Instalatii electrice,

industriale si rezidentiale
- Curs -


Conf.dr.ing. GHIUR Ioan













Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 2


Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 3

Curs 1 - Introducere in IEIR

Totalitatea echipamentelor care asigura alimentarea cu energie electrica, reglarea regimului de functionare si
protectia consumatorilor industriali.
Etapele de elaborare a proiectiilor de instalatii electrice
Urmatoarele categorii de lucrari:
Instalatii de forta (situatiile in care consumatorii absorb curenti mari: motoare electrice, cuptoare electrice)
aproximativ mii de amper
Instalatii electrice pentru iluminat: interior si exterior
Instalatii electrice pentru curenti slabi: automatizare si comanda, telefonie, semnalizare si masura
Instalatii de protectie impotriva tensiunilor de atingere directa si indirecta
Instalatii de protectie impotriva descarcarilor atmosferice
Proiectarea instalatiilor electrice de forta. Etape:
1) Amplasarea receptoarelor in planul de arhitectura la scara 1:50
2) Alegerea schemei generale de distributie de pincicpiu in functie de clasa si categoria consumatorilor
3) Amplasarea postului trafo si a tabloului general de distributie (TGD)
4) Definirea schemei de distributie prin repartizarea receptoarelor pe circuite
5) Alegerea tipului de instalatii electrice in functie de caracteristicile procesului tehnologic, gradul de pericol
fata de incendii, structura cladirilor
6) Alegerea traseelor instalatiilor electrice, in coordonare cu structura de rezistenta a cladirii si cu traseele
celorlalte instalatii
In normative se prevad distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductele parcurse de
curent, precum si intre conductele parcurse de instalatii. Astfel, conductele electrice se vor monta deasupra
conductelor reci (apa rece, canalizare), respectiv sub conductele calde (incalzire, apa calda)
7) Trasarea in planuri a instalatiei electrice pe baza schemei generale de distributie si a traseelor alese
8) Dimensionarea elementelor instalatiei electrice pe baza schemei generale de distributie (circuite, coloane,
bare de distributie, elemente de cuplare/protectie).
9) Intocmirea detaliilor instalatiilor electrice (tablouri de distributie generale, principale, secundare etc.)
10) Alcatuirea partii economice a proiectului pe baza punctelor anterioare


Curs 2 Proiectarea instalatiilor electrice de forta

Proiectarea instalatiilor electrice de forta. Date initiale:
Acordul furnizorului de energie privind racordarea
Exista metode de predeterminare cu care putem estima energia necesara consumatorului
Calitatea energiei electrice furnizate
Analizor armonic (pentru determinarea numarului de armonici)
Montarea consumatorilor pe o reprezentare la scara 1:50 a zonei
Stabilirea datelor nominale ale fiecarui consumator (P
N,
U
N
, I
N
, cos
N
,
N
)
Regimul de functionare al receptoarelor (durata relativa de functionare, numar ore functionare anual, socuri de
sarcina, regim deformant)
Puterea instalata a receptoarelor
Clasa consumatorilor (A, B, C, D)
Categorii ale receptoarelor (0, I, II, III)
Grupa consumatorilor (a, b, c)
Solutii de alimentare propuse
Nivelul tensiunii de distributie
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 4

Nivelul de rezervare
Incadrarea constructiei sau a unei anumite incinte in functie de categoriile influentei interne conform standardelor
interne, astfel, fiecare conditie de influenta externa este formata dintr-un cod: doua litere, majuscule, si o cifra:
Prima litera: categoria generala de influenta exterioara:
A conditii de mediu
B utilizari
C caracteristica constructiva a cladirilor
A doua litera: natura influentelor externe
Cifra: clasa influentelor externe
AA1: -50C 5C
AB: conditii climatice si umiditate
AC: altitudine. AC1: sub 200 m, AC2: peste 200 m
AD: prezenta apei
AE: prezenta corpurilor straine
AF: substante corozive/poluante
AG: solicitari mecanice
AH: vibratii
AK: prezenta mucigai / flora
AI: prezenta fauna
BA: compentena persoane
BC: contact persoane cu pamantul
BD: conditii de evacuare in caz de incendiu
CA: materialul din care sunt construite cladirile
CB: structura cladirilor
Incadrarea principalelor incaperi in categorii si clase dupa influente externe se regasesc in norme de proiectare
si vor avea doua urmari foarte importante:
a) Determinarea gradelor minime de protectie impuse echipamentelor electrice (IP..)
b) Alegerea modului de pozare al cablului si conductelor electrice
Clasificarea consumatorilor:
Criterii de clasificare din punct de vedere al exigentei in continuitatea alimentarii cu energie electrica pot fi:
Importanta economica, energetica sau sociala a consumatorilor
Natura si exigenta procesului tehnologic definite prin efecte daunatoare posibile sau probabile ale intreruperii
alimentarii
Durata critica a intreruperii
In Romania, consumatorii se clasifica dupa:
1) Puterea maxima absorbita, se impart in clase:
Clasa A: S
N
> 50 MVA
Clasa B: 7.5 MVA < S
N
< 50 MVA
Clasa C: 2.5 MVA < S
N
< 7.5 MVA
Clasa D: S
N
< 2.5 MVA
2) Dupa natura si intensificarea efectelor daunatoare ale intreruperii energiei electrice:
Categoria 0 (sau speciala): intreruperile pot avea ca efecte explozii, incendii, distrugeri de utilaje,
pierderi de vieti umane
Categoria I: urmarea intreruperilor: dereglarea proceselor tehnologice cu flux continuu a caror
intoarcere la normal se face dupa un timp indelungat de la restabilirea alimentarii
Categoria II: efectul intreruperilor: nerealizarea productiei numai pe durata intreruperii, iar productia
nerealizata se poate recupera ulterior
Categoria III: intreruperea alimentarii nu are efecte economice nefavorabile
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 5

3) Dupa grupe:
a: receptoare la care efectele daunatoare pot aparea chiar in limita timpului de restabilire a
automaticii de sistem pentru restabilirea alimentarii
b: receptoare care sufera fara prejudicii intreruperile in limita timpului de restabilire a automaticii de
sistem, efectele daunatoare aparand dupa un timp oarecare mai lung
c: receptoare la care nu apar efecte daunatoare indiferent de durata intreruperilor
4) Nivelul tensiunii de alimentare, ce depinde de clasa consumatorului:
A: 220 kV / 440 kV
B: 110 kV
C: 20 kV
D: 10 kV / 6 kV
5) Numarul si caracteristicile cailor de alimentare (nivel de rezervare) ce depinde atat de clasa, dar mai ales de
categoria receptoarelor. Caile de alimentare pot fi independente (distincte, daca defectarea unuia nu
afecteaza si defectarea celeilalte), sau dependente
Numarul cailor de alimentare determina nivelul de rezervare care poate fi:
Nivelul 1 : rezerva 100% prin doua cai de alimentare distincte
Nivelul 2 : rezerva 100% prin doua cai de alimentare ce nu mai sunt distincte
Nivelul 3 : fara rezervare; o singura cale de rezervare
Alimentarea consumatorilor se poate face:
Din retele publice de joasa tensiune pentru consumatori ce absorb puteri relativ mici (zeci de kW), de
mica importanta si mai putina exigenta din punct de vedere al calitatii energiei
Din retele publice de medie tensiune (6 kV 60 kV)
Din retele publice de inalta tensiune (110 kV 220 kV) pentru consumatori foarte importanti. Aici,
alimentarea se face fie de la substatii de transformare de inalta tensiune pe medie tensiune; se
foloseste solutia de racord adanc cand statia trafo de inalta tensiune pe medie tensiune se afla
chiar in incinta intreprinderii in ceea ce priveste distributia interna; se poate face in sistem radial sau
buclate


Curs 3 Amplasarea si determinarea puterii transformatorului

Transformatorul se amplaseaza in centrul de greutate al sarcinii (= totalitatea consumatorilor).
Determinarea puterii cerute P
C
: P
C
este o putere conventionala constanta in timp, in functie de care vom
dimensiona trafo.
1) Metoda analizei directe se aplica acolo unde numarul consumatorilor este relativ redus
P
C
= C
C
* P
i
, unde C
C
coeficient de cerere (sau Kc), iar Pi puterea instalata care reprezinta suma puterilor
nominale a tuturor consumatorilor.
C
C
=
CCs
m
, unde Ci coeficient de incarcare, Cs coeficient de simultaneitate, m randament mediu al
consumatorilor, r randamentul retelei (in general 0.98 sau 0.99)
Ci =
P
Ps
Cs =
Ps
P
m =
Pk
n
k=1

Pk
k
n
k=1

Unde: Pr puterea reala absorbita de consumator; Ps puterea absorbita in regim de simultaneitate, n
totalitatea consumatorilor, Pk puterea consumatorului de rang k, k randamentul consumatorului de rang k
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 6

Triunghiul puterilor: Cosm =

Pk
k
n
k=1

Pk
kccsk
n
k=1
=
Pc
St
Str
2) Metoda coeficientului de cerere se aplica unui numar mai mare de consumatori; consta in utilizarea unor
coeficienti de cerere stabiliti pentru anumite grupe de receptoare
Pc = Pck
n
k=1
Pck = Cck Pik
n
k=1
, unde Pck puterea ceruta de consumatorul din grupa k
cosm =
Pc
Sc
=
Pc
Pc
2
+c
2
; Qc = Pck tg
n
k=1
k
3) Metoda formulei binare / binome ; numarul de receptoare este mare, dar este o metoda mult mai precisa
decat cea anterioara. Pentru grupa de receptoare: Pck = ( a * Pix)
k
+ (b * Pin)
k
, unde
Pix puterea activa instalata a primelor x receptoare instalate dintr-o grupa in ordine
descrescatoare a puterii (suma lor in kW, x se da din tabele);
Pin puterea activa instalata a tuturor celor n receptoare dintr-o grupa (suma)
Coeficientii a, b: coeficientii formulei binome, se dau in tabel
Puterea activa totala ceruta la racord:
Pc = ( a * Pix)
max
+ (b Pin)max
n
k=1
, unde:
( a * Pix)
max - cel mai mare dintre termenii a*Pix

(b Pin)max
n
k=1
- suma tuturor termenilor de forma din grupa k
Qc = Pck tg
n
k=1
k ; cosm =
Pc
Sc
=
Pc
Pc
2
+c
2


Aplicatie: Sa se determine Pc si cosm pentru o instalatie cu urmatoarele grupe de receptoare:
- Grupa 1: formata din motoare electrice ce actioneaza masini unelte de prelucrare la rece in serii mici compuse
din 10 motoare avand fiecare Pi = 1.5 kW, 5 motoare cu Pi = 2.2 kW si 4 motoare cu Pi = 7.5 kW
- Grupa 2: doua incalzitoare avand fiecare Pi = 3 kW
- Grupa 3: doua trafo de sudura, fiecare cu Pi = 10 kW
o Grupa 1: x
1
= 5 ; a
1
= 0.4 ; b
1
= 0.14 ; tg
1
= 1.73
o Grupa 2: x
2
= 0 ; a
2
= 0 ; b
2
= 0.7 ; tg
2
= 0 consumator rezistiv
o Grupa 3: x
3
= 0 ; a
3
= 0 ; b
3
= 0.8 ; tg
3
= 1.75
Pc
1
= (a * Pi
5
)
1
+ (b * Pi
19
)
1
= 0.4 * (4 * 7.5 + 1 * 2.2) + 0.14 * (4 * 7.5 + 5 * 2.2 + 10 * 1.5) = 20.72 kW
Pc
2
= (a * Pi
0
)
2
+ (b * Pi
2
)
2
= 0 * 0 + 0.7 * (2 * 3) = 4.2 kW
Pc
3
= (a * Pi
0
)
3
+ (b * Pi
2
)
3
= 0 * 0 + 0.8 * (2 * 10) = 16 kW
Pc = 0.4 * (4 * 7.5 + 1 * 2.2) + (7.84 + 4.2 + 16) = 40.92 kW
Qc = Qc1 + Qc2 + Qc3 = Pc1 * tg1 + Pc2 * tg2 + Pc3 * tg3 = 20.72*1.73 + 4.2*0 + 16*1.75 = 63.9 kVAr
cosm =
Pc
Pc
2
+c
2
=
40.92
40.92
2
+63.9
2
= 0.539
Se utilizeaza diagramele de sarcina anuala sau zilnica.

Determinarea puterii cerute sau nominale se face cu ajutorul puterii maxime cerute pe timp de iarna.
Pc =
Pmux
1+ uss
unde ss se datoreaza subutilizarii trafo in anumite ore din zi (luni din an) la o temperatura medie
de 5C pe an.
Pc =
Pmux + Pmux
|2+
3
10
, (1-ksd)] u0
ksd =
Pmcd
Pmux
= 1
5 - 0mcd
100
unde:
Pmaxv puterea maxima consumata pe timp de vara; ksd coeficient de sarcina, se poate estima din diagrama
zilnica de sarcina ; capacitatea de suprasarcina datorata unui med < med anual (=5C).
Numarul de trafo, inclusiv rezervele, se determina in functie de categoria consumatorilor:
Categoria 0 : se asigura o rezerva de 100%
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 7

Categoria I : se echipeaza postul trafo cu cel putin 2 trafo; daca puterea consumata de categoria I nu
depaseste 50% din sarcina totala a postului trafo, se recomanda 2 trafo a caror putere instalata cu sarcina
totala calculata, iar puterea instalata este egala cu cea a consumatorilor de categoria I. Daca puterea
consumatorilor de categoria I este mai mare de 50% din sarcina totala a postului, se recomanda 3 trafo
de puteri egale, doua avand suma puterilor egala cu sarcina totala
Categoria II: alimentarea continua cu energie se asigura de la surse de rezerva doar daca este justificata
economic
Categoria a III a : nu se asigura rezerva
Obs.: La determinarea numarului de trafo se va cauta asigurarea unui numar minim de unitati, puterea fiecaruia
fiind cat mai mare
Aplicatie: Sa se determine puterile si numarul trafo pentru un consumator avand receptoare de categoria I
combinate cu receptoare de categoria a II a, cunoscandu-se din curbele de sarcina: Pmaxi = 400 kW, Pmaxv = 300 kW,
ksd = 0.7, med = 5C, cosmed = 0.93; receptoarele din categoria I au Pni

= 150 kW;
Pc = Pn =
400+300
|2+
3
10
, (1-0.7)] 1
= 336 kW
50% * Pn = 168 kW > Pni = 150 kW se aleg doua trafo
168 / 0.93 = 181 kVA
150 / 0.93 = 161 kVA
Vom alege 2 trafo cu putere standardizata apropiata de 181 kVA 2*250 kVA
Daca are loc o avarie la un trafo, va functiona un singur trafo care va prelua neaparat 161 kVA, atata cat
reprezinta consumatorii de categoria I, iar restul de la 250 kVA, 250 161 = 89 kVA vor reprezenta o parte din
consumatorii de categoria II.
Pot supraincarca un traf, doar pe un anumit interval de timp; in cazul alimentarii tuturor consumatorilor de la
traful ramas 250 kVA, suprasarcina accidentala pe un traf va fi 336 / 250 = 1.45 (45%). Sarcina initiala a fost de 336 / 500 =
0.724.


Curs 4 Curentul cerut si curentul de pornire

Ic =
P
3 0ncosqn
Ic =
P
0ncosqn
; =
Pu
Pc
=
Pu
PcI
Pel = Pu / Ic =
P
3 0ncosqn


Pornirea directa prin cuplare directa la retea a motoarelor se admite in urmatoarele conditii:
Cand puterea motoarelor nu depaseste 20% din puterea trafo la consumator alimentat prin post trafo
propriu
Nu se ia nicio masura de limitare la consumatorii alimentati la joasa tensiune, la motoare cu puterea pana
la 4 kW daca Ul = 220 V sau 5.5 kW daca Ul = 380 V (400 V)
Ip = * In
- curent relativ de pornire, se da in cataloage
= 68 in colivie
= 22.5 motor asincron cu rotor bobinat
= 37 la pornirea asincrona a motoarelor sincrone
= 1.72 la motoarele de curent continuu
La pornirea nu directa, ci cu mijloace auxiliare de pornire: Ip = * In
' = / 3 la pornirea stea triunghi
= / k
2
la pornirea cu autotraf; k raportul de transformare
= / (1.22) la pornirea cu reostat de pornire
La coloane se vorbeste de un curent de varf (Iv)
Iv = Ivt + Ivp = Ip]
k
]=1
+ Ic]
n
]=k+1

Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 8

Ivt suma curentilor de pornire ai receptoarelor care pornesc concomitent sau la intervale in care regimul lor de
pornire se suprapune.
Ivp suma curentilor ceruti de restul componentelor, considerati in functiune
In situatia in care nu se cunoaste numarul motoarelor care pornesc concomitent:
Iv = Ip
M
+ Ic]
n-1
]=1


Probleme privind alegerea aparatelor de protectie si comutatie. Alegerea acestor aparate se face in functie de
doua criterii:

A) principalele caracteristici tehnice (Un, In, Ucomanda pentru electromagnetul sau motorul de actionare la
unele aparate, frecventa de conectare fc, capacitatea de rupere Ir, capacitatea de inchidere Ii, curentii limita
termic Ilt, respectiv dinamic Ild), caracteristicile de protectie (de actionare sau functionare)
Iact = f(t), curentul de serviciu Is, curentul reglat Ir
B) gradul de protectie fata de mediul ambiant IP
IP + 3 cifre:
Prima cifra: protectie contra corpuri straine
A doua cifra: protectie contra apei
A treia cifra: protectie impotriva loviturilor mecanice
Exemple:
1) Prima cifra
IP0__ - fara protectie contra corpuri straine
IP4__ - protectie contra prafului partial
IP5__ - protectie contra prafului total
2) A doua cifra
IP_0_ - fara protectie contra apei
IP_1_ - protectie contra picaturilor de apa cazute pe verticala (condens)
IP_2/3_ - protectie contra picaturilor de apa cazute la un unghi de 15/45
IP_4_ - protectie contra stropirii cu apa
IP_5_ - protectie contra jeturilor de apa sub presiune
IP_6_ - protectie contra valurilor de apa
IP_7/8_ - protectie contra apei cand aparatul este scufundat in apa la 1 / >1 m


Curs 5 Aspecte specifice privind sistemul de protectie al receptoarelor

Exista doua tipuri de protectie:
a) La suprasarcina
b) La supratensiune
In ceea ce priveste prevederea protectiei avand legatura cu furnizorul de energie electrica se vor monta
dispozitive de protectie la:
Iesirea din contorul de tarifare daca lungimea coloanei pana la tabloul de distributie > 20 m
Intrarea in tabloul de distributie cu puterea instalata totala > 8kW la consumatori alimentati la 380 V.
Intrarea in tablourile de lumina sau forta, cu mai mult de 5 circuite
Se poate admite o protectie comuna mai multor receptoare, daca linia principala din care se alimenteaza
receptoarele de mica putere (aparate de uz casnic, corpuri de iuluminat) este asigurat la plecarea din tablou cu sigurante
de maxim 16 A la U = 380 V.


Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 9

Nu se pun dispozitive de protectie in urmatoarele situatii:

Pe circuitul nulului de lucru N
Pe legaturile spre nulul de protectie PE
Pe legatura la masa





Selectivitatea protectiilor in cazul mai multor protectii puse in serie
La plasarea in serie a unor dispozitive de protectie, acestea trebuie sa functioneze selectiv, in cazul unei avarii
este necesara sa activeze protectia cea mai apropiata de locul avariei, izolandu-se numai portiunea respectiva de retea,
restul receptoarelor continuand sa fie alimentate.
Functionarea selectiva a protectiilor se studiaza riguros prin trasarea caracteristicilor de protectie pentru
dispozitive care lucreaza in serie si determina diferenta de timp t intre timpii de actionare la diferitele valori ale
curentilor.

1) Selectivitatea dintre o siguranta si un releu termic

In stanga lui A: protectia la
suprasarcina prin releul e2, iar la
dreapta lui A: protectia la
scurtcircuit prin siguranta fuzibiula
e1. La Isc, t 0.04 s. Folosind
sigurante fuzibile la un In prea mic,
se realizeaza o neselectivitate la
suprasarcina, iar In prea mare este
o neselectivitate la curent de
scurtcircuit.



2) Doua sigurante: e1 si e2 (e2 este in aval)

Operativ, fara
caracteristici de protectie,
selectivitatea e clasificata astfel:
intre Inf a doua sigurante
consecutive, esalonarea sa fie cel
putin din doua in doua trepte pe
scara normalizata, daca
sigurantele sunt rapide, si din
treapta in treapta la sigurante
lente.


Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 10

3) Intre un intreruptor automat a1 si o siguranta fuzibila e2















Dimensionarea protectiilor
a) Protectia la suprasarcina (releu termic)
Iss = (1.011.2)*In
La un Iss = 14 A Is = 16 A (curent de serviciu)
(0.6 1)*Is = (1.05 1.2) * In relatia fundamentala de abordare a releului termic


Curs 6
b) Dimensionarea fuzibilului
Inf = Ip / c = (68)*In/c c coeficient de siguranta (se alege in functie de tipul si durata pornirii)
In cazul protectiei prin sigurante a coloanelor:
Inf
Ip]
k
]=1
c
+ In]
n
]=k+1

Primul termen reprezinta suma curentilor de pornire a tuturor motoarelor care pornesc simultan
Al doilea termen reprezinta suma curentilor celorlalti consumatori care se considera ca sunt deja in
functiune si functioneaza la curenti normali
Daca nu se cunoaste primul termen, estimam valoarea nominala a curentului fuzibilului, astfel:
Inf
Ipm
c
+ In]
n-1
]=1
Ipm valoarea curentului de pornire al motorului cu puterea cea mai mare

Conducte electrice
Materialele din care se realizeaza conductele electrice sunt Cu, Al, Fe, otel, otel-aluminiu
Utilizarea cuprului se impune in urmatoarele cazuri:
Incaperi cu pericol de explozie si spatiile exterioare cu mediu coroziv, cand stabilitatea chimica a
aluminiului sau otelului nu este corespunzatoare (Ex: bai de electroliza, Sali de acumulatoare etc).
La circuite de comanda, automatizare, masura, protectie etc care deservesc receptoare/instalatii
importante.
La instalatii de pe utilaje mobile sau supuse la socuri si vibratii (poduri rulante, electrocare, automobile,
macarale, laminoare etc).
In cladiri cu sali aglomerate.
La instalatiile de protectie prin legare la pamant.
La alimentarea receptoarelor vitale (ascensoare, pompe, avertizoare de protectii la incendii, iluminat de
siguranta etc).
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 11

Spitale, clinici, edificii care pot adaposti valori de importanta nationala.
Conductele se clasifica in:
1) Neizolate :
funii (liniile de contact de la tramvaie, linii de inalta tensiune)
bare (linii de contact de la podurile rulante, barele tablourilor electrice, baterii de condensatoare,
incaperi la care izolatia conductoarelor se poate degrada rapid datorita mediului coroziv sau
temperaturii mari). Barele pot fi in executie deschisa/neprotejata la inaltimi, acoperita; protejata, in
canale de tabla sau PVC, sau capsulata.
2) A. Izolate pentru instalatii fixe:
Libere in aer
Montate in tuburi
Tuburile de protectie sunt alese in functie de gradul de protectie si de numarul si sectiunea conductoarelor (usor
protejate, etanse si de protectie)
B. izolate pentru instalatii mobile din cupru multifilar, cu izolatie si manta din cauciuc sau plastic; cablurile de
energie reprezinta un ansamblu de conductoare de cupru sau aluminiu izolate si inchise intr-o manta etansa, acoperita cu
straturi de protectie din diferite materiale.
In interiorul cladirilor, montarea cablurilor poate fi:
Pe pereti
Pe plansee sau subansambluri tehnologice
In tunele sau canaluri de cabluri din beton
In blocuri de cabluri sau tuburi de protectie
Sustinerea se face in console, stelaje sau poduri de cabluri din tabla profilata, scari verticale sau cabluri portante
din funii de otel.
Cabluri pentru circuitele secundare cu un numar mare de conductori (2-47, la control, semnalizare, masura)
Cabluri pentru teletransmisii (6-1224 bucati cupru)
Cabluri cu destinatie speciala (navala, miniera etc).
Simboluri pentru materiale electroizolante:
PVC: policlorura de vinil
PE: amestec izolant pe baza de polietilena
termoplastica
EPR : amestec izolant pe baza de cauciuc-
etilen-propilenic
XLPE: amestec izolant pe baza de polietilena
reticulata chimic
CSP (SE1): amestec izolant pe baza de
polietilena clorosulfonata
PCP (SE2): amestec izolant pe baza de
policloropren (neopren)
Clasificare de cabluri si simboluri:
C cabluri de energie
F conducte pentru instalatii fixe
M cabluri si conducte pentru instalatii mobile
CS cabluri de semnalizare
CC cabluri de comanda si control
T cabluri pentru telecomunicatii
V instalatii electrice pe vehicule
CN cabluri navale
CM cabluri pentru exploatari miniere
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 12

Simbolizarea cablurilor cuprinde litera sau grupul de litere conform clasificarii generale a cablurilor (C-cablu de
energie) + simbolurile invelisurilor din structura cablului, de la conductor spre exterior.
Semnificatia literelor din simbolul cablurilor de energie:
A conductor de aluminiu (la inceputul simbolului)
Y izolatie, manta sau invelis exterior pe baza de PVC
2x izolatie, manta sau invelis exterior pe baza de PE
H izolatie din hartie impregnata, asezata imediat dupa litera C din simbol
C conductor concentric de nul
HS strat semiconductor si ecran metalic comun peste conductoare izolate
P manta din Pb
Ab armatura din banda de otel
Abz armatura din banda de otel zincata
Al armatura din sarma lata de otel
I invelis exterior de protectie din material fibros impregnat
F cabluri cu intarziere marita la propagarea flacarilor (se pune la sfarsitul simbolului, despartit printr-o
liniuta)
Exemple:
ACHPI cablu cu conductor de aluminiu, cu izolatie din hartie impregnata, in manta de plumb si cu invelis
exterior de protectie din material fibros
CYPY cablu de cupru cu izolatie de PVC cu manta de plumb si cu invelis exterior de PVC
ACYYAbY conductor de aluminiu cu izolatie de PVC cu manta exterioara de PVC, cu armatura din banda
de otel si invelis exterior din PVC
CYY-F cablu cu conductor de cupru, izolatie de PVC, invelis exterior de PVC si cu intarziere marita la
propagarea flacarilor
Codul culorilor:
Nulul de lucru N : albastru deschis (sau se marcheaza cu 1 la cablurile multifilare)
Conductorul de protectie PE : galben verde
Conductorul de faza : maro sau negru
Daca un circuit necesita PE, dar cablul disponibil nu include cablul galben-verde se foloseste un conductor tras
separat cu izolatie galben-verde; se mai poate folosi PE albastru deschis daca circuitul nu necesita nulul de lucru, sau de
izolatie neagra, daca circuitul include nul de lucru, caz in care conductorul trebuie marcat prin benzi sau dungi colorate
galben-verde, la capatul cablului sau de-a lungul oricarei portiuni expuse.
Comportarea la foc a cablurilor, se disting:
Fara intarziere la propagarea flacarilor
Cu intarziere la propagarea flacarilor cu proprietatea: incercat individual la actionarea flacarii, aceasta se
stinge singura dupa un timp si distanta determinate de la locul aplicarii flacarii
Cu intarziere marita la propagarea flacarii cu proprietatea: incercat in grup (pe trasee verticale sau
orizontale) la actiunea flacarii, se stinge singura dupa un timp si distanta determinate de la locul aplicarii
flacarii
Cablu rezistent la foc: continua sa functioneze normal, fiind expus la un foc prelungit.








Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 13

Curs 7 Identificarea cablurilor si conductoarelor conform codului electric armonizat CENELEC

H 07

V N - - F

3 G 1.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1:
Daca cablul este armonizat H
Daca cablul provenit este din c.arm A
Daca cablul este international FRN
2: tensiunea de serviciu intre conductoare
03 300 V max
05 500 V max
07 700 V max
1 1000 V max
3: simbol pentru materiale izolante ale conductoarelor: PVC V
4: simbol pentru materiale izolante ale camasilor de protectie: neopren N
5: daca cablul este de o constructie speciala
Cablu plat divizibil H
Cablu plat indivizibil H2
Daca cablul este rotund: nu este de constructie speciala -
6: metalul pentru conductorul activ
Cupru -
Aluminiu A
7: simbolul pentru inima cablului:
Masiv U
Doua fire rasucite R
Flexibil F (din mai multe fire)
8: numar de conductori: trifazat 3
9: daca nu exista PE X ; daca exista PE G
10: sectiunea conductorului

Elemente de calcul al unui sistem de alimentare cu energie, cu cabluri:

Se dau:
PN1...6
Kc1...6
Cos1...6
Tg1...6
Un









Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 14

k = 1.15 (1.22) pentru = 10C
k = 1.1 (1.17) pentru = 15C
k = 1.06 (1.12) pentru = 20C
k = 0.89 pentru = 35C
Ini =
PN
30ncosq

Alegem Icadm Ini
Icadm curentul maxim ce poate fi suportat de un conductor cu o anumita
sectiune S, la o anumita temperatura a mediului ambiant in conditii de regim
permanent


Icadm
Iccut consumuto
uk


coeficient de corectie
=
0.875
C
; DC = tc / (tc+tp) ;
tc timp conectat
tp timp pauza
k coeficient de corectie carcaracterizat de conditia de racire si depinde de temperatura mediului ambiant

Aplicatie: Un consumator ce consuma 160 A in regim intermitent cu DC = 0.4; considerand cablul de cupru in aer,
regim permanent ( pentru RPC = 1; k pentru RPC = 1)
Icablu =
160
1.3841.06
= 109 A
=
0.875
0.4
= 1.384; k=1.06 pentru =20C
Cablu de 130 A cu 3x35 + 35
(pentru =15C si k=1.1 3x25 + 25)

Verificarea cablurilor:
1) Se va verifica din punct de vedere al densitatii de curent la pornire
Jp = Ip / s = (68)In / s 20 A / mm
2
la conductoarele de Al / 35 A / mm
2
la cele de Cu
Daca densitatea depaseste valorile prescrise, se mareste sectiunea conductorului cu cel putin o treapta
2) Verificarea cablului din punct de vedere al stabilitatii termice la scurtcircuit:
Inf 3 * Icadm care a trecut de verificarea 1
3) Verificarea sectiunii cablului la caderea de tensiune
U [%] = (U [V] / Un) * 100 < 5%
U [V] = U
PT-TP
+ U
TP-TS
+ U
TS-CONS.
(post trafo tablou principal tablou secundar consumator)
La calculul U
TS-CONS
se va lua in considerare acel TS la care e racordat cel mai idnepartat consumator la
scara desenului
U
TS-MI
= S * In
cons i
* (R*cosi + X*sini)
R=
pCu,AI
S
l x = (75100)*l
U
TP-TS
= S * Ic * (R*cosmed + X*sinmed)
Pc
TS
= Pc1 + Pc2 + Pc3 = Pn1*Kc1 + Pn2*Kc2 + Pn3*Kc3
Qc
TS
= Pc1tg1 + Pc2tg2 + Pc3tg3
Cosmed =
Pc1S
Pc1S
2
+c1S
2


Ic =
Pc1S
30ncosqmcd

Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 15

Curs 8 strategii de alegere a sectiunii cablurilor de alimentare cu functionare pe termen lung
In general, sectiunea cablului se alege in functie de Imax adm, fiind sectiunea minima din punct de vedere tehnic,
convenbabila ca investitie initiala, dar care nu tine cont de pierderile de energie ce apar. Va fi prezentata o strategie
fundamental economica pentru alegerea economica a cablurilor, adica alegerea cablurilor cu o sectiune mai mare decat
sectiunea minima tehnica, dar care va genera cheltuieli de exploatare mai mici, scazand pierderile de energie pe cablu.
Aceste cheltuieli de exploatare vor compensa cheltuielile de investitie initial mari. Aceasta analiza va da nastere unor
aplicatii industriale cu consumatori relativ indepartati de sursele de alimentare cu energie, solicitand lungimi mari de
cabluri, la care duratele anuale de functionare sunt mari, duratele de amortizare ale investitiei sunt mari (15-20 ani),
sidobanzile anuale la creditul acordat sunt in limitele rezonabile. Calculul care urmeaza va analiza evolutia costurilor de
energie pierduta in cabluri pe an (Cp) si a costurilor anuale datorate amortizarii investitiei in cablul propriu-zis si a pozarii
acestuia. Se noteaza:
Cp cost anual al energiei pierdute pe cablu [lei / (kW*h*an*km)]
Ca cost anual al investitiei in cablu [lei / (km*an)]
Ct cost total
S sectiunea cablului [mm
2
]
Smin sectiunea minima din punct de vedere tehnic [mm
2
]
Sec sectiunea economica a cablului
K pretul cablului [lei / km]
e costul energiei electrice [lei / (kW*h])]
p pierderile in cablu [kW / km]
h ore de functionare pe an
Ci cost de pozare al cablului [lei / km]
a amortizari + dobanzi [lei / (km*an)]
Cp = 3*I
2
*R*e*h = p*e*h = A / S (1)
Ca = a * (k + Ci) = B*S + C (2)
Ct = A / S + B*S + C (3) A, B, C categorii
Minimul formulei (3) se obtine prin anularea derivatei in raport cu S
dCt
dS
= - A/S
2
+ B = 0 Sec = AB
Pentru determinarea lui A si B se fac calcule din relatiile (1) si (2), pentru 2 sectiuni: S1 si S2, alegandu-se S1
Smin calculat din punct de vedere tehnic, iar S2 cu cateva trepte mai mare
A =
(Cp1-Cp2)S1 S2
S2-S1
(5) B =
(k2+C2)- (k1+C1)
S2-S1
*a (6)
Daca admitem Ci1 = Ci2 B =
k2-k1
S2-S1
* a (7)
Inlocuim (6) si (7) in (4) Sec = _
(Cp2-Cp1)S2S1
(K2-K1)u
= _
(p2-p1)hcS2S1
(K2-K1)u
(8)
P = *
1000
S
*3 * I
2
[kW / Km] , unde rezistivitatea Cu / Al la temperatura de functionare a cablului, 65-70C

Aplicatie: Un consumator absoarbe o putere S = 35kVA, Un = 380 V
In =
S
3 0n
= 53 A S1 = 5*16 mm
2
; S2 = 5*185 mm
2
, pret 7.53 / an.
K1 = 7.53+0.25*7.53 = 9.41 / m
K2 = 5*(16.7+0.25*16.7) = 104.37 / m
P1 = 11.5 kW / km pentru S = 16 mm
2

P2 = 1.1 kW / km pentru S = 185 mm
2
h = 10 h / zi * 5 zile / saptamana * 52 saptamani
Sec = 33.76 mm
2
Sec = 35 mm
2
din catalog
Cp1 / Cp2 = 2.3 Ct1 / Ct2 = 1.3
P = 5 kW / km pentru S = 35 mm
2

Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 16

Fenomenul de scurtcircuit
Toatele elementele retelelor electrice se dimensioneaza pentru functionare in regim normal de durata si se
verifica pentru conditii de functionarea energiei la scurtcircuit. Aceasta pentru ca in acest regim de scurtcircuit se produc
valori considerabile ale Isc care au niste efecte dinamice si termice periculoase.
Capacitatea elementelor relelelor de a rezista la actiunile dinamice ale Isc se numeste stabilitate dinamica, iar
capacitatea de a rezista la actiuni termice ale Isc se numeste stabilitate termica.
In cazul scurtcircuitului brusc, apare un regim tranzitoruiu in care curentul transformatorului creste considerabil
fata de regimul permanent.
















Din caracteristica de magnetizare se
observa ca aceasta crestere a curentului depinde
de alura caracteristicii, care este individuala
fiecarui trafo, miez, tola, deci este o caracteristica
particulara, constructiva, de material, ce depinde
de firma constructoare. Asadar, in realitate,
fenomenul nu se poate estima printr-o formula
matematica general valabila, existand doar
formule empirice care pot exprima aproximativ
valoarea acestui curent.


Isc
(1)
=
0
3(zsc+zsc0)
Isc
(2)
=
0
2zsc
Isc
(3)
=
0
3zsc
; Isc
(3)
> Isc
(2)
> Isc
(1)

La barele trafo din retelele existente ar trebui sa se dea valori lui cossc, respectiv valorile puterii aparente de
scurtcircuit Ssc;
Ssc = S * Un * Isc
(3)

Zsc = U
2
/ Ssc ; Rsc = Zsc * cossc; Xsc = Zsc * sinsc
Curentul de soc (valoarea maxima a Isc): i
soc
= Ksoc * Isc
(3)
, in care Ksoc = 2 * (1 +
0.01
);
0.01
coeficient de
amortizare a componentei aperiodice determinate la t = 0.01 secunde din tabel.
Daca scurtcircuitul se produce in apropierea bornelor unui motor asincron in functiune:
(Isoc)

= i
soc
+ 6.5 * I
Nmotor


Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 17

Curs 9
i
soc
= Ksoc * Isc
(3)
; Ksoc = 2 * (1 +
0.01
)
Zsc * I1n = Uscn Zsc = Uscn / I1n;
Uscn = 100 * Uscn / U ; Zsc =
uscn0
100I1n

i
soc
=
02
3zsc
* k =
02I1n
3zscI1n
* k =
0
3 0scn
* I1n2 * k =
1
3
Uscn
U

100
100
* I1n2 * k
i
soc
=
1
3uxcn |%]
* I1n2 * k

Aproximarea lui k la puteri mici
La puteri mici, S = 200 250 kVA tgsc =
oLsc
Rsc
= * Tsc ; Tsc constanta electromagnetica la scurtcircuit
Rsc
oLsc
=
1
tgqsc
= 1 /2 1/3; Tsc = 0.0060.01 (experimental)
La puteri mici, caracterul inductiv al trafo nu este atat de pronuntat, componenta aperiodica a Isc se amortizeaza
rapid ~12 perioade, deci il putem considera pe k = 1.11.3
La puteri mari, Lsc devine predominant; Tsc > 0.03 0.15 sec.
Rsc
oLsc
< 1 / 10 datorita caracterului pronuntat inductiv, componenta aperiodica a fluxului se amortizeaza intr-un
timp mai indelungat (~ 6-7 perioade); k poate lua valori intre 1.71.8
Exemple ale curentului de soc:
la puteri mici: i
soc
=
100
33.5
* In*2 * 1.2 = 28 * In
la puteri mari: i
soc
=
100
37
* In*2 * 1.7 = 20 * In

Trafo la Isc
Trafo nu este solicitat termic in timpul procesului tranzitoriu al scurtcircuitului brusc din cauza duratei foarte
scurte. El este insa solicitat in timpul ce urmeaza datorita Isc de durata in urma caruia in cateva secunde temperatura
infasurarii creste repede, ajungand la 200250C; drept urmare, trafo trebuie deconectat de la retea. Aceasta
deconectare nu se face, insa, instantaneu; se admite un timp in care temperatura infasurarii creste de la 90C in regim
nominal pana la 250C. Asadar, in situatia unui scurtcircuit de exploatare, transformatorului trebuie sa i se asigure o
protectie temporizata selectiva.
t
sc250
2.5 * (
usc
]
)
2
[s]; usc [%]; J densitatea curentului din infasurarile trafo [A/mm
2
] pentru curenti nominali.
La trafo in ulei de puteri medii: usc/J = 1.5 tsc5.5 s
La trafo in ulei de puteri mari: usc/J = 3 tsc25 s.

Solicitari statice si solicitari dinamice
Verificarea sectiunii barelor din punct de vedere al solicitarilor dinamice provocade de Isc consta in compararea
frecventei proprii de oscilatie a barelor cu frecventa oscilatiilor fortate ale fortei trifazate de scurtcircuit. Aceasta forta are
in afara de componenta continua si o componenta alternativa cu frecventa dubla. Pentru evitarea intrarii in rezonanta a
barelor sub actiunea acestei forte avand ca rezultat ruperea sau smulgerea de pe suporturile izolante, este necesar ca
frecventa proprie f0 a barelor sa difere cu cel putin 10% fata de 2f.
F0 =
2
*
n
2I
2
_
LI
m
, unde:
I momentul de inertie al barei [cm
2
]
m masa unitatii de lungime [kg / cm]
- coeficient care tine de modul de fixare al barei si care pentru bare incastrate la ambele capete = 3/2
l distanta dintre suportii izolatori
E modului lui Young
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 18

Curs 10 Verificarea aparatelor de protectie la actiunea Isc
Valoarea eficace initiala a Isc0 a componentei alternative a Isc:
Isc0 =
100
3usc|%]
* I1n * k ; i
soc
= 2 * Isc0
Curentul echivalent termic Isct al Isc se defineste in curent alternativ ca valoarea eficace constanta a unui curent
alternativ care intr-o secunda dezvolta printr-un element de circuit o caldura egala cu cea pe care o dezvolta curentul real
de scurtcircuit pe toata durata defectului.
Isct = Isc0 * _
(m+n)tsc
tcc
, unde:
m coeficient de influenta al componentei aperiodice al curentului de scurt; se poate alege din
nomograme
n coeficient de influenta al variabilei in timp al componentei periodice; se poate alege din nomograme
tsc durata scurtcircuitului care este egala cu timpul de actionare al aparatului de protectie [s]
tec timpul corespunzator curentului echivalat termic Isct [1sec]
Etapele de verificare a aparatelor de protectie la scurtcircuit
1) Capacitatea de rupere a dispozitivului de protectie Ir. Deoarece timpul de intrerupere prin intreruptoarele
automate cu declansatoare electromagnetice este tsc = 0.050.1 sec, se poate considera indeplinita conditia
amintita anterior, daca Ir Iscp (curent permanent de scurtcircuit, componenta sa periodica); Iscp = Isc0 / 1.1
2) Stabilitatea dinamica la scurtcircuit reprezinta curentul maxim de soc pe care il poate suporta dispozitivul din
punct de vedere al rezistentei mecanice. In acest sens, in cataloage pentru intreruptoare automate se
prevede o marime: curentul limita dinamic Ild > i
soc

3) Stabilitatea termica la scurtcircuit reprezinta incalzirea pana la valoarea maxima admisa a dispozitivelor la
aparitia curentului de scurtcircuit. Aparatele de protectie se caracterizeaza prin curentul limita termic Ilt ce
poate fi suportat un anumit timp tlt (1 sec, 5 sec, 10 sec). Ilt Isct / tlt tcc
Compensarea factorului de putere
Orice masina sau aparat de curent alternativ care include dispozitive electromagnetice sau contine infasurari
cuplate magnetic absoarbe intr-o anumita masura curent reactiv pentru crearea fluxului magnetic. Ex: trafo, bobine de
reactanta, motoare, balastul lampilor cu descarcare.
La masini asincrone:

Pu
= 6575%
La trafo:

Pu
= 510%
Cos =
P
S

Principalul efect al compensarii factorului de putere este scaderea curentului.
Valoarea factorului de putere depinde si de incarcare. Spre exemplu, in cazul motoarelor asincrone:
Mers in gol cos=0.17
Incarcat 25% cos=0.25
Incarcat 50% cos=0.73
Incarcat 75% cos=0.8
Incarcat 100% cos=0.85
Pe placuta unui motor pot sa apara urmatoarele date: Pm puterea mecanica la arbore, si cos.
Pa = P / ; S = Pa / cos ; Q = Pa * tg








Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 19

Q absorbit din traf Q absorbit de la condensatorul de compensare

Principalul efect al compensarii factorului de putere este scaderea curentului.
Efecte ale compensarii:
1) Reducerea dimensiunilor sectiunii cablurilor
2) Se reduce curentul, pierderile si caderile de tensiune pe cablurile de alimentare
3) Prin cresterea cos al unei sarcini alimentate de la un trafo se poate permite un adaos de sarcini
suplimentare.
Factorul de multiplicare al sectiunii cablului in functie de compensarea factorului de putere:
Cos=1 k=1
Cos=0.8 k=1.25
Cos=0.6 k=1.67
Cos=0.4 k=2.5



Curs 11 Puterea reactiva necesara pentru a compensa cos1 pana la cos2 impus de furnizor

Qc = P * (tg1 tg2)
Daca sistemul de protectie la suprasarcina este montat in amonte de
locul legarii condensatorului de compensare la bornele sarcinii, reglajul
aparatului de protectie la suprasarcina se va modifica in raportul cos1/cos2
Qc = Un
2
* 1 *Cy
Qc = 3 * Un
2
* 1 *C

Se prefera varianta legarii bateriei in triunghi pentru ca pentru
aceeasi valoare a puterii reactive, la triunghi se foloseste un condensator de 3x mai mic, implicit si mai ieftin.
Un tensiune nominala si frecventa nominala; nu exista armonici. Daca nu este indeplinita aceasta
conditie, relatiile devin:
ci
c
= (
0i
0n
)
2
;
cii
c
=
]i
]n
daca f50 Hz.
Qc < 0.9 * I
0
* Un * S; unde I
0
curent de mers in gol; Un tensiunea nominala dintre faze [kV]
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 20

Dupa decuplarea motorului de la sursa de alimentare, rotorul mai poseda inertie mecanica si magnetica
(datorita remanentei), asadar rotorul continua sa se roteasca un timp scurt in fata bobinajului rotoric trifaza,
inducand in acesta tensiune electromotoare Ue. Condensatorul de compensare montat la bornele motorului se
comporta in raport cu statorul ca o sarcina capacitiva sub actiunea tensiunii electromotoare, prin fazele
motorului circuland curenti capacitivi. Acestia vor produce un camp magnetic rotitor care va avea acelasi sens
cu campul magnetic in scadere al rotorului. In urma acestui fenomen, acest camp magnetic creste, fluxul
magnetic din rotor creste, tensiunea electromagnetica indusa in stator creste, curentii capacitivi cresc, etc.,
fenomenul amplificandu-se. In cele din urma, poate rezulta la bornele motorului o tensiune suficient de mare
care poate determina repornirea acestuia, fenomen denumit autoexcitatie. Pentru a preintampina acest
fenomen, puterea reactiva trebuie limitata la Q < 0.9 * I
0
* Un * S.
Compensarea poate fi individuala sau centralizata.


Metodele de compensare a cos:
A) Compensarea necontrolata: legarea unui singur condensator care ramne constant indiferent de
puterea reactiva
B) Compensarea controlata

Situatia conventionala









a) b)
a compensare cu reactor saturat , controlat in curent continuu cu timpul de reactie de 0.1 sec
b compensare cu motor sincron supraexcitat sau subexcitat; este o solutie pentru substatiile trafo de 6-10kV,
la bornele carora se leaga compresoare antrenate de un motor sincron. Avantajul : creste frecventa proprie de
rezonanta a circuitului compensat. Dezavantajul: sunt relativ lente, cu timpul de reactie de 0.10.5 sec.






Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 21

Situatia neconventionala: compensare cu reactor controlat cu tiristoare

Bobinele se leaga in pentru eliminarea armonicilor de ordinul 3.
Pentru = 90 (unghiul de comanda al tiristoarelor contactorului static), amplitudinea i1 este maxima,
deci valoarea inductivitatii este minima puterea solicitata de inductanta. (toate sarcinile sunt conectate).
Pentru = 90, i1=0 inductivitate nula.

Curs 12 compensarea dinamica a factorului de putere pe principiul
comutatiei fortate si stocare capacitiva


Principiul de functionare este dat de schema echivalenta b) ; compensatorul poate fi considerat ca o sursa de
tensiune sinusoidala, ce este conectata cu impedanta R+jX la retea, considerata sursa de tensiune sinusoidala u.
Admitand pentru valorile momentane ale tensiunii expresiile:
u = U * e
jt

; e = En c
]n(ot+u)
n=1

Pentru ca in retea sa se debiteze putere reactiva pura, valoarea instantanee complexa a fundamentalei curentului
i trebuie sa fie de forma: i1 = - j * I1 * e
jt

i1 =
L1 c
](nt)
- 0

R+]
= - j * I1 * e
jt

; = R / X
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 22

I1 =
_L
1
2
(1+p
2
)- p
2
p
2
0 (1-p
2
)
(1+p
2
)
=
L1cosu-0

Cos =
_L
1
2
(1+p
2
)- p
2
p
2
0 p
2
(1+p
2
)L1

Pentru R = 0 I1 =
1-

Daca E1 > U, compensatorul debiteaza putere reactiva in retea (capacitate)
Daca E1 < U, compensatorul absoarbe putere reactive din retea (inductivitate)
Compensatorul se compune din baterie de condensatoare de stocare C
0
pe condensatorul de compensare, un
invertor de tensiune cu stingere autonoma si 3 inductante de cuplare prin care invertorul se leaga la retea. Adaptandu-se
o strategie de comanda a tiristoarelor, se obtin la iesirea invertorului 3 tensiuni decalate cu 120%: e
Ro
, e
So
, e
To
, sub
forma de trepte cu 6 pulsuri.
(schemele de luat pentru examen)

Case inteligente (sisteme domotice)
Cladirile mari, in special (hoteluri, banci, spitale, centre comerciale, case particulare etc.), sunt dotate cu diverse
instalatii menite sa asigure conditii necesare unei existente civilizate, comode si sigure pentru persoanele care utilizeaza
cladirea. Aceste instalatii sunt de exemplu: incalzire, ventilatie, climatizare, iluminat, supraveghere si alarme de incendii,
control acces antiefractie, surse de rezerva etc.
Tendinta actuala este conducerea automata a instalatiilor aferente cladirilor in scopul ca acestea sa devina
inteligente, sa reactioneze inteligent si singure la diferite evenimente si influente externe: lumina soarelui,
temperatura, ploaiel, incendii etc. Cerintete tot mai mari impuse cladirilor de tip rezidential cum ar fi:
Confort ridicat
Consum scazut de energie
Diminuarea costurilor si cresterea eficientei exploatarii instalatiei prin programare orara si aplicarea
eficienta a sistemelor de tarifare (sistem diferentiat de tarifare)
Timp scazut de instalare si securitate sporita
Toate acestea pot fi satisfacute printr-o rata superioara de transfer de date. La instaltiile electrice traditionale
unde retelele functionale erau izolate, neputand comunica intre ele, cresterea cantitatii de informatie are ca urmare:
Extinderea considerabila a structurii cablate
Cresterea investitiilor
Cresterea pericolului de incendiu
Detectarea dificila a erorilor si defectelor
Aceste sisteme sunt descentralizate, componentele sale reusind sa comunice intre ele doar printr-un efort tehnic
si financiar foarte mare. O solutie economica si mai eficienta de rezolvare a cerintelor sus amintite, care sa asigure si o
rata corespunzatoare de transfer de date o reprezinta sistemele de conducere ierarhizata a cladirilor prin magistrala de
sistem sau bus. Aceasta consta dintr-un singur cablu bifilar care asigura transferul de date intre toate componentele
sistemului cum ar fi: senzori, actuatori (elemente motoare care dezvolta cupluri / forte).
Informatia ajunge la componentele retelei sub forma digitala, o asa-numita telegrama de date, fiecare
component receptioneaza aceasta telegrama, dar reactioneaza numai acela care gaseste in telegrama adresa sa.
In general, transmiterea de informatii presupune diferite tehnici de comunicatie: modulatia de impulsuri in
amplitudine, modulatia in cod, modulatia . Modul concret in care se desfasoara transmiterea mesajelor informationale
pe bus intre elementele sistemului se defineste prin asa-numitele protocoale de comunicatie specifice fiecarui sistem.
Prin acestea se defineste, printre altele, cat de tare si la ce interval de timp trebuie transmise mesajele si totodata de
trebuie primit de expeditor ca si confirmare a faptului ca mesajul expediat a fost primit. Exista sisteme domotice de tip
magistrala la care chiar si alimentarea componentelor se realizeaza tot prin cablul de bus.

Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 23

Structura sistemelor domotice. Retele si standarde de comunicatie
Sistemele moderne de automatizare a cladirilor utilizeaza tehnici de conducere bazate pe sisteme numerice de
prelucrare a informatiilor: automate programabile, calculatoare de proces, PLC-uri. Acestea din urma, datorita robustetei
si adaptabilitatii lor, au fost numite echipamente de camp, iar magistrala care le uneste se numeste magistrala de camp
(field bus). Platforma de comunicare in cadrul sistemelor de automatizare a cladirilor consta in retele de comunicare
bazata pe transmiterea seriala a datelor prin magistrala de camp. Cele mai importante caracteristici sunt:
Viteza de trafic a datelor
Marimea pachetului de date
Capacitatea de transmitere a datelor in timp real
Timpul de raspuns
Un criteriu general de clasificare a retelelor este distanta de-a lungul careia are loc comunicarea:
Daca d = 23 km LAN (Local Area Network)
Daca d = sute de km WAN (Wide Area Network)


Curs 13 Sistemul EIB (European Instalation Bus)
EIBA (European Instalation Bus Association) a luat nastere in 1990 la Bruxelles, peste 110 firme si companii
afiliindu-se la principiile standardizate si obiectivele statutului de EIBA. Firmele afiliate: ABB, AEG, GIRA, GRASSLEN,
LeGrand, SIEMENS. Este una din primele a carui obiectiv de activitate este implicarea in domeniul caselor inteligente,
furnizand echipamente pentru instalatia de incalzire, ventilatie, aer conditionat, iluminat, securitate, etc.
Sistemul de operare este de tip peer-to-peer (P2P). In arhitectura acestei retele nu exista Master, adica un
element care determina daca un mesaj trebuie trimis si in ce ordine. Elementele retelei sunt libere sa comunice intre ele,
acest lucru eliminand eventuale blocaje sau caderi a retelelor, fenomene care se pot intampla in prezenta noastra.
Transmisia de tip serial, valabil pentru urmatoarele medii de comunicare:
1) Cablu difilar torsadat (twister)
2) Powerline
3) EIB-NET
4) Frecvente radio (1998, BOSCH)
5) Infrarosu (1999)

In cazul 1), lungimea unui segment electric este de 1000 m, iar distanta maxima intre 2 dispozitive legate la
acelasi segment electric este de 700 m. Pe fiecare segment electric sau linie se pot cupla fara repetor 64 dispozitive, iar cu
repetor un numar de 256 dispozitive.
Repetor daca intesitatea scade sub o anumita valoare, repetorul o reamplifica si o aduce la nivelul normal.
Topologia logica EIB-TP (cazul 1) este urmatoarea:
Linie 256 dispozitive cu repetor
15 linii grupate la o linie principala domeniu
15 domenii grupate sistemul (prin backbone)
Coordonarea traficului de informatii si evitarea coliziunii datelor la EIB-TP se face cu sistemul CSMA (collision
avoidance) cu o viteza de reactie de 100ms pentru 2 transmisii simultane.
Varianta EIB-Powerline (cazul 2) foloseste o tehnica noua de modulare a semnalelor: Spread Frecvency Shift
Keying. Comunicatia este garantata printr-un BAU (Bus Acces Unit) disponibila cu ajutorul unor filtre numerice marcate.
Controlul accesului este de tip CSMA, distanta maxima intre 2 dispozitive este de 600 mentri fara repetor; aspectul
negativ: poluarea electromagnetica.
Sistemul frecventelor radio (cazul 4) se caracterizeaza printr-o frecventa purtator (300m range transmission).
Componentele sistemului se pot grupa in:
de baza (sursa, socul care o cupleaza, filtrul de semnal). Alimentarea sistemului se face de la 30 V
Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 24

de sistem, realizeaza operatii importante: unitati de cuplare ale BUS-ului, BCU (Bus Cuppling Unit),
cuplare de linii, LC (Line Cuppling), repetoare etc.
Elemente dedicate specifice unor aplicatii concrete: traductoare, actuatoare, decodoare de infrarosu etc.
Cea mai completa unitate de acces pe BUS este BCU. Aceasta contine doua elemente principale:
Tranceiverul cupleaza dispozitivul la BUS, introducand semnalele in mediul de transmisie,
respectiv decodificand semnalele cu ajutorul BUS
Microprocesorul (controller de comunicatii) asigura sistemul de operare si spatiul pentru
program, avand un CPU si memorii RAM si EEPROM.
Proiectarea si configurarea instalatiilor domotice prevazute cu sistemul EIB se face utilizand protocolul ETS EIB
(Tool Software). Baza de date care cuprinde reprezentarea grafica a tuturor componentelor sistemului EIV oferite de
diferiti furnizori si care va permite interconectarea acestora in cadrul retelelor se numeste EIS EIB (Interworking
Standards).
Sistemul Lon works retea platforma creat de ECHELON Corporation pentru medii de transmisie diversa: fibra
optica, radiofrecvente, cabluri electrice de semnal etc. In 1999 protocolul de comunicatie Lon talk a fost standardizat si
de atunci, acesta a fost acceptat ca baza pentru implementarea sistemului Lon-works pentru: sistemul de franare
pneumatic la tren de marfa, control statii benzina europene; din 2005 in cadrul automatizarii cladirilor. Platformei Lon-
works i s-a atasat mai tarziu un standard de IP in care se poate realiza o interconexiune intre reletele anterior create si
cele noi. Caracteristica sistemului este faptul ca elementele sistemului au in structura lor un microchip implementat,
numit neuron. Comunicarea printr-un protocol Lon talk permite ca fiecare chip sa trimita si sa primeasca mesaje de la
alte componente ale retelei, fara sa cunoasca tipologia retelei, numele, adresa si functia acestei componente de retea.
Aceste cicluri neuron au incorporate 3 procesoare pe 8 biti, din care 2 pentru protocolul de comunicatie, iar cel de-al 3-
lea pentru scopul principal al aplicatiei. Baza de date a retelei numita LNS (Network Operating System) asigura un mediu
deschis pentru mentenanta si managementul retelei. Conexiunea la internet face ca aplicatia standard care se cheama
profile LON marks si tipurile de variabile standard ale retelei sa poata fi transmise prin serviciile web.
Interoperabilitatea dintre elementele de retea create de diferiti producatori se asigura printr-un singur
instrument numit Lon maker for Windows. Arhitectura retelei se bazeaza pe metoda peer-to-peer.
Aplicatii: controlulo masini-unelte, iluminat stradal si autostrazi, control automat metrou.
Firme partenere: Fuji Electronic, Philips Lighting, Toshiba.










Dani Jitea & Ovidiu Sfia curs IEIR Page 25

LABORATOR
Instalatii electrice de prize si iluminat
La consumatorii alimentai direct din reea, instalaia electric se execut n distribuie monofazat
pentru cureni de pn la 30 A i n distribuie trifazat pentru situaia n care curentul n regim monofazat este
mai mare de 30 A.
Instalaiile electrice interioare se alimenteaz din reeaua public de joas tensiune prin disjunctoare de
branament.
Circuitele de iluminat normal sunt distincte de circuitele de prize, dar i de cele de iluminat de siguran.
Sarcina pentru aceste circuite se repartizeaz ct mai uniform pe cele 3 faze, pentru a evita dezechilibrarea
reelei.
Stabilirea numrului de circuite de iluminat normal se face punnd condiia de a nu se depi o putere
total instalat de 3 kW pe un circuit monofazat i 8 kW pe un circuit trifazat. Fac exceptie circuitele de iluminat
din locuine, unde puterea total instalat pe un circuit de iluminat este de 1.5 kW, n cazul n care puterea
instalat pe ntregul apartament nu depete 9 kW.
Numrul maxim de corpuri de iluminat racordate la o faz este de 30 la instalaiile de iluminat
industriale. n cldirile rezideniale, un circuit de iluminat va fi ncrcat cu maxim 12 corpuri de iluminat,
excepie fcnd circuitele de iluminat din spaiile comune (holuri, scri), la care se admit 15 corpuri de iluminat.
Un corp de iluminat se racordeaz la o singur faz chiar dac e prevzut cu mai multe lmpi. Se
recomand alimentarea corpurilor de iluminat cu lmpi fluorescente amplasate n vecintate de la faze diferite
pentru diminuarea efectului stroboscopic (micrile provocate de jocul de lumini apar sacadate).
La prizele monofazate din cldirile de locuit se va considera o putere instalat de 2 kW. n locuine,
pentru receptoare cu puterea de peste 2.5 kW ntr-o anumit ncpere (de exemplu la buctriile ce au maini
de splat) trebuie prevzut un circuit de prize separat. n cldirile rezideniale se prevd n fiecare camer cel
puin 2 prize.
ntreruptoarele i comutatoarele, precum i butoanele de sonerie se monteaz numai pe conductoarele
de faz.

Dispozitive de protecie rezidenial
Noiunea de protecie rezidenial: reprezint unul sau mai multe dispozitive de msurare care au
funcia de a detecta o diferen ntre curentul de intrare i cel de ieire dintr-o anumita parte a instalaiei.
Protecia diferenial rezidual e protecia mpotriva acelui curent de defect care nu se nchide la surs prin
conductoarele active, ci pe un traseu anormal constituit n general din diverse elemente conductoare (carcas
metalic, conductor PE / PEN, corpul unei persoane, pmnt). Acest curent de defect este numit curent
diferenial rezidual, traseul i valoarea lui depinznd de schema de legare la pmnt.