Reteaua de la Let

.Hasura unghiului marcata pe ceramica din statiunea neolitica de la Let, in mileniul al VI-lea t.e.n., 'reprezinta i astazi.o urma a credintelor priniare $i 0 continuare a mestesugurilor $i izvoadelor plAm~dite co cateva milenii .mai devreme In atelierele de la Cremenea, in aceeasi vatra transilvana. ' Hasura suprapusa - pIasa .,:simbol al vietii a fost folosita $i in grefica paleolitica, Ea a fost tncrustata sau redata in culoare .in multe vetre neolitice, ponderea detinand-o statiunile Carcea, Gura Baciului, Sf. Gheorghe, Herculane, Trusesti-Suceava, BucurestiSud, Doboseni-Odorhei, statiunile de pe malurile Prutului, s.a. In grsfica textila, hasura a fost luata drept generatoare de rombuti marcand multiplul acestora, practica frecventa in Ileolitic. Aceasta retea suprapusa acreat imagines pAtratelor sugerand astfel, reteaua firelor grosier Impletite ori tesute. Pentru redarea hasurei, a retelei, s-a creat procedeul, tehnica , impletitului co cirligul ajungandu-se ultima vreme la performanta horbotei basarabene, la coltisorii care s-au urzit pe extremitatile inferioare ale pieselor vestimentare despartind astfel Pamantul de unitatea sacra a costumului.

Grupuri de segmente, de factura celor incrustate cindva in corn, la Portile de Fier, pe templul de la Cascioarele, ori la Pestera Spurcata (R.30), s-au brodat in felurite chipuri, atingand astfel scopuri diferite: pe gulerul -ingust al clinm$ilor, pe "zgarda" ce avea menirea sA'impodobeascA gatul, pe "cheutori", pe extremele pieselor, pe tivuri, nelipsind.-)n asociere co puncte $i unghiuri _ de pe niciun articol vestimentar, Cand zeii au fost detronati, cfind credintele primare au slAbit' in intensitate simbolurile s-au transformat in motive artistice. Ele au pierdut rolul initial existent in topica arhalca,: dar din adaneurile primitive sclipesc intens penetrand sfera spirituala dind fatA frumosului $i bunului gust. Alt semn prima.- - Unia curbA inchisA Cercol, conturul margelei de la Nandru a luat chip diferit de-a longul timpului scurs ajungind in epoea bronzului un ax al fiintei universale: Cultul Soarelui. In anii 4800 i.e.n., la Cavadinesti, Galati se impodobea ceramica sacra cu cercuri concentriee asezate in jurul onui punct (R3l), in vreme ce la Fruinusica, cercul era descris in hora, prin bataia talpilor. La Spantov-Oltenita, in anii 4850 i.e.n., cercul se hasura in interior, iar cuun mileniu mai tarziu, la ~bo$eni-Odorhei se hasura numai spattul dintre doua cercuri concentrice (R.32), asa cum s-au brodat cojoacele in importantele centre de prelucrare a pieilor, cum se brodau cercori pe costumul sehileresc, pe coltul hainelor lungi in Bihor, Gorj, Dolj $i Ronuinati.In aceste zone $i centre s-a brodat $i cercul format din puncte in stilul ~~~~ celui.executat la Circea (6100 i.e.n.) $i preluat ~ ~ in context sacru pe inventarul vaselor de Incineratie, in epoca bronzului, Totdeauna, cercul s-a asociat compoziponal cu spirala $i numai in cazuri rare a intrat in 'compoznia frizelor alAturi de coloana, de unghi, sau de romb. Ca $i spirala, cercul a fost mai greu de tesut, sau de cusut, motiv pentru care gaitanul era folosit in mare mAsum, acolo unde izvodul. i$i mentinea vadul traditional.

Segmentele gemene , Multitudinea de segmente perechi arconstituit <> anume expresie in metalimbajul paleolitic confirmat ulterior in vetrele zonei Portile de Fier. Segmentele de dreapta redate iri QS, in com, in lut, grupate felurit, nu au lipsit de pe temple, au impodobi! feluritele accesorii de colt, fie ele $i cele tesute, sau brodate. In acele indepartate vremuri, grupul format din donA segmente reprezenta simbolul dualitatii, multiplului, grupul de trei segmente prezenta chipul zeului nefiintei, grupul de patru ridica la superlativ multiplul dual etc., toate tinand de structura unui alfabet arhaic, uitat apqi. in locol pieilor argasite, mesajeleau fost "scrise" in lut, in metale, in os, piatrA ~i lemn, pe tesatura si p~im'in epoca 'cre~inA au tinut de vechiul context mistic. Idolii din lut, dupa semnele pe care Ie purtau, au fost mesagerii unor astfel de epistole adresate Cosmosului (R.29). ., .. - ' "

~A~

<I

t>

t>V~

CAPITOLUL III'

154;

'155

DE LA 3500

pANA TN

ANUL.ZERO