.prin credinte comune si perenitatea peste timp.

semnelor care au legat punte

Un semn eu mare putere de influienti Spirala - acea linie curba deschisa, in-asuratoare, crescanda, incrustata in grafit la Strachina-Dorohoi, vreme de 15 milenii a facut epoca in spatiul carpatic. La inceputul mileniului al IV-lea la Carcea, in Oltenia ~i la Gura Baciului. in Transilvania, spirala si-a facut reaparitia pe vase de cult redata fiind in culoare alba pe fondul rosu al lutului ars: Adevarata epoca a facut acest semn in culturilePrecucuteni si Cucuteni, Gumelnita siPetresti, cunoscuta fiind apoi in toate culturile spatiului carpatic, Toate straturile, substraturile$i adstraturile acestui spatiu au pastrat semnul sacru, originar, confirmand /;l Vadastra, anii 5200 i.e.n. prin frecventa exemCucuteni, mil. IV-Ill i.e.n. . plarelor ca aici si-ar avea obarsia. De-a lungul miIeniilor; spirala a luat forme diferite,' cu multiple semnificatii:

====::;;;====== '

. Fig. 27 Costesti - ]\rg~

spirale repetate, spirale opuse, spirale tnclestate, spirale fugatoare, in lant, valurite, impletite etc. Din trunchiul spiralic originar au rasarit combinatii meandrice unicate si. au ridieat culturile Cucuteni, Gumelnita i Petresti pe cotele cele mai inalte ale creatiei. Cum intre .ceramica si vesminte a fost ,0 legatura trai-

nica atatea milenii si repertoriul semnelor fiind comun a putut dainui laolaltA pe temeiul comun al credintelor primare. A~ se explica existents izvoadelor identice. co grafica inventarului arheologic, Astfel, semnul meandric valurit folosit intens la Traian-Dealul Fantanilor ~i Tarpesti, Ia Glavanestii Vechi ~i Farcasele, la Vadastra, la Duruitoarea Veche, la Rapa lui Matei in Basarabia (R.2), este identic redat in broderia textila din GOIj, Mehedinti, Teleorman, Arges, Bihor (R.3), nu lipseste din broderia hainelor groase, in toate centrele specializate in prelucrarea pieilor ~i aIanei, Perechile de spirale simetrice atat de frecvente in decorul ceramicii de la Carna sunt brodate cu fire colorate in costumul din Tara Oltului-Fagaras, precum ~i in grafica celui de la Avrig (R.4). Spirala cu volute inclestate, de factura celei de la Carcea (R.5), ori a celei de pe ceramica de tip liniar se gaseste pretutindeni in localitatile spatiului carpatic, fie in broderia cAmaii, pe hainele groase, brodate, fie in broderia textilelor ce lmbraca interiorul locuintei, Acest simbol, in varianta Vidra-Ilfov (R.6) ~i BroscautiBotosani (R. 7) este generalizat in toate centrele de coiocarie, este de neinlocuit in repertoriul celor care au lucrat co gaitan. Spirala dubla in spirala dubla de tipul celei de la EresteghinCovasna (4700 i.e.n., R.8), asemanatoare cu cea de la Crusovu si . de la Vidraa fost brodata pe toate piesele vestimentare din satele asezatepe valea. Cotmenei ~i Teleormanului. Aceea~i'"culbeci" sunt . . "aruncati", sunt repetati in compozitia covoarelor moldovenesti si basarabene, frecventa, aici, focalizandu-se in Iocalitajite.Cernoleuca i Livadeni. Spirala suitoare incoloane, "in serpi" a avut efect amt in ceramica de' tip Cucuteni - pretutindeni unde aceasta cultura a ajuns - cat i in compozitiile textile ale secolului al XX-lea e.n. Mai cu seama ciorapii (R.9) au fost impletip co acest izvod, de catre gospodinele din satele vaii Bacului, Siretului, Vedea, Olt, Mures, SAlauta ~i Motru, pe Crisuri ~i pe Somes. Simbolul a circulat pretutindeni. A impodobit mobilierul bisericilor medievale i stalpii caselor tArAne~, a fost redat, incrustat in metale pretioase sau in cele de utilitate curenta, flirA linia CurbA deschisa nu s-a putut , concepe ,un bun util spiritual. ' .

147
CAPll'OLUL III

DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO