*

pe pieptare in Tinutul Hategului si.la coltul hainelor lungi, ornand pulpanele mantalelor, subelor, - scurteiciior, inOltenia, in Vlasca si Teleorman, in Tara Crisurilor ~j pe Somes, pe -"tA,bliile" hainelor gorjenesti, ' Insigna de, la Gornea, judetul Canis-Severin, lucrata 'in ceramica glazura,tA, ,iit -anii 3QO e.n. a cuprins intr-un cere hasurat 0 cruce fo~~ din patru semne _"M", imbrAti~ndve~niCul proaspat semn al cultului solar (R.64).Astfel semnul 4xM. ca simbol solar s-a inrndAcinat in simbolistica vestimentara, in grafica textila. adesea ocupand loe prioritar. Dupa loculsemnelor.arhaice, a fost creat in spatiul carpatic ~i nu se confunda cu crucea fermata pin unghiuri cu laturi paralele. Insigna de la Gomea, in muIte cazuri a purtat ~i poarta un patrat in loculcercului .interior"dar 'ii acest semn a fost sectional _cu acelasi semn al Coloanei, deci .otdeauna -apurtatpecetea cultului solar. in grafica textila, frecventa acestuisemn al cultului a fost atat de mare; incat, sporadic. s-a extins ~i in afara spatiului carpatic, tinand probabil de' arealul zeitei-pasare (aceasta se substituia

semnului "M").

-"

in grafica vestimentara a TArii Hategului. crucea fermata din M a purtat in interior numai simbolul soarelui.' cu raze radiante la cere (R.65.). in Dobrogea. crucca a fost re:ljiza~ prin prelungire~ laturilor unui patrat (R.66). in centrul caruia fiind fixateromburr circumscrise (R.67). iar in Moldova, in-Basarabiasi Bucovina.rin satele rom'3n~ti din stanga Nistrului (vezi satul Pirita'),bratele' crucii, adesea au fost disproportionate pe orizontal, sau pe vertical. unele dintre simboluri purtand rombul in interior (R.68).Au fost create semne cu interior nedefinit. -mai cu seam_Ain zoncle Olt ~i Romanati (R.69). dar ~i frize de real erect alc4t,uitc din semnul de la Gornea si adaugate in compozitia plastica a pieselor vestimentare din Oltenia. in- satele Jiului de Sus, crucea din "M" a purtat in interior perechea de segmente originara, izvodul 'fkand astfel legatura cu semnelede la Dubova (R.70). Jumatate din rombul cu laturi prelungite. in ..A. ',- Vlasca a constituit UII alt element grafic, 0 altA va/. ." rianta a cultului solar: oehiul (R. 71)~ Acestei jU,mAtAti
CAPITOLULIII

a simbolului originar i s-a adaugat punet de centru pentru intregirea semnificatiei ~i astfel simbolul a imbogatit textilele Doljene (R. 72), Jumatatii rombului i s-auadaugat doua semne, doua segmente , intermediare, paralele, astfel simbolulfigurand in . . grafica textila blinateanA. Izvodul a fost brodat in ~ sticla policolora pe "eonci". pe "zgarda" ~i in fir ~ metalizat a fost tesut in "petie" (R. 73), In multe compozitii, rombul GU punct, sau punet in centrul romburilor circumscrise au fostfrecvent folosite pe zadii in satele motesti. pe dosnicul banatean, pe ~ traistele tesute in "timbaluri", pe ceapsa, pe brau, in ~ Tara Almasului.rpe diferite confectii textile (R,74): Din rombul cu punct,;rininjumatAtire s-a creat triunghiul cu purict. Cele doua laturi opuseale.acestuia asezate . "indesehidere asemanator a~ouA litere "~" f~rmeaz:1i . 'un alt semn solar, alta vanantA;tochlUhn. Acest simbol solar. frecvent in broderia din Tara Zararidului. dupa elementele care Ie intrunestc pare-sa fie eel mai complex din punctul de vedere ideatic (R. 75). in multe compozitii, in Tinutul Padurenilor ~i al Hategului. s-au ingemanat doua asemenea semne pentru sporirea efectului simbolistic al broderiei (R.76). Rombul cireumscris pus "sub sprancenc" constituie un " ,simb9lsPecific tesaturilor vgroase de, interior in Moldova ~i Basarabia(R7,7) .. dar se gasestc '~i in broderia vestimentara in Caras-Severin. '. . Simbolurlle 'au ocupat m~i mult de jumatatc din' suma izvoadelor textile, de-a lungul timpurilor. . ", in epoca metalelor, oamenii spatiului carpatic au cunoscut al doilea mare val lnfloritor, iar viata prospera, linistea, si-au gasit cxpresie in tihna credintelor si.in bunastare. in aeeste conditii . optime, oogAtia IAuntricA a fost exprimata. ~" exteriori~ta prinnoi si felurite cai. maicu seama prin ~ cxtinderea patetei cromografice in alcatuirea odlijdiilor, ~ in hainele spccifiee ritualului. in textilele destinate loculuide rugaciuiie., fie el templul sau ungherul locuintei.

X ./ V.6.V

133

DE LA 3500 pAN A TNANUL ZERO