Piesele vestimentare de. ceremonial au aparut in mileniul al V-lea l.e.n. pe Hinga costumul de practica curenta, pe langa haina de lucru.

Tesatura mult mai fina, croiul mai ingrijit, culoarea si grafica pregnant individualizate, toate au concurat la alcatuirea noilor articole vestimentare purtatoare de elemente sacre. . Rochia "tip sarafan" a ramas, lncepand cu aceasta perioada, in gama pieselor vestimentare de practica curenta, cele de folosinta zilnica, , termoizolatoare. Din rochia "tip sarafan" a derivat croiul rochiei "tip clepsidra" si in acelasi timp simbolul unei zeitati. Reprezentariale "zeitei-clepsidra" divulga in tipul rochiei prezenta ei tutelara in practica vestimentara de ceremonial (R.l). Modelul acestei piese a atins ulterior cote estetice inalte In vatra Prutului superior, in anii 2980 I.e.n. (CU). Astfel, la Branzeni, tinerele purtau sarafan simplu, de tipul traditional cunoscut la Bogata, la Frumusica, la Fantanele iar femeile preferau sarafan bogat in franjuri, pe poale (R.2). Tot in aceasta perioada, in aceleasi asezari sepurta si sarafanul, acesta fiind 0 dovada a departajarii hainei de lucru de cea creata anume pentru intregirea ceremonialului. Hainele de lucru erau frumos si ingrijit alcatuite, iar cele de ceremonial, pe l<lnga aspectul estetic stocau 0 mare incarcatura spirituala prin impletirea simbolurilor in cornpozitii atragatoare: Vestimentatia de ceremonial nu raspundea cerintelor practice de protectie termica, ele fund destinate numai ceremonialului. V ALNICUL este prima piesa vestimentara de ceremonie, cunoscuta pe 0 arie larga de raspandire in spatiul carpatic. La inceputul mileniului al V-lea, la Parta s-a lucrat vasul antropomorf de tipul "in forma de bufnita" unde figurina feminina poarta valnic, fusta bogata in piiseuri late (R.3). Amt pliseurile, cat si celelalte simboluri (volute inclestate, unghiuri opuse) toate stint fOrlnate din cate patru segmente paralele, fapt ce conduce la concluzia ca aceste pliseuri "aveau acelasi conti nut sacru precum unghiul, ori spirala, deci prima 'piesa vestimentara, in ansamblul ei, ar fi putut- fi un sirnbol: Valnicul de aceasta factura compozitionala a fost cunoscut in multe vetre neolitice, in mileniul V-III i.e.n.. aria de raspandire fiind foarte mare: Bucova (RA), Gumelnita (R.5). ChirnogiIk.S),

Iclod-Cluj (R. 7), s.a. A fost podoaba subliniata a zeitei de la Ghigoesti- Trusesti (R.8) .. Pliseurile late, proeminente, totdeauna au fost impodobite, iar cele dosnice au evidentiat culoarea-simbol, tenta predominanta a' compozitiei, in cazul acesta fiind culoarea lutului ars. Croiul acestei piese a permis 0 mobilitate excesiva a purtatoarei, desfasurarea in evantai a piesei vestimentare raspunzand astfel miscarilor cerute de canoanele jocurilor rituale in care femeile erau implicate. Valnicul exista in anii 5000 i.e.n. in multe vetre carpatice. FOT A, ca ~i valnicul, a imbracat parte a inferioara a corpului

sustinandu-se pe. talie si cazand pana aproape de articulatia gleznei. Si fota a fost lucrata dintr-o singura bucata, dreptunghiulara, cu chenar mare, desfasurat pe trei laturi, 0 lungime fiind rezervata asezarii pe snur. Dupa modelul de la Vadastra, fota era cunoscuta in sudul Olteniei in anii 5250 i.e.n. (CU), eu aceeasi neschimbata strueturaeompozitionala (R.9). Figurina ferninina cu excizii si , incrustatii ee sugereaza eostumul complet prezinta 0 dovada a existentei fotei mulate pe corp (cultura Vadastra, R.l 0). Modelele de la Vadastra au fost create cu 70e de ani inaintea celor de la Vinca (R.Il). au fost realizate "prin tehnica tesaturii si alesaturii" lR.12), fapt ce conduce la ipoteza di fota a fost creata pe malul stang al Dunarii, in Oltenia.

Fusta evazata, fiira pliseuri, se remarca in decorul vasului globular de la Bucova (cultura Vinca). Fusta-clopot este decorata cu triunghiuri hasurate, (eu hasura paralela Ia 0 latura), in asa tel. lncat pe orizontal, in desfasurare se inscrie un zig-zag pronuntat, nstfel intrunind conditiile functionale specifice valnicului. Vasul cu picior ajurat de la Ciumesti-Satu Mare (cultura Tisa-Polgar), poarta in decorul sau imaginea "vrastelor in doua ape", iar croiul fustei-clopot este evident (R'l-l), Figurina ferninina din teracota, de la Bogata-Gradi~tea,'judetul J nlomita poarta pe fusta. pe .valnic un decor geometric, in simetrie pcrfecta cu intregul ansamblu vestimentar. Figurina apartineculturii lloian (R.15). .

CAPITOLUL

II

100

101

iNTRE ANII 7000 ~I 3500