Epoca bronzului $i a fierului au imbogatit inventarul podoabelor, au adus elemente noi, toate subliniind firul neintrerupt al cr~ainte19r,al supunerii

in fata fortelor' nevazute. "jp' 'bronz, spirala a facut epoca ~i pentru faptul ca maleab!Htatea mefalului a ~argit gama de reprezentari. Din fire $i bare s-au torsionat brati1ridiferite. numarul volutelor avand se pare, Q ~~re ~mi>ortan~ in continutul siin))Q~~c. N't~~rulpi~selor de po4~~, importanta lor ~p'context 'spiri~l, ornamentul in sine, h~p.e,r~ CQ decorul lor, deci bog~P~, s0Ptphio?:itatea departajat o~eN~ lntre ei ~abiliI}d' 0 anume treap~ ierarhica. Bra~rile spiralice aveau mai mare importanta decat b~tArile deschise, in cazul cand acestea de; pe urma nu erau bogat incizate. Pe langa alte podoabe, bratan spiralicecu mai mult de trei volute s-au gasit in necropola de la Balta. Verde, Oltenia (R 16), apoi 0 cantitate de 57 bucati a fost descoperita pe vatra atelierului de la Aiud (R 17), s-au gasit la Maglavit Oltenia, la Tg-Mures, la Varsad si PAuli$, la Vintu de Jos. De mare importantii erau si verigile de picior, fie ele spiralice, sau din benzi inchise. IJJ.numar diferit erau insirate pe una, sau pe ambele gapipe' lungind $irulpauA la noua bucati. De obicei se intercalau cele din bronz cucele din fier,' din aur, sau din argint asa cum s-a dovedit a fi fost purtate la Tufa~Ilfov (R.18). S-au purtat verigi de picior in stravechea asezare de la Galaspetru Bihor (R.19), la Partes-Alba (R.20), la Gogosu-Dolj (R.21), la Dedrad-Mures (R22), la Crasna-Salaj (R.23), Ia Drencova-Caras Severin $i i~ multe alte locuh, pretutindeni s-au batut aceleasi semne ale finalului paleoliticului ~ziu, aceleasi simboluri care au stapanitSpintUl de-alungul ipifegului neolitic, in arealul Carpatilor dunarew.' . '" . '. Pentru ca obiectul purtat sa-$i dubleze valoarea simbolica, in unele cazuri chiaf 'puterile miraculoase, in, aceasta plina epoca ~ bronzului s-a creat $i s-a purtat fibula-ochelari. De fapt este 0 fibula forma~ din douA spirale bogate, legate intre ele. Poate $i in cazul '~cesta s-a urmarit 'puterea dublului, conceptie bine cunoscuta $f raspcindita in secolul al Vll-lea i.e.n. Aria larga de rnspcindiie, in conditiile grele din acele vremuri, raritatea obiectului, presupune ci1 numai .capetenihe i$i permiteau asemenea podoabe.

au

Dovezile descoperite. vizeaza anumite centre bine cristalizate 'administrativ: Partes, Blandiana si Vintu 'de Jos, apoi BilvanestiMehedinti, Coldau-Bistrita Nasaud, Fizesu-Gherla, s.a. ,in exemplare rare a fost raspandita in intreg spatiul carpatic, incepand cu secolul al XIII-lea i.e.n.(R.2.J.). Unele bratAri erau alcatuite cu 0 "aparatoare" - 0 spirala bogata ce iesea in afara obiectului in sine situandu-se pe un plan ' vertical: Aria de raspandire era larga, lnsa nu se cunoaste bine semnificatia acestui adaus, da~case are in vedere continutul spiritual al acestui obiect. Fibula "tip passementerie" a fost 0 podoaba de mare valoare. Dupa tehnica lucrului, par sa fie toate lucrate in acelasi atelier transilvan, in apropierea surselor de metale nefieroase, par sa fie lucrate de aceeasi mana desi distantele unde aceste exemplare au fost descoperite, impun contrariul. S-au descoperit doua bucati la Rafaila-Vaslui, una la Barlad, una la Bocsa, alta la Aiud, una la Moldova Veche (R.25). .' . Unele piese metaIice de podoaba creaza precedent ornamentului cu gaitan, ideia fiind luata, probabil, de la tehnica ornarii prin imprimarea cu snurul. in perioada bronzului II s-a dat amploare acestei tehnici in reprezentari simbolistice. Tutulii, falerele, aplicele, discurile, butonii, nasturii etc." scot in evidenta bogatia ornamentala a vesmintelor, repertoriul semnelor traditionale concentrat in ornamentul accesoriilor. Decorul celor 133 de butoni descoperiti la Taut-Bihor intruneste toate semnele originare, de la caz, la caz, combinatiile acestuia Indreptand privirile spre alt conti nut de idei (R2). Cele trei miniaturi perfecte ale urnelor de la Dunareni, alaturi de un berbec stilizat si un alt pandantiv largesc aria de referinta a hallsttadt-ului carpato-dunarean prin deschidere pana la Varniti, Moldova Veche, distrugand astfel Iimitele "enclavei". Practicileincineratiei "tipice" in sudul Olteniei erau cunoscute $i in Banat, iar aici, accesoriile vestimentare din metal erau abundent folosite (R27). .Toate simbolurile, pe parcurs au imbracat diferite forme ilJ interjlretare, au capatat diferite functii $I au raspuns lamultiple indatoriri spirituale. Unghiul, de pilda, a avut un rol precis la Cuina de.~ falanga. Apoi, a fost simbolul , Turcului, in compozitia .

113

DE LA 3500

pANA

TNANUL ZERO