BLOC +

CUZINET