localnicilor au patrons extrem de putine semne.

Sunt dovezi care atestaca procesul s-a inregistrat invers: repertoriul altor popoare care au intrat in contact cu carpatinii s-au supus influientelor spectrului simbolistic local. Nu se gasesc urme ale triburilor asiatice deoarece acestea erau prea sarace ca sa fi avut vreun repertoriu simbolistic, prea sarace spiritual. Simbolurile descinse din paleolitic s-au mentinut riguros pana in plina epoca a fierului, ~i dupa aceasta. Au predominat in finalul bronzuiui, autriumfat in podoaba vestimentara, deci au iesit cu bine din perioada de declin a civilizatiei neoliticului. in salasul halisttadt de la Novaci-Draganesti Olt, ornamentele sunt formate din linii dubIe, spirale inclestate, cercuri, romburi (RS), ca in alte multe localitati apartinand orizontului cultural Montcoru. Pretutindeni se inAl Dans ritual - mileniile IV-II talnesc frize formate V Gumelnita din coloane, zig-zaguri, siruri de romburi ~i triunghiuri flancate, dominate de unghiuri ~icercuri (R.6). in plina creatie a epocii bronzului si dupa aceasta au dainuit in creatia incizionala unghiurile schevron (R.7). Nici o bratara ornata nu a fost lipsita de unghiuri, romburi, cercuri, hasura, zig-zag, linii perechi ~i neperechi ~i in Carpati s-au descoperit zeci de tezaure de acest fel (R8). Tinandseama de numarul mate de piese ~i de conFig. 22 Maraml- Vlap
CAPITOLULIII

tinutul bogat al acestora, pot fi amintite localitatile de pe Muresul Superior: Capusul de Campie si Dedrad, de Ghirisul Roman-Cluj, de Padureni-Constanta, de Daia-Giurgiu, s.a. La Baleni-Galati s-a descoperit un depozit format din 23.J de bratari ornate cu semnele traditionale (R9). Atelierele de la Aiud,. Spalnaca, Gusterita ~i Uioara executau incizii in metal de 0 rara frumusete, foloseau combinatii exceptionale intre semnele sacre si variantele noi ale acestora. in ateliere se confectionau intr-o gama larga de podoabe si produse de folosinta curenta: -brice de barbierit, seceri, securi, celturi,' sageti ~i arcuri, topoare de lupta exceptional ornate cu . motivele traditionale purtatoare de miracole. Majoritatea asezarilor au continuat cu simbolurile in ceramica, desi bronzul pare sa fi fost preferat in exprimare, urmand dupa acesta celelalte metale in ordinea descoperirii lor. Toate obiectele lucrate din materii dure au fost puse sub tutela graficii celor sapte semne, au fost inzestrate cu 0 anume incarcatura spirituala ca sa poata fi utilizate (RIO). In unele asezari pe acelasi orizont cultural se alcatuiau siruri cu semnele cunoscute, se creau compozitii menite sa largeasca spectrul artistic. Atunci s-a creat friza, aeea exceptionala propozitie alcatuita din semne (R.II), cand predominau coloane, unghiuri (eu laturi paralele) ~i romburi redate "in snur", in cultura Cernavoda (Columbia D.). La nivelul culturii Tei (R.12), se inerustau ori se imprimau compozitii eu romburi flancate de schevron, in multecazuri tot imprimate "cu snurul"; la Stoicani-Galati, la Poiana Turcului (Glina 1Il), nelipsind din decor scarite, triunghiuri hasurate, spirale, unghiuri, s.a. Ineepand eu aceasta perioada s-au lnmultit paralelele valurite, simboluri ce deseind tot din vechea vatra culturala carpatica. Material bogat de referinta privind eontinuitatea poate oferi si statiunea Carliomanesti-Buzau (cultura Monteoru), (R13). Este important de retinut ca unele statiuni; coneomitent au tilizat spirala ereind astfel "es't-ul, labirintul ~i sinuozitatile atat de frumoase. Noile expresii si-au gasit loeul in majoritatea ompozitiilor (RI4), au oeupat loe important in ornament la strovu Mare (R.15), la Poiana Turcului (eultura Glina). apoi in toate statiunile de tip Hallsttadt.

11

DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO